Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

GHID din 9 august 2019

Pe scurt

Acest ghid stabilește o abordare standardizată pentru gestionarea hipertensiunii arteriale asociate sarcinii, inclusiv monitorizarea prenatală și postnatală, pentru a îmbunătăți rezultatele pentru mamă și făt. El oferă recomandări de bună practică medicală bazate pe dovezi, destinate personalului medical.

Ce reglementează

  • Abordarea standardizată a hipertensiunii arteriale în sarcină.
  • Managementul tuturor formelor de hipertensiune arterială în sarcină.
  • Monitorizarea prenatală și urmărirea postnatală a gravidelor cu hipertensiune.
  • Recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi.

Cui se adresează

  • Personalului medical de specialitate obstetrică-ginecologie.
  • Personalului medical din alte specialități (medicină de familie, cardiologie, medicină internă, ATI) care se confruntă cu această problematică.

Puncte cheie

  • Ghidul nu înlocuiește raționamentul practicianului în fiecare caz individual, decizia medicală trebuind să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea pacientei.
  • Orice parte a ghidului poate fi copiată, reprodusă sau distribuită fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu condiția să nu fie în scopuri comerciale, să se informeze Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România, și să se menționeze aceste instituții ca sursă.
  • Hipertensiunea arterială asociată sarcinii (HTA gestațională, Preeclampsie, Eclampsie, Preeclampsie suprapusă pe HTA cronică) este o complicație importantă ce afectează 2-8% din numărul total de sarcini.
  • Doar nașterea rămâne potențialul tratament al acestei afecțiuni, care este o cauză importantă de mortalitate și morbiditate materno-fetală.
Textul legii
Textul legii

GHID din 9 august 2019 privind hipertensiunea asociată sarcinii Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 738 bis din 10 septembrie 2019 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 1.241 din 9 august 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 738 din 10 septembrie 2019. Editori: Prof. Dr. Nicolae Suciu, Prof. Dr. Elvira Brătilă © Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019. Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber și punerea la dispoziție în comun a informațiilor și dovezilor cuprinse în acest ghid, precum și adaptarea lor la condițiile locale. Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiții: (

  1. a)materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (
  2. b)persoanele sau instituțiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România; și (
  3. c)Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România să fie menționate ca sursă a acestor informații în toate copiile, reproducerile sau distribuțiile materialului. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății prin Ordinul .......... cu modificările și completările ulterioare și avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. PRECIZĂRI Ghidurile clinice pentru Obstetrică și Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel național cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi și de alte specialități, precum și de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale. Deși ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenționează să înlocuiască raționamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea pacientei, precum și resursele, caracterele specifice și limitările instituțiilor de practică medicală. Este de așteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raționament medical independent în contextul circumstanțial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcție de particularitățile acesteia, opțiunile diagnostice și curative disponibile. Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informația conținută în ghid să fie corectă, redată cu acuratețe și susținută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane și/sau progresele cunoștințelor medicale, ele nu pot și nu garantează că informația conținută în ghid este în totalitate corectă și completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absența dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experților din cadrul specialității. Totuși, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere și opiniile tuturor clinicienilor și nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator. Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variații ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanțelor individuale și opțiunii pacientei, precum și resurselor și limitărilor specifice instituției sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale și documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat. Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid își declină responsabilitatea legală pentru orice inacuratețe, informație percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu își asumă responsabilitatea nici pentru informațiile referitoare la produsele farmaceutice menționate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente și să confirme că informația conținută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă. Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului față de altele similare care nu sunt menționate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs. Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire și actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro. CUPRINS 1. Introducere ... 2. Scop ... 3. Metodologie de elaborare și revizie3.1. Etapele procesului de elaborare ... 3.2. Principii ... 3.3. Etapele procesului de revizie ... 3.4. Data reviziei ... ... 4. Structură ... 5. Evaluare și diagnostic5.1. Definiții ... 5.2. Investigații diagnostice ... 5.3. Diagnosticul formei severe de preeclampsie ... ... 6. Predicție ... 7. Prevenție ... 8. Conduită8.1. Conduita în cazul formelor ușoare de preeclampsie ... 8.2. Conduita medicală conservatoare în formele severe de preeclampsie ... 8.3. Tratamentul antihipertensiv în preeclampsie ... 8.4. Tratamentul antihipertensiv al formei acute de HTA ... 8.5. Conduita în criza eclamptică ... 8.6. Terapia anticonvulsivantă ... 8.7. Protocol de administrare a Sulfatului de Magneziu ... 8.8. Nașterea în sarcinile complicate cu preeclampsie ... ... 9. Urmărire și monitorizare ... 10. Aspecte administrative ... 11. Bibliografie ... 12. AnexeAnexa 1. Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29-30 Martie 2019Anexa 2. Grade de recomandare și nivele ale dovezilorAnexa 3. Medicamentele menționate în ghid și utilizate în tratamentul hipertensiunii indusă de sarcină ... Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor

(2009)Comisia Consultativă de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății Publice Profesor Dr. Gheorghe Peltecu, președinte Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, secretar Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. Vlad Tica, președinte Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România Profesor Dr. Florin Stamatian, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate Dr. Roxana Radu, reprezentant Președinte - Profesor Dr. Florin Stamatian Co-președinte - Profesor Dr. Gheorghe Peltecu Secretar - Profesor Dr. Radu Vlădăreanu Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului
(2009)Coordonator Profesor Dr. Gheorghe Peltecu Scriitor Dr. Laura Giurcăneanu Membri Profesor Dr. Dimitrie Nanu Dr. Ilinca Gussi Dr. Mircea Preda Dr. Doina Mihăilescu Integrator Dr. Alexandru Epure Evaluatori externi Profesor Dr. Bogdan Marinescu Profesor Dr. Radu Vlădăreanu Grupul de Coordonare a Reviziei ghidurilor
(2019)Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, președinte Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății Profesor Dr. Nicolae Suciu, președinte Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, președinte Membrii Grupului Tehnic de Revizie a ghidului
(2019)Coordonatori Profesor Dr. Nicolae Suciu Profesor Dr. Elivira Brătilă Scriitori Dr. Ioana Drăgan Asist. Univ. Dr. Diana Comandașu Membru Șef Lucrări Oana Toader Integrator Dr. Alina-Gabriela Marin Evaluator extern Profesor Dr. Claudia Mehedințu ABREVIERI AGREE - Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia Ghidurilor pentru Cercetare & Evaluare) ALT - Alaninaminotransaminază AST - Aspartataminotransaminază ATI - Anestezie și Terapie Intensivă AVC - Accident vascular cerebral DVP - Deepest vertical pocket (diametrul vertical maxim al pungii de lichid amniotic) ECG - Electrocardiograma HELLP - Hemoliza (Hemolysis) - transaminaze crescute (Elevated Liver enzymes), trombocitopenie (Low Platelet count) HLG - Hemoleucogramă HTA - Hipertensiune arterială HTAIS - Hipertensiune arterială indusă de sarcină ILA - Indice de lichid amniotic i.m. - Intramuscular IMC - Indice de masă corporală i.v. - Intravenos kgc - Kilogramcorp LDH - Lactat dehidrogenază ml - Mililitru mmHg - Milimetru coloană de mercur ONU - Organizația Națiunilor Unite pev - Perfuzie endovenoasă PI - Indice de pulsatilitate PlGF - Factorul de creștere placentar (placental growth factor) p.o. - Per os PT - Timp de protrombină PTT - Timp parțial de protrombină RCIU - Restricție de creștere intrauterină RCP - Raport cerebro-placentar RI - Indice de rezistență sFLT - Tirozin-kinaza 1 solubilă fms-like (soluble fms-like tyrosine kinase 1) TA - Tensiune arterială TAD - Tensiune arterială diastolică TAS - Tensiune arterială sistolică TNS - Test non-stres UNFPA - United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populație)
  1. Hipertensiunea arterială asociată sarcinii (cu subcategoriile ei: HTA gestațională, Preeclampsie, Eclampsie, Preeclampsie suprapusă pe HTA cronică), este una dintre complicațiile importante ce pot surveni pe parcursul sarcinii. (1-3) Se estimează că anual în lume mai mult de 4 milioane de gravide vor suferi de preeclampsie și aproximativ 100.000 vor dezvolta eclampsie. Preeclapmpsia complică 2-8% din numărul total de sarcini conform ACOG (incidență de 5-7% la nulipare). Aproximativ 2% dintre gravidele cu preeclampsie vor dezvolta eclampsie. Din nefericire, doar nașterea rămâne potențialul tratament al acestei afecțiuni, hipertensiunea arterială asociată sarcinii rămânând în continuare o cauză importantă de mortalitate și morbiditate materno-fetală. ...
  2. Scopul acestui ghid este de a standardiza abordarea acestei afecțiuni, în vederea stabilirii managementului tuturor formelor de hipertensiune arterială în sarcină, al monitorizării prenatale și al urmăririi postnatale, pentru îmbunătățirea prognosticului materno-fetal. Prezentul ghid clinic ce vizează conduita în hipertensiunea asociată sarcinii se adresează atât personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, cât și personalului medical din alte specialități (medicină de familie, cardiologie, medicină internă, ATI) ce se confruntă cu problematica abordată. Prezentul ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:– creșterea calității unui serviciu medical, a unei proceduri medicale ... – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific ... – reducerea variațiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare) ... – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice ... – aplicarea evidențelor în practica medicală; diseminarea unor noutăți științifice ... – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare) ... – creșterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical ... – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni, facilitând comunicarea dintre aceștia ... – ghidul protejează practicianul din punct de vedere al malpraxisului ... – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici și de asistente ... – ghidul permite structurarea documentației medicale ... – ghidul permite oferirea unei baze de informații pentru analize și comparații ... – armonizarea practicii medicale românești cu principiile medicale internațional acceptate. ... Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel național. Ghidul clinic precizează standardele, principiile și aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unității sanitare în care activează. Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secțiilor de obstetrică și ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel național de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi științifice, tărie a afirmațiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naționale în context local și specifică exact într-o situație clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine și când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate și reflectă circumstanțele și variațiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel. ...
  3. 3.
  4. Etapele procesului de elaborare Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătății Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituțiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie. A fost prezentat contextul general în care se desfășoară procesul de redactare a ghidurilor și implicarea diferitelor instituții. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru și au fost agreate responsabilitățile pentru fiecare instituție implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie și pentru fiecare ghid au fost aprobați coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect. În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societății de Obstetrică și Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen și agreate principiile, metodologia de elaborare și formatul ghidurilor. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor și o echipă de redactare, precum și un număr de experți evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea și integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declarații de Interese. Scriitorii ghidurilor au fost contractați și instruiți asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE și sub conducerea coordonatorului ghidului. Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înțelege medicul de specialitate Obstetrică - Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunțată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilității actului medical. După verificarea principiilor, structurii și formatului acceptat pentru ghiduri și formatare a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experții selectați. Coordonatorul și Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare și au încorporat după caz comentariile și propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi redactând versiunea 3 a ghidului. Această versiune a fost prezentată și supusă discuției detaliate punct cu punct în cadrul unor Reuniuni de Consens care au avut loc la Sinaia în perioada 2 - 4 februarie 2007 și la sediul UNFPA, 27 aprilie 2007, cu sprijinul Agenției pentru Cooperare și Dezvoltare a Guvernului Elvețian (SDC) și a Fondului ONU pentru Populație (UNFPA). Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct și au fost agreate prin consens din punct de vedere al conținutului tehnic, gradării recomandărilor și formulării. Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății Publice, Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiul Medicilor din România și Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România.Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății Publice prin Ordinul nr. 1.524 din 4 decembrie 2009 și de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 3994 din 20 septembrie 2007 și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie în data de 7 august
  5. ... 3.
  6. Principii Ghidul clinic "Hipertensiunea asociată sarcinii" a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi științifice, iar pentru fiecare afirmație a fost furnizată o explicație bazată pe nivelul dovezilor și a fost precizată puterea științifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmație a fost precizată alăturat tăria afirmației (Standard, Recomandare sau Opțiune) conform definițiilor din Anexa
  7. ... 3.
  8. Etapele procesului de revizie În luna Februarie 2018, conducerea Societății de Obstetrică și Ginecologie (SOGR) a inițiat primii pași pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de-al 17-lea Congres Național de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice. Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat și aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența GTR, incluzând un scriitor și o echipă de redactare, precum și un număr de experți externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea și integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator. Ghidul revizuit, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experți selectați. De asemenea, forma revizuită a fost postată pentru transparență, propuneri și comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul și GTR au luat în considerare și au încorporat după caz comentariile și propunerile de modificare făcute de către evaluatorii externi și de pe site, redactând versiunea finală a ghidului. Această versiune a fost prezentată și supusă discuției în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la București, 29-30 martie 2019, organizată și finanțată de SOGR. Revizia ghidului a fost dezbătută și agreată prin consens din punct de vedere al conținutului tehnic, gradării recomandărilor și formulării. Participanții la Reuniunea de Consens sunt prezentați în Anexa
  9. Evaluarea finală a reviziei ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății, Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiul Medicilor din România și Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România, inițiatorul. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății Publice prin Ordinul .......... și de Colegiul Medicilor prin documentul .......... și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România în data de 30 Martie
  10. ... 3.
  11. Data reviziei Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi științifice noi care modifică recomandările făcute. ... ...
  12. Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este structurat în 6 capitole specifice temei abordate:– Evaluare (aprecierea riscului) și diagnostic ... – Predicție ... – Prevenție ... – Conduită ... – Urmărire și monitorizare ... – Aspecte administrative. ... ...
  13. 5.
  14. DefinițiiStandardUrmătoarele definiții trebuie folosite de medic în abordarea afecțiunii.E> StandardHTA indusă de sarcină - TA(S) ≥ 140 mmHg și/sau TA(D) ≥ 90 mmHg apărută pentru prima dată pe parcursul sarcinii la >20 de săptămâni de amenoree, de obicei aproape de termen, la o pacientă cunoscută anterior ca fiind normotensivă. - nu este însoțită de proteinurie sau alte semne de preeclampsie. - dispare în mai puțin de 42 de zile postpartum.Preeclampsia: - TA(S) ≥ 140 mmHg sau TA(D) ≥ 90 mmHg, măsurată de 2 ori la un interval de cel puțin 4 ore, apărută pentru prima dată pe parcursul sarcinii, după vârsta gestațională de 20 de săptămâni de amenoree, la o pacientă anterior normotensivă. ȘI - proteinurie ≥0,3 g/24 ore sau raportul albumină/creatinină urinară >0,3/dipstick 1+ (dacă celelalte metode nu sunt disponibile). Proteinuria trebuie evaluată în primul trimestru de sarcină pentru a detecta o afectare renală preexistentă, ulterior după 20 de săptămâni de gestație pentru screening-ul preeclampsiei. Un test calitativ pozitiv (dipstick urinar > 1+) va fi urmat de efectuarea raportului albumină/creatinină urinară: - un raport < 0,3 exclude proteinuria - un raport > 0,3 confirmă proteinuria și necesită testare cantitativă prin proteinurie/24 de ore.Însă trebuie luat în calcul faptul că efectuarea proteinuriei/24 ore amână nejustificat diagnosticul de preeclampsie, astfel un cut-off de 0,3 al raportului albumină/creatinină urinară poate fi utilizat pentru identificarea proteinuriei semnificative. Eclampsia: - apariția convulsiilor tonico-clonice, focale sau multifocale, la o pacientă cunoscută cu preeclampsie, în absența altor condiții patologice ce asociază crize convulsive, precum: epilepsia, ischemia sau infarctul arterial cerebral, hemoragia intracraniană sau consumul de droguri. Hipertensiunea cronică: TA(S) > 140 mm Hg și/sau TA(D) ≥ 90 mm Hg ce poate fi: - preexistentă sarciniiSAU - diagnosticată pe parcursul sarcinii, dar înainte de 20 de săptămâni de amenoreeSAU - diagnosticată la mai mult de 20 de săptămâni de amenoree, dar care persistă mai mult de 12 săptămâni postpartum. Preeclampsia suprapusă pe HTA cronică:- apariția pentru prima dată pe parcursul sarcinii a unei proteinurii > 0,3 g/24 ore la o pacientă cunoscută cu HTA cronică, la vârsta gestațională > 20 de săptămâni de amenoree SAU - creșterea bruscă a TA (TA(S) > 160 mmHg și/sau TA(D) > 110 mmHg) sau a proteinuriei (> 0,3 g/24 ore) sau scăderea trombocitelor ≤ 100.000/mmc la o pacientă cunoscută cu HTA și proteinurie înainte de 20 de săptămâni de amenoree. Sindromul HELLP: hemoliză + creșterea enzimelor hepatice + trombocitopenie (Criteriile Mississippi) - Hemoliza (cel puțin 2 criterii din 5): Frotiu din sânge periferic (prezența schizocitelor), Bilirubina serică >1,2 mg/dL, Haptoglobina serică scăzută, Anemie severă necorelată cu hemoragia, lactat dehidrogenaza (LDH) > decât limita superioară a normalului; - Enzime hepatice crescute: AST sau ALT ≥ de 2 ori decât limita superioară a normalului; - Trombocite < 100.000/ mmc.Hipertensiune neclasificabilă antenatal - Hipertensiunea arterială diagnosticată prin măsurarea tensiunii pentru prima dată după vârsta de 20 de săptămâni de gestație. Reevaluarea după 42 de zile postpartum stabilește tipul de hipertensiune. E ... 5.
  15. Investigații diagnosticeStandardMedicul trebuie să evalueze factorii de risc ai preeclampsiei, cu ocazia luării în evidență a gravidei: - nuliparitate - preeclampsie la o sarcină anterioară - vârsta > 40 ani/< 18 ani - antecedente heredocolaterale de HTAIS - HTA cronică - afecțiuni renale cronice - sindrom antifosfolipidic - boli de colagen (lupus eritematos sistemic) - diabet zaharat de tip 1 sau 2 - sarcină multiplă - IMC > 35 Kg/mp - trombofilie - RCIU anterioară neexplicată - Moarte fetală in utero - Sarcină obținută prin fertilizare in vitro.EStandardCadrele medicale trebuie să determine TA în mod standardizat.E> StandardMăsurarea TA trebuie să țină cont de orientarea pacientei, aceasta fiind într-o poziție șezândă cu picioarele pe o suprafață plată, astfel încât manșeta tensiometrului să fie la nivelul cordului. În sala de travaliu TA se va măsura în decubit lateral stâng.AArgumentareÎn clinostatism valoarea TA este modificată prin presiunea exercitată de uterul gravid asupra venei cave inferioare, cu reducerea întoarcerii venoase. (1-25)Ia> StandardMedicul trebuie să indice ca determinarea TA să fie efectuată de 3 ori la interval de 10 minute, după ce pacienta s-a odihnit o perioadă (~10 min.) sau să determine de două ori valorile TA, la interval de 4 ore.AArgumentareExistă un număr semnificativ de paciente care dezvoltă TA din cauza emotivității crescute față de medic ("sindromul halatului alb"). (1-25)Ia> RecomandareSe recomandă cadrelor medicale să utilizeze tensiometre cu manșetă suficient de largă (1,5 x circumferința brațului).AArgumentareO manșetă a tensiometrului prea scurtă va supraestima valoarea TA, iar o manșeta prea lungă poate subestima valoarea TA. (1-25)Ia> RecomandareSe recomandă cadrelor medicale folosirea tensiometrelor manuale în detrimentul celor automate, cele din urmă subestimând, în majoritatea cazurilor, valoarea TA.EStandardPentru stabilirea diagnosticului de preeclampsie medicul trebuie să indice următoarele teste de laborator: - Hemoleucogramă completă (inclusiv numărul trombocitelor) - Proteinurie pe 24 ore sau raport proteine/creatinină urinară - Creatinină serică - ALT, AST.CArgumentareAceste teste de laborator pot reflecta impactul preeclampsiei asupra organismului matern.(2, 10, 26-35)IV> StandardMedicul trebuie să indice ca măsurarea proteinuriei să fie efectuată prin dozarea acesteia pe un interval de 24 ore.B> ArgumentareNici o altă modalitate de măsurare a proteinuriei nu are aceeași semnificație diagnostică. Valoarea proteinuriei poate varia de la o oră la alta. (2,10)IIIRecomandarePentru evaluarea fetală se recomandă medicului să indice examenul ecografic obstetrical.AArgumentareExamenul ecografic este util pentru: (7-10, 30-35) - evaluarea greutății fetale (percentila EFW) - evaluarea Doppler pe artera ombilicală - estimarea lichidului amniotic: fie prin ILA (indice de lichid amniotic) sau DVP (diametrul vertical maxim al pungii de lichid amniotic) - evaluarea aspectului ecografic al placentei.IbRecomandareSe recomandă medicului să indice ecografia Doppler pe artera ombilicală ca fiind cel mai bun test predictiv al suferinței fetale în preeclampsie, urmărindu-se: - PI/RI (indice de pulsatilitate/indice de rezistență) - fluxul diastolic pe artera ombilicală (absent sau inversat)BArgumentareIndicii Doppler (PI și RI) reflectă indirect rezistența din circulația materno-fetală, corelându-se semnificativ cu hipoxia și acidoza fetală. Absența fluxului diastolic sau fluxul diastolic inversat pe artera ombilicală fetală se corelează cu gradul de hipoxie fetală. (7-10)IIaStandardOdată stabilit cu certitudine diagnosticul de preeclampsie, medicul trebuie să stabilească gravitatea afecțiunii (forma ușoară/severă). E ... 5.
  16. Diagnosticul formei severe de preeclampsieStandardDiagnosticul formei severe de preeclampsie trebuie susținut de către medic prin asocierea criteriilor anamnestice și/sau clinice și/sau paraclinice: - Creșterea TA: TA(S) > 160 mmHg sau TA(D) > 110 mmHg măsurată la cel puțin 2 măsurători efectuate la interval de minim 4 ore cu pacienta în repaus la pat - Trombocitopenie < 100.000/mmc - Afectarea funcției hepatice: creșterea transaminazelor cu dublarea valorilor normale sau durere în hipocondrul drept sau durere epigastrică, necorelate cu alte afecțiuni medicale și refractare la tratament - Afectarea funcției renale: creatinina serică > 1,1 mg/dL sau dublarea valorilor în absența altei patologii renale. - Edem pulmonar - Apariția unor noi simptome vizuale sau manifestări cerebale centrale.E> RecomandareSe recomandă medicului să crească gradul de suspiciune pentru preeclampsie severă, în prezența asocierii mai multor criterii menționate anterior.E ... ...
  17. ...
  18. ...
  19. 8.
  20. Conduita în cazul formelor ușoare de preeclampsieStandardMedicul trebuie să inducă nașterea pacientelor cu preeclampsie ușoară asociată sarcinii cu o vârsta gestațională ≥ 37 săptămâni de amenoree.AArgumentareDupă 34 de săptămâni de amenoree se consideră că fătul atinge maturitatea pulmonară la care riscul fetal devine mai mic decât riscul matern dat de continuarea evoluției sarcinii. (1,4)Ia> StandardMedicul trebuie să decidă modul de naștere (vaginală sau prin operație cezariană) al pacientelor cu preeclampsie ușoară numai în funcție de indicațiile obstetricale.A> ArgumentarePreeclampsia în sine nu reprezintă o indicație pentru operația cezariană. (1,2)IbOpțiuneMedicul poate decide amânarea nașterii în interes fetal la pacientele cu preeclampsie ușoară cu sarcină având vârsta gestațională < 37 săptămâni de amenoree.AArgumentarePreeclampsia nu accelerează maturarea pulmonară fetală, iar complicațiile fetale, precum detresa respiratorie, hemoragia intraventriculară, enterocolita ulcero-necrotică, au aceeași frecvență ca și la nou-născuții prematuri din mame normotensive.
(3)Ia> StandardMedicul trebuie să monitorizeze atent pacientele cu preeclampsie ușoară a căror vârstă gestațională este < 37 săptămâni de amenoree. (vezi Cap. Urmărire și Monitorizare).A> ArgumentareMonitorizarea este necesară pentru a surprinde orice nouă modificare a statusului matern sau fetal în stadiul incipient.
(4)Ia>OpțiuneMedicul poate monitoriza pacientele cu preeclampsie ușoară și în ambulatoriu. (vezi Cap. Urmărire și Monitorizare).C> ArgumentarePentru situațiile în care complicațiile sunt mai puțin frecvente, monitorizarea ambulatorie poate fi o soluție mai ușor acceptată de către paciente. (3, 5)IV» StandardMedicul trebuie să consilieze pacientele cu preeclampsie ușoară în sensul prezentării imediate la maternitatea cea mai apropiată în cazul apariției unor simptome ca: - sângerare vaginală - contracții uterine dureroase - modificarea mișcărilor active fetale - ruptura spontană de membrane - creșteri ale TA.A» ArgumentareÎn cazul decolării premature placentare, timpul devine factorul cel mai important pentru salvarea fătului. Incidența decolării de placentă este 1% în formele ușoare.
(2)IbStandardMedicul trebuie să respecte următoarele indicații materne pentru nașterea imediată a pacientelor cu preeclampsie ușoară și: - vârstă gestațională ≥ 37 de săptămâni de amenoree - nr. de trombocite ≤ 100.000/mmc - alterare a funcției hepatice (AST, ALT crescute) - deteriorare a funcției renale (creatinina > 2 mg/dl; oligurie) - decolare prematură de placentă - cefalee persistentă sau severă - tulburări vizuale - durere epigastrică persistentă sau severă.CArgumentare8-55% dintre convulsiile eclamptice survin antepartum, risc ce depășește beneficiul fetal al amânării nașterii > 38 săptămâni de amenoree. Toate semnele și simptomele menționate anterior (cu excepția vârstei gestaționale) indică un risc crescut de complicații materne și sau fetale. (4, 6)IVStandardMedicul trebuie să respecte următoarele indicații fetale pentru nașterea imediată a pacientelor cu preeclampsie ușoară: - RCIU severă (greutate fetală sub percentila 5) - oligohidramnios (punga maximă verticală < 2 cm) scorul biofizic < 4/10 în două evaluări la interval de 6 ore - flux diastolic inversat în artera ombilicală pentru feții cu vârsta gestațională sub 32 săptămâni sau absent pentru feții cu vârsta gestațională peste 32 săptămâni - decelerații tardive sau variabile sau absența variabilității pe termen scurt pe testul non-stres (TNS) - deces fetal intrauterin.CArgumentareRestricția de creștere intrauterină și oligohidramniosul sunt determinate de hipoperfuzia placentară și sunt corelate cu severitatea afecțiunii.
(5)IV ... 8.
  1. Conduita medicală conservatoare în formele severe de preeclampsieStandardMedicul trebuie să respecte circumstanțele care permit evoluția sarcinii (amânarea nașterii) în interes fetal la pacientele cu preeclampsie severă.E> RecomandareÎn cazul pacientelor asimptomatice, cu sarcină de vârstă gestațională < 34 săptămâni, cu preeclampsie severă confirmată prin teste de laborator și cu revenirea la normal ale acestora în 24 - 48 de ore de la internare, se recomandă tratamentul conservator.E» StandardÎn cazul preeclampsiei severe, medicul trebuie să evalueze testele de laborator în dinamică, la interval de 6 ore.E» > StandardÎn cazul preeclampsiei severe cu deteriorarea parametrilor de laborator în 6 ore, medicul trebuie să indice finalizarea nașterii.E» > StandardÎn cazul preeclampsiei severe cu ameliorarea parametrilor de laborator, urmată de degradarea acestora, medicul trebuie să indice finalizarea nașterii.EStandardDacă apar în plus modificări (alterări) adiționale ale stării clinice a pacientelor cu preeclampsie severă, medicul trebuie să indice o reevaluare fetală imediată.E>OpțiuneMedicul poate trata conservator pacientele la care diagnosticul de preeclampsie severă a fost confirmat doar pe baza proteinuriei > 0,3 g/24 ore, în absența altor semne/simptome de preeclampsie.C> ArgumentareNumeroase studii clinice indică faptul că odată depășită limita proteinuriei semnificative (0,3 g/24 ore), valoarea cantitativă a proteinuriei sau rata ei de creștere nu afectează prognosticul materno-fetal. (11,12,13,14)IV>OpțiuneMedicul poate trata conservator pacientele la care diagnosticul de preeclampsie severă a fost precizat pe baza depistării RCIU, atunci când sunt întrunite următoarele condiții: - RCIU cu G(estimată) peste a-5-a percentilă, dar sub a-10-a percentilă - vârsta gestațională < 32 săptămâni de amenoree - Indicele lichidului amniotic (ILA) > 5 cm sau DVP > 2 cm - evaluarea fetală indică: - test de non-stres normal (fără decelerări) - flux diastolic pe artera ombilicală normal (NU absent sau inversat).C> ArgumentareBeneficiul fetal la < 32 de săptămâni de amenoree (atât timp cât evaluarea Doppler nu indică un flux diastolic absent pe artera ombilicală) obținut prin prelungirea sarcinii depășește riscul matern determinat de amânarea nașterii. (15, 16)IVRecomandareÎn cazul HTA gestaționale ce debutează < 30 de săptămâni de amenoree sau care asociază simptome caracteristice preeclampsiei severe, se recomandă ca medicul să adopte aceeași conduită pentru preeclampsie, chiar în lipsa proteinuriei.CArgumentare25-50% dintre pacientele care prezintă hipertensiune gestațională la < 30 de săptămâni de amenoree, vor dezvolta ulterior preeclampsie. (3-6)IVStandardMedicul trebuie să avertizeze pacientele cu preeclampsie severă asupra riscului crescut de decolare de placentă.CArgumentareIncidența decolării de placentă este 3% în preeclampsia severă. (1-6)IVStandardÎn toate cazurile de preeclampsie severă în care vârsta gestațională este > 37 de săptămâni de amenoree, medicul trebuie să indice finalizarea imediată a nașterii.CArgumentareRiscurile materne datorate prelungirii sarcinii sunt mai mari decât posibilele complicații fetale prin prematuritate. (1-6)IVRecomandarePentru gravidele cu vârsta gestațională cuprinsă între 24-34 de săptămâni de amenoree și cu preeclampsie severă la care se tentează tratament conservator, se recomandă medicului o strategie atentă de monitorizare.CArgumentareMonitorizarea este necesară pentru a surprinde orice modificare ulterioară a statusului matern sau fetal în stadiul incipient. (1-4, 6)IVStandardMedicul trebuie să contraindice tratamentul conservator la pacientele cu preeclampsie severă, în caz de: - instabilitate hemodinamică a mamei - semne de suferință fetală prezente: - test non-stres non-reactiv sau cu decelerări patologice - G(estimată) sub a 5-a percentilă - ILA < 5 cm sau DVP < 2 cm - flux diastolic absent sau inversat pe artera ombilicală - Raport cerebro-placentar (RCP) ≤ 1 - HTA persistentă sub tratament - cefalee persistentă sau severă - tulburări vizuale - durere epigastrică - durere în hipocondrul drept - eclampsie- edem pulmonar - insuficiență renală: - creșterea creatininei serice cu > 1 mg/dl față de nivelul de bază - diureza < 0,5 ml/Kg/oră în decurs de 2 ore - modificări ale parametrilor de laborator: - creșterea ALT, AST peste dublul valorilor normale - nr. de trombocite < 100.000/mmc - modificări ale coagulogramei - decolare prematură de placentă - vârsta gestațională ≥ 37 săptămâni de amenoree - sindrom HELLP.BArgumentareÎn cazul pacientelor cu preeclampsie, modificarea parametrilor materni sau fetali se corelează cu un prognostic prost materno-fetal, sancțiunea terapeutică fiind doar nașterea. (1-4,6,12,16,17)iiaStandardMedicul trebuie sa consilieze pacienta în sensul informării acesteia despre apariția unor simptome ca: - cefalee (frontală/occipitală) severă, persistentă - tulburări vizuale - fotofobie - durere la nivelul hipocondrului drept - alterarea statusului mental.CArgumentareÎn cele mai multe cazuri acestea preced criza eclamptică. (3-7)IVStandardLa sesizarea semnelor preeclampsiei severe, medicul trebuie să indice instituirea imediată a tratamentului cu Sulfat de Magneziu.E ... 8.
  2. Tratamentul antihipertensiv în preeclampsieRecomandareÎn formele ușoare de preeclampsie se recomandă medicului începerea tratamentului la pacienta gravidă cu TA(S) > 150 mmHg sau TA(D) ≥ 100 mmHg la 2 măsurători la interval de 4 ore.AArgumentareExistă o relație cauză-efect între TA(S) și accidentul vascular cerebral (AVC), iar prin scăderea valorilor TA(S), scade riscul unui AVC. (1-6)IaRecomandareManagementul non-farmacologic (modificarea dietei și a stilului de viață, limitarea câștigului ponderal în sarcină la 6,8 kg în special la pacientele obeze) este recomandat, însă a dovedit un rol limitat în prevenția sau tratamentul preeclampsiei. Managementul farmacologic prin medicație antihipertensivă are scopurile de a: - reduce riscurile materne - controla valorile tensionale - fi sigur pentru făt.AArgumentareAsocierea unui management non-farmacologic la cel farmacologic are rezultate superioare. (2,3)IbRecomandareSe recomandă medicului începerea tratamentului antihipertensiv de la valori >140/90 mmHg în cazul: - hipertensiunii arteriale induse de sarcină (cu sau fără proteinurie) - hipertensiunii arteriale preexistente cu hipertensiune gestațională suprapusă - hipertensiunii arteriale cu afectare subclinică de organ sau simptome în orice moment al sarcinii.CArgumentareAtingerea sau depășirea valorii de 150/100 mmHg reprezintă o modificare semnificativă pentru aceste paciente. (3, 5, 6)IV> StandardMedicul trebuie să indice tratamentul antihipertensiv astfel încât TAd să se încadreze sub 95 mmHg.C> ArgumentareScăderea TA sub aceste valori, poate periclita circulația materno-fetală influențând negativ creșterea și starea de bine a fătului. (7, 8, 10, 12-17)IV» StandardMedicul trebuie să indice Labetalol ca medicament de primă intenție (vezi Anexa 3).B» ArgumentareLabetalolul este unul dintre medicamentele a cărui siguranță pe parcursul sarcinii a fost testată de-a lungul timpului, prin acțiunea sa betablocantă contribuind și la menținerea fluxului uteroplacentar. (1,3, 4, 6, 8)III» StandardÎn absența Labetalolului, medicul trebuie să indice administrarea de Metildopa (vezi Anexa 3).A» ArgumentareMetildopa este unul dintre medicamentele a cărui siguranță pe parcursul sarcinii a fost testată de-a lungul timpului.Ib» RecomandareDacă nu există posibilitatea tratamentului cu Labetalol sau cu Metildopa, se recomandă ca medicul să indice antagoniști de canale de Calciu, dintre care cel mai utilizat și cu profil de siguranță bun este Nifedipin. (vezi Anexa 3).C» ArgumentareNifedipina este una dintre cei mai puternici agenți vasodilatatori. (1,3, 4, 6, 8)IV» > RecomandareSe recomandă medicului să nu indice administrarea de Nifedipin sublingual.C» > ArgumentareAdministrarea sublinguală determină scăderea bruscă a TA. (1,3, 4, 6, 8)IV» > RecomandareSe recomandă medicului să nu indice administrarea de Nifedipin pacientelor aflate sub tratament cu Sulfat de Magneziu.C» > ArgumentareAdministrarea concomitentă de Nifedipin și Sulfat de Magneziu determină scăderea bruscă a TA. (1,3, 4, 6, 8)IV» OpțiunePentru tratamentul antihipertensiv în preeclampsie medicul poate utiliza și alți agenți din clasa antagoniștilor de canale de Calciu, precum: - Verapamil (vezi Anexa 3) SAU- Diltiazem (vezi Anexa 3)C» ArgumentareAntagoniștii canalelor de calciu sunt frecvent folosiți în tratamentul HTA și sunt considerați siguri în administrare pe parcursul sarcinii. (1,3, 4, 6, 8, 16)IV» StandardMedicul trebuie să nu indice: - restricția de sodiu (sare) - diureticele* - inhibitori ai enzimei de conversie - antagoniști ai receptorilor de angiotensină - inhibitori direcți ai reninei.C» ArgumentareDiureticele pot avea efecte negative asupra circulației materno-fetale, iar inhibitorii enzimei de conversie pot avea efect teratogen.
(3)*Administrarea de diuretice este permisă doar în edemul pulmonar acut sau oligurie maternă, având în vedere faptul că volumul plasmatic este redus în cazul preeclampsiei.
(3)IV» RecomandareSe recomandă medicului să nu indice administrarea de Atenolol sau alte beta-blocante.B» ArgumentareBeta-blocantele au o eficiență inferioară comparativ cu antagoniștii canalelor de Calciu și pot determina bradicardie fetală, RCIU și hipoglicemie. Atenololul are efect de scădere a volumului plasmatic și a accentuării RCIU. (12-14)III ... 8.4. Tratamentul antihipertensiv al formei acute de HTAStandardValorile tensionale > 170 mmHg TA(S) și/sau 110 mmHg TA(D) la o gravidă reprezintă o urgență și necesită spitalizare. Pentru tratamentul formei acute de hipertensiune indusă de sarcină medicul trebuie să indice tratament cu Labetalol: - i.v. bolus 5 - 10 mg - urmat de perfuzie venoasă continuă până la maximum 220 mg doză totală.AArgumentareLabetalolul este un alfa-beta blocant cu acțiune rapidă (< 5 min.) și efectul său durează aproximativ 6 ore. (1-7)Ib> RecomandareSe recomandă medicului să nu indice tratamentul cu Labetalol pacientelor cu astm bronșic.C> ArgumentareLabetalolul are atât efect alfa- dar și betablocant, agravând astmul bronșic. (1-4)IVStandardPentru tratamentul formei acute de hipertensiune medicul trebuie să indice administrarea de: - Metildopa oral - Antagoniști ai canalelor de Calciu: Nifedipin oral (nu sublingual) 10 mg la fiecare 20 minute cu o doză totală maximă de 50 mg - Sulfatul de Magneziu pentru prevenția eclampsiei - se recomandă evitarea asocierii cu antagoniști de canale de Calciu din cauza acțiunii sinergice cu risc de hipotensiune arterială.AArgumentareAlte clase de medicamente utilizate anterior în tratamentul hipertensiunii induse de sarcină nu mai sunt recomandate curent din cauza efectelor adverse sau eficienței reduse. Hidralazina nu mai reprezintă o opțiune terapeutică deoarece a fost asociate în timp cu efecte perinatale adverse. Diazoxidul nu mai reprezintă o opțiune terapeutică.
(1)IbStandardPentru HTA refractară la tratament medicul poate indica Nitroprusiat de sodiu i.v. Nitroprusiatul de sodiu reprezintă medicația de ultimă alegere, în cazul în care hipertensiunea este refractară la ceilalți agenți terapeutici sau aceștia nu sunt disponibili, deoarece prezintă risc de intoxicație fetală cu cianură.CArgumentareNitroprusiatul de sodiu este considerat cel mai eficient medicament în urgențele hipertensive, efectul său începând în câteva secunde de la administrare și oprindu-se la câteva minute de la stoparea perfuziei. (1, 3)IV> StandardMedicul trebuie să nu utilizeze Nitroprusiatul de sodiu mai mult de 4 ore.C> ArgumentareDin cauza pericolului de intoxicație cu cianuri. (1,3, 4)IVOpțiuneMedicul poate indica administrarea de Nitroglicerină i.v. în cazul preeclampsiei asociate cu edem pulmonar în doză de 5 pg/min până la 100 pg/min.CArgumentareNitroglicerina are o acțiune rapidă vasodilatatoare. (1,3)IVOpțiuneMedicul poate indica administrarea de Urapidil i.v. pentru tratamentul crizei hipertensive în doză de 10-15 mg i.v. bolus, urmată de perfuzie continuă cu un debit mediu de 9 mg/oră.CArgumentareUrapidil este un alfa-blocant cu acțiune vasodilatatoare rapidă cu administrare intravenoasă. (1,3)IV ... 8.
  1. Conduita în criza eclampticăStandardMedicul trebuie să: - solicite ajutor de urgență pentru imobilizarea pacientei - asigure eliberarea de secreții a căilor respiratorii și menținerea permeabilității lor cu ajutorul unei pipe Guedel - asigure menținerea pacientei în decubit lateral stâng pentru a scădea riscul de aspirație pulmonară - indice oxigenarea pacientei pe mască/sondă nazală - indice cateterizarea de linii venoase și administrarea medicației - indice anunțarea imediată a: - medicului ATI - medicului șef de secție obstetrică - medicului neonatolog - întreg personalul din blocul operator, în vederea pregătirii pentru o eventuală operație cezarianăindice monitorizarea TA - indice montarea unei sonde urinare pentru măsurarea exactă a diurezei.AArgumentareCriza eclamptică reprezintă o urgență obstetricală care poate pune în pericol viața mamei și a fătului, de aceea instituirea manevrelor de prim ajutor, urmate de pregătirea întregului personal din secțiile de obstetrică, ATI și neonatologie pentru operație cezariană trebuie să fie primul gest în managementul acesteia. (1,2, 3)StandardMedicul trebuie să indice administrarea de Sulfat de Magneziu pentru controlul convulsiilor (vezi Anexa 3).AArgumentareAdministrarea de sulfat de Magneziu controlează durata și scade riscul de recurență al convulsiilor. (1,2 3)StandardMedicul trebuie să evalueze pacienta și fătul, în vederea alegerii modului de finalizare a nașterii.AArgumentareNașterea reprezintă actul definitiv curativ al hipertensiunii induse de sarcină. (1,2 3)Ia> StandardMedicul trebuie să nu indice operație cezariană de urgență pe baza bradicardiei fetale apărute în primele 3 - 5 minute după administrarea Sulfatului de Magneziu.B> ArgumentareSulfatul de Magneziu trece cu ușurință bariera feto-placentară, cauzând reducerea frecvenței și a variabilității ritmului fetal, fără semnificație clinică. Bradicardia fetală apărută pe parcursul convulsiilor trebuie considerată normală dacă durează maxim 3 - 5 minute după stabilizarea pacientei. (1,2, 3)III> StandardDacă ritmul cardiac fetal nu revine la normal după 20 - 30 minute de tahicardie fetală compensatorie apărută după administrarea Sulfatului de Magneziu, medicul trebuie să evalueze posibilitatea unei alte cauze de suferință fetală acută (decolarea de placentă).BArgumentarePersistența anomaliilor de ritm cardiac fetal după 30 de minute de la administrarea de Sulfat de Magneziu se datorează altor cauze materno-fetale. (1,2, 3)III ... 8.
  2. Terapia anticonvulsivantăStandardMedicul trebuie să indice Sulfatul de Magneziu ca fiind tratamentul de elecție pentru: - prevenirea apariției convulsiilor - tratamentul convulsiilor - prevenirea recurențelor convulsive.AArgumentareIncidența episoadelor convulsive este următoarea: (1-5) - 38 - 55% antepartum - 13 - 36% intrapartum - 5 - 39% la < 48 ore postpartum - 5 - 17% la > 48 ore postpartum.IaRecomandareSe recomandă medicului să indice administrarea Sulfatului de Magneziu la debut de travaliu sau în inducția anestezică în cazul operației cezariene la pacientele cu preeclampsie severă.AArgumentareSulfatul de Magneziu acționează prin mai multe căi benefice pentru mamă: (6, 11) - vasodilatație cerebrală - inhibă agregarea placentară - protecția endoteliului față de acțiunea radicalilor liberi.IaRecomandareSe recomandă medicului să indice continuarea tratamentului cu Sulfat de Magneziu 24 ore postpartum (12 - 48 ore) la pacientele cu preeclampsie severă.AArgumentareStudii randomizate arată scăderea cu 50 - 66% a incidenței convulsiilor recurente prin administrarea Sulfatului de Magneziu. (2, 11)IbRecomandareSe recomandă medicului să indice Sulfat de Magneziu antepartum pentru toate pacientele cu preeclampsie severă la care se încearcă tratament conservator.CArgumentareApariția convulsiilor reprezintă indicație de naștere imediată și Sulfat de Magneziu poate preveni apariția acestora și poate contribui astfel la menținerea tratamentului conservator. (2, 6, 7)IV ... 8.
  3. Protocol de administrare a Sulfatului de MagneziuStandardPentru administrarea intravenoasă a Sulfatului de Magneziu, medicul trebuie să indice unul dintre protocoalele de administrare (vezi Anexa 3).EStandardMedicul trebuie să indice menținerea perfuziei cu Sulfat de Magneziu 20% timp de 24 ore de la ultima criză convulsivă (vezi Anexa 3).EOpțiuneMedicul poate indica de asemenea, administrarea intramusculară a Sulfatului de Magneziu (vezi Anexa 3).CArgumentareSe recomandă mai rar administrarea intramusculară din cauza efectului mai întârziat față de administrarea intravenoasă și datorită reacțiilor adverse la locul de injectare (în special, durere). Din cauza faptului că preparatul existent în România are o concentrație de 20%, injectarea a 25 ml intramuscular (pentru doza de 5 g) este de evitat.
(6)IV> StandardPe parcursul administrării Sulfatului de Magneziu, medicul trebuie să indice monitorizare astfel: - monitorizare continuă pulsoximetrică - monitorizare diureză o dată/oră - monitorizarea frecvenței respiratorii o dată/oră - evaluarea reflexelor osteotendinoase o dată la 4 ore - evaluarea stării de conștiență (scor Glasgow) o data la 4 ore.E> StandardMedicul trebuie să respecte condițiile de administrare a dozei de întreținere a Sulfatului de Magneziu:- reflex patelar prezent - respirații > 12/min. - diureză > 100 ml/4 ore.EStandardMedicul trebuie să nu indice Sulfat de Magneziu la pacientele cu miastenia gravis.AArgumentareSulfatul de Magneziu poate precipita apariția unei crize severe de miastenie. (10-13)IaRecomandareDacă apar recurențe ale convulsiilor în timp ce pacienta se află sub tratament cu Sulfat de Magneziu, se recomandă medicului să indice administrarea unui nou bolus de Sulfat de Magneziu 20% (vezi Anexa 3).EOpțiuneMedicul poate indica administrarea a maxim 2 bolusuri de câte 2 g Sulfat de Magneziu 20% în cazul recurențelor convulsive.EOpțiuneÎn cazul în care convulsiile nu sunt controlate prin administrarea Sulfatului de Magneziu medicul poate indica administrarea următoarelor medicamente în următoarea ordine (vezi Anexa 3): - Diazepam - Amobarbital - Fenitoin.EStandardMedicul trebuie să indice ca doza maximă de Diazepam administrată să nu depășească 30 mg/oră.BArgumentareEfectul benzodiazepinelor de deprimare acută respiratorie atât la făt cât și la mamă este întâlnit la doze > 30 mg/oră.
(2)IIaRecomandareÎn cazul în care convulsiile se repetă și sub tratament cu Diazepam, se recomandă medicului să indice ventilație asistată prin intubația orotraheală.CArgumentareVentilația asistată prin intubație orotraheală rămâne singura alternativă în cazul eșecului tratamentului medicamentos (Sulfat de Magneziu, Diazepam).
(2)IVStandardCa antidot pentru Sulfat de Magneziu, medicul trebuie să indice administrarea de Gluconat de Calciu 10% în doză de 1 g/iv în 7 minute (1,5 ml/min.).E> StandardMedicul trebuie să indice administrarea de Gluconat de Calciu înaintea apariției detresei respiratorii la pacienta aflată în tratament cu Sulfat de Magneziu, dacă apar: - abolirea reflexelor osteotendinoaseSAU - miocloniiSAU - modificări ECG (tulburări de ritm, hipervoltajul undei T, hipovoltajul undei P, alungirea intervalului PQ/PR, complexe QRS cu durată crescută).E ... 8.8. Nașterea în sarcinile complicate cu preeclampsieRecomandareCând nu există indicații obstetricale pentru operația cezariană, se recomandă ca medicul să opteze pentru nașterea pe cale vaginală la pacientele preeclamptice.ERecomandareSe recomandă medicului să evite travaliul prelungit la pacientele preeclamptice.ERecomandarePentru operația cezariană la pacientele preeclamptice se recomandă medicului ATI utilizarea anesteziei: peridurală sau rahidiană după o prealabilă corecție a hipovolemiei (prin administrarea de 500 - 1.000 ml. ser fiziologic).BArgumentareAnestezia generală se evită în general din cauza riscului de accentuare a hipertensiunii în momentul inducției. (6-13)IIIStandardMedicul ATI trebuie să respecte contraindicația anesteziei peridurale/rahidiene la pacientele preeclamptice: nr. trombocite < 70.000 - 100.000/mmc.AArgumentareExistă riscul apariției hematomului la locul de puncție lombară.
(14)IaRecomandareSe recomandă efectuarea operației cezariene la pacientele preeclamptice cu: - sarcinile cu vârsta gestațională < 30 săptămâni de amenoreeSAU - sarcinile cu scor Bishop nefavorabil.CArgumentareDistocia de dilatație și suferința fetală acută în travaliu sunt frecvent întâlnite la vârste gestaționale < 30 săptămâni de amenoree, majoritatea cazurilor (aproximativ 66%) necesitând operația cezariană de urgență.
(4)IVRecomandarePentru pacientele care dezvoltă preeclampsie severă la vârsta gestațională de 23 - 24 săptămâni de amenoree refractară la tratament - se recomandă medicului a indica întreruperea evoluției sarcinii.CArgumentareDin cauza prognosticului materno-fetal rezervat.
(15)IVRecomandareSe recomandă medicului să evite indicarea Maleatului de Metilergometrină la pacientele cu preeclampsie.BArgumentareMaleatul de Metilergometrină determină vasoconstricție în teritoriile carotidiene. (3, 15)IIIStandardPacientelor preeclamptice cu sarcină < 34 săptămâni de amenoree, medicul trebuie să le indice corticoterapie.AArgumentareCorticoterapia contribuie la maturarea pulmonară. (3, 15)Ia> RecomandareSe recomandă medicului să indice corticoterapia pacientelor preeclamptice cu sarcină < 34 săptămâni de amenoree, astfel încât să existe cel puțin 24 ore între ultima administrare și momentui anticipat al nașterii.E> RecomandareSe recomandă medicului să indice pacientelor preeclamptice cu sarcina < 34 săptămâni de amenoree: - Betametazona: două doze injectabil i.m. de 12 mg la interval de 24 ore (de primă intenție) SAU - Dexametazona: patru doze injectabil i.m. de 6 mg la interval de 12 ore (în lipsa betametazonei).BArgumentareStudiile efectuate cu privire la administrarea de corticosteroizi nu au evidențiat beneficii la administrarea unor doze mai mari sau repetate de corticoterapie. (6, 7)III ... ... 9. ... 10. ... 11. Evaluare și diagnostic Definiții1. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ...
  2. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  3. ...
  4. Working group report on high blood pressure in pregnancy. National Instititutes of Health, Washington, DC 2000.Am J Obstet Gynecol 2000; 183: S1-S
  5. ...
  6. Hughes EC (ed): Obstetric-Gynecologic Terminology. Philadelphia, FA DAvis, 1972, pp 422-
  7. ...
  8. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  9. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  10. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  11. ...
  12. Karlijn Corien Vollebregt, Kees Boer, Joris A. M. Van Der Post, Hans Wolf. Association of three different techniques to measure blood pressure in the first trimester with the development of hypertensive disorders of pregnancy. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica 2013 Nordic Federation of Societies of Obstetrics and Gynecology 92
(2013)53-
  1. ... Investigații diagnostice
  2. Report of the National High Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000; 183: S1-S22 Level III. ...
  3. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  4. ...
  5. Sibai, BM. Magnesium sulfate prophylaxis in preeclampsia: Lessons learned from recent trials. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:
  6. ...
  7. Milne, F, Redman, C, Walker, J, et al. The pre-eclampsia community guideline(PRECOG): how to screen for and detect onset of pre-eclampsia in the community. BMJ 2005; 330:
  8. ...
  9. Duckitt, K, Harrington, D. Risk factors for pre-eclampsia at antenatal booking: systematic review of controlled studies. BMJ 2005; 330:
  10. ...
  11. A. Atallah, E. Lecarpentier, F. Goffinet, M. Doret-Dion, P. Gaucherand, V. Tsatsaris. Aspirin for Prevention of Preeclampsia. Drugs
(2017)77:1819-
  1. DOI 10.1007/s40265-017-0823-
  2. ...
  3. Karlijn Corien Vollebregt, Kees Boer, Joris A. M. Van Der Post, Hans Wolf. Association of three different techniques to measure blood pressure in the first trimester with the development of hypertensive disorders of pregnancy. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica 2013 Nordic Federation of Societies of Obstetrics and Gynecology 92
(2013)53-
  1. ...
  2. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-8.Wolfberg, AJ, Lee-Parritz, A, Peller, AJ, Lieberman, ES. Association of Rheumatologic Disease With Preeclampsia. Obstet Gynecol 2004; 103:
  3. ...
  4. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ...
  2. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  3. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  4. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of the National Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  5. ...
  6. Lain, KY, Roberts, JM. Contemporary concepts of the pathogenesis and management of preeclampsia. JAMA 2002; 287:
  7. ...
  8. Xiong, X, Fraser, WD, Demianczuk, NN. History of abortion, preterm, term birth, and risk of preeclampsia: A population-based study. Am J Obstet Gynecol 2002; 187:
  9. ...
  10. James N. Martin Jr, Justin M. Brewer, Kedra Wallace, Imran Sunesara, Ashley Canizaro, Pamela G. Blake, Babbette LaMarca, Michelle Y. Owens. Hellp syndrome and composite major maternal morbidity: importance of Mississippi classification system. J Matern Fetal Neonatal Med, 2013; 26
(12): 1201-
  1. ...
  2. Dawson, LM, Parfrey, PS, Hefferton, D, et al. Familial risk of preeclampsia in newfoundland: a population-based study. J Am Soc Nephrol 2002; 13:
  3. ...
  4. Nilsson, E, Salonen Ros, H, Cnattingius, S, Lichtenstein, P. The importance of genetic and environmental effects for pre-eclampsia and gestational hypertension: a family study. BJOG 2004; 111:
  5. ...
  6. Sibai, BM, Ewell, RJ, Levine, RJ, et al. Risk factors associated with preeclampsia in healthy nulliparous women. Am J Obstet Gynecol 1997; 177:
  7. ...
  8. Sibai, BM, Ramadan, MK, Chari, RS, Friedman, SA. Pregnancies complicated by HELLP syndrome (hemolysis, elevated liver enzymes, and low platelets): Subsequent pregnancy outcome and long-term prognosis. Am J Obstet Gynecol 1995; 172:
  9. ...
  10. van Pampus, MG, Wolf, H, Mayruhu, G, et al. Long-term follow-up in patients with a history of (H)ELLP syndrome. Hypertens Pregnancy 2001; 20:
  11. ...
  12. Garovic VD. Hypertension in pregnancy: diagnosis and treatment. Mayo Clin Proc 2000; 75/1071-1076 ...
  13. Magee, LA, Cham, C, Waterman, EJ, et al. Hydralazine for treatment of severe hypertension in pregnancy: meta-analysis. BMJ 2003; 327:
  14. ...
  15. Report of the National High Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000; 183: S1-S22 Level III ...
  16. Campbell, DM, MacGillivray, I. Preeclampsia in second pregnancy. Br J Obstet Gynaecol 1985; 92:
  17. ...
  18. Powers, RW, Bodnar, LM, Ness, RB, et al. Uric acid concentrations in early pregnancy among preeclamptic women with gestational hyperuricemia at delivery. Am J Obstet Gynecol 2006; 194:
  19. ...
  20. American College of Obstetricians and Gynecologists. Chronic hypertension in pregnancy. ACOG practice bulletin #
  21. American College of Obstetricians and Gynecologists, Washington, DC 2001 ...
  22. Sibai, BM. Chronic hypertension in pregnancy. Obstet Gynecol 2002; 100:
  23. ...
  24. Xiong, X, Fraser, WD, Demianczuk, NN. History of abortion, preterm, term birth, and risk of preeclampsia: A population-based study. Am J Obstet Gynecol 2002; 187:
  25. ...
  26. Dawson, LM, Parfrey, PS, Hefferton, D, et al. Familial risk of preeclampsia in newfoundland: a population-based study. J Am Soc Nephrol 2002; 13:
  27. ...
  28. Barton, JR, O'Brien, JM, Bergauer, NK, et al. Mild gestational hypertension remote from term: Progression and outcome. Am J Obstet Gynecol 2001; 184:
  29. ...
  30. Buchbinder, A, Sibai, BM, Caritis, S, et al. Adverse perinatal outcomes are significantly higher in severe gestational hypertension than in mild preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 2002; 186:
  31. ...
  32. Hauth, JC, Ewell, MG, Levine, RJ, et al. Pregnancy outcomes in healthy nulliparas who developed hypertension. Calcium for Preeclampsia Prevention Study Group. Obstet Gynecol 2000; 95:
  33. ...
  34. Cunningham FG, Grant NF,Leveno KJ,et al (eds): Hypertensive disorders in pregnancy. In |Williams Obstetrics, 21st ed. New York, McGraw-Hill, 2001, pp 567-618 ...
  35. Bricker L, Neilson JP: Routine ultrasound in late pregnancy (after 24 weeks): Cochrane Review. In The Cochrane Library, Issue
  36. Oxford, UK, Update Software, 2003 ...
  37. McKenna D, Tharmaratnam S, Mahsud S, et al: A randomized trial using ultrasound to identify the high risk fetus in a low-risk population. Obstet Gynecol 2003;101:626-632 ...
  38. Chauban SP, Sanderson M, Hendrix NW, et al: Perinatal outcome and amniotic fluid index in the antepartum and intrapartum: A meta-analysis. Am J Obstet Gynecol 1999;181:1473-1478 ...
  39. Bricker L, Neilson JP: Routine Doppler ultrasound in pregnancy: Cochrane Review. In: The Cochrane Library, Issue
  40. Oxford, UK, Update Software, 2003 ... Diagnosticul formei severe de preeclampsie
  41. Barton, JR, O'Brien, JM, Bergauer, NK, et al. Mild gestational hypertension remote from term: Progression and outcome. Am J Obstet Gynecol 2001; 184:
  42. ...
  43. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  44. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  45. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of the National Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  46. ...
  47. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  48. ...
  49. Hauth, JC, Ewell, MG, Levine, RJ, et al. Pregnancy outcomes in healthy nulliparas who developed hypertension. Calcium for Preeclampsia Prevention Study Group. Obstet Gynecol 2000; 95:
  50. ...
  51. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ... Predicție
  2. Poon LC, Kametas NA, Chelemen T, Leal A, Nicolaides KH. Maternal risk factors for hypertensive disorders in preg- nancy: a multivariate approach. J Hum Hypertens 2010; 24:104-
  3. ...
  4. Rolnik DL, Wright D, Poon LCY, Syngelaki A, O'Gorman N, de Paco Matallana C, Akolekar R, Cicero S, Janga D, Singh M, Molina FS, Persico N, Jani JC, Plasencia W, Papaioannou G, Tenenbaum-Gavish K, Nicolaides KH. ASPRE trial: performance of screening for preterm pre-eclampsia. Ultrasound Obstet Gynecol.
  5. ...
  6. Rana S, Powe CE, Salahuddin S, Verlohren S, Perschel FH, Levine RJ, et al. Angiogenic factors and the risk of adverse outcomes in women with suspected preeclamp- sia. Circulation 2012;125:911-
  7. ...
  8. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  9. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  10. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  11. ...
  12. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  13. ... Prevenție
  14. Roberge S, Bujold E, Nicolaides KH. Aspirin for the prevention of preterm and term preeclampsia: systematic review and metaanalysis. Am J Obstet Gynecol. 2018 Mar;218
(3):287-293.e
  1. doi: 10.1016/j.ajog.2017.11.
  2. Epub 2017 Nov
  3. ...
  4. Bujold E, Tapp S, Audibert F, Ferreira E, Forest JC, Rey E, Fraser WD, Chaillet N, Giguere Y. Prevention of adverse pregnancy outcomes with low-dose ASA in early pregnancy: new perspectives for future randomized trials. J Obstet Gynaecol Can. 2011 May;33
(5):480-483 ... 3. Rolnik DL, Wright D, Poon LC, O'Gorman N, Syngelaki A, de Paco Matallana C, Akolekar R, Cicero S, Janga D, Singh M, Molina FS, Persico N, Jani JC, Plasencia W, Papaioannou G, Tenenbaum-Gavish K, Meiri H, Gizurarson S, Maclagan K, Nicolaides KH. Aspirin versus Placebo in Pregnancies at High Risk for Preterm Preeclampsia. N Engl J Med. 2017 Aug 17;377
(7):613-
  1. ...
  2. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  3. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  4. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  5. ...
  6. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  7. ...
  8. Dodd JM, McLeod A, Windrim RC et al.
(2010)Antithrombotic therapy for improving maternal or infant health outcomes in women considered at risk of placental dysfunction. Cochrane Database of Systematic Reviews issue 6: CD
  1. ... Conduită Conduita în cazul formelor ușoare de preeclampsie
  2. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  3. ...
  4. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  5. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  6. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  7. ...
  8. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.James DK, Steer PJ, Weiner CP, Gonik B. High Risk Pregnancy - Management Options. Saunders 2005- third edition 36-772-
  1. ...
  2. Kroner C, Turnbull D, Wilkinson C: Antenatal day care units versus hospital admission for women with complicated pregnancy. Cochrane Database Syst Rev 2001: CD
  3. ...
  4. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-
  5. ...
  6. Lewington, S, Clarke, R, Qizilbash, N, et al. Age-specific relevance of usual blood pressure to vascular mortality: a meta-analysis of individual data for one million adults in 61 prospective studies. Lancet 2002; 360:
  7. ... Conduita medicală conservatoare în formele severe de preeclampsie
  8. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  9. ...
  10. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  11. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  12. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  13. ...
  14. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ...
  2. Stephanie Roberge, Kypros Nicolaides, Suzanne Demers, Jon Hyett, Nils Chaillet, Emmanuel Bujold. The role of aspirin dose on the prevention of preeclampsia and fetal growth restriction: systematic review and meta-analysis. American Journal of Obstetrics & Gynecology, FEBRUARY 2017, page
  3. ...
  4. James N. Martin Jr, Justin M. Brewer, Kedra Wallace, Imran Sunesara, Ashley Canizaro, Pamela G. Blake, Babbette LaMarca, Michelle Y. Owens. Hellp syndrome and composite major maternal morbidity: importance of Mississippi classification system. J Matern Fetal Neonatal Med, 2013; 26
(12): 1201-
  1. ...
  2. A. Atallah, E. Lecarpentier, F. Goffinet, M. Doret-Dion, P. Gaucherand, V. Tsatsaris. Aspirin for Prevention of Preeclampsia. Drugs
(2017)77:1819-
  1. DOI 10.1007/s40265-017-0823-
  2. ...
  3. Schiff, E, Friedman, SA, Kao, L, Sibai, BM. The importance of urinary protein excretion during conservative management of severe preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 1996; 175:
  4. ...
  5. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grive, D. Urinary protein excretion and expectant management of early onset, severe preeclampsia. Int J Gynaecol Obstet 2002; 77:
  6. ...
  7. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grive, D. Urinary protein excretion and expectant management of early onset, severe preeclampsia. Int J Gynaecol Obstet 2002; 77:
  8. ...
  9. Chang, EY, Menard, MK, Vermillion, ST, et al. The association between hyaline membrane disease and preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 2004; 191:
  10. ...
  11. Chammas, MF, Nguyen, TM, Li, MA, et al. Expectant management of severe preterm preeclampsia: is intrauterine growth restriction an indication for immediate delivery?. Am J Obstet Gynecol 2000; 183:
  12. ...
  13. Buchbinder, A, Sibai, BM, Caritis, S, et al. Adverse perinatal outcomes are significantly higher in severe gestational hypertension than in mild preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 2002; 186:
  14. ...
  15. Hauth, JC, Ewell, MG, Levine, RJ, et al. Pregnancy outcomes in healthy nulliparas who developed hypertension. Calcium for Preeclampsia Prevention Study Group. Obstet Gynecol 2000; 95:
  16. ...
  17. Barton, JR, O'Brien, JM, Bergauer, NK, et al. Mild gestational hypertension remote from term: Progression and outcome. Am J Obstet Gynecol 2001; 184:
  18. ...
  19. James DK, Steer PJ, Weiner CP, Gonik B. High Risk Pregnancy- Management Options. Saunders 2005- third edition. ...
  20. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grove, D. Expectant management of early onset, severe pre-eclampsia: maternal outcome. BJOG 2000; 107:
  21. ...
  22. Haddad, B, Deis, S, Goffinet, F, et al. Maternal and perinatal outcomes during expectant management of 239 severe preeclamptic women between 24 and 33 weeks' gestation. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:
  23. ... Tratamentul antihipertensiv în preeclampsie
  24. CunninghamFG, Gant NF, Leveno KL, et al: Hypertensive disorders in pregnancy. In Williams Obstetrics, 21st ed. New York, McGraw-Hill, 2001, pp 567-618 ...
  25. Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22 ...
  26. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  27. ...
  28. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  29. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  30. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of the National Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  31. ...
  32. Haddad, B, Deis, S, Goffinet, F, et al. Maternal and perinatal outcomes during expectant management of 239 severe preeclamptic women between 24 and 33 weeks' gestation. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:
  33. ...
  34. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.Working group report on high blood pressure in pregnancy. National Instititutes of Health, Washington, DC
  1. 390-
  2. ...
  3. Lewington, S, Clarke, R, Qizilbash, N, et al. Age-specific relevance of usual blood pressure to vascular mortality: a meta-analysis of individual data for one million adults in 61 prospective studies. Lancet 2002; 360:
  4. ...
  5. Sibai, BM. Diagnosis and management of gestational hypertension and preeclampsia. Obstet Gynecol 2003; 102:
  6. ...
  7. Martin, JN Jr, Thigpen, BD, Moore, RC, et al. Stroke and severe preeclampsia and eclampsia: a paradigm shift focusing on systolic blood pressure. Obstet Gynecol 2005; 105:
  8. ...
  9. von Dadelszen, P, Magee, LA. Fall in mean arterial pressure and fetal growth restriction in pregnancy hypertension: an updated metaregression analysis. J Obstet Gynaecol Can 2002; 24:
  10. ...
  11. Lydakis, C, Lip, GY, Beevers, M, Beevers, DG. Atenolol and fetal growth in pregnancies complicated by hypertension. Am J Hypertens 1999; 12:
  12. ...
  13. Sibai, BM. Chronic hypertension in pregnancy. Obstet Gynecol 2002; 100:
  14. ...
  15. Magee LA, Elran E, Bull SB, et al: Risks and benefits of betareceptor blockers for pregnancy hypertension: Overview of the randomized trials. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2000;88:15-
  16. ...
  17. Podymow, T, August, P, Umans, JG. Antihypertensive therapy in pregnancy. Semin Nephrol 2004; 24:
  18. ...
  19. Smith, P, Anthony, J, Johanson, R. Nifedipine in pregnancy. BJOG 2000; 107:
  20. ...
  21. Cooper, WO, Hernandez-Diaz, S, Arbogast, PG, et al. Major congenital malformations after first-trimester exposure to ACE inhibitors. N Engl J Med 2006; 354:
  22. ... Tratamentul antihipertensiv al formei acute de HTA
  23. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  24. ...
  25. Magee, LA, Cham, C, Waterman, EJ, et al. Hydralazine for treatment of severe hypertension in pregnancy: meta-analysis. BMJ 2003; 327:
  26. ...
  27. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  28. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  29. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  30. ...
  31. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ...
  2. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-
  3. ...
  4. James N. Martin Jr, Justin M. Brewer, Kedra Wallace, Imran Sunesara, Ashley Canizaro, Pamela G. Blake, Babbette LaMarca, Michelle Y. Owens. Hellp syndrome and composite major maternal morbidity: importance of Mississippi classification system. J Matern Fetal Neonatal Med, 2013; 26
(12): 1201-
  1. ...
  2. Magee LA, Elran E, Bull SB, et al: Risks and benefits of betareceptor blockers for pregnancy hypertension: Overview of the randomized trials. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2000;88:15-26 ... Conduita în criza eclamptică
  3. Sibai, BM. Diagnosis, prevention, and management of eclampsia. Obstet Gynecol 2005; 105:
  4. ...
  5. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  6. ...
  7. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  8. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  9. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  10. ...
  11. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ...
  2. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-
  3. ...
  4. James N. Martin Jr, Justin M. Brewer, Kedra Wallace, Imran Sunesara, Ashley Canizaro, Pamela G. Blake, Babbette LaMarca, Michelle Y. Owens. Hellp syndrome and composite major maternal morbidity: importance of Mississippi classification system. J Matern Fetal Neonatal Med, 2013; 26
(12): 1201-
  1. ... Terapia anticonvulsivantă
  2. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grove, D. Expectant management of early onset, severe pre-eclampsia: maternal outcome. BJOG 2000; 107:
  3. ...
  4. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  5. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  6. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  7. ...
  8. Duley, L, Gulmezoglu, AM. Magnesium sulphate versus lytic cocktail for eclampsia. Cochrane Database Syst Rev 2001;:CD
  9. ...
  10. Tuffnell, DJ, Jankowicz, D, Lindow, SW, et al. Outcomes of severe pre-eclampsia/eclampsia in Yorkshire 1999/
  11. BJOG 2005; 112:
  12. ...
  13. Sibai, BM. Diagnosis, prevention, and management of eclampsia. Obstet Gynecol 2005; 105:402 ...
  14. Sibai, BM. Magnesium sulfate prophylaxis in preeclampsia: Lessons learned from recent trials. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:
  15. ...
  16. Hall, DR, Odendaal, HJ, Smith, M. Is the prophylactic administration of magnesium sulphate in women with pre-eclampsia indicated prior to labour?. BJOG 2000; 107:
  17. ...
  18. Isler, CM, Barrilleaux, PS, Rinehart, BK, et al. Repeat postpartum magnesium sulfate administration for seizure prophylaxis: is there a patient profile predictive of need for additional therapy?. J Matern Fetal Neonatal Med 2002; 11:
  19. ...
  20. Isler, CM, Barrilleaux, PS, Rinehart, BK, et al. Postpartum seizure prophylaxis: using maternal clinical parameters to guide therapy. Obstet Gynecol 2003; 101:
  21. ...
  22. Fontenot, MT, Lewis, DF, Frederick, JB, et al. A prospective randomized trial of magnesium sulfate in severe preeclampsia: Use of diuresis as a clinical parameter to determine the duration of postpartum therapy. Am J Obstet Gynecol 2005; 192:
  23. ...
  24. Sibai, BM. Magnesium sulfate prophylaxis in preeclampsia: Lessons learned from recent trials. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1520 ... Protocol de administrare a sulfatului de magneziu
  25. Witlin, AG, Sibai, BM. Magnesium sulfate therapy in preeclampsia and eclampsia. Obstet Gynecol 1998; 92:
  26. ...
  27. The eclampsia Trial Collaborative Group: Which anticonvulsant for women with eclampsia? Evidence from the Collaborative Eclampsia trial. LAncet 1995;345:1455-1463 ...
  28. Coetzee EJ, Dommisse J, Anthony J: A randomized controlled trial of intravenous magnesium sulphate versus placebo in management of women with severe preeclampsia. BJOG 1998;105:300-303 ...
  29. Witlin AG, Sibai BM: MAgnesium sulfate therapy in preeclampsia and eclampsia. Obstet Gynecol 1998;92:883-889 ...
  30. Lucas MJ, Leveno KJ, Cunningham FG: A comparison of magnesium sulfate with phenytoin for the prevention of eclampsia. N Engl J Med 1995;333:201-205 ...
  31. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  32. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  33. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  34. ...
  35. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ...
  2. Koontz, SL, Friedman, SA, Schwartz, ML. Symptomatic hypocalcemia after tocolytic therapy with magnesium sulfate and nifedipine. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:
  3. ...
  4. Ganzevoort, JW, Hoogerwaard, EM, van der, Post JA. [Hypocalcemic delirium due to magnesium sulphate therapy in a pregnant woman with pre-eclampsia]. Ned Tijdschr Geneeskd 2002; 146:
  5. ...
  6. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  7. ... Nașterea în sarcinile complicate cu preeclampsie
  8. Coppage, KH, Polzin, WJ. Severe preeclampsia and delivery outcomes: Is immediate cesarean delivery beneficial?. Am J Obstet Gynecol 2002; 186:
  9. ...
  10. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  11. ...
  12. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  13. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  14. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  15. ...
  16. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ...
  2. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-
  3. ...
  4. Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  5. ...
  6. Cunningham FG, Grant NF,Leveno KJ,et al (eds): Hypertensive disorders in pregnancy. In |Williams Obstetrics, 21st ed. New York, McGraw-Hill, 2001, pp 567-
  7. ...
  8. Stephanie Roberge, Kypros Nicolaides, Suzanne Demers, Jon Hyett, Nils Chaillet, Emmanuel Bujold. The role of aspirin dose on the prevention of preeclampsia and fetal growth restriction: systematic review and meta-analysis. American Journal of Obstetrics & Gynecology, FEBRUARY 2017, page
  9. ...
  10. Karlijn Corien Vollebregt, Kees Boer, Joris A. M. Van Der Post, Hans Wolf. Association of three different techniques to measure blood pressure in the first trimester with the development of hypertensive disorders of pregnancy. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica 2013 Nordic Federation of Societies of Obstetrics and Gynecology 92
(2013)53-
  1. ...
  2. A. Atallah, E. Lecarpentier, F. Goffinet, M. Doret-Dion, P. Gaucherand, V. Tsatsaris. Aspirin for Prevention of Preeclampsia. Drugs
(2017)77:1819-
  1. DOI 10.1007/s40265-017-0823-
  2. ...
  3. Mayan, H, Hourvitz, A, Schiff, E, Farfel, Z. Symptomatic hypocalcaemia in hypermagnesaemia-induced hypoparathyroidism, during magnesium tocolytic therapy--possible involvement of the calcium-sensing receptor. Nephrol Dial Transplant 1999; 14:
  4. ...
  5. Jenkins, SM, Head, BB, Hauth, JC. Severe preeclampsia at less than 25 weeks of gestation: Maternal and neonatal outcomes. Am J Obstet Gynecol 2002; 186:
  6. ...
  7. Martin, JN Jr, Thigpen, BD, Moore, RC, et al. Stroke and severe preeclampsia and eclampsia: a paradigm shift focusing on systolic blood pressure. Obstet Gynecol 2005; 105:
  8. ...
  9. Chang, EY, Menard, MK, Vermillion, ST, et al. The association between hyaline membrane disease and preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 2004; 191:
  10. ...
  11. WHO Department of Reproductive Health and Research - Managing Complications in Pregnancy and Childbirth 2005 S34-S50 ... Urmărire și monitorizare
  12. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy
  13. ...
  14. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No.
  15. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1-e
  16. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S
  17. ...
  18. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension
(2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.
  1. ...
  2. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-
  3. ...
  4. Stephanie Roberge, Kypros Nicolaides, Suzanne Demers, Jon Hyett, Nils Chaillet, Emmanuel Bujold. The role of aspirin dose on the prevention of preeclampsia and fetal growth restriction: systematic review and meta-analysis. American Journal of Obstetrics & Gynecology, FEBRUARY 2017, page 110.Bricker L, Neilson JP: Routine ultrasound in late pregnancy (after 24 weeks): Cochrane Review. In The Cochrane Library, Issue ...
  5. Oxford, UK, Update Software,
  6. ...
  7. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grove, D. Expectant management of early onset, severe pre-eclampsia: maternal outcome. BJOG 2000; 107:
  8. ...
  9. Haddad, B, Deis, S, Goffinet, F, et al. Maternal and perinatal outcomes during expectant management of 239 severe preeclamptic women between 24 and 33 weeks' gestation. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:
  10. ...
  11. Bricker L, Neilson JP: Routine Doppler ultrasound in pregnancy: Cochrane Review. In: The Cochrane Library, Issue
  12. Oxford, UK, Update Software,
  13. ... ...
  14. Anexa
  15. Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29-30 Martie 2019 Anexa
  16. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor Anexa
  17. Medicamentele menționate în ghid și utilizate în tratamentul hipertensiunii indusă de sarcină ... Anexa nr. 1 Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29 - 30 martie 2019 Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, București Prof. Dr. Daniel Mureșan, Cluj-Napoca Prof. Dr. Nicolae Suciu, București Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, București Prof. Dr. Elvira Bratilă, București Prof. Dr. Ștefan Buțureanu, Iași Prof. Dr. Crîngu Ionescu, București Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureș Prof. Dr. Claudia Mehedințu, București Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca Prof. Dr. Marius Moga, Brașov Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iași Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, București Prof. Dr. Lucian Pușcașiu, Târgu-Mureș Prof. Dr. Liana Pleș, București Prof. Dr. Manuela Russu, București Prof. Dr. Demetra Socolov, Iași Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iași Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca Prof. Dr. Anca Stănescu, București Prof. Dr. Vlad Tica, Constanța Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova Conf. Dr. Elena Bernad, Timișoara Conf. Dr. Iuliana Ceaușu, București Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu Conf. Dr. Alexandru Filipescu, București Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova Conf. Dr. Laurentiu Pirtea, Timișoara Conf. Dr. Ștefania Tudorache, Craiova ȘL Dr. Șerban Nastasia, București Dr. Marius Calomfirescu, București Asist. Univ. Dr. Mihaela Boț, București Dr. Alina Marin, București Anexa nr. 2 Grade de recomandare și nivele ale dovezilor Tabel
  18. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandareStandardStandardele sunt norme care trebuie aplicate rigid și trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepțiile fiind rare și greu de justificat.RecomandareRecomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forța standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat rațional, logic și documentat.OpțiuneOpțiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că mai multe tipuri de intervenții sunt posibile și că diferiți medici pot lua decizii diferite. Ele pot contribui la procesul de instruire și nu necesită justificare. Tabel
  19. Clasificarea puterii științifice a gradelor de recomandareGrad A Necesită cel puțin un studiu randomizat și controlat ca parte a unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib). Grad B Necesită existența unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). Grad C Necesită dovezi obținute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experți sau din experiența clinică a unor experți recunoscuți ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei recomandări. Grad E Recomandări de bună practică bazate pe experiența clinică a grupului tehnic de elaborare a acestui ghid. Tabel
  20. Clasificarea nivelelor de doveziNivel Ia Dovezi obținute din meta-analiza unor studii randomizate și controlate. Nivel Ib Dovezi obținute din cel puțin un studiu randomizat și controlat, bine conceput. Nivel IIa Dovezi obținute din cel puțin un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine conceput. Nivel IIb Dovezi obținute din cel puțin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de cercetare. Nivel III Dovezi obținute de la studii descriptive, bine concepute. Nivel IV Dovezi obținute de la comitete de experți sau experiență clinică a unor experți recunoscuți ca autoritate în domeniu. Anexa nr. 3 Medicamentele menționate în ghid și utilizate în tratamentul hipertensiunii indusă de sarcină ----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.