Pe scurt
Această metodologie stabilește modul în care Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și unitățile subordonate gestionează riscurile de corupție, prin adoptarea de măsuri de control și prevenire. Scopul este de a menține la un nivel acceptabil probabilitatea apariției faptelor de corupție și impactul acestora.
Ce reglementează
- Definițiile termenilor specifici managementului riscurilor de corupție (ex: risc de corupție, amenințare, cauze, incident de integritate).
- Etapele managementului riscurilor de corupție, de la pregătire la reevaluare.
- Constituirea și atribuțiile grupurilor de lucru pentru prevenirea corupției.
- Identificarea și descrierea amenințărilor și cauzelor de corupție în activitățile penitenciare.
Cui îi privește
- Structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
- Unitățile subordonate ANP.
- Personalul cu funcții de conducere din aceste structuri și unități.
Puncte cheie
- Managementul riscurilor de corupție implică șase etape: pregătirea activităților, identificarea și descrierea riscurilor, evaluarea riscurilor, determinarea și implementarea măsurilor de prevenire/control, monitorizarea și revizuirea periodică a măsurilor, și reevaluarea riscurilor.
- Se constituie grupuri de lucru pentru prevenirea corupției, conduse de directorul general al ANP sau directorii unităților subordonate, sau adjuncți desemnați.
- Activitățile considerate vulnerabile la corupție, care trebuie incluse obligatoriu în analiză, sunt, printre altele: contactele frecvente cu exteriorul, gestionarea fondurilor externe, gestionarea informațiilor clasificate, achizițiile, acordarea de aprobări/autorizații, recrutarea personalului și activitățile cu persoanele private de libertate.
- Identificarea riscurilor se face prin chestionarea conducerii, evaluarea activității angajaților și analiza obiectivelor specifice, având în vedere și incidentele de integritate anterioare.
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.