Pe scurt
Această decizie clarifică interpretarea articolului 41 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, referitor la incompatibilitatea judecătorului, în special când este chemat să judece căi extraordinare de atac succesive.
Ce reglementează
- Interpretarea sintagmei „aceeași pricină” în contextul incompatibilității judecătorului.
- Situația judecătorului care a pronunțat o decizie într-o cale extraordinară de atac și este învestit să judece o altă cale extraordinară de atac împotriva acesteia.
- Aplicarea articolului 41 alineatul (1) coroborat cu articolul 42 alineatul (1) punctul 1 din Codul de procedură civilă.
- Cazurile de abținere și recuzare a judecătorilor în astfel de situații.
Cine este vizat
- Judecătorii care au pronunțat o hotărâre și sunt chemați să judece o cale extraordinară de atac (revizuire sau contestație în anulare) împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac.
- Părțile implicate în litigii care implică căi extraordinare de atac succesive.
Puncte cheie
- Articolul 41 alineatul (1) din Codul de procedură civilă stabilește că judecătorul care a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire.
- Există o practică neunitară a instanțelor privind interpretarea „aceleiași pricini” în cazul căilor extraordinare de atac succesive.
- O orientare jurisprudențială consideră că judecătorul nu este incompatibil dacă contestația în anulare sau revizuirea nu are ca obiect hotărârea pronunțată direct de el, ci o hotărâre dintr-o altă cale extraordinară de atac.
- Cazurile de incompatibilitate absolută sunt reglementate expres și trebuie interpretate restrictiv.
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.