PLANUL DE MANAGEMENT din 12 august 2016

PLANUL DE MANAGEMENT din 12 august 2016 al ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 bis din 3 ianuarie 2017 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 1641 din 12 august 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 2 din 03 ianuarie 2017 CUPRINS

1. INTRODUCERE 1.
2. Scurtă descriere a Planului de management ... 1.
3. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ... 1.
4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management ... 1.
5. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.
6. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management ... 1.
7. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management ... 1.
8. Procedura de implementare a Planului de management ... ...
9. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
10. Informații generale 2.1.
11. Localizarea ariei naturale protejate ... 2.1.
12. Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.
13. Relația cu alte arii naturale protejate ... ... 2.
14. Mediul abiotic 2.2.
15. Geologie ... 2.2.
16. Relief și geomorfologie ... 2.2.
17. Hidrografie ... 2.2.
18. Clima ... 2.2.
19. Solurile ... ... 2.
20. Mediul biotic 2.3.
21. Ecosisteme ... 2.3.
22. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ... 2.3.
23. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată ... 2.3.
24. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată ... ... 2.
25. Informații socio-economice și culturale 2.4.
26. Comunitățile locale și factorii interesați ... 2.4.
27. Utilizarea terenurilor ... 2.4.
28. Situația juridică a terenurilor ... 2.4.
29. Administratori și gestionari ... 2.4.
30. Peisajul ... 2.4.
31. Obiective turistice ... ... 2.
32. Activități cu potențial impact: presiuni și amenințări 2.5.
33. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ... 2.5.
34. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate ... ... 2.
35. Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ din aria naturală protejată ... ...
36. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ...
37. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.
38. Scopul Planului de management ... 4.
39. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități ... ...
40. PLANUL DE ACTIVITĂȚI 5.
41. Planificarea în timp a activităților ... 5.
42. Estimarea resurselor umane, resurse materiale ... ...
43. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR ... BIBLIOGRAFIE ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1- Hărți generale Anexa nr. 2- Hărțile de distribuție a habitatelor și a speciilor de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată Anexa nr. 3- Hărțile privind aspectele socio-economice Anexa nr. 4- Hărțile presiunilor actuale cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună Anexa nr. 5- Hărțile amenințărilor viitoare cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună
44. INTRODUCERE 1.
45. Scurtă descriere a Planului de management Prezentul Plan de management reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare al Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane, arie care are statut de Rezervație naturală, cod 2.393 (conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național- Secțiunea a III-a- zone protejate), prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității acesteia. Planul de management reprezintă documentul strategic pe termen lung al ariei naturale protejate prin care se promovează realizarea unui management eficient al acesteia, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a speciilor din aria naturală protejată, cât și pentru crearea unui cadru general de analiză a compatibilității diverselor activități viitoare cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. În procesul de planificare al managementului Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane au fost avute în vedere următoarele aspecte: – furnizarea de informații de bază și descrierea ariei naturale protejate; ... – identificarea direcțiilor de management ce trebuie urmate, obiectivele ce trebuie atinse și activitățile necesare pentru atingerea obiectivelor; ... – anticiparea oricărui conflict potențial și sugerarea celor mai bune căi de rezolvare a conflictelor; ... – identificarea mijloacelor de monitorizare și evaluare necesare, prin care să se măsoare eficiența activităților avute în vedere; ... – implementarea politicilor și strategiilor curente, identificarea monitoringului necesar pentru măsurarea eficacității managementului; ... – statutul de ghid al planului de management, care garantează continuitatea unui management eficient al ariei naturale protejate; ... – oferirea unui tablou detaliat privind sursele de finanțare și susținere, în vederea obținerii resurselor și alocării acestora în mod eficient și efectiv; ... – demonstrarea că managementul este efectiv și eficient; ... – promovarea unui set de valori a biodiversității/ ariei naturale protejate; ... – definirea clară a tuturor entităților cărora se adresează activitatea de planificare și management a ariei naturale protejate. ... Sarcinile uzuale privind managementul ariei naturale protejate sunt reprezentate de: – aplicarea legislației; ... – protecția, conservarea și monitorizarea speciilor; ... – cercetarea și monitorizarea științifică; ... – cooperarea cu instituțiile de profil, la nivel național și local; ... – colaborarea cu comunitățile locale; ... – colaborarea cu organizațiile guvernamentale și cu alți factori interesați; ... – promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesați; ... – Informarea, conștientizarea și educația ecologică în rândul comunităților locale și a vizitatorilor; ... – asigurarea folosirii durabile a resurselor; ... – promovarea și susținerea dezvoltării comunitare durabile; ... – managementul turismului și al vizitatorilor; ... – managementul personalului, a bugetului și a resurselor. ... ... 1.
46. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu, care se întinde pe teritoriul administrativ al localităților Bratovoești și Teasc și face parte din categoria zonelor umede. Aria naturală protejată se caracterizează prin prezența ecosistemelor lacustre, respectiv lacul Victoria și lacul Marica, care se învecinează cu zone mlăștinoase. Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a râului Jiu la 25 kilometri sud de Craiova și formează o unitate biologică izolată legată de râul Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă, prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este ovală, cu maluri joase, nisipoase, cu puțini arbori. ... 1.
47. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național- Secțiunea a III-a- zone protejate; ● Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) ● Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate) Deși în Legea nr. 5/2000 se menționează că suprafața Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este de 102 ha, prin proiectul INSPIRE se stabilește o suprafață totală de 120 hectare. ... 1.
48. Procesul de elaborare a Planului de management Elaborarea Planului de management pentru Aria naturală de interes național Lacul Adunații de Geormane s-a realizat în cadrul contractului proiectului - Elaborarea planului de management pentru Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane - finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 -Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii- Sesiunea de proiecte V/
49. Planul de management a fost elaborat de Asociația Profesională Sociologia Militans în parteneriat cu Asociația Oameni pentru Natură, Natură pentru Oameni și SC The Tool Box Solution SRL. Planul de Management a fost elaborat cu implicarea factorilor interesați, prin organizarea de întâlniri și consultări cu comunitățile locale și factorii interesați. Pentru elaborarea Planului de management propriu-zis au fost parcurse mai multe etape, vizând evaluarea speciilor de faună de interes conservativ: 27 specii de faună aparținând unui număr de șase categorii astfel: trei specii de mamifere, cinci specii de păsări, trei specii de reptile, trei specii de amfibieni, cinci specii de pești, patru specii de nevertebrate și patru specii de plante listate în continuare: Neomys anomalus milleri, Lutra lutra, Erinaceus europaeus, Gavia immer, Podiceps cristatus, Ciconia ciconia, Ardea cinerea, Larus minutus, Lacerta viridis, Natrix tessellata, Emys orbicularis, Buffo buffo, Hyla arborea, Salamandra salamandra, Umbra krameri, Gobio kessleri, Leucaspius delineatus, Rhodeus sericeus amarus, Misgurnus fossilis, Mantis religiosa, Hydrous piceus, Letharus apterus, Parnassius apollo, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Salix purpurea și Taraxacum palustre, evaluarea impactului antropic asupra ariei naturale protejate și implicit asupra speciilor, stabilirea măsurilor de conservare și modalitățile de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale, precum și parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislației în vigoare. ... 1.
50. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management Prezentul document reprezintă primul Plan de management elaborat pentru Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane. ... 1.
51. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management Planul de management se aprobă de către Autoritatea Publică Centrală pentru Protecția Mediului. Revizuirea Planului de management se face la 5 ani de la aprobarea lui. În cazul în care se impun modificări, competența aprobării acestora revine: – Autorității Publice Centrale pentru Protecția Mediului, cu avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, dacă se impun modificări la nivel de obiective sau acțiuni, sau la nivelul Regulamentului de organizare și funcționare; ... – Custodelui ariei naturale protejate: Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv "Diana" Dolj, dacă modificările ce se au în vedere sunt la nivelul planului de lucru anual. ... Monitorizarea, evaluarea și actualizarea planului de management se poate face, prin următoarele structuri decizionale și consultative: – Custodele ariei naturale protejate, respectiv Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv "Diana" Dolj; ... – Factorii interesați, adică reprezentanți ai comunității locale și ai diverselor instituții, organizații și grupuri interesate. ... Custodele sitului are responsabilitatea legală și financiară a administrării sitului, prin urmare, va adopta deciziile finale cu privire la modificarea/actualizarea planului de management. ... 1.
52. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane: Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv "Diana" Dolj și se realizează prin acțiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. Planurile anuale de lucru se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător. Pentru activitățile de cercetare și studiile de specialitate, custodele va folosi echipa proprie dar poate contracta și firme/persoane specializate. Pentru activitățile de gospodărire a sitului, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil și va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizații neguvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau de voluntariat. Activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții/organizații vor fi supravegheate de către custode pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management și nu contravin obiectivelor sitului. În aceste cazuri, custodele are rol important în stabilirea unor relații de colaborare cu instituțiile/organizațiile respective și în definirea modului în care acestea își organizează activitățile pentru a diminua orice impact negativ asupra sitului. Planul de management al ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane a fost conceput pentru a permite aplicarea unui management integrat și eficient adaptabil la influențele unor factori externi sau interni ce pot interveni pe durata celor 5 ani de aplicabilitate. Dacă pe durata celor 5 ani de valabilitate apar elemente de forță majoră care necesită modificarea planului de management, acestea se vor realiza de către custode și vor fi avizate de către autoritatea de mediu competentă. ... ...
53. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE Principalele caracteristici pe care le are Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane sunt: diversitatea speciilor, posibilitatea de monitorizare a speciilor protejate de interes național, conservarea zonelor umede, prezența unor areale de reproducere, prezența unor areale de hrănire, prezența unor areale de odihnă, accesibilitatea pentru educație, turism și recreere. Factorii climatici, hidrologici, geomorfologici și de biodiversitate imprimă ariei naturale protejate un caracter ecologic special pentru Câmpia Olteniei. Având în vedere că acest complex lacustru face parte dintr-un sistem hidrografic situat în apropierea orașului Craiova, important centru urban, rezultă că aria naturală protejată prezintă și interes turistic. De aceea factorii administrativi locali au în vedere asigurarea condițiilor care să determine dezvoltarea funcțiilor ecologic exprimate în primul rând prin diversitatea structurilor ecosistemice și ale biodiversității. Principala particularitate care definește aria naturală protejată situată pe teritoriul localităților Bratovoești, Teasc, Bădoși, Geormane constă în faptul că într-un areal restrâns, de aproximativ 120 hectare, este grupată o mare diversitate: denivelări ale terenului sub forma unor mici dealuri, pășuni și fânețe, terenuri agricole și o structură hidrografică complexă: pârâuri, mlaștini, lacuri. Toate acestea sunt populate cu o diversitate de specii de plante și animale ceea ce conferă zonei, un caracter special pentru Câmpia Olteniei și chiar pentru teritoriul României. S-a menționat găsirea unor oligochete deosebite ca: Iliodrylus vejdovskyi Hrabe, specie citată aici pentru prima dată în fauna țării noastre. Din punct de vedere al condițiilor de calitate a apelor de suprafață, lacul se încadrează în categoria a II-a, putând fi utilizat pentru piscicultură precum și în scopuri turistice și de agrement. Aria este importantă pentru efectivele unor specii de pești, valoroase din punct de vedere economic. Dintre speciile de pești existente în acest lac, numai crapul prezintă valoare economică ridicată, în rest predomină - albitura, având importanță mai mult cantitativă. În această categorie intră: plătica, batca, roșioara, beldița, babușca. Supremația crapului din lac a fost preluată de caras, specie nepretențioasă, rezistentă la lipsa de oxigen din apă, mult mai rezistent la boli și îngheț decât celelalte specii și care s-a înmulțit foarte repede, urmat de crapul chinezesc, pește fitofag introdus în lac pentru curățirea apei de fitoplancton. 2.
54. Informații generale Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu care se întinde pe teritoriul localităților Bratovoești și Teasc și face parte din categoria zonelor umede. Această arie protejată se caracterizează prin prezența ecosistemelor lacustre, respectiv lacul Victoria și lacul Marica, învecinate de zone mlăștinoase. Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a Jiului la o distanță de aproximativ 25 kilometri față de Craiova spre sud, în Câmpia Olteniei pe terasa Rojiștea. Acest lac formează o unitate biologică izolată legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este aproape ovală, cu maluri joase, nisipoase și puțini arbori. 2.1.
55. Localizarea ariei naturale protejate Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane, cod: 2393, cu o suprafață de 120 hectare este situat în partea sudică a României, în Regiunea de dezvoltare IV Sud-Vest Oltenia. Localizarea ariei este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management. Zona investigată este situată în regiunea biogeografică continentală, la o altitudine maximă de 88 m. Pentru prezentul Plan de management au fost utilizate limitele prezentate pe pagina de internet a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului disponibile pe pagina de internet: http://atlas.anpm.ro/atlas. Unitățile administrativ teritoriale pe cuprinsul cărora este localizată Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane sunt Bratovoești și Teasc, acestea fiind prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management. Cele mai apropiate localități de zona investigată sunt: Prunet, Bădoși, Teasc și Bratovoești. Dintre cele două unități administrativ teritoriale în care se înscrie aria protejată analizată, comuna Bratovoești deține o suprafață de 64.3 hectare, adică o pondere de 53,71% din cadrul ariei iar comuna Teasc deține o suprafață de 55.4 hectare, adică o pondere de 46,28% din totalul ariei, informațiile sunt prezentate și în Tabel. nr. 1 Suprafețele și ponderile ocupate de aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane din cadrul Unităților Administrativ Teritoriale Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este traversată de Drumul Comunal DC28 dar și de o serie de drumuri de exploatare, situate la marginea parcelelor agricole, accesibile din satele Badoși sau Teasc. Căile de acces sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management. Căile rutiere de transport cu ajutorul cărora se poate realiza accesul în cadrul ariei naturale protejate sunt reprezentate de: – DN 55 - traseu de drum: Craiova - Bechet; ... – DC 28 - traseu de drum: Bratovoești - Bădoși; ... – Drumurile de exploatare. ... ... 2.1.
56. Limitele ariei naturale protejate Conform limitelor ariilor naturale protejate, stabilite în cadrul proiectului INSPIRE și disponibile pe site-ul Autorității centrale pentru protecția mediului, Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane, cod: 2393, are o suprafață totală de 120 hectare, fiind reprezentată în mare parte de lacurile Victoria și Marica. În conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, în cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane, modul de utilizare a terenurilor este următorul: – pășuni - 10% ... – pădure - 10% ... – luciu de apă - 80% ... În urma realizării vizitelor din teren nu s-a constatat prezența vreunui corp de pădure, deci, conform Legii nr. 5/2000, ponderea de 10%, nu este de actualitate. Limitele ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management. În prezentul Plan de management au fost utilizate limitele ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane disponibile pe site-ul Administrației Centrale pentru Protecția Mediului, însă pentru prezentarea habitatelor speciilor de interes conservativ au fost luate în considerare și împrejurimile ariei naturale protejate. ... 2.1.
57. Relația cu alte arii naturale protejate Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane se învecinează cu următoarele situri de interes comunitar, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management: – ROSCI0045 Coridorul Jiului - în V, la o distanță de aproximativ 2,19 kilometri; ... – ROSCI0266 Valea Oltețului - în NE, la o distanță de aproximativ 25,40 kilometri. ... Cele mai apropiate arii de protecție specială avifaunistică față de aria naturală protejată, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management, sunt: – ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre - în NV, V, SV și S la o suprafață de aproximativ 2,02 kilometri; ... – ROSPA0137 Pădurea Radomir - în ESE, la o distanță de aproximativ 20,15 kilometri. ... În ceea ce privește relația ariei naturale protejate cu Parcurile Naturale la nivel național, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management, cele mai apropiate sunt: – Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinți - în NV, la o distanță de aproximativ 100,90 kilometri; ... – Parcul Natural Porțile de Fier - în NV, la o distanță de aproximativ 115,60 kilometri; ... – Parcul Natural Comana - în E, la o distanță de aproximativ 161,31 kilometri. ... Cele mai apropiate Parcuri Naționale față de aria naturală protejată, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management sunt: – Parcul Național Buila-Vânturarița - în NNE, la o distanță de aproximativ 115,25 kilometri; ... – Parcul Național Defileul Jiului - în N-NV, la o distanță de aproximativ 120,54 kilometri; ... – Parcul Național Domogled-Valea Cernei - în NV, la o distanță de aproximativ 132,90 kilometri. ... Cele mai apropiate Rezervații Naturale față de aria naturală protejată, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management, sunt: – Rezervația de Bujori a Academiei, cod 2668 - în E, la o distanță de aproximativ 56,48 kilometri; ... – Rezervația Complexul lacustru Preajba-Făcăii, cod 2394 - în N, la o distanță de aproximativ 10,93 kilometri; ... – Rezervația Cleanov, cod 2399 - în NV, la o distanță de aproximativ 23,22 kilometri; ... – Rezervația Valea Rea-Radovan, cod 2385 - în V, la o distanță de aproximativ 19,88 kilometri; ... – Rezervația Locul fosilifer Drănic, cod 2391- în SSV, la o distanță de aproximativ 8,79 kilometri; ... – Rezervația Pajiștea halofilă Gighera, cod 2387- în SSV, la o distanță de aproximativ 32,89 kilometri; ... – Rezervația Dunele Dăbuleni "La Cetate", cod 2386 - în SSE, la o distanță de aproximativ 37,92 kilometri; ... – Rezervația Braniștea Catârilor, cod 2665 - în SE, la o distanță de aproximativ 37,33 kilometri. ... ... ... 2.
58. Mediul abiotic 2.2.
59. Geologie Intensitatea proceselor de modelare actuală a reliefului din zona analizată este determinată atât de cauze naturale ce impun un regim sezonier și accidental cât și de activitățile antropice, care accelerează procesele și creează noi forme de relief. Cauzele naturale ale proceselor actuale sunt: litologia, relieful și clima. Terenul este în stânga râului Jiu, pe terasa superioară. Prin retragerea apelor în trecutul îndepărtat din această regiune, materialul rămas și depus aparține levantinului. Pe materialul acesta, în cuaternar s-au depus roci cristaline, călcare, gresii în diferite stadii de alterare și dezagregare. Dintre acestea, cel mai rezistent la alterare și dezagregare este cuarțul din care este alcătuit nisipul dunelor, la care se adaugă praful de mică și praful de loess. În cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane se distinge o sigură grupă de formațiune geologică - depozite loessoide, nisipuri de dune, pietrișuri și nisipuri. Consecințele proceselor geomorfologice actuale au consecințe negative asupra vieții și activității umane, după cum urmează: limitează desfășurarea lucrărilor agricole din cauza fragmentării terenului și pot produce pagube recoltelor prin inundații sau aluvionări, erodând solurile de pe suprafețele înclinate, scad productivitatea agricolă, modifică nivelul și calitatea apelor freatice. ... 2.2.
60. Relief și geomorfologie 2.2.2.
61. Unități de relief Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată în partea central-estică a județului Dolj, la Sud de municipiul Craiova și la Est de Râul Jiu, în Câmpia Jiului. Din punct de vedere geomorfologic, zona investigată se încadrează în Câmpia Jiului, subunitatea Câmpiei estice a Olteniei. Formațiunile geologice din zona de studiu sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management. Formele de relief sunt rezultatul acțiunii râului Jiu, în urma deplasării continue spre vest; după geneză, vârstă și aspect cele mai importante sunt terasele și lunca. Forma de relief predominantă este câmpia. Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a Jiului la o distanță de 25 kilometri față de Craiova spre sud, în Câmpia Olteniei pe terasa Rojiștea. Lacul formează o unitate biologică izolată legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este aproape ovală, cu maluri joase, nisipoase și foarte puțini arbori. Astfel, unitatea de relief în care este încadrată Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este Lunca Jiu-Jieț, prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management. ... 2.2.2.
62. Geomorfologie Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată în partea central-estică a județului Dolj, la Sud de municipiul Craiova și la Est de Râul Jiu, în Câmpia Jiului. Din punct de vedere geomorfologic, zona investigată se încadrează în Câmpia Jiului, subunitatea Câmpiei estice a Olteniei. ... ... 2.2.
63. Hidrografie Caracteristicile hidrografice, hidrologice și hidrogeologice sunt influențate în special de climat. Apele subterane variază ca adâncime și debite. Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane aparține Bazinului Hidrografic VI Jiu, prezentat în Anexa nr. 1 la Planul de management. Râul Jiu se află la o distanță de aproximativ 2,3 kilometri față de aria protejată analizată. Astfel, rețeaua hidrografică de suprafață este formată din râul Jiu în partea de vest a ariei protejate, Jiulețul în partea de sud, care curge de la nord la sud și pârâul Georoc care este afluent al Jiului. Complexul de lacuri Adunații de Geormane-Marica este situat pe terasa superioară stângă a Jiului, față de care prezintă o diferență de nivel de 1,48 m. Lacul Adunații de Geormane formează o unitate biologică izolată, legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica. Regimul pluviometric influențează debitele lacurilor Victoria și Marica și variază de la un anotimp la altul, astfel, un minim se înregistrează iarna, iar maxim la sfârșitul primăverii și începutul verii. Hidrogeologie. Aria protejată Lacul Adunații de Geormane se încadrează în provincia de bilanț hidric est-europeană și se caracterizează printr-un regim hidric de podiș și câmpie, cu ape mari de primăvară și viituri de vară. Regimul scurgerii apelor este influențat de condițiile climatice și geologice. Precipitațiile medii anuale sunt moderate, în jur de 500 milimetri, repartizate diferit în timpul anului cu valori mari primăvara și ploi torențiale vara. Pe terasă, rețeaua hidrografică a ariei protejate investigate este prezentă prin doua văi: Pruneț și Giorocul Mare. Apele de suprafață sunt reprezentate printr-un șir de lacuri dintre care cel mai mare, Pruneț are circa 70-80 hectare amenajat pentru agrement, cu un debit de 20-25 l/s, prin această arie curge pârâul Gioroc. Lacul este alimentat de pânza freatică și de trei pâraie ce nu seacă vara și nu îngheață iarna. ... 2.2.
64. Clima Zona investigată se încadrează în sectorul de climă temperat continentală, caracteristic subținutului sudic al climei de câmpie, districtul de păduri, din centrul Câmpiei Române, cu temperatura medie anuală peste 9°C, cu precipitații medii peste 500 milimetri/an, caracterizat prin două minime, la începutul verii și toamna. La începutul primăverii se produce un salt termic determinat de invazia aerului cald din SV. Situarea în sudul țării, la contactul dintre câmpie și podiș, impune ariei protejate investigate o climă temperat-continentală și cu nuanțe mediteraneene generate de masele de aer tropical în sezonul cald, având veri calde și secetoase, ierni relativ reci, primăveri scurte și toamne lungi. Circulația maselor de aer este predominant vestică care determină parametrii climatici reprezentați de temperatură, precipitații, insolație. Valorile temperaturii înregistrează fluctuații lunare, sezoniere și anuale. Temperatura medie anuală este de 10,8°C în iulie, iar temperaturile lunare sunt de -3°C în ianuarie și 22,5°C în iulie, cu o amplitudine de 25°C. Continentalismul termic se reflectă în trecerea scurtă între iarnă și vară, primul îngheț apare după 25 octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie, rezultând un interval de 200 zile/an fără îngheț. Precipitațiile atmosferice cu valoare medie multianuală de 509 milimetri neuniform repartizate în cadrul anului, cu un maxim de precipitații în perioada caldă, iunie specific regimului mediteranean. Vânturile cu cea mai mare intensitate și frecvență sunt cele din sectorul estic, 24,6% cu 4,3m/s și cele opuse acestora, sectorul vestic, 18,7% cu 4,2 m/s. ... 2.2.
65. Solurile Formarea și evoluția tipurilor de soluri dezvoltate în cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane se datorează variabilității spațiale și temporare a factorilor pedogenetici naturali. Acțiunea fiecărui factor pedogenetic nu este izolată ci, se combină cu a celorlalți, iar modul diferit de asociere locală sau regională explică diversitatea solurilor formate. Astfel, solurile care au evoluat pe terasă sunt nisipoase, slab humifere, supuse deflației eoliene. Solul tipic este psamosolul, procesele de humifiere și stratifiere fiind foarte reduse, ca urmare a lipsei de materie organică și a rocii parentale care este formată din depozite groase de nisip. Procesul de solificare în condițiile de dune nefixate este frecvent întrerupt de acțiunea eoliană. Aceste soluri sunt lipsite de coloizi organici și ioni de calciu, ceea ce face să fie lipsite de structură. Conform analizei GIS, în cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane se disting două tipuri de sol: soluri brun-roșcate și soluri brune eu-mezobazice prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management. Cele două tipuri de sol distribuite la nivelul zonei analizate se grupează în două clase pedologice: cambisoluri și argiluvisoluri, într-un tip de textură, respectiv nisipoasă/nisipolutoasă, toate cu morfologia profilului fără schelet, conform Tabel nr.
66. În cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane dominante sunt solurile brune eu-mezobazice, având o pondere de 98,29%. Tabel nr. 2 Suprafețele și ponderile ocupate de tipurile de sol, clasa pedologică, textura solului și morfologia profilului din cadrul ariei protejate Lacul Adunații de Geormane Din punct de vedere al unității genetice a solului, cele două tipuri de sol se grupează în două categorii: a. soluri brune eu-mezobazice gleizate puternic și soluri brune argiloiluviale, lamelare pe depozite nisipoase și b. soluri brun-roșcate tipice, pe depozite nisipoase pe relief eolian, prezentate în Tabel nr.
67. Intensitatea procesului de gleizare a tipurilor de soluri din cadrul ariei protejate investigate este: puternică, pericol de exces de apă, dacă nu există drenaj artificial - soluri freatic hidromorfe și nulă, fără pericol de exces de apă. Tabel nr. 3 Suprafețele și ponderile ocupate de unitățile genetice ale solurilor și intensitatea procesului de gleizare din cadrul ariei protejate Lacul Adunații de Geormane Factorii cauzatori ai degradării solurilor din cadrul ariei protejate investigate sunt: despădurirea, suprapășunatul, supraexploatarea covorului vegetal și activitățile. Gradul de poluare a solului este ridicat din cauza reziduurilor menajere nereciclate ajunse pe cale directă și/sau indirectă, prin intermediul apei sau aerului în sol. ... ... 2.
68. Mediul biotic 2.3.
69. Ecosisteme Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este dominată de ecosisteme acvatice, reprezentate de cele două lacuri, alături de care mai pot fi întâlnite zone de stufăriș, pajiști dar și pajiști împădurite în mod artificial prin plantare. În Anexa nr. 2 la Planul de management sunt prezentate principalele tipuri majore de habitate prezente în cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Cea mai mare suprafață a Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este reprezentat de cele două lacuri, respectiv Lacul Marica și Lacul Victoria. Între cele două lacuri există un canal de legătură ce permite curgerea apei dinspre Lacul Victoria spre Lacul Marica. Vegetația malurilor Lacului Marica însă este stufărișul, acesta fiind prezent pe întreaga lungime a malurilor, exceptând o porțiune îngustă de aproximativ 100 de metri la nord-est de canalul ce alimentează Lacul Marica dinspre Lacul Victoria. În ceea ce privește vegetația malurilor, Lacul Victoria diferă considerabil de Lacul Marica, fiind puternic influențat de prezența așezărilor umane în imediata sa vecinătate. În cea mai mare parte, vegetația malurilor aproape că lipsește sau este înlocuită de sălcii plantate sau chiparoși de baltă. Pe malurile Lacului Victoria, o singură porțiune de vegetație de stufăriș mai poate fi observată, în zona de nord și nord-est. În lacul Victoria vegetația este mult mai săracă, macrofitele emerse populează numai malurile nordic și nord-estic, iar cele plutitoare sunt localizate pe malul nord-vestic. Macrofitele sunt grupate în loturi omogene, fie eterogene. Loturile omogene sunt formate din specii ca: Iris pseudacorus, Carex riparia, Soenoplectus tabernaemontania, Marsilia quadrifolia, Myriophyllum spicatum. Grupările heterogene din lac sunt formate din: Typha angustifolia, Typha latifolia și Myriophyllum spicatum, Sparganium ramorosum, Marsilia quadrifolia. Loturile de macrofite omogene și heterogene ocupă o suprafață de numai 4 hectare din cele 60 hectare ale lacului Victoria, iar în lacul Marica ele se întind pe 16 hectare din cele 30 hectare ale lacului. Pentru a valorifica hrana vegetală abundentă a lacului în 1972 au început populări cu puiet de crap chinezesc specie de mare importanță economică, atât prin calitatea, cât și prin cantitatea cărnii. La acel moment nu s-a pus problema impactului pe care o specie introdusă îl poate avea asupra habitatelor și speciilor autohtone. Ca urmare a înmulțirii excesive a speciei introduse, a dispărut vegetația dură, toate malurile fiind în prezent nisipoase sau nămoloase. De asemenea s-a împuținat vegetația emersă și submersă, în schimb fitoplanctonul a găsit mediul prielnic -înflorirea apei- în lunile mai și iunie fiind intensă. În această situație s-a modificat raportul dintre speciile de pești, deoarece schimbarea hranei schimbă și componența specifică a biotopului dominând specii care se hrănesc cu fitoplancton sau cei bentonici care-și caută hrana în stratul de mâl gros format pe fundul lacului și pe unele dintre malurile sale. Zooplanctonul este alcătuit din specii aparținând grupelor: Ciliata, Testacea, Rotifera, Cladocera, Copepoda, dominante fiind rotiferele și cladocerele. Madeleine Marx, studiind asociațiile faunistice din lacul Victoria identifică un număr de 12 specii gastropode localizate pe fundul și în zonele de vegetație ale lacului. În lacul Marica referindu-se la structura calitativă a faunei fitofile arată o succesiune a speciilor de gastropode care apar sezonier: primăvara - Viviparus acerosus, Valvata piscinalis, vara - Radix ovata, iar toamna - Radix peregra, Physsella acuta. Actualmente moluștele identificate sunt destul de puține, dominând speciile Planorbis planorbis L. și Anodonta cygnaea L. După M. Marx și colaboratorii, 1967 situația ihtiofaunei era următoarea: crap sălbatic, plătică, batcă, biban, caras, caracudă, babușcă, roșioară, beldiță, știucă. Specia dominantă era crapul pescuit în cantități importante. Din datele deținute raportul dintre specii s-a schimbat în felul următor: caras Carassius auratus gibelio, crap chinezesc Ctenopharhyngodon idela, și plătica Abramis brama, la care se adaugă în cantități mici șalăul Stizostedion lucioperca și somnul Silurus glanis. Pe parcurs s-au efectuat repopulări care au modificat componența ihtiofaunei. În anul 1968 s-a populat Lacul Victoria cu crap chinezesc, pentru curățirea apei de fitoplancton, iar în 1978 lacul a fost populat cu șalău specie răpitoare de la stațiunea de la Nucet, pentru consumarea unor specii mici precum roșioara, obleț, biban, păstrând astfel echilibrul biologic. În 1979 s-a descoperit existența somnului, specie răpitoare care a apărut în lac pe cale naturală adus de păsări, dar și de diferiți pescari pentru popularea lacului. Din speciile actuale dominante sunt: carasul, crapul chinezesc și plătica ca urmare a variației mari a cantității de hrană de la an la an, la care se adaugă în cantități mici șalăul și știuca. Din speciile de floră prezente în Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane se evidențiază următoarele: Populus alba, Salix petandra, Salix purpurea, Typha angustifolia, Phragmites communis, Dryopteris thelypteris, Rumex hydrolopathum, Nuphar luteum, Elodea canadensis, Vallisneria spiralis, Butomus umbellatus, Najas minori, Stratiotes aloides, Potamogeton gramineus, Sagitaria sagittifolia, Iris pseudocorus, Elatine triandra, Stellaria palustris, Trapa natans, Oenanthe aquatica, Utricularia minor, Ceratophyllum submersum. Speciile protejate de floră și faună din cadrul ariei naturale protejate sunt prezentate în Tabel nr.
70. Tabel nr. 4 Speciile protejate Conform Fișei Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane Notă ... *)Convenția de la Berna- BER, ratificată prin Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 **) Pentru fiecare specie, s-a menționat categoria de vulnerabilitate Județul Dolj dispune de un patrimoniu natural bogat, arealele de bază din Dolj pot constitui, prin cadrul natural și antropic, o adevărată și atractivă ofertă pentru turismul ecologic. Lacul Adunații de Geormane, situat într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu, face parte din categoria zonelor umede. Factorii climatici, hidrologici, geomorfologici și de biodiversitate imprimă complexului lacustru un caracter ecologic special pentru Câmpia Olteniei. Având în vedere faptul că, complexul lacustru face parte dintr-un sistem hidrografic din apropierea orașului Craiova, important centru urban, aria prezintă în același timp interes turistic. De aceea factorii administrativi locali au în vedere asigurarea condițiilor care să determine dezvoltarea funcțiilor ecologice exprimate în primul rând prin diversitatea structurilor ecosistemice și ale biodiversității. Principala particularitate ecologică care definește aria protejată Lacul Adunații de Geormane constă în faptul că într-un areal ce nu depășește cu mult 100 hectare, sunt grupate o mare diversitate de ecosisteme: denivelări ale terenului sub forma unor mici dealuri, pășuni și fânețe, terenuri agricole și o structură hidrografică complexă: pârâuri, mlaștini, lacuri. Toate acestea sunt populate cu o diversitate de specii de plante și animale ceea ce conferă zonei, un caracter special pentru Câmpia Olteniei și chiar pentru teritoriul României. Din punct de vedere al condițiilor de calitate pentru apele de suprafață, lacul se încadrează în categoria a II-a, putând fi utilizat pentru piscicultură precum și în scopuri turistice și de agrement. Aria este importantă pentru efectivele unor specii de pești, valoroase din punct de vedere economic. Dintre speciile de pești existente în acest lac, numai crapul prezintă valoare economică ridicată, în rest predomină - albitura - având importanță mai mult cantitativă. În această categorie intră: plătica, batca, roșioara, beldița, babușca. Supremația crapului din lac a fost preluată de caras, specie nepretențioasă, rezistentă la lipsa de oxigen din apă, mult mai rezistent la boli și îngheț decât celelalte specii și care s-a înmulțit foarte repede, urmat de crapul chinezesc, pește fitofag introdus în lac pentru curățirea apei de fitoplancton. Plătica prezentă pe lângă tufele de stuf și papură s-a înmulțit foarte mult. Carnea este deosebit de dulce și gustoasă. Ea se numără printre albitura din lac cu importanță mai mult cantitativă. Principalele calități pe care le are Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane sunt următoarele: – diversitatea speciilor; ... – posibilitatea de monitorizare a speciilor protejate de interes național; ... – posibilitatea de conservare a zonelor umede; ... – prezența unor areale de reproducere ale unor specii de interes conservativ; ... – prezența unor areale de hrănire ale unor specii de interes conservativ; ... – prezența unor areale de odihnă ale unor specii de interes conservativ; ... – accesibilitatea pentru educație, turism și recreere. ... ... 2.3.
71. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată Nu este cazul ... 2.3.
72. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată Proiectul - Elaborarea planului de management pentru aria naturală protejată de interes național, Lacul Adunații de Geormane - vizează 17 specii de faună aparținând unui număr de șase categorii de animale astfel: trei specii de păsări, două specii de mamifere, trei specii de amfibieni, patru specii de reptile, patru specii de pești și o specie de nevertebrat, listate mai jos: cufundarul mare- Gavia immer, barza albă- Ciconia ciconia, pescăruș mic- Larus minutus, chițcanul de mlaștină- Neomys anomalus, vidra- Lutra lutra, salamandra- Salamandra salamandra, broasca râioasă brună- Bufo bufo, brotăcelul- Hyla arborea, gușterul- Lacerta viridis, țestoasa de apă- Emys orbicularis, Șarpele de apă- Natrix tessellata, țestoasa de uscat- bănățeană Testudo hermanni, țiparul- Misgurnis fossilis, boarța- Rhodeus sericeus amarus, porcușor de nisip- Gobio kessleri, țigănușul- Umbra krameri și fluturele lui Apollo- Parnassius apollo. În fișa ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane mai sunt menționate, alături de acestea și următoarele specii: ariciul- Erinaceus europaeus, corcodelul mare- Podiceps cristatus, stârcul mare/cenușiu- Ardea cinerea, plevușca- Leucaspius delineatus, călugărița- Mantis religiosa, boul de baltă- Hydrous piceus, forfecarul- Letharus apterus, stânjenelul- galben Iris pseudacorus, săgeata apei- Sagittaria sagittifolia, răchita roșie- Salix purpurea și păpădia- Taraxacum palustre. În urma investigațiilor din teren unele dintre specii nu au fost identificate în aria naturală protejată. 2.3.3.
73. Plante inferioare Nu este cazul ... 2.3.3.
74. Plante superioare Iris pseudacorus, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 5 Date generale ale speciei Iris pseudacorus Taraxacum palustre, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 6 Date generale ale speciei Taraxacum palustre Salix purpurea, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 7 Date generale ale speciei Salix purpurea Sagittaria sagittifolia L. Tabel nr. 8 Date generale ale speciei Sagittaria sagittifolia ... 2.3.3.
75. Nevertebrate Parnassius apollo, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 9 Date generale ale speciei Parnassius apollo Mantis religiosa Linnaeus, 1758 Tabel nr. 10 Date generale ale speciei Mantis religiosa Hydrous piceus, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 11 Date generale ale speciei Hydrous piceus Lethrus apterus, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 12 Date generale ale speciei Lethrus apterus ... 2.3.3.
76. Ihtiofaună Misgurnis fossilis, Berg, 1949 Tabel nr. 13 Date generale ale speciei Misgurnis fossilis Rhodeus sericeus amarus, Bloch, 1782 Tabel nr. 14 Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus Gobio kessleri, Dybowski, 1862 Tabel nr. 15 Date generale ale speciei Gobio kessleri Umbra krameri, Walbaum, 1792 Tabel nr. 16 Date generale ale speciei Umbra krameri Leucaspius delineatus, Walbaum, 1792 Tabel nr. 17 Date generale ale speciei Leucaspius delineatus ... 2.3.3.
77. Herpetofaună Salamandra salamandra, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 18 Date generale ale speciei Salamandra salamandra Bufo bufo, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 19 Date generale ale speciei Bufo bufo Hyla arborea, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 20 Date generale ale speciei Hyla arborea Lacerta viridis, Laurenti, 1768 Tabel nr. 21 Date generale ale speciei Lacerta viridis Emys orbicularis, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 22 Date generale ale speciei Emys orbicularis Natrix tessellata, Laurenti, 1768 Tabel nr. 23 Date generale ale speciei Natrix tessellata Testudo hermanni, Gmelin, 1789 Tabel nr. 24 Date generale ale speciei Testudo hermanni ... 2.3.3.
78. Avifaună Gavia immer, Brunnich, 1764 Tabel nr. 25 Date generale ale speciei Gavia immer Ciconia ciconia, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 26 Date generale ale speciei Ciconia ciconia Larus minutus, Pallas, 1776 Tabel nr. 27 Date generale ale speciei Larus minutus Podiceps cristatus, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 28 Date generale ale speciei Podiceps cristatus Ardea cinerea, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 29 Date generale ale speciei Ardea cinerea ... 2.3.3.
79. Mamifere Neomys anomalus, Cabrera, 1907 Tabel nr. 30 Date generale ale speciei Neomys anomalus Lutra lutra, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 31 Date generale ale speciei Lutra lutra Erinaceus europaeus, Linnaeus, 1758 Tabel nr. 32 Date generale ale speciei Erinaceus europaeus Hărțile de distribuție ale speciilor de floră și faună sub formă de poligon și sub formă de punct sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. ... ... 2.3.
80. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată În timpul activităților desfășurate pe teren au fost identificate și alte specii de faună relevante pentru Aria naturală protejată de interes național- Rezervația naturală Lacul Adunații de Geormane. În secțiunea următoare este prezentată lista tuturor speciilor de faună identificate în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. 2.3.4.
81. Ihtiofaună Tabel nr. 33 Alte specii de pești identificate în teren ... 2.3.4.
82. Herpetofaună Tabel nr. 34 Alte specii de amfibieni identificate în teren ... 2.3.4.
83. Avifaună Tabel nr. 35 Alte specii de păsări identificate în teren ... 2.3.4.
84. Mamifere Tabel nr. 36 Alte specii de mamifere identificate în teren ... ... ... 2.
85. Informații socio-economice și cultural 2.4.
86. Comunitățile locale și factorii interesați Manifestarea potențială a factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor din interiorul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este condiționată nu doar de suprafața ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială ci și de dimensiunea demografică a comunităților locale. Principiul este simplu: cu cât populația din interiorul sau proximitatea zonei în cauză este mai numeroasă cu atât este mai probabil să asistăm la o intensificare a prezenței umane în interiorul acesteia și, pe cale de consecință, la o creștere a frecvenței de manifestare și a impactului factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Preocupată de susținerea creșterii economice și a asigurării bunăstării individuale și sociale, societatea umană a nesocotit mult timp efectele activităților sale asupra mediului înconjurător și a biodiversității. Primele semnale de alarmă în legătură cu riscurile pe termen lung ale acestei atitudini au fost lansate de oamenii de știință și de reprezentanții societății civile, găsind ecou și în rândul clasei politice și a reprezentanților guvernelor. Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane se regăsește pe raza localităților Bratovoești și Teasc și, în prezent nu reprezintă un important obiectiv economic și turistic al zonei. Principalele activități economice din zonă sunt agricultura și creșterea animalelor. O tradiție respectată în zonă este -Călușul- dans popular inclus pe lista UNESCO a capodoperelor imateriale ale umanității. Elementele distinctive ale acestui joc sunt steagul, portul popular românesc, pălăriile înflorate, bâta, clopoțeii atârnați în jurul brâului și la opinci, precum și Mutu', personaj mistic care pe perioada jurământului nu are voie să vorbească absolut deloc. Se spune că acest obicei este practicat pentru că aduce sănătate și noroc tot anul. Paparuda- este un ritual pentru invocarea ploii, practicat din vechime de femei, care își pun în jurul brâului -boji- și dansează în cerc. Paparuda constă în dansul în timpul căruia personajele sunt udate cu apă pe picioare și se cântă -udă, udă, paparudă. Paparudele simbolizează natura verde, natură ce are nevoie de apă. Rezultatele analizei factorilor interesați din zona ariei naturale protejate sunt prezentate în Tabel nr. 37 de mai jos. Tabel nr. 37 Rezultatele analizei factorilor interesați Rezultatele analizei grupurilor țintă din zona ariei protejate sunt prezentate în Tabel nr.
87. Tabel nr. 38 Rezultatele analizei grupurilor țintă ale proiectului ... 2.4.
88. Utilizarea terenului Conform Sistemului de clasificare a terenurilor- Corine Land Cover 2006, în cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane se disting două tipuri de utilizare a terenului, respectiv: – corpuri de apă- reprezentate de suprafața celor două lacuri, Marica și Victoria și ... – zone umede, reprezentate de suprafața de teren dintre cele două lacuri, alături de canalul de legătură dintre acestea. ... În Anexa nr. 3 la Planul de management este prezentat modul de utilizare a terenurilor din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. ... 2.4.
89. Situația juridică a terenurilor Întreaga suprafață a Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este reprezentată de luciu de apă, proprietatea Agenției Domeniilor Statului, suprafață administrată de Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Jiu. În vecinătatea ariei naturale protejate sunt suprafețe de teren ce reprezintă terenurile cu proprietate publică locală sau proprietate privată. Distribuția regimului juridic al terenurilor din cadrul ariei naturale protejate este reprezentată grafic în Anexa nr. 3 la Planul de management. ... 2.4.
90. Administratori și gestionari Administratorul ariei naturale protejate de interes național este Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Jiu Custodele ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Diana Dolj. ... 2.4.
91. Peisajul Peisajele sunt unitățile teritoriale complexe și dinamice, care s-au format ca rezultat al interacțiunii și legăturilor reciproce dintre componentele mediului natural: rocă, apă, aer, sol și vegetație și a condițiilor de relief și climă, dar sub influența activităților socio-economice. Peisajele din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane se caracterizează prin condiții naturale relativ omogene și, deși sunt alcătuite din aceleași componente se deosebesc prin conținutul cantitativ și calitativ, având structuri diferite. O influență puternică, directă și/sau indirectă asupra structurii și dinamicii peisajelor din cadrul ariei protejate analizate este exercitată de către om prin culturi agricole, defrișări, pășunat, amplasarea așezărilor și a diferitelor construcții. Modificarea antropică a peisajului zonei investigate prezintă aspecte variate. Pentru stabilirea gradelor de antropizare din cadrul ariei protejate s-a ținut seama de intensitatea presiunii antropice și de ponderea pe care o au ariile cu diferite tipuri de modificări în complexul teritorial, punându-se astfel accentul pe modificările antropice. În funcție de aceste modificări, la nivelul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane se poate identifica un singur tip de peisaj - peisaje de câmpie fluvio-lacustră acoperită cu depozite loessoide tabulară nefragmentată sub influența climatului de tranziție cu terenuri agricole, pajiști și păduri de stejar cu elemente termofile. ... 2.4.
92. Obiective turistice Stațiunea Victoria, situată pe malul Lacului Victoria reprezintă un important obiectiv turistic pentru locuitorii zonei dar și pentru întregul județ Dolj. Această stațiune oferea în trecut o locație de agrement și relaxare pentru numeroși turiști. În prezent Stațiunea Victoria este închisă și în conservare și nu există nici o facilitate de cazare sau restaurante în apropierea Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. ... ... 2.
93. Activități cu potențial impact: presiuni și amenințări În urma derulării activităților de evaluare pe teren s-au evidențiat ca activități principale cu potențial impact direct asupra ariei naturale protejate: – arderea necontrolată a vegetației din vecinătatea lacurilor Victoria și Marica, ... – depozitările necontrolate cu deșeuri menajere și ... – pescuitul industrial. ... Alte activități antropice ce se desfășoară în interiorul ariei naturale protejate sunt: crearea de noi drumuri, în special drumuri de exploatare, creșterea animalelor domestice, depozitarea deșeurilor menajere, extragerea de nisip și pietriș, iar activitățile antropice desfășurate în vecinătatea ariei naturale protejate sunt: cultivarea terenurilor, managementul forestier general și pășunatul. 2.5.
94. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate În această secțiune sunt prezentați principalii factori cu impact negativ asupra speciilor de interes comunitar/național din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Identificarea presiunilor antropice asupra speciilor de interes conservativ s-a realizat prin localizarea în teren a activităților generatoare de impact. Formele de impact asupra speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată sunt prezentate în Tabel nr.
95. Tabel nr. 39 Presiuni actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate În Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane au fost identificați - șapte factori antropici - cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună protejate din perimetrul și din vecinătatea ariei, în conformitate cu nomenclatorul Comisiei Europene. Astfel, în cursul vizitelor din teren au fost colectate informații cu privire la localizarea acestor presiuni. În fișele de teren, echipa implicată în activități de teren a notat coordonatele locațiilor și o scurtă descriere a modului de impactare a fiecărui factor antropic. Evidențiem mai jos impactul manifestat de fiecare din cei șapte factori antropici asupra faunei și florei: D02.01 Linii electrice și de telefonie. Liniile electrice și de telefonie prezente în zona ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane pot reprezenta o presiune asupra speciilor de păsări de talie mare care folosesc malurile sau suprafața celor două lacuri pentru hrănire sau odihnă, în special berzele. Liniile electrice și de telefonie pot provoca moartea păsărilor prin două căi: prin coliziune sau prin electrocutare. Coliziunea păsărilor cu liniile electrice are loc în special în cazul liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune, însă am considerat că este precaut să amintim aceasta și pentru liniile de joasă tensiune. A doua modalitate prin care prezența liniilor electrice aeriene poate duce la moartea păsărilor este reprezentată de electrocutare. Electrocutarea păsărilor are loc fie la cuib în cazul păsărilor care preferă construirea cuibului pe stâlpii de susținere a liniilor electrice aeriene, fie în timpul în care păsărilor folosesc stâlpii pentru odihnă. E01 Zone urbanizate, habitare umană. Locuințe umane. Deși nu este vorba despre zone urbane ci așezări rurale, respectiv sate, aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată în vecinătatea a trei localități: Teasc, Badoși și Pruneț. Astfel, simpla prezență umană care implică zgomot, construcții, drumuri, prădători în zonă poate crea o zonă de disconfort pentru unele specii de faună. E03 Descărcări. Așezările umane din vecinătatea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane nu au un sistem de colectare și epurare adecvată a apelor uzate menajere. Apele uzate menajere pot ajunge, prin procesul de percolare sau prin scurgere de suprafață în cuveta lacului Victoria, contribuind la scăderea calității apei. Pentru a diminua efectele acestei presiuni este necesară implementarea proiectelor ce vizează dotarea localităților cu sistem unitar de colectare a apelor uzate menajere dar și de epurare adecvată. Această formă de impact a fost considerată o presiune asupra ariei naturale protejate de interes național ca urmare a observațiilor realizate în teren: localitățile și configurarea terenurilor învecinate. F02.03 Pescuit de agrement. În timpul vizitelor din teren s-a constatat faptul că, preponderent pe lacul Victoria se practică pescuitul folosind plasele monofilament. Pescuitul cu plase nu se realizează în baza unui studiu al capacității de suport al lacului și există posibilitatea suprapescuitului. Prin pescuitul cu plasă sunt impactate, direct sau indirect aproape toate grupele de faună din cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. În mod direct sunt vizate speciile de pești, speciile de păsări acvatice prin diminuarea resursei de hrană, în cazul speciilor piscivore sau prin riscul de contenție și moarte în plase, caz identificat în teren, vidra prin diminuarea resurselor de hrană și, ca și în cazul speciilor de păsări, prin riscul de moarte ca urmare a încurcării în plase. De asemenea, cu un impact mai puțin puternic asupra speciilor de floră și faună, pe cele două lacuri, Victoria și Marica, se practică și pescuitul de agrement. Acesta nu a fost considerat o presiune asupra speciilor, ci s-a dorit ca pescuitul de agrement să reprezinte o alternativă a pescuitului cu plase. F03.01 Vânătoarea se realizează în vecinătatea Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane și vizează specii de păsări adesea asociate habitatelor acvatice sau agricole: rațe, lișițe, găinuși de baltă, ciocârlii, prepelițe, fazani și alte specii de păsări, precum și unele specii de mamifere: vulpi, iepuri. F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj. Această activitate se realizează ca urmare a unor conflicte, mai mult sau mai puțin întemeiate, între speciile de mamifere carnivore de talie mică și medie și locuitorii satelor. Speciile vizate sunt în special mamifere de talie medie precum vulpea, însă, în funcție de tipul de capcane utilizate pot fi afectate și specii insectivore, omnivore sau ierbivore. G01 Sport în aer liber, activități de petrecere a timpului liber, activități recreative. Proximitatea Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane de Craiova atrage după sine prezența unui număr relativ mare de turiști, în special în timpul verii. Pentru a reduce impactul pe care turiștii îl au asupra florei și faunei protejate din cadrul ariei se recomandă stabilirea unor zone în care activitățile recreative să fie permise și a zonelor în care accesul turiștilor este interzis. G01.03 Vehicule cu motor. Unii turiști preferă deplasarea folosind vehicule motorizate precum motocicletele de teren sau ATV-urile. Impactul pe care aceștia îl pot avea asupra florei și faunei din interiorul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane poate fi descris prin perturbarea activității normale a speciilor de faună ca urmare a zgomotului produs, distrugerea covorului vegetal, mortalitate în rândul speciilor de mamifere mici, nevertebrate, amfibieni și reptile și deranjul la cuib în cazul speciilor de păsări cuibăritoare. H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere. Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată într-o regiune unde, principala activitate este reprezentată de agricultură. Ca urmare a folosirii fertilizanților și pesticidelor în agricultură, prin percolare sau scurgere, acestea pot ajunge în apa lacului Victoria sau Marica și pot contribui la scăderea calității apei. Scăderea calității apei va avea impact asupra tuturor speciilor de faună protejată din cadrul ariei atât în mod direct cum este cazul peștilor, amfibienilor sau țestoasei de apă cât și indirect, prin diminuarea resurselor de hrană sau degradarea habitatelor de hrănire și odihnă ale speciilor de mamifere sau păsări acvatice. Această formă de impact a fost considerată o presiune asupra ariei naturale protejate de interes național ca urmare a observațiilor realizate în teren: utilizarea și configurarea terenurilor învecinate. I01 Specii invazive non-native, alogene. În timpul vizitelor din teren s-a constatat prezența speciilor non-native pe teritoriul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Astfel au fost identificate specii de pești cu caracter invaziv în ecosistemele acvatice europene, este vorba despre bibanul-soare Lepomis gibosus. Această specie, foarte prolifică, oportunistă și rezistentă la presiuni, reprezintă o presiune asupra speciilor native de pești ca urmare a faptului că se hrănește cu icrele și puii acestora. K01.01 Eroziune. După cum a fost prezentat în secțiunile anterioare, solurile din zona Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane sunt nisipoase, slab humifere, astfel aceste soluri sunt vulnerabile la eroziunea cauzată de mișcările de suprafață ale apei, respectiv valuri. Pentru prevenirea sau reducerea efectului eroziunii malurilor este recomandată plantarea speciilor native de arbori pe maluri pentru a contribui la menținerea integrității acestora. K
96. 02 Colmatarea lacurilor Marica și Victoria este în strânsă legătură cu eroziunea și cu eutrofizarea naturală. Astfel, prin acțiunile combinate ale acestora pot contribui la creșterea încărcăturii de sediment a lacurilor, pot favoriza dezvoltarea excesivă a vegetației și pot duce la reducerea suprafeței de luciu de apă. K02.03 Eutrofizarea naturală are loc ca urmare a încărcăturii organice a lacurilor. Eutrofizarea se manifestă în special în timpul verii, când la temperaturi ridicate cresc și concentrațiile de nutrienți din apă. Acumularea masei organice de la scurgerile de pe pante și creșterea cantităților de nutrienți, precum azot și fosfor, conduce la dezvoltarea abundentă a diferitelor microorganisme care consumă în proporții mari oxigenul din apă. ... 2.5.
97. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Pe baza presiunilor actuale identificate în Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane au fost stabilite amenințările viitoare asupra speciilor protejate. Am considerat că, pe durata implementării prezentului Plan de management, amenințările sunt în cea mai mare parte similare presiunilor ce se manifestă în prezent. Amenințările viitoare ce se vor manifesta pe durata implementării Planului de management sunt descrise în Tabel nr. 40 de mai jos: Tabel nr. 40 Amenințări viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate Hărțile activităților cu potențial impact asupra speciilor dar și a amenințărilor viitoare asupra acestora sunt prezentate în Anexa nr. 4 și Anexa nr. 5 la Planul de management. ... ... 2.
98. Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ din aria naturală protejată Evaluarea impacturilor asupra speciilor de faună de interes conservativ din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este descrisă în Tabelul nr. 41 de mai jos : Tabel nr. 41 Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ ... ...
99. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR În urma realizării studiului de inventariere a speciilor din cadrul Ariei naturale protejate Lacul Adunații de Geormane, unele dintre cele 17 specii de faună nu a fost identificate în teren. În acest sens s-a considerat necesară realizarea studiului de stabilire a stării actuale de conservare unor specii de faună mai bine reprezentate în cadrul ariei naturale protejate. Astfel, au fost selectate alte specii de păsări de interes comunitar sau național prezente și bine reprezentate numeric în cadrul ariei naturale protejate. Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al: – populației speciei; ... – habitatului speciei; ... – perspectivelor speciei în viitor. ... În tabelul de mai jos este reprezentată starea de conservare a speciilor de faună protejate din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Tabel nr. 42 Tabelul sumar al evaluării stării de conservare a speciilor de faună protejate din cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane Unele specii menționate în Fișa ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane nu au fost identificate în teren, astfel că starea de conservare a acestor specii a fost considerată necunoscută pentru toate cele trei analize realizate: a populației speciei, a habitatului speciei și a perspectivelor viitoare. Speciile pentru care nu s-a putut stabili starea de conservare și deci a fost marcată cu -Necunoscut- sunt: chițcanul de mlaștină, boarța, porcușorul de nisip, țigănușul, broasca râioasă brună și țestoasa bănățeană. În stadiul inițial era prevăzută și evaluarea stării de conservare pentru trei specii de păsări, respectiv: cufundarul mare- Gavia immer, barza albă- Ciconia ciconia și pescărușul mic- Hydrocoloeus minutus sau Larus minutus. În perioada de inventariere a speciilor de păsări din perimetrul ariei naturale protejate una dintre cele trei specii de păsări nu a fost identificată în teren, respectiv cufundarul mare- Gavia immer. În consecință nu se poate stabili starea de conservare a acestei specii, dar este necesară următoarea mențiune: nu excludem posibilitatea prezenței speciei pe perioade scurte în timpul migrației. În urma finalizării studiilor de inventariere și cartare a speciilor de păsări de interes comunitar/național s-a considerat necesară stabilirea stării actuale de conservare pentru alte nouă specii de păsări, respectiv stârcul galben- Ardeola ralloides, chira de baltă- Sterna hirundo, chirighița cu obraji albi- Chlidonias hybrida, ciocănitoarea de grădini- Dendrocopos syriacus, egreta mică- Egretta garzetta, pescărușul albastru- Alcedo atthis, stârcul de noapte- Nycticorax nycticorax, vânturelul roșu- Falco tinnunculus și rața roșie- Aythya nyroca. ...
100. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.
101. Scopul planului de management Scopul: Prezentul Plan de Management dorește atingerea unei armonii între comunitățile locale și biodiversitate, astfel încât, prin atingerea sau menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de faună pentru care a fost declarată Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane, comunitățile locale să beneficieze de avantaje economice, sociale și recreative, înțelegând astfel importanța biodiversității pentru comunitate. Concret, se dorește protejarea și conservarea biodiversității prin menținerea și atingerea stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere, nevertebrate, amfibieni, reptile, pești și păsări de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane, precum și inventarierea și monitorizarea speciilor de faună protejate în contextul dezvoltării durabile și sustenabile a comunităților locale din vecinătatea ariei naturale protejate. Obiectivele generale: În vederea îndeplinirii scopului Planului de Management au fost definite, în baza observațiilor realizate în teren, patru obiective generale, prezentate și detaliate în cele ce urmează: – Obiectiv General 1: Conservarea, evaluarea detaliată, monitoringul și managementul biodiversității în Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane ... – Obiectiv General 2: Administrarea și managementul efectiv al Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane și asigurarea durabilității managementului ... – Obiectiv General 3: Promovarea turistică a zonei Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. ... ... 4.
102. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități Pentru detalierea obiectivelor generale, obiectivelor specifice, măsurilor specifice și activităților am ales o formă tabelară în care sunt prezentate fiecare din cele mai sus menționate. Tabel nr. 43 Obiectivele generale, specifice, măsurile specifice și activitățile prin care acestea vor fi atinse ... ...
103. PLANUL DE ACTIVITĂȚI 5.
104. Planificarea în timp a activităților Tabel nr. 44 Planul de activități ... 5.
105. Estimarea resurselor umane, resurse materiale Tabel nr. 45 Estimarea resurselor umane și materiale necesare pentru atingerea Obiectivelor Generale și Specifice ... ...
106. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR Raportări periodice Tabel nr. 46 Calendarul raportărilor periodice ... BIBLIOGRAFIE Petru Bănărescu, Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII: Pisces - Osteichtyes Pești ganoizi și osoși. București, Editura Academiei Republicii Populare România,
107. Claudia Ionelia Goga, Situația Ihtiofaunei din Lacul Victoria, Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii și comunicări. Științele Naturii. Vol. XXI / 2005 Botnariuc, N., Tatole, V., 2005 - Cartea Roșie a vertebratelor din România. Muzeul de Istorie Naturală "Gr. Antipa", București Călinescu, R., 1953, Biogeografia României, Editura Științifică, București Munteanu D., A. Papadopol, P. Weber, 2002 - Atlasul păsărilor clocitoare din România - publicație SOR, ediția II Cârstea, S., Mateesci, S., 1959, Cercetări pedologice între Jiu și Olt, D.D.S.S.C.G.-Pedologie, București Ciulache, S., 1978, Clima R.S.R., Editura Științifică, București Cogălniceanu, D., 1997, Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura Universității București, p. 1- 122 Cogălniceanu, D., 2002, Amfibienii din România. Ghid de teren, Naturalia Practica nr.
108. Colecția de biologie Costache, N., 1996, Regionarea biogeografică a României., Editura Universității, București Covaciu-Marcov, S.-D., Bogdan, H., Peter, V.I., Groza, M., Diaconu, D., 2005a, Analiza zonei de hibridare dintre Bombina bombina și Bombina variegata în nord-vestul dealurilor Tășadului România, Muzeul Olteniei Craiova, Oltenia, Studii și comunicări, Științele Naturii, vol. XXV, p. 153-156 Ghira, I., Mara, G., 2000, Using the allelomorphic feature in identifying two species belonging to genus Bombina, Anura, Discoglossidae from Transilvania, Studia Univ. Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 45, p. 85-95 Heyer, W. R., Donnelly, M. A., McDiarmid, R. W., Hayek, L. A. C., Foster, M. S., 1994, Measuring and Monitoring Biological Diversity, Standard Methods for Amphibians, Smithsonian Institution Press, Washington DC Ionescu- Argetoaia, I.P., 1914, Pliocenul din Oltenia, Analele Institutului de Geologie din România, vol. VIII, București Ionescu- Argetoaia, I.P., Murgoci, Gh., Protopopescu-Pache, E., 1923, Cuaternarul în Oltenia Le quaternaire dans l'Oltenie, C. R. Institutul de Geologie din România, vol. VIII, 1914-1915, București Kral David, Hillert Oliver, Drozova Dana, Sipek Petr, Lethrus schneideri sp. n. from Greece, ZooKeys 339: 93-106, 03 Oct 2013 Victor Șalaru, Tatiana Dudnicenco, Ana Tincu, Troficitatea unor lacuri din Municipiul Chișinău, Seria "Științe ale naturii", 2007 Mutihac, V., 1990, Geologia României, Editura Științifică, București Pisota, I., 1987, Biogeografie, Universitatea din București, București Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974, Relieful României, Editura Științifică, București Posea, Gr., 2002, Geomorfologia României, Editura Fundației "România de Mâine", București Roșu, Al., 1980, Geografia fizică a României, Editura Didactică și Pedagogică, București Stugren, B., 1980, Geographical variation of the fire - bellied toad, Bombina bombina L., In: The USSR, Amphibia, Anura, Discoglossidae, Zool. Abh. Mus. Tierk. Dresden 36, 5, p. 101-115 Tatole, V., Iftime, A., Stan, M., Iorgu, E.-I., Otel, I. V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România, Imperium Print, București, p. 174 Torok, Zs., 1999, Ghid pentru descrierea ariilor de importanță herpetofaunistică din România, Ed. Aves, Odorheiul Secuiesc Torok, Zs., Ghira, I., Sas, I., Zamfirecu, Ș., 2013, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România, Editura Centrul de Informare Tehnologică "Delta Dunării", Tulcea Ujvari, I., 1972, Geografia apelor României, Editura Științifică, București ***www. Iucnredlist.org ***Hamlyn Guide - Păsările din România, Europa, Svensson L., ***http://romanialutra.wordpress.com/despre-vidra *** Atlas R.S.R, Institutul de Geografie, București, 1968 *** Geografia României I, Geografie fizică, Editura Academiei, București, 1983 ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1 Hărți generale Localizarea Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția Unităților Administrativ Teritoriale în cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Distribuția căilor de transport din cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Limitele ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Localizarea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane față de cele mai apropiate SCI-uri Localizarea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane față de cele mai apropiate SPA-uri Localizarea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane față de cele mai apropiate Parcuri Naturale Localizarea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane față de cele mai apropiate Parcuri Naționale Localizarea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane față de cele mai apropiate Rezervații Naturale Distribuția tipurilor de formațiuni geologice în cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Distribuția unităților de relief din cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Distribuția rețelei hidrografice în cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Distribuția tipurilor de soluri în cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Anexa nr. 2 Hărțile de distribuție a habitatelor și a speciilor de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată Distribuția tipurilor majore de habitate din aria naturala protejată Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciilor Iris pseudacorus și Sagittaria sagittifolia L sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Iris pseudacorus sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Sagittaria sagittifolia L sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Taraxacum palustre sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Taraxacum palustre sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Salix purpurea/Salix amplexicaulis, Bory sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Salix purpurea/Salix amplexicaulis, Bory sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Misgurnis fossilis Berg, 1949 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Misgurnis fossilis Berg, 1949 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Hyla arborea Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Hyla arborea Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Lacerta viridis Laurenti, 1768 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Lacerta viridis Laurenti, 1768 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciilor Emys orbicularis Linnaeus, 1758 și Natrix tessellata Laurenti, 1768 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Emys orbicularis Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Natrix tessellata Laurenti, 1768 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Ciconia ciconia Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Ciconia ciconia Linnaeus, 1758 sub formă de punct în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciilor Larus minutus Pallas, 1776 și Podiceps cristatus Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Larus minutus Pallas, 1776 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Podiceps cristatus Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Ardea cinerea, Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Ardea cinerea, Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Lutra lutra Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Distribuția speciei Lutra lutra Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane Anexa nr. 3 Hărțile privind aspectele socio-economice Utilizarea terenului în cadrul ariei Harta distribuției regimului juridic al terenurilor din cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane Anexa nr. 4 Hărțile presiunilor actuale cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună Harta activității D02.01 Linii electrice și de telefonie Harta activității E01 Zone urbanizate, habitare umană, Locuințe umane Harta activității E03 Descărcări Harta activității F02.03 Pescuit de agrement Harta activității F03.01 Vânătoare Harta activității F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj Harta activității G01 Sport în aer liber, activități de petrecere a timpului liber, activități recreative Harta activității G01.03 Vehicule cu motor Harta activității H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere Harta activității I01 Specii invazive non-native, alogene Harta activității K01.01 Eroziune Harta activității K01.02 Colmatare Harta activității K02.03 Eutrofizare naturală Anexa nr. 5 Hărțile amenințărilor viitoare cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună D02.01 Linii electrice și de telefonie E01 Zone urbanizate, habitare umană. Locuințe umane E03 Descărcări F02.03 Pescuit de agrement I01 Specii invazive non-native, alogene H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere K01.01 Eroziune K01.02 Colmatare K02.03 Eutrofizare naturală -----