DECIZIE nr. 15 din 22 mai 2015

Pe scurt

Această decizie clarifică modul în care România trebuie să trateze perioadele de pedeapsă considerate executate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în special cele legate de muncă prestată și bună conduită, atunci când un condamnat este transferat pentru a-și continua pedeapsa în România.

Ce reglementează

• Interpretarea și aplicarea Art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI privind recunoașterea reciprocă a hotărârilor penale.
• Interpretarea și aplicarea Art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
• Dacă perioada considerată executată de statul de condamnare (pe baza muncii și bunei conduite) trebuie luată în considerare de statul de executare (România).
• Dacă această perioadă trebuie scăzută direct din pedeapsă sau recunoscută ca parte din durata pedepsei ce poate fi considerată executată pe baza muncii prestate, conform Art. 100 din noul Cod penal (sau Art. 59 din vechiul Cod penal).

Cui îi privește

• Persoanele condamnate într-un stat membru UE și transferate în România pentru executarea pedepsei.
• Autoritățile judiciare române implicate în executarea pedepselor penale internaționale.

Puncte cheie

• Decizia se referă la situația în care o persoană condamnată este transferată din străinătate în România pentru a-și continua executarea pedepsei.
• Se analizează dacă o perioadă de 360 de zile, considerată executată de statul de condamnare (Italia) pe baza muncii prestate și a bunei conduite, trebuie recunoscută în România.
• Instanța de fond a admis inițial contestația, scăzând cele 360 de zile din pedeapsă.
• Curtea de Apel Timișoara a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica dacă legislația română permite scăderea sau echivalarea acestei perioade.