ANEXĂ nr. 15 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 15 din 5 ianuarie 2000 GRASIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 GRASIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA Note de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde:

1. a)slanina şi grasimea de porc sau de pasare de la pozitia nr. 02.09; ...
2. b)untul, grasimea şi uleiul de cacao (pozitia nr. 18.04); ...
3. c)preparatele alimentare care conţin, în greutate, mai mult de 15% produse de la pozitia nr. 04.05 (Capitolul 21 în general); ...
4. d)jumarile (pozitia nr. 23.01) şi reziduurile de la pozitiile nr. 23.04 până la nr. 23.06.; ...
5. e)acizii grasi, ceara preparata, corpii grasi transformati în produse farmaceutice, în vopsele, în lacuri, în sapunuri, în produse de parfumerie sau de toaleta preparate, sau în preparate cosmetice, uleiurile sulfonate şi alte produse de la Secţiunea VI; ...
6. f)factisul pentru cauciuc, derivat din uleiuri (pozitia nr. 40.02). ... 2. - Pozitia nr. 15.09 nu cuprinde uleiurile obtinute din masline cu ajutorul solventilor (pozitia nr. 15.10). 3. - Pozitia nr. 15.18 nu cuprinde grasimile şi uleiurile şi fractiunile acestora simplu denaturate, care se clasifica la pozitia ce include respectivele grasimi şi uleiuri şi tractiunile lor nedenaturate. 4. - Pastele de neutralizare (soap-stocks), reziduurile sau zaturile de uleiuri, rasina stearinica, pasta de lanolina sau de usuc şi pasta de glicerol se clasifica la pozitia nr. 15.22. CONSIDERATII GENERALE A) Capitolul cuprinde: 1) Grasimile şi uleiurile de origine animala sau vegetala, brute, epurate, rafinate sau tratate într-un anumit fel (de exemplu fierte, sulfurate sau hidrogenate). 2) Anumite produse derivate din grasimi sau uleiuri şi în special cele care provin de la disocierea lor, cum ar fi glicerolul brut. 3) Grasimile şi uleiurile alimentare preparate, cum ar fi margarina. 4) Ceara de origine animala sau vegetala. 5) Reziduurile provenite de la tratarea corpurilor grase sau a cerii animale sau vegetale. Totusi, Capitolul exclude:
7. a)Slanina fără părţi slabe, precum şi grasimea de porc şi grasimea de păsări, netopite şi nici altfel extrase (pozitia nr. 02.09). ...
8. b)Untul şi celelalte substante grase din lapte (pozitia nr. 04.05); pastele din lapte pentru tartine de la pozitia nr. 04.05. ...
9. c)Untul, grasimea şi uleiul de cacao (pozitia nr. 18.04). ...
10. d)Jumarile (pozitia nr. 23.01), turtele, reziduurile de masline şi alte reziduuri de la extractie grasimilor sau a uleiurilor vegetale, cuprinse la pozitiile nr. 23.04 până la 23.06. Drojdiile şi zaturile se clasifica la acest Capitol. ...
11. e)Acizii grasi, uleiurile acide de rafinare, alcoolii grasi, glicerolul (altul decat glicerolul brut), ceara preparata, corpii grasi transformati în produse farmaceutice, în vopsele, în lacuri, în sapunuri, în produse de parfumerie sau de toaleta preparate sau în preparate cosmetice, uleiurile sulfonate şi celelalte produse derivate din corpuri grase, care se clasifica la Secţiunea VI. ...
12. f)Factisul pentru cauciuc, derivat din uleiuri (pozitia nr. 40.02). ... Cu excepţia uleiului de spermantet şi a uleiului de jojoba, grasimile şi uleiurile animale sau vegetale sunt esteri ai glicerolului şi ai acizilor grasi: acizii palmitici, stearici şi oleici, în special. Corpii grasi pot fi solizi sau fluizi; toţi sunt mai usori decat apa. Expusi la aer pentru un timp mai mult sau mai puţin lung, ei sufera un fenomen de hidrolizare şi de oxidare care provoaca rancezirea lor. Incalziti, se descompun şi emana un miros acru şi iritant. Sunt toţi insolubili în apa, dar complet solubili în eterul sulfuric, în sulfura de carbon, în tetraclorura de carbon, în benzina etc. Uleiul de ricin este solubil în alcool, dar celelalte uleiuri şi grasimi animale sau vegetale sunt foarte puţin solubile în alcool. Corpii grasi lasă urme pe hartie care nu se pot indeparta. Trigliceridele poseda proprietatea de a se saponifica, adica de a se descompune fie în alcool (glicerol) şi în acizi grasi, sub actiunea vaporilor de apa supraincalziti, a acizilor diluati, a enzimelor sau a agentilor de catalizare, fie în alcool (glicerol) şi în sarurile alcaline ale acizilor grasi, numite sapunuri, sub actiunea solutiilor alcaline. Pozitiile nr. 15.04 şi 15.06 până la 15.15 cuprind de asemenea fractiunile de grasimi şi fractiunile de uleiuri menţionate în aceste pozitii, cu condiţia ca ele sa nu fie reluate mai specific în altă parte a Nomenclaturii (de exemplu spermantetul de la pozitia nr. 15.21). Principalele procedee de fractionare utilizate sunt urmatoarele:
13. a)fractionarea uscata care cuprinde presarea, decantarea, filtrarea şi winterizarea; ...
14. b)fractionarea cu ajutorul solventilor; şi ...
15. c)fractionarea cu ajutorul agentilor de suprafaţa. ... Fractionarea nu antreneaza nici o modificare a structurii chimice a grasimilor şi a uleiurilor. Expresia "grasimi şi uleiuri şi fractiunile lor simplu denaturate" mentionata în Nota 3 a Capitolului, vizeaza grasimile sau uleiurile şi fractiunile acestora la care s-a adaugat, pentru a le face improprii alimentatiei umane, un material denaturant, precum uleiul de peste, fenolii, uleiuri minerale, esenta de terebentina, toluen, salicilat de metil (esenta de Wintergreen sau de Gaultheria), uleiul de rosmarin. Aceste substante sunt adaugate în cantitati mici (de obicei maxim 1%) în proportii astfel alese, încât grasimile sau uleiurile şi fractiunile acestora sa devina de exemplu rancede, acre, amare, iritante. Totusi, este necesar sa atragem atenţia ca Nota 3 a Capitolului nu se aplică la amestecurile sau preparatele denaturate, din grasimi sau uleiuri sau fractiunile acestora (pozitia nr. 15.18). Sub rezerva excluderilor prevăzute la Nota 1 a Capitolului, grasimile şi uleiurile precum şi fractiunile acestora rămân cuprinse în acest Capitol, oricare ar fi utilizarea lor: alimentara sau industriala (fabricarea de sapunuri, lumanari, lubrifianti, lacuri, vopsele etc.). Ceara animala sau vegetala este un ester rezultat din combinatia anumitor acizi grasi (palmitic, cerotic, miristic) cu diferiti alcooli altii decat glicerolul (cetilic, etc.). Contine şi o anumita cantitate de acizi grasi şi alcooluri în stare libera, ca şi hidrocarburi. Aceasta ceara nu produce glicerol atunci când este hidrolizata şi, spre deosebire de grasimi, nu degaja mirosul acru şi iritant atunci când este incalzita şi nu se rancezeste. Este în general mai tare decat grasimile. B) Pozitiile nr. 15.07 până la 15.15 ale Capitolului cuprind grasimile şi uleiurile vegetale simple (adica care nu sunt amestecate cu grasimi şi nici cu uleiuri de o alta natura), stabile, menţionate la pozitiile în cauza, precum şi fractiunile lor chiar rafinate, dar nemodificate pe cale chimica. Grasimile şi uleiurile vegetale, foarte raspandite în natura, sunt închise în celulele anumitor părţi ale plantelor (graunte şi fructe în mod special), din care se extrag prin presare sau cu ajutorul solventilor. Grasimile şi uleiurile vegetale cuprinse în aceste pozitii sunt grasimile şi uleiurile stabile, adica grasimi şi uleiuri greu distilabile fără descompunere. Nefiind volatile, nu pot fi antrenate de vaporii de apa supraincalziti care le descompun cu saponificare. Cu excepţia uleiului de jojoba, de exemplu, grasimile şi uleiurile vegetale sunt constituite din amestecuri de gliceride, dar, în timp ce în uleiurile solide exista o preponderenta de gliceride solide la temperatura ambianta (de exemplu esterii acizilor palmitic şi stearic), acestea sunt gliceride lichide la temperatura ambianta (esteri ai acizilor oleic, linoleic, linolenic etc.) care sunt predominante în uleiurile fluide. Sunt cuprinse în aceste pozitii grasimile şi uleiurile brute şi fractiunile lor, ca şi grasimile şi uleiurile epurate sau rafinate prin limpezire, spalare, filtrare, decolorare, dezacidificare sau dezodorizare etc. Subprodusele epurarii şi rafinarii uleiurilor (drojdiile sau zaturile de ulei, masele de neutralizare (soap-stocks) denumite şi mase de ulei sau mase de saponificare) se clasifica la pozitia nr. 15.22. Uleiurile acide, rezultate din descompunerea, cu ajutorul unui acid, a maselor de neutralizare obtinute în timpul rafinarii uleiurilor brute, se clasifica la pozitia nr. 38.23. Grasimile şi uleiurile cuprinse la aceste pozitii provin nu numai din seminte şi fructe oleaginoase de la pozitiile nr. 12.01 până la 12.07, dar pot fi de asemenea obtinute şi din produse vegetale clasificate în alte pozitii; printre uleiurile din aceasta ultima categorie sunt uleiurile de masline, uleiurile extrase din sambure de piersici, de caise sau de prune de la pozitia nr. 12.12, de migdale, de nuci obisnuite, de pin dulce, de fistic etc., de la pozitia nr. 08.02, şi uleiul de germeni de cereale. Pozitia nu cuprinde amestecurile sau preparatele, alimentare sau nu, şi grasimile sau uleiurile vegetale modificate chimic (pozitia nr. 15.16, 15.17 sau 15.18, cu condiţia ca ele sa nu aiba caracterul produselor clasificate în altă parte, de exemplu la pozitia nr. 30.03, 30.04, 33.03, până la 33.07, 34.03). 15.01 - GRASIME DE PORC (INCLUSIV UNTURA TOPITA) ŞI GRASIME DE PASARE, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIILE NR. 02.09 SAU 15.03. Grasimile de la aceasta pozitie pot fi obtinute prin orice procedeu, de exemplu prin topire, presare sau extractie cu ajutorul solventilor; procedeul cel mai utilizat este topirea (în atmosfera de vapori, la temperatura joasa sau pe cale uscata). În procedeul de topire pe cale uscata, o parte a grasimii este extrasa sub actiunea temperaturii ridicate atinsa; o altă parte a grasimii este obtinuta prin presare şi adăugată părţii extrase. În unele cazuri, restul de grasime continut în reziduuri poate fi extras cu ajutorul solventilor. Sub rezerva consideratiilor precedente, pozitia cuprinde: - untura topita, grasime comestibila, solida sau semisolida, moale şi cremoasa, de culoare alba, obtinuta din tesutul adipos al porcilor. În functie de metoda de productie şi tesutul adipos utilizat, se obtin diferite tipuri de untura topita. De exemplu, cea mai buna calitate de untura este obtinuta în general prin topire pe cale uscata pornind de la grasimea interna a abdomenului de porc. Cea mai mare parte a unturii este dezodorizata şi, în unele cazuri, i se pot adauga produse antioxidante pentru a preveni rancezirea. Untura care contine frunze de dafin sau alte condimente care nu au fost adaugate decat intr-o mica cantitate, insuficienta pentru a-i schimba caracterul esential, rămâne clasificata la aceasta pozitie, dar amestecurile sau preparatele alimentare care conţin untura apartin pozitiei nr. 15.17; - celelalte grasimi de porc, inclusiv grasimile de oase sau grasimea din deseuri; inclusiv grasimile de os şi grasimile obtinute din deseuri; - grasimea de pasare, inclusiv grasimea din oase şi grasimea din deseuri. Atunci când sunt obtinute din oase proaspete, grasimile din oase au consistenta seului şi sunt de culoare alba sau usor galbena şi au miros de grasime; dar când nu s-au utilizat oase proaspete, se prezinta sub forma unei grasimi moi, granuloase, colorata în galben murdar sau maro, cu miros dezagreabil. Aceste grasimi se utilizeaza în industria sapunurilor sau a lumanarilor şi pentru prepararea lubrifiantilor. Grasimile de deseuri sunt extrase fie din pielea jupuita a animalelor, sau din anumite deseuri sau reziduuri animale (esofag, rumen, maruntaie etc.) sau provin din maruntaie sau de la spalarea pieilor. Grasimile de deseuri prezinta, la modul general, urmatoarele caracteristici: culoare inchisa, miros neplacut, continut ridicat de anumite produse, în special acizi grasi liberi (acizi oleic, palmitic etc.), colesterol, impuritati, temperatura lor de topire este mult mai coborata decat cea a unturii sau a altor grasimi de la aceasta pozitie. Sunt utilizate în principal pentru anumite scopuri tehnice. Aceste grasimi pot fi brute sau rafinate, rafinarea se efectueaza prin neutralizare, tratament cu pamanturi decolorate, insuflare de vapori de apa supraincalziti, filtrare etc. Aceste produse sunt utilizate în alimentatie, la fabricatia de unguenţi, de pomezi, de sapunuri etc. Pozitia exclude:
16. a)Slanina fără părţi slabe ca şi grasimile de porc şi de păsări, netopite şi nici altfel extrasa de la pozitia nr. 02.09. ...
17. b)Uleiul de untura şi stearina din untura (pozitia nr. 15.03). ...
18. c)Grasimile de animale altele decat cele menţionate în aceasta pozitie (pozitia nr. 15.02, 15.04 sau 15.06). ...
19. d)Uleiurile de os de la pozitia nr. 15.06. ...
20. e)Inlocuitorii de untura (untura-imitatie) (pozitia nr. 15.17). ... 15.02 - GRASIMI DE ANIMALE DIN SPECIILE BOVINE, OVINE SAU CAPRINE, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 15.03 Seul reprezinta grasimea care inconjoara maruntaiele şi muschii animalelor din speciile bovine, ovine sau caprine. Seul provenind de la specia bovine este cel mai important. Aceasta pozitie cuprinde seurile brute denumite în rame sau în fasii (proaspete, refrigerate, congelate), sarate sau în saramura, uscate sau afumate, precum şi grasimea (seul) topit. Procedeele de topire utilizate sunt aceleasi ca cele utilizate pentru a obtine grasimea de la pozitia nr. 15.01. Sunt cuprinse de asemenea aici grasimile obtinute prin presare sau extractie cu ajutorul solventilor. Cea mai buna calitate de seu este de la prima topire, grasime solida de culoare alba sau galbuie, aproape fără miros, dacă este preparat recent, cu miros ranced caracteristic după expunere la aer. Seul este format aproape exclusiv din gliceridele acizilor oleic, stearic şi palmitic. Seul este utilizat pentru fabricarea grasimilor alimentare sau al lubrifiantilor, în industria sapunurilor sau a lumanarilor, pentru ungerea pielii, la prepararea produselor pentru alimentatia animalelor, etc. Sunt cuprinse aici, de asemenea, grasimile de oase şi grasimile de deseuri animale din speciile bovine, ovine sau caprine. Indicatiile privind grăsimile corespondente, care figurează în Nota explicativa de la pozitia nr. 15.01 sunt valabile şi pentru grasimile de la pozitia nr. 15.02. Pozitia exclude:
21. a)Oleostearina, oleomargarina şi uleiul de seu (pozitia nr. 15.03) ...
22. b)Grasimea animalelor din familia equus (pozitia nr. 15.06). ...
23. c)Grasimile de oase şi grasimile de deseuri de animale, de alte tipuri decat cele cuprinse în aceasta pozitie (pozitia nr. 15.01, 15.04 sau 15.06). ...
24. d)Uleiurile de origine animala (de exemplu uleiuri din picior de vaca şi uleiurile de oase de la pozitia nr. 15.06). ...
25. e)Anumite grasimi vegetale, denumite seuri vegetale, de exemplu seul vegetal de China (grasime vegetala extrasa din graunte de stillingia) şi seu de Borneo (grasime vegetala extrasa din numeroase plante din Indonezia) (pozitia nr. 15.15). ... 15.03 - STEARINA DIN UNTURA, ULEI DE UNTURA, OLEO-STEARINA, OLEO MARGARINA ŞI ULEI DE SEU, NEEMULSIONATE, NEAMESTECATE ŞI NICI ALTFEL PREPARATE. Aceasta pozitie cuprinde produsele provenite din presarea unturii topite (de exemplu stearina şi uleiul de untura) sau a seului (de exemplu oleo-margarina, uleiul de seu şi oleo-stearina). În aceste procedee de presare, untura topita sau seul sunt aşezate timp de trei sau patru zile în cuve incalzite unde stearina sau oleo-stearina capata structura cristalina. Masa granulata rezultata este apoi presata pentru a separa uleiul de stearina. Aceasta presare difera de cea realizata la topirea pe cale uscata care se efectueaza la temperaturi mai inalte pentru a separa grasimile reziduale de alte substante animale cum ar fi proteinele şi tesuturile conjunctive etc. Produsele acestei pozitii pot fi de asemenea obtinute prin alte metode de separare. Partea solida care rămâne după presarea slaninii sau a altor grasimi de porc presate sau topite, consta intr-o grasime alba, denumita stearina din slanina. Pozitia cuprinde ambele forme de stearina: comestibila şi necomestibilă. Stearina din slanina, comestibila, este utilizata, mai ales în amestec cu untura topita pe care o face omogena şi mai consistenta (pozitia nr. 15.17). Stearina din slanina, necomestibila, este utilizata ca lubrifiant sau ca materie prima la fabricarea glicerolului, a stearinei sau a oleinei. Uleiul de untura este un produs obţinut prin presare la rece a unturii sau a altor grasimi de porc, presate sau topite. Este un lichid galbui cu un miros usor de grasime şi un gust placut, care se utilizeaza fie în alimentatie, fie în anumite industrii (prelucrarea lanii, producerea sapunului etc.) sau ca lubrifiant. Oleo-margarina comestibila este o grasime alba sau galbuie, având o consistenta moale, cu un miros slab de seu şi cu gust placut, are o structura cristalina, susceptibila de a deveni granuloasa după laminare sau netezire. Este formata în mare parte din gliceride ale acidului oleic (trioleina). Principalele utilizari sunt fabricarea produselor alimentare de tipul margarinei sau al unturii-imitatie şi prepararea lubrifiantilor. Uleiul de seu (oleo-margarina necomestibila) clasificat de asemenea aici, este o varietate de oleo-margarina lichida sau semi lichida, galbuie, având mirosul seului; expus la aer, rancezeste foarte usor. Uleiul de seu este utilizat pentru fabricarea sapunurilor şi în amestec cu uleiuri minerale, ca lubrifiant. Partea cea mai solida, care rămâne după extragerea oleo-margarinei şi a uleiului de seu, şi denumita oleo-stearina sau seu presat, este formata în principal dintr-un amestec de gliceride ale acizilor stearic şi palmitic (tristearina şi tripalmitina). Se prezinta în general în blocuri sau pastile de consistenta dura şi fragila; are o culoare alba, este inodora şi insipida. Produsele emulsionate, amestecate sau altfel preparate se clasifica la pozitiile nr. 15.16, 15.17 sau 15.18. 15.04 - GRASIMI ŞI ULEIURI ŞI FRACTIUNILE LOR, DE PESTE SAU DE MAMIFERE MARINE, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC. 1504.10 - Uleiuri din ficat de peste şi fractiunile lor 1504.20 - Grasimi şi uleiuri de peste şi fractiunile acestora, altele decat uleiurile din ficat de peste 1504.30 - Grasimi şi uleiuri de mamifere marine şi fractiunile lor. Aceasta pozitie cuprinde grasimile şi uleiurile şi fractiunile lor provenite din mai multe varietati de peste (cod, hippoglossus, hering, moruni, cambula, manada, sardele, alosa pichardus etc.) sau din mamifere marine (balene, casaloti, delfini, foci etc.). Sunt extrase fie din intregul corp al animalelor, fie din ficatul lor, fie şi din deseurile lor. Au în general un miros special şi caracteristic de peste şi un gust neplacut; culoarea lor naturala poate varia de la galben la brun rosiatic. Din ficatul de morun, cod, hippoglossus, cambula sau alti pesti, se extrage un ulei foarte bogat în vitamine şi alte combinatii organice, care motiveaza utilizarea lor în medicina. Aceste uleiuri se clasifica la aceasta pozitie, chiar dacă conţinutul lor în vitamine a fost îmbogăţit prin iradiere; dar emulsionate sau având adaugate alte substante în scopul utilizarii terapeutice, sau prezentate cu o condiţionare pentru utilizare farmaceutica, se clasifica la Capitolul 30. Uleiul sau grasimea de balena se extrage din slanina, din oasele sau din alte părţi ale balenei. Poate fi folosit în scopuri industriale, dar este utilizat mai ales, după hidrogenare şi rafinare, în alimentatie şi în special la fabricarea margarinei. Grasimea sau uleiul provenit de la casalot - în mod special din capul acestuia - poate fi separata în doua părţi, una, solida, spermantetul, cuprinsa la pozitia nr. 15.21, cealalta, lichida, care mai contine inca, cateodata, spermantet extractibil şi care este uleiul de spermantet rafinat cuprins în aceasta pozitie şi este utilizat mai ales ca lubrifiant. Aceasta pozitie cuprinde de asemenea stearina de peste, produs solid obţinut prin presarea şi decantarea uleiurilor de peste refrigerat. Acest produs, de culoare galbuie sau bruna cu un miros de peste, este utilizat pentru prepararea degrasului, a materialelor lubrifiante sau a sapunurilor de calitate inferioara. Grasimile şi uleiurile rafinate de peste sau de mamifere marine se clasifica la aceasta pozitie; dacă au fost hidrogenate parţial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, sunt cuprinse în pozitia nr. 15.16. 15.05 - GRASIMI DE USUC ŞI SUBSTANTE GRASE DERIVATE, INCLUSIV LANOLINA. 1505.10 - Grasime de usuc bruta (suintină) 1505.90 - Altele Grasimea de usuc bruta (sau suintină) este grasimea, lipicioasa şi cu un miros foarte neplacut, extrasa din apele unsuroase care au servit la degresarea lanei şi la presarea postavurilor; ea mai poate fi extrasa din lana cu usuc, cu ajutorul solventilor volatili (disulfura de carbon, etc.). Intrucat nu contine gliceride, ea trebuie considerata mai mult ca o ceara, decat o grasime. Este utilizata pentru prepararea directa a unor materiale lubrifiante sau pentru alte utilizari industriale; ea însă este utilizata în principal în stare epurata (sub forma de lanolina) şi pentru extragerea oleinei din usuc sau din stearina de usuc. Lanolina, obtinuta prin purificarea usucului, are consistenta unui unguent. De culoare alb galbuie sau bruna, functie de gradul de rafinare, ea este puţin alterabila la aer şi are un miros slab caracteristic. Este foarte solubila în alcool în fierbere şi este insolubila în apa, dar poate în acelasi timp sa absoarba o mare cantitate de apa, transformandu-se intr-o emulsie gen pasta, cunoscuta sub numele de lanolina hidratata. Lanolina anhidra este utilizata în principal pentru prepararea lubrifiantilor, a uleiurilor emulsionabile sau a apreturilor. Hidratata sau emulsionata, lanolina este utilizata mai ales la prepararea unguentilor şi a articolelor cosmetice. Lanolina usor modificata, care îşi păstrează caracterul esential al lanolinei şi alcoolii de usuc (cunoscuti şi sub numele de alcooli de lanolina, care sunt amestecuri de colesterol, de izocolesterol şi de alti alcooli superiori) se clasifica de asemenea la aceasta pozitie. Pozitie excluse alcoolii cu compozitie chimica definita (în general Capitolul 29) şi preparatele pe bază de lanolina, de exemplu lanolina la care s-au adaugat substante medicamentoase sau parfumate (pozitiile nr. 30.03, 30.04 sau Capitolul 33). Sunt excluse de asemenea lanolinele modificate chimic până la un punct, la care acestea şi-au pierdut caracterul lor esential de lanolina, de exemplu lanolina etoxilata care a ajuns aproape solubila în apa (pozitia nr. 34.02, în general). Prin distilarea usucului, efectuat sub actiunea vaporilor de apa urmata de o presare, poate fi separat un produs lichid, un produs solid şi un reziduu. Primul, denumit oleina de usuc, este un lichid mai mult sau mai puţin tulbure, de culoare brun-rosiatica, având un miros usor de usuc, solubil în alcool, eter dietilic, benzina etc. Oleina de usuc este utilizata în filatura ca produs de uleiere. Partea solida, denumita stearina de usuc, este un material cu aspect ceros, de culoare galbui-bruna, având un puternic miros de usuc, solubila în alcool în fierbere şi în alti solventi organici. Este utilizata în industria pielariei, pentru prepararea materialelor lubrifiante sau de grasimi adezive şi pentru fabricarea lumanarilor şi sapunurilor. Reziduul de la distilarea usucului, denumit smoala de usuc, se clasifica la pozitia nr. 15.22. 15.06 - ALTE GRASIMI ŞI ULEIURI ANIMALE ŞI FRACTIUNILE LOR, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC. Pozitia cuprinde toate grasimile şi toate uleiurile de origine animala, precum şi fractiunile lor, cu excepţia acelora care apartin pozitiei nr. 02.09 sau pozitiilor anterioare ale acestui Capitol. Cuprind deci toate grasimile de origine animala care nu provin de la porci, păsări, bovine, ovine, caprine, pesti sau de la mamifere marine şi toate uleiurile de origine animala cu excepţia uleiului de untura, a oleo-margarinei, a uleiului de seu, a uleiurilor obtinute din pesti sau din mamifere marine şi a uleiurilor care provin din grasimile de usuc. Pozitia cuprinde între altele: 1) Grasimea de equus, de hipopotam, de urs, de iepure de casa, de crab de uscat, de broasca testoasa etc. (inclusiv grasimile obtinute din oase, din maduva osoasa sau din deseuri ale acestor animale). 2) Uleiurile de picior de vaca, de cal, de oaie, care sunt obtinute prin presarea la rece a grasimii rezultate din tratamentul cu apa clocotita al oaselor situate între copita şi genunchiul animalelor din speciile bovine, cabaline sau ovine. Sunt uleiuri de culoare galben pal, cu gust dulceag, inalterabile la aer, din care cauza, sunt utilizate mai ales ca lubrifiant în mecanismele delicate (ceasuri, masini de cusut, arme de foc etc.). 3) Uleiurile de oase, obtinute prin tratarea osului cu apa calda sau prin presarea grasimii de oase. Acestea sunt produse lichide sau semilichide, galbui, inodore şi care rancezesc foarte greu. Sunt utilizate ca lubrifianti la mecanisme delicate şi la prelucrarea pieilor. 4) Uleiul extras din maduva osoasa, care formeaza un produs alb sau galbui, utilizat în farmacie sau în parfumerie. 5) Uleiul de galbenus de ou, extras prin presare sau prin extractie, cu ajutorul solventilor, din galbenusul de ou bine fiert. Este un ulei limpede, colorat în galben auriu sau rosiatic, care are mirosul oului fiert. 6) Uleiul de ou de broasca testoasa, de culoare galben deschis, fără miros, utilizat în alimentatie. 7) Uleiul de crisalide, extras din coconii de vierme de matase, este de culoare bruna, cu un miros puternic şi foarte neplacut, utilizat în industria sapunului. Pozitia exclude:
26. a)Grasimile de porc şi grasimile de pasare (pozitia nr. 02.09 sau 15.01). ...
27. b)Grasimile animalelor din speciile bovine, ovine sau caprine (pozitia nr. 15.02). ...
28. c)Grasimile şi uleiurile de peste sau de mamifere marine şi fractiunile acestora (pozitia nr. 15.04). ...
29. d)Produsele care constau în principal din baze piridice (ulei de Dippel, denumit cateodata şi ulei de oase) (pozitia nr. 38.24) ... 15.07 - ULEI DE SOIA ŞI FRACTIUNILE LUI, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+). 1507.10 - Ulei brut, chiar dezmucilaginat 1507.90 - Altele Uleiul de soia se obtine prin extractie, plecand de la grauntele de soia (Glycine max), cu ajutorul preselor hidraulice sau cu surub sau cu solventi. Este un ulei sicativ stabil, de culoare galben pal, se utilizeaza fie în alimentatie, fie în anumite industrii (de exemplu fabricarea margarinei, pentru asezonarea salatelor, fabricarea sapunului, a lacului, a vopselelor, a plastifiantilor, a rasinilor alchidice). Pozitia include de asemenea fractiunile uleiului de soia. Cu toate acestea, lecitina de soia, obtinuta din uleiul de soia brut în cursul rafinarii sale, se clasifica la pozitia nr. 29.23. Note explicative de subpozitie. Subpozitia nr. 1507.10 Uleiurile vegetale stabile, fluide sau solide, obtinute prin presare sunt considerate ca brute dacă nu au suferit tratamente altele decat decantarea, centrifugarea sau filtrarea, cu condiţia ca, pentru a separa uleiul de particulele solide, nu s-a recurs decat la forta mecanica, ca gravitatia, presiunea sau forta centrifuga, cu excepţia oricărui procedeu de filtrare prin absorbtie, de fractionare sau a oricărui alt procedeu fizic sau chimic. Un ulei obţinut prin extractie rămâne considerat ca brut cata vreme nu a suferit nici o modificare de culoare, de miros sau de gust în comparatie cu uleiul obţinut prin presare. 15.08 - ULEI DE ARAHIDE ŞI FRACTIUNILE ACESTUIA, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+). 1508.10 - Ulei brut 1508.90 - Altele Uleiul de arahide este un ulei nesicativ, obţinut din boabele de arahida comuna (Arachis hypogaea) sau de alune de pamant, prin extractie cu ajutorul solventilor sau prin presare. Uleiul filtrat şi rafinat este utilizat în mod special ca ulei de bucatarie sau pentru fabricarea margarinei. Calitatile inferioare se utilizeaza la fabricarea sapunului sau a materialelor lubrifiante. Note explicative de subpozitii. Subpozitia nr. 1508.10. Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10 15.09 - ULEI DE MASLINE ŞI FRACTIUNILE LUI, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC. 1509.10 - Uleiuri virgine 1509.90 - Altele Uleiul de masline se obtine din fructul maslinului (Olea europaea L.). Pozitia cuprinde: A) Uleiurile de masline virgine, obtinute din fructul maslinului în exclusivitate prin procedee mecanice sau alte procedee fizice (de exemplu presare) în condiţii termice care în principal nu antreneaza alterarea uleiului. Nu trebuie să fi fost supuse niciunui tratament, altul decat spalarea, decantarea, centrifugarea sau filtrarea. Uleiurile de masline virgine cuprind: 1) Uleiul de masline virgin, bun pentru consum în aceasta stare. Are culoarea deschisa, galben spre verde cu un miros şi un gust specific. 2) Uleiul de masline lampant, având fie un gust şi un miros neplacut, fie un continut de acizi grasi liberi (exprimati în acid oleic) mai mare de 3,3 g la 100 g, sau având ambele caracteristici. Poate fi folosit ca atare pentru utilizari tehnice sau, după rafinare, în alimentatia umana. B) Uleiul de masline rafinat, obţinut din uleiurile de masline virgine menţionate în partea A) de mai sus, prin tehnici de rafinare, care nu antreneaza nici modificarea structurii gliceridice initiale a uleiului, nici modificarea structurii acizilor grasi care le compun. Uleiul de masline rafinat este un ulei clar, limpede, fără sedimente, al cărui continut de acizi grasi liberi (exprimat în acid oleic) de maximum 0,3 g la 100 g. Este de culoare galbena, lipsit de orice miros sau gust specific şi este bun pentru consumul uman fie ca atare, fie amestecat cu ulei de masline virgin. C) Fractiunile şi amestecurile uleiurilor aratate în părţile A) şi B) de mai sus. Uleiurile de masline virgine de la paragraful A) se disting de uleiurile paragrafelor B) şi C) prin urmatoarele: 1) Uleiurile de masline de la aceasta pozitie sunt considerate ca virgine, dacă coeficientul lor de epuizare K 270 (determinat după metoda CAC/RM 26-1970 a Comisiei Codex Alimentarius) este mai mic decat 0,25 sau dacă, atunci când depăşeşte 0,25, după tratarea esantionului pe alumina activata, nu este superior valorii 0,11. Uleiurile având un continut de acizi grasi liberi exprimat în acid oleic peste 3,3 g la 100 g, pot avea, după trecerea prin alumina activata, un coeficient de epuizare K 270 peste 0,11. În acest caz, după neutralizare şi decolorare, efectuate în laborator, trebuie să aibă urmatoarele caracteristici: - un coeficient de epuizare K 270 de maximum 1,1 - o variatie a coeficientului de epuizare la aproximativ 270 nanometri, peste 0,01 dar sub 0,16 sau 2) Uleiurile de masline de la aceasta pozitie sunt considerate rafinate, dacă conţinutul lor de acizi grasi liberi (exprimat în acid oleic) este mai mic sau egal cu 0,3 g la 100 g. Se poate confirma absenta uleiurilor reesterifiate prin determinarea sumei continutului de acizi palmitic şi stearic în pozitia 2 în trigliceride (după metoda UICPA - editia a-6-a 1979, pozitia nr. 22.10). Aceasta suma (exprimata în procentaj al continutului total de acizi grasi în pozitia 2) trebuie să fie inferioara valorii de 1,5% pentru uleiurile de masline virgine şi inferioara valorii de 1,8% pentru uleiurile de masline rafinate. Uleiurile de masline de la aceasta pozitie se disting de cele de la pozitia nr. 15.10 printr-o reactie Bellier negativa. În anumite cazuri, numai studierea diolurilor triterpenice continute în fractia nesaponificabila permite punerea în evidenta a prezentei uleiului de reziduuri de masline. Pozitia nu cuprinde uleiul de reziduuri de masline şi amestecul de ulei de masline cu uleiul de reziduuri de masline (pozitia nr. 15.10) sau uleiul reesterificat obţinut din uleiul de masline (pozitia nr. 15.16). 15.10 - ALTE ULEIURI ŞI FRACTIUNILE LOR, OBTINUTE EXCLUSIV DIN MASLINE, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC ŞI AMESTECURILE ACESTOR ULEIURI SAU FRACTIUNI CU ULEIURI SAU FRACTIUNI DE LA POZITIA NR. 15.09. Pozitia cuprinde uleiurile obtinute din masline, altele decat uleiurile de la pozitia nr. 15.09. Uleiurile de la aceasta pozitie pot fi brute sau rafinate sau altfel tratate, cu condiţia sa nu fi intervenit nici o modificare a structurii gliceridice. Pozitia cuprinde, uleiul de reziduuri de masline, obţinut prin extractie cu solvent din reziduurile de masline provenite din presarea maslinelor după obtinerea uleiului de masline de la pozitia nr. 15.09. Uleiul brut de reziduuri de masline poate fi facut comestibil prin tehnici de rafinare care nu antreneaza modificari ale structurii gliceridice initiale. Uleiul astfel obţinut este clar, limpede, de culoare galbena spre galben brun, fără sedimente şi lipsit de miros şi gust neplacut. Pozitia cuprinde de asemenea fractiunile şi amestecurile de uleiuri sau de fractiuni de la aceasta pozitie cu uleiurile sau fractiunile de la pozitia nr. 15.09. Amestecul cel mai frecvent este format din uleiul de reziduuri de masline rafinat şi uleiul de masline virgin. Absenta uleiurilor reesterificate poate fi confirmata prin determinarea sumei continutului de acizi palmitic şi stearic în pozitia 2 în trigliceride, care trebuie să fie mai mica de 2,2% (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 15.09). Uleiurile de la aceasta pozitie se disting de cele de la pozitia nr. 15.09 printr-o reactie Bellier pozitiva. În anumite cazuri numai studiul diolurilor triterpenice continute în fractia nesaponificabila poate pune în evidenta uleiul de reziduuri de masline. Pozitia nu cuprinde uleiul reesterificat, obţinut din uleiul de masline (pozitia nr. 15.16). 15.11 - ULEI DE PALMIER ŞI FRACTIUNILE LUI, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+). 1511.10 - Ulei brut 1511.90 - Altele Uleiul de palmier este o grasime vegetala obtinuta din pulpa fructelor diferitilor palmieri de ulei. El provine în special de la palmierul de ulei african (Elaeis quineensis) care este originar din Africa tropicala, dar creşte şi în America Centrala, Malaesia şi Indonezia. Printre ceilalti palmieri de ulei se includ de asemenea palmierii din genul Elaeis melanococca şi diferitele specii de palmier din genul Acrocomia, mai ales palmierul paraguian (coco mbocaya), originar din America de Sud. Uleiul acesta este obţinut prin extractie sau presare şi culoare lui difera în functie de starea sa şi dacă a fost rafinat. Se distinge de uleiul de palmist (pozitia nr. 15.13), care este obţinut din aceiasi palmieri de ulei, prin conţinutul sau foarte ridicat în acid palmitic şi acid oleic. Uleiul de palmier este utilizat la fabricarea sapunului, a lumanarilor, a preparatelor cosmetice sau de toaleta, ca lubrifiant, pentru bai de cositorire la cald, pentru fabricarea acidului palmitic etc. Uleiul de palmier rafinat este utilizat în alimentatie ca grasime pentru gatit şi la fabricarea margarinei. Pozitia nu cuprinde uleiul de palmist, nici uleiul de babassu (pozitia nr. 15.13). Note explicative de subpozitie. Subpozitia nr. 1511.10 Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10. 15.12 - ULEI DE FLOAREA SOARELUI, DE SOFRAN SAU DE BUMBAC ŞI FRACTIUNILE LOR, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+). - Uleiuri de floarea soarelui sau de sofran şi fractiunile lor: 1512.11 - - Uleiuri brute 1512.19 - - Altele - Ulei de bumbac şi fractiunile lui: 1512.21 - - Ulei brut, chiar fără gossipol 1512.29 - - Altele A) ULEI DE FLOAREA SOARELUI. Acest ulei, este obţinut din grauntele de floarea soarelui comuna (Helianthus annuus), este un ulei de culoare galben-aurie clar. Este utilizat ca ulei de asezonare pentru salate şi intră în componenta margarinei sau a inlocuitorilor de untura topita. Poseda proprietăţi semi-sicative care îl fac foarte util în industria lacurilor şi a vopselelor. B) ULEI DE SOFRAN. Grauntele de sofran (Chartamus tinctoris), planta tinctoriala foarte importanţa, furnizeaza un ulei sicativ şi comestibil. Acest ulei este utilizat la fabricarea produselor alimentare, a produselor farmaceutice, a rasinilor alchidice, a lacurilor şi a vopselelor. C) ULEI DE BUMBAC Acest ulei, care este cel mai important dintre uleiurile semi-sicative, este obţinut plecand de la samburele a mai multor specii din genul Gossypium. Uleiul de bumbac este utilizat în diferite scopuri industriale cum ar fi apretarea pieilor, fabricarea sapunurilor, a materialelor lubrifiante, a glicerinei sau a compozitiilor de impermeabilizare şi ca baza pentru creme cosmetice. Uleiul rafinat pur este foarte apreciat în bucatarie ca ulei de asezonare pentru salate, ca şi pentru fabricarea margarinei sau a inlocuitorilor de untura. Note explicative de subpozitii. Subpozitiile nr. 1512.11 şi 1512.21 Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10. 15.13 - ULEIURI DE COCOS (ULEI DE COPRA), DE PALMIST SAU DE BABASSU ŞI FRACTIUNILE LOR, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+). - Ulei de cocos (ulei de copra) şi fractiunile lui: 1513.11 - - Ulei brut 1513.19 - - Altele - Uleiuri de palmist sau de babassu şi fractiunile lor: 1513.21 - - Uleiuri brute 1513.29 - - Altele A) ULEI DE COCOS (ULEI DE COPRA). Acest ulei este obţinut plecand de la pulpa uscata (denumita şi copra) a nucii de cocos (Cocos nucifera). Pulpa proaspata a nucii de cocos poate fi utilizata de asemenea. Acest ulei nesicativ are culoare galben pal sau este incolor şi sub 25░C se prezinta în stare solida. Uleiul de copra este utilizat la fabricarea sapunurilor, a produselor de toaleta preparate şi a preparatelor cosmetice, a unsorilor lubrifiante, a detergentilor sintetici, a preparatelor de albire sau spalare uscata şi ca sursa de acizi grasi, de alcooli grasi sau de esteri metilici. Uleiul de cocos rafinat, care este comestibil, este utilizat pentru fabricarea produselor alimentare ca margarina, complementi alimentari. B) ULEI DE PALMIST. Acest ulei de culoare alba, este obţinut din miezul nucii şi nu de la pulpa fructelor diferitilor palmieri de ulei, în special din palmierul de ulei african Elaeis guineensis (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 15.11). Acest ulei este foarte utilizat în industrie la fabricarea margarinei şi a dulciurilor, datorita mirosului agreabil şi a gustului de aluna. Este utilizat de asemenea şi la fabricarea glicerolului (glicerinei), a sampoanelor, a sapunurilor sau a lumanarilor. C) ULEI DE BABASSU. Acest ulei nesicativ este obţinut din fructul palmierului babassu (Orbignya martiana şi O. oleifera). Este extras din miezul samburelui fructului. Uleiul de babassu este utilizat la fabricarea produselor industriale, cum ar fi sapunul. Rafinat, este utilizat ca inlocuitor de ulei de palmist în produsele alimentare. Note explicative de subpozitii. Subpozitiile nr. 1513.11 şi 1513.21 Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10 15.14 - ULEIURI DE RAPITA SAU DE MUSTAR ŞI FRACTIUNILE LOR, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+). 1514.10 - Uleiuri brute 1514.90 - Altele A) ULEI DE RAPITA. Boabele mai multor specii de Brassica, în special B. napus şi B. rapa (sau B. campestris), furnizeaza uleiuri semi-sicative având caracteristici similare şi care sunt menţionate în comert ca uleiuri de rapita. În general aceste uleiuri au un continut ridicat de acid erucic. Aceasta pozitie cuprinde şi uleiul de rapita cu continut redus de acid erucic. (Acestea provin din boabele speciilor rapita, dezvoltate în acest scop în mod special, şi care conţin cantitati mici de acid erucic). Sunt utilizate pentru asezonarea salatelor, la fabricarea margarinei etc. Sunt utilizate de asemenea la fabricarea produselor industriale cum ar fi de exemplu aditivii pentru lubrifianti. Uleiul rafinat, denumit în mod obisnuit ulei de rapita, este de asemenea comestibil. B) ULEI DE MUSTAR. Este vorba despre un ulei vegetal stabil obţinut, de exemplu, din urmatoarele trei specii vegetale: mustarul alb (Sinapsis alba şi Brassica hirta), mustarul negru (Brassica nigra) şi mustarul indian (Brassica juncea). Contine în general mult acid erucic şi este utilizat în special la fabricarea produselor farmaceutice, în bucatarie sau la fabricarea produselor industriale. Note explicative de subpozitie. Subpozitia nr. 1514.10 Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10 15.15 - ALTE GRASIMI ŞI ULEIURI VEGETALE (INCLUSIV ULEI DE JOJOBA) ŞI FRACTIUNILE LOR, STABILE, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+). - Ulei din seminte de în şi fractiunile lui: 1515.11 - - Ulei brut 1515.19 - - Altele - Ulei de porumb şi fractiunile lui: 1515.21 - - Ulei brut 1515.29 - - Altele 1515.30 - Ulei de ricin şi fractiunile lui 1515.40 - Ulei de tung şi fractiunile lui 1515.50 - Ulei de susan şi fractiunile lui 1515.60 - Ulei de jojoba şi fractiunile lui 1515.90 - Altele Aceasta pozitie cuprinde grasimile şi uleiurile vegetale şi fractiunile lor simple, stabile, altele decat cele menţionate de la pozitiile nr. 15.07 până la 15.14 (vezi Consideratiile generale, Partea B)). Printre aceste grasimi şi uleiuri trebuie semnalate în mod particular produsele de mai jos, având în vedere importanţa lor în schimburile internationale: 1) Uleiul de în, obţinut din boabele de în (Linum usitatissimum), este unul dintre uleiurile sicative cele mai importante. Culoarea lui variaza între galben şi brun, iar gustul şi mirosul lui sunt acre. Oxidandu-se, formeaza pe suprafaţa obiectelor pe care a fost aplicat o pelicula elastica foarte rezistenta. Acest ulei este utilizat în principal la fabricarea lacurilor, a vopselelor, a panzelor cerate, a masticului, a sapunurilor în forma de paste, a cernelurilor de tipografie, a rasinilor alchidice sau a produselor farmaceutice. Uleiul de în presat la rece este comestibil. 2) Uleiul de porumb este obţinut din germenii de porumb sau porumb de India. Uleiul brut are multe utilizari industriale cum ar fi fabricarea sapunurilor, a materialelor lubrifiante, a apreturilor pentru pielarie. Rafinat, acest ulei este comestibil şi este utilizat în bucatarie, în patiserie şi în amestec cu alte uleiuri etc. Uleiul de porumb este un ulei semi-sicativ. 3) Uleiul de ricin provine din boabele de Ricinus communis. Este vorba de un ulei nesicativ gras, în general incolor sau usor colorat, care, în trecut, era utilizat mai ales în medicina ca purgativ, dar care este utilizat acum în industrie ca plastifiant, intrand în compozitia lacurilor, a nitrocelulozei, la fabricarea acizilor dibazici, a elastomerilor sau a adezivilor, a agentilor tensioactivi, a fluidelor hidraulice etc. 4) Uleiul de Tung (sau de lemn de China) este obţinut din boabele fructului diferitelor specii din genul Aleurites (de exemplu A. fordii şi A. montana). Culoarea lui variaza între galben pal şi brun inchis; se usuca foarte repede şi poseda calităţi de conservare şi de rezistenta la umiditate. Este utilizat în principal la fabricarea vopselelor şi a lacurilor. 5) Uleiul de susan este obţinut pornind de la boabele de Sesamum indicum, care este o planta anuală. Este un ulei semi-sicativ ale cărui calităţi superioare sunt utilizate la fabricarea produselor zise shortenings, a uleiurilor pentru salate, a margarinei sau a produselor alimentare similare, ca şi pentru fabricarea produselor farmaceutice. Calitatile inferioare sunt utilizate în scopuri industriale. 6) Uleiul de jojoba este deseori descris ca ceara lichida, este incolor sau galbui, fără miros, constituit esential din esteri ai alcoolilor grasi superiori, este obţinut din boabele unui arbust de desert din genul Simmondsia (S. californica sau S. chinensis), este utilizat ca inlocuitor al uleiului de spermantet, de exemplu la preparate cosmetice. 7) Anumite produse denumite seu vegetal, în particular seul de Borneo şi seul de China, provenind din tratarea boabelor oleaginoase. Seul de Borneo se prezinta sub forma de turte de culoare alba în exterior şi galben verzuie în interior, cu o structura cristalina sau granulara; seul de China este o substanţa solida, cu aspect de ceara, unsuroasa la pipait, de culoare verzuie şi cu miros usor aromatic. 8) Produsele cu denumirea comerciala de ceara de Myrica şi ceara de Japonia, care în realitate sunt grasimi vegetale. Primul dintre aceste produse, care se recolteaza din bacele mai multor specii de plante din genul Myrica, se prezinta sub forme de turte cu aspect ceros, de culoare galben-verzuie, de consistenta tare şi cu un miros special usor de balsam. Al doilea este o substanţa extrasa din fructele mai multor varietati de arbori din China sau Japonia, din familia Rhus, care se prezinta sub forma de tablete sau discuri cu aspect ceros, de culoare verzuie, galbuie sau chiar alba, cu structura cristalina, de consistenta fragila, cu un usor miros de rasina. Note explicative de subpozitii. Subpozitiile nr. 1515.11 şi 1515.21. Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10. 15.16 - GRASIMI ŞI ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE ST FRACTIUNILE LOR, HIDROGENATE PARTIAL SAU TOTAL, INTERESTERIFICATE, REESTERIFICATE SAU ELAIDINIZATE, CHIAR RAFINATE, DAR NEPREPARATE ALTFEL. 1516.10 - Grasimi şi uleiuri animale şi fractiunile lor 1516.20 - Grasimi şi uleiuri vegetale şi fractiunile lor Aceasta pozitie cuprinde grasimile şi uleiurile animale sau vegetale care au suferit o transformare chimica particulara de genul celor menţionate mai jos şi care nu au fost altfel preparate. Pozitia cuprinde şi fractiunile care au suferit acelasi tratament ca şi grasimile şi uleiurile animale sau vegetale. A) Grasimi şi uleiuri hidrogenate. Hidrogenarea se efectueaza prin punerea în contact a produselor cu hidrogenul pur la o temperatura şi o presiune corespunzătoare, în prezenta unui agent catalizator (în general a nichelului fin divizat). Efectul acestei operaţii consta în ridicarea punctului de topire a grasimilor, în marirea consistentei uleiurilor, prin transformarea gliceridelor nesaturate (a acizilor oleic, linoleic etc.) în gliceride saturate (acizi palmitic, stearic etc.) cu punct de topire mai ridicat. Gradul de hidrogenare ca şi consistenta finala a produsului depind de procedeul utilizat şi de durata tratamentului. Pozitia cuprinde: 1) Produsele care nu au suferit decat o hidrogenare parţială având şi efectul de modificare a formei cis a gliceridei acizilor grasi nesaturati în forma trans pe lângă ridicarea punctului de topire (chiar dacă produsele au tendinta de a se separa în straturi tip pasta şi lichid). 2) Produsele hidrogenate în intregime (de exemplu uleiuri transformate în corpi grasi tip pasta sau solid). Produsele cel mai des supuse hidrogenarii sunt uleiurile de peste sau de mamifere marine şi anumite uleiuri vegetale (de bumbac, de susan, de arahide, de rapita, de soia, de porumb etc.). Uleiurile hidrogenate parţial sau în intregime, din aceste tipuri, intra deseori în compozitia preparatelor din grasimi alimentare de la pozitia nr. 15.17, intrucat hidrogenarea provoaca nu numai durificarea lor, ci le şi face mai greu alterabile prin oxidare la aer, ameliorand gustul, mirosul şi chiar aspectul (prin albire). Din aceasta grupa de produse fac parte şi uleiurile de ricin hidrogenate, asa zisele opalwax-uri. B) Grasimi şi uleiuri interesterificate, reesterificate sau elaidinizate. 1) Uleiurile interesterificate (sau transesterificate). Consistenta unui ulei sau a unei grasimi poate fi marita prin modificarea corespunzătoare a pozitiei radicalilor de acizi grasi din trigliceridele continute în produs. Reactia şi deplasarea esterilor pot fi stimulate cu ajutorul agentilor catalizatori. 2) Grasimile şi uleiurile reesterificate (denumite şi esterificate) sunt trigliceride obtinute prin sinteza directa a glicerolului cu amestecuri de acizi grasi liberi sau cu uleiuri acide de rafinare. Pozitia radicalilor acizilor grasi din trigliceride difera de cea intalnita în mod normal în uleiurile naturale. Uleiurile obtinute din masline, conţinând uleiuri reesterificate, fac parte din aceasta pozitie. 3) Grasimile şi uleiurile elaidinizate sunt grasimi şi uleiuri supuse unui tratament care provoaca o transformare substantiala a radicalilor de acizi grasi nesaturati de la forma cis la forma trans. Produsele descrise mai sus se clasifica la aceasta pozitie, chiar dacă prezinta caracter de ceara şi chiar dacă sunt ulterior dezodorizate sau sunt supuse unui procedeu de rafinare şi chiar dacă pot fi utilizate ca atare uzului alimentar. Totusi, aceasta pozitie nu cuprinde grasimile şi uleiurile şi fractiunile lor hidrogenate etc., care au suferit o preparare ulterioară, cum este texturarea (modificarea texturii sau a structurii cristaline) în vederea utilizarii alimentare (pozitia nr. 15.17). 15.17 - MARGARINA; AMESTECURI SAU PREPARATE ALIMENTARE DIN GRASIMI SAU DIN ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE SAU DIN FRACTIUNI ALE DIFERITELOR GRASIMI SAU ULEIURI DIN ACEST CAPITOL, ALTELE DECAT GRASIMILE ŞI ULEIURILE ALIMENTARE ŞI FRACTIUNILE LOR DE LA POZITIA NR. 15.16. 1517.10 - Margarina, cu excepţia margarinei lichide 1517.90 - Altele Pozitia cuprinde margarina şi celelalte amestecuri şi preparate alimentare de grasimi sau uleiuri animale sau vegetale sau de fractiunile diferitelor grasimi sau uleiuri din acest Capitol, altele decat cele cuprinse în pozitia nr. 15.16. În general, sunt amestecuri sau de preparate lichide sau solide: 1) ale diferitelor grasimi şi uleiuri animale sau ale fractiunile lor; 2) ale diferitelor grasimi sau uleiuri vegetale sau ale fractiunile lor; 3) ale grasimilor sau uleiurilor animale şi vegetale sau ale fractiunile lor, deopotriva. Produsele acestei pozitii ale caror grasimi şi uleiuri pot fi hidrogenate în prealabil, pot fi emulsionate (de exemplu cu lapte smantanit) şi framantate sau tratate prin texturare (modificarea texturii sau a structurii cristaline) sau li se pot adauga cantitati mici de lecitina, de amidon, de coloranti organici, de substante aromatice, de vitamine, de unt sau de alte substante grase provenite din lapte (ţinând cont de limitarile prevăzute în Nota 1c) a Capitolului). De asemenea pozitia cuprinde preparatele alimentare obtinute dintr-o singura grasime (sau fractiunile acesteia) sau ulei (sau fractiunile acestuia) hidrogenate sau nu, care au fost tratate prin emulsionare, malaxare, texturare etc. Principalele produse ale acestei pozitii sunt: A) Margarina (alta decat margarina lichida) care este o substanţa pastoasa în general galbuie, obtinuta dintr-o grasime sau un ulei de origine vegetala sau animala sau de la un amestec al acestor substante grase. Este o emulsie de tip apa în ulei, care a suferit în general o preparare care o face sa semene cu untul ca aspect, consistenta, culoare etc. B) Amestecuri sau preparate alimentare de grasimi sau uleiuri animale sau vegetale sau de fractiuni ale diferitelor grasimi sau uleiuri din acest Capitol, altele decat grasimile şi uleiurile alimentare şi fractiunile lor de la pozitia nr. 15.16, cum ar fi untura-imitatie (denumita în unele tari, inlocuitor de untura sau slanina compaund), margarina lichida ca şi produsele denumite shortenings (obtinute cu ajutorul uleiurilor sau grasimilor tratate prin texturare). În afara acestora, mai apartin de aceasta pozitie, amestecurile sau preparatele alimentare de grasimi sau uleiuri animale sau vegetale sau de fractiuni ale diferitelor grasimi sau uleiuri din acest Capitol între ele, de tipul celor utilizate ca preparate pentru demulare. Grasimile şi uleiurile simple care au fost simplu rafinate, se clasifica la pozitiile lor respective, chiar dacă sunt condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul. De asemenea, pozitia exclude, preparatele care conţin în greutate peste 15% unt sau alte substante grase din lapte (Capitolul 21 în general). Produsele provenind din presarea seului sau a unturii se clasifica la pozitia nr. 15.03. 15.18 - GRASIMI ŞI ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE ŞI FRACTIUNILE LOR, GATITE, OXIDATE, DESHIDRATATE SULFURATE, SUFLATE, POLIMERIZATE PRIN CALDURA IN VACUUM SAU ALTFEL MODIFICATE CHIMIC, CU EXCEPŢIA CELOR DE LA POZITIA NR. 15.16; AMESTECURI SAU PREPARATE NEALIMENTARE DE GRASIMI SAU DE ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE SAU DIN FRACTIUNILE DIFERITELOR GRASIMI SAU ULEIURI DIN ACEST CAPITOL, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE. A) Grasimi şi uleiuri animale sau vegetale şi fractiunile lor, gatite, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau altfel modificate chimic, cu excepţia celor de la pozitia nr. 15.16. Grupa cuprinde grasimile şi uleiurile animale sau vegetale şi fractiunile lor, care au suferit anumite tratamente care modifica structura lor chimica, ceea ce le amelioreaza vascozitatea lor, sicativitatea lor (adica proprietatea lor de a putea absorbi oxigenul din aer şi de a deveni astfel apte de a forma straturi elastice) sau le modifica alte proprietăţi, atâta timp cat păstrează structura fundamentala de triglicerida şi nu sunt descrise mai specific în altă parte, şi în special: 1) Uleiurile gatite sau oxidate, care provin de la tratamentul prin incalzire al uleiurilor la care în general s-a adaugat, în prealabil, o cantitate mica de agenti de oxidare. Sunt utilizate în industria lacurilor şi a vopselelor. 2) Uleiurile suflate, care sunt uleiuri parţial oxidate şi polimerizate prin insuflarea aerului cald. Se folosesc la prepararea lacurilor izolante, a pielii artificiale, ca şi, în amestec cu uleiuri minerale, pentru obtinerea preparatelor lubrifiante (uleiuri compaund). Linoxina, un produs semi-solid de consistenta cauciucoasa, constituita dintr-un ulei de în puternic oxidat, şi care este utilizat la fabricarea linoleului, este de asemenea clasificat aici. 3) Uleiul de ricin deshidratat, obţinut prin deshidratarea acestui ulei în prezenta catalizatorilor, şi care este utilizat ca şi uleiurile din paragrafele precedente, la prepararea lacurilor şi a vopselelor. 4) Uleiurile sulfurate, care rezultă în urma tratamentului cu sulf sau cu clorura de sulf, tratament care conduce la o polimerizare a moleculelor. Uleiul astfel tratat formeaza o pelicula care absoarbe mai putina apa ca pelicula uzuala de ulei uscat simplu, care poseda o rezistenta mecanica mai mare şi care ajunge mai repede în starea în care nu mai este lipicios. Uleiurile sulfurate sunt utilizate pentru vopsirea antirugina şi pentru lacuirea ambarcatiunilor. Continuand în profunzime sulfurarea uleiurilor se obtine un produs solid denumit factis pentru cauciuc clasificat la pozitia nr. 40.02. 5) Uleiurile polimerizate prin căldură în vacuum; sunt astfel denumite anumite uleiuri (mai ales cele de în sau lemn de China) polimerizate prin simpla incalzire, fără oxidare. Sunt preparate prin coacere, la adapost de aer, la 250-300░C, fie intr-o atmosfera inerta de gaz carbon, fie în vid. Se obtin astfel uleiuri mai mult sau mai puţin vascoase, utilizate foarte mult sub denumirea de stand-uleiuri, la fabricarea lacurilor care formeaza o pelicula deosebit de subtire şi impermeabila. Prin denumirea de stand-uleiuri (stand-oils), se înţeleg în comert şi uleiurile polimerizate prin căldură în vacuum, lipsite de părţile lor nepolimerizate, precum şi amestecurile de uleiuri polimerizate prin căldură în vacuum. 6) Printre celelalte uleiuri modificate, pozitia cuprinde:
30. a)Uleiurile maleice, obtinute prin tratarea de exemplu a uleiului de soia cu cantitati limitate de anhidrida maleica la o temperatura de 200°C sau mai mult, în prezenta unei cantitati de polialcool, suficiente pentru esterificarea surplusului de aciditate a uleiului. Uleiurile maleice astfel obtinute au proprietăţi sicative. ...
31. b)Uleiurile (ca ulei de în) la care au fost incorporate la rece cantitati mici de produse sicative (de exemplu borat de plumb, naftenat de zinc, rezinat de cobalt) în scopul accentuarii proprietăţilor lor sicative naturale. Aceste uleiuri, numite uleiuri sicative sunt utilizate, în locul uleiurilor gatite, la prepararea lacurilor şi a vopselelor. Sunt foarte diferite de sicativele preparate lichide de la pozitia nr. 32.11 (care sunt solutii concentrate de produse sicativante) şi nu pot fi confundate cu acestea. ...
32. c)Uleiurile epoxidice obtinute prin tratarea, de exemplu, a uleiului de soia cu acid paracetic preformat sau format în situ printr-o reactie între apa oxigenata şi acidul acetic, în prezenta unui catalizator. Sunt utilizate ca plastifianti sau stabilizatori ai rasinilor vinilice, în special. ...
33. d)Uleiurile bromate, utilizate în industria farmaceutica în special, ca stabilizatori de emulsie sau suspensie pentru uleiurile esentiale. ... B) Amestecuri sau preparate nealimentare din grasimi sau uleiuri animale sau vegetale sau din fractiuni ale diferitelor grasimi sau uleiuri din acest Capitol, nedenumite şi necuprinse în altă parte. Aceasta parte cuprinde, printre altele, uleiurile de prajire uzate, conţinând de exemplu uleiul de rapita, uleiul de soia şi o mica cantitate de grasime animala, utilizate la prepararea hranei pentru animale. Pozitia nu cuprinde:
34. a)Grasimile şi uleiurile simplu denaturate (vezi Nota 3 a acestui Capitol). ...
35. b)Grasimile şi uleiurile hidrogenate interesterificate, reesterificate sau elaidinizate (pozitia nr. 15.16). ...
36. c)Preparatele de tipurile utilizate pentru hrana animalelor (pozitia nr. 23.09). ...
37. d)Uleiurile sulfonate (adica tratate cu acid sulfuric) (pozitia nr. 34.02). ... 15.20 - GLICERINA BRUTA; APE ŞI LESII DE GLICERINA. Glicerina bruta este un produs de o puritate mai mica de 95% (calculată prin raportare la greutatea produsului în stare uscata). Este obţinut fie prin disocierea uleiurilor şi a grasimilor, fie prin sinteza pornind de la propilena. Caracteristicile glicerinei brute difera în functie de metoda de producere, de exemplu: 1) Obtinuta prin hidroliza (cu apa, acizi sau baze), este un lichid de culoare galbena care poate ajunge până la maro, cu gust dulceag, fără miros dezagreabil. 2) Provenita din ape de glicerina, este un lichid de culoare galben deschis, cu gust astringent, cu miros dezagreabil. 3) Provenita din prelucrarea lesiilor reziduale din industria sapunului, este un lichid de culoare galben inchis, cu gust dulceag (şi uneori usturoiata, dacă este foarte impura) şi cu miros mai mult sau mai puţin dezagreabil. 4) Obtinuta prin hidroliza catalitica sau enzimatica este în general un lichid cu gustul şi mirosul dezagreabile, care contine cantitati notabile de substante organice şi minerale. Glicerina bruta poate fi obtinuta, de asemenea, prin transesterificarea uleiurilor şi a grasimilor cu alti alcooli. Pozitia cuprinde de asemenea apele de glicerina, subproduse ale prepararii acizilor grasi, ca şi lesiile de glicerina, subproduse ale fabricarii sapunurilor. Pozitia nu cuprinde:
38. a)Glicerina cu o puritate de 95% sau mai mare (calculată prin raportare la greutatea produsului în stare uscata) (pozitia nr. 29.05) ...
39. b)Glicerina prezentată sub forma condiţionată farmaceutic sau la care s-au adaugat substante medicamentoase (pozitia nr. 30.03 sau 30.04). ...
40. c)Glicerina parfumata sau la care s-au adaugat cosmetice (Capitolul 33). ... 15.21 - CEARA VEGETALA (ALTA DECAT TRIGLICERIDELE), CEARA DE ALBINE SAU DE ALTE INSECTE ŞI SPERMANTET, CHIAR RAFINATE SAU COLORATE. 1521.10 - Ceara vegetala 1521.90 - Altele I. Ceara (alta decat trigliceridele), chiar rafinata sau colorata. Printre tipurile de ceara vegetala sunt incluse: 1) Ceara carnauba, secretata de către frunzele unei varietati de palmier (Corypha cerifera sau Copernicia cerifera, zis palmier de ceara) şi consta dintr-o substanţa ceroasa, de culoare verzuie sau galbuie, mai mult sau mai puţin unsuroasa la pipait, de structura aproape cristalina, foarte fragila, având un miros placut de fan. 2) Ceara ouricury (sau curicuri), extrasa din frunzele unei varietati de palmier (Attalea excelsa). 3) Ceara de palmier, secretata spontan la intersectia frunzelor unei alte varietati de palmier (Ceroxylon andicola), care curge în lungul trunchiului de copac; se prezinta în general sub forma unor bucăţi sferice, poroase şi casante, de culoare alb galbuie. 4) Ceara de candelilla, obtinuta prin fierberea în apa a unei plante din Mexic (Euphorbia antisyphilitica sau Pedilanthus pavonis); este o ceara bruna, transparenta, dura. 5) Ceara trestiei de zahar, care exista în stare naturala pe suprafaţa trestiei şi care este extrasa la scara industriala din spuma de vidanjare a sucului în cursul fabricarii zaharului; este o ceara negricioasa în stare bruta, moale şi cu un miros asemanator cu acela al melasei din trestie de zahar. 6) Ceara de bumbac şi ceara de în, continute în fibrele acestor plante, din care este extrasa cu ajutorul unor solventi. 7) Ceara de ocotilla, extrasa cu ajutorul solventilor din scoarta unui arbore care creşte în Mexic. 8) Ceara de pyzang (sau pizang) provenind dintr-o specie de praf raspandit pe frunzele anumitor bananieri din Java. 9) Ceara de rogoz, extrasa din praful care se formeaza în momentul deschiderii capsulei rogozului. Ceara vegetala din aceasta pozitie poate fi bruta sau rafinata, albita sau colorata, chiar modelata în blocuri, baghete etc. Dimpotriva, sunt excluse:
41. a)Uleiul de jojoba (pozitia nr. 15.15). ...
42. b)Produsele denumite în mod obisnuit ceara de Myrica şi ceara de Japonia (pozitia nr. 15.15). ...
43. c)Amestecurile de mai multe tipuri de ceara vegetala. ...
44. d)Amestecurile de ceara vegetala cu ceara animala, minerala sau artificiala sau cu parafina. ...
45. e)Ceara vegetala amestecata cu grasimi, rasini, materiale minerale sau alte materiale (fac excepţie substantele colorante). ... Aceste amestecuri, în general, se clasifica la Capitolul 34 (în special pozitiile nr. 34.04 sau 34.05). II. Ceara de albine sau de alte insecte, chiar rafinata sau colorata. Ceara de albine este o substanţa, cu care albinele îşi construiesc celulele hexagonale ale stupilor. Poate consta din ceara virgina sau ceara galbena, de structura granuloasa, de culoare galben deschis, portocalie şi cateodata bruna, cu un miros în mod particular placut sau din ceara albita (la aer sau prin procedee chimice), de culoare alba sau usor galbuie şi cu un miros slab. Este utilizata în special la fabricarea lumanarilor, a panzelor şi hartiilor cerate, a masticului, la ceruire sau la ceruri de parchet. Printre celelalte tipuri de ceara de insecte, cele mai cunoscute sunt: 1) Ceara de guma-lac, partea ceroasa a gumei-lac extrasa din solutiile alcoolice ale acestei gume şi care se prezinta sub aspectul unei mase brune, având miros de lac. 2) Ceara zisa "de China" (denumita şi ceara de insecte, ceara de arbore), care este secretata şi depusa de către insecte care traiesc în special în China, pe ramurile anumitor soiuri de frasin, sub forma unei eflorescente albicioase, care adunata şi epurata prin topire în apa clocotita şi filtrata, da o substanţa alba sau galbuie, stralucitoare, cristalina, insipida, având un miros care aminteste usor de acela al seului. Ceara de albine sau de alte insecte poate fi prezentată fie în stare bruta, chiar sub forma de fagure, fie topita, presata sau rafinata, fie albita sau colorata. În mod special pozitia exclude:
46. a)Amestecurile de diferite tipuri de ceara de insecte, amestecurile de ceara de insecte cu spermantet, ceara vegetala, minerala sau artificiala sau cu parafina, precum şi ceara de insecte amestecata cu grasimi, rasini, materiale minerale sau alte materiale (cu excepţia substanţelor colorante). Aceste amestecuri sunt în general cuprinse în Capitolul 34 (pozitia nr. 34.04 sau 34.05 în special). ...
47. b)Ceara sub forma de faguri pentru stupi (pozitia nr. 96.02). ... III. Spermantet de balena sau de alte cetacee, brut, presat sau rafinat, chiar colorat. Spermantetul (denumit şi alb de balena sau alb de casalot) este partea solida extrasa din grasimea sau uleiul continut în cavitatile cefalice şi în receptaculii subcutanati ai casalotului sau ai speciilor similare de cetacee. Prin compozitie are mai mult aspect de ceara decat de grasime. Spermantetul brut, care contine aproximativ o treime de spermantet veritabil şi două treimi de grasime, se prezinta sub forma unei mase galbui sau bruna, mai mult sau mai puţin solida, având un miros dezagreabil. Spermantetul zis presat este acela din care s-a extras grasimea în intregime. Are aspectul unor solzi mici solizi, de culoare brun-galbuie, care nu lasă sau aproape nu lasă urme pe hartie. Spermantetul rafinat, obţinut prin tratamentul celui de mai sus cu solutii de soda caustica, este foarte alb, are forma unor lamele stralucitoare şi sidefii. Spermantetul este utilizat pentru fabricarea anumitor lumanari, în parfumerie, în farmacie sau pentru lubrifiere. Produsele acestei pozitii se clasifica aici, chiar dacă au fost colorate. Uleiul de spermantet, care este partea lichida rămasă după separarea spermantetului propriu-zis, se clasifica la pozitia nr. 15.04. 15.22 - DEGRAS; REZIDUURI PROVENITE DE LA TRATAREA CORPILOR GRASI SAU A CERII ANIMALE SAU VEGETALE. A) Degras. Pozitia cuprinde atât degrasurile naturale, cat şi cele artificiale, produse utilizate în industria pielariei. Degrasurile naturale, denumite şi moellons, premiere torse, sod oil, constau în produsele reziduale de la tabacirea sau argasirea în ulei a pieilor, fiind extrase din acestea prin presare sau prin extractie cu ajutorul solventilor; sunt în mod esential compuse din ulei ranced provenind de la animale marine (balene, foci, pesti), din substante minerale (soda, var, sulfati), din deseuri de par, de membrane sau de piele. Se prezinta sub forma unor lichide foarte vascoase, aproape pastoase, omogene, cu un miros puternic de peste, de culoare galbena sau brun inchis. Degrasurile artificiale sunt constituite în mod esential de către uleiuri de peste oxidate, emulsionate sau polimerizate (sau amestecurile acestor uleiuri între ele), amestecate cu lanolina, seu, uleiuri de rasina etc. şi uneori cu degrasuri naturale. Acestea sunt lichide vascoase (mai fluide decat degrasurile naturale), de culoare gri-galbui, cu un miros caracteristic de ulei de peste şi care nu conţin deseuri de par, de membrane sau de piele. În repaus, au tendinta de a se separa în doua straturi, lasand să se aseze apa la fund. Pozitia nu cuprinde, totusi, uleiurile de peste care au fost doar oxidate sau polimerizate (pozitia nr. 15.18) sau chiar tratate cu acid sulfuric (pozitia nr. 34.02), nici preparatele pentru industria pielariei (pozitia nr. 34.03). Sunt incluse de asemenea în aceasta pozitie degrasurile rezultate din tratarea pieilor tabacite printr-o solutie alcalina şi de la precipitarea oxi-acizilor grasi cu ajutorul acidului sulfuric. Aceste produse se gasesc în comert sub forma de emulsii. B) Reziduuri provenite din tratarea corpilor grasi sau a cerii animale sau vegetale. Aceasta pozitie cuprinde în special: 1) Drojdiile sau zaturile de ulei, reziduuri grase sau mucilaginoase care provin de la purificarea uleiurilor, utilizate pentru fabricarea sapunurilor sau a lubrifiantilor. 2) Pastele de neutralizare (soap-stocks), subprodusele de rafinare a uleiurilor care se formeaza când acizii lor grasi sunt neutralizati printr-o baza (soda caustica). Sunt constituite dintr-un amestec de sapunuri brute şi uleiuri sau de grasimi neutre. Au o consistenta pastoasa, de culoare variabila (galben-maroniu, albicioasa, verde-maroniu etc.) functie de materia prima din care s-au extras uleiurile; sunt utilizate la fabricarea sapunurilor. 3) Smoala stearica sau bitumul de stearina, reziduu de la distilarea acizilor grasi, constand dintr-o masa lipicioasa, negricioasa, mai mult sau mai puţin dura, cateodata elastica, solubila parţial în eterul de petrol, şi care se foloseşte la prepararea masticurilor, a cartoanelor impermeabile sau a izolatiilor electrice. 4) Smoala de lanolina sau bitumul de lanolina, reziduu de la distilarea lanolinei, cu aspect asemanator cu cel al smoalei stearice, având aceleasi intrebuintari. 5) Bitumul de glicerol, reziduul de la distilarea glicerinei, utilizat la apretarea tesaturilor sau la impermeabilizarea hartiilor. 6) Pamanturi decolorate uzate, impregnate inca cu corpi grasi sau cu ceara animala sau vegetala. 7) Reziduuri de la filtrarea cerii animale sau vegetale, formata de impuritatile care mai retin inca anumite cantitati de ceara. Pozitia nu cuprinde:
48. a)Jumarile, reziduuri membranoase provenite din topirea grasimii de porc, a slaninii sau a altor grasimi animale (pozitia nr. 23.01) ...
49. b)Turtele, reziduuri de masline şi alte reziduuri de la extractia uleiurilor vegetale (pozitiile nr. 23.04 până la 23.06). ... ----