ANEXĂ nr. 58 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 58 din 5 ianuarie 2000 TESATURI SPECIALE; TESATURI BUCLATE; DANTELE; TAPISERII; PASMANTERII; BRODERII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 Note de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde tesaturile specificate la Nota 1 din Capitolul 59, impregnate, imbracate, acoperite sau stratificate şi alte articole de la Capitolul 59. 2. - Pozitia nr. 58.01 cuprinde, de asemenea, catifeaua şi plusul cu efect de batatura, netaiate care nu prezinta pe suprafaţa lor nici capete de fire şi nici bucleuri. 3. - În sensul prevederilor pozitiei nr. 58.03, prin expresia tesatura tip "gaz" se înţelege o tesatura cu urzeala în intregime sau parţial din fire fixe (fire drepte) şi din fire mobile (fire "de ocol") acestea din urma facand un semitur, un tur complet sau mai mult de un tur în jurul firelor fixe, astfel încât sa formeze bucle prin care trec firele de batatura. 4. - Pozitia nr. 58.04 nu cuprinde plasele cu ochiuri innodate din sfoara, corzi sau franghii de la pozitia nr. 56.08. 5. - În sensul pozitiei nr. 58.06 prin panglici se înţeleg:

1. a)tesaturile (inclusiv catifelele) în benzi cu latimea de maximum 30 cm, fabricate la latimea necesară sau obtinute prin taierea tesaturilor şi care au, pe ambele părţi, margini "false", tesute, lipite sau altfel obtinute; ...
2. b)tesaturile tubulare cu urzeala şi cu batatura a caror latime, în stare aplatizata, este de maximum 30 cm; ...
3. c)fasiile taiate în diagonala, cu marginile indoite, având, în stare nepliata, o latime de maximum 30 cm. ... Panglicile cu franjuri obtinute prin tesere se clasifica la pozitia nr. 58.08. 6. - La pozitia nr. 58.10. prin expresia broderii se înţelege, între altele, aplicarea prin coasere a paietelor, perlelor sau motivelor decorative pe materiale textile sau pe alte materiale, ca şi articolele executate cu ajutorul firelor din metal sau din fibre de sticlă. Sunt excluse de la pozitia nr. 58.10, tapiseriile efectuate cu acul (pozitia nr. 58.05). 7. - Capitolul cuprinde, în afară de produsele de la pozitia nr. 58.09 şi articolele executate din fire metalice de tipurile celor utilizate pentru imbracaminte, pentru tapiterie sau pentru utilizari similare. CONSIDERATII GENERALE Cu excepţia celor de la pozitia nr. 58.09, Capitol cuprinde o mare varietate de produse textile a caror clasificare în pozitii este independenta de natura materialelor textile constitutive. Unele dintre ele sunt cuprinse în acest Capitol numai dacă sunt "confectionate" în sensul părţii II din Consideratiile generale ale Secţiunii XI, iar altele sunt incluse indiferent dacă sunt confectionate sau nu. Trebuie mentionat ca prin aplicarea Notelor de la Capitolul 59, tesaturile tip "gaz" de la pozitia nr. 58.03 panglicile de la pozitia nr. 58.06 precum şi impletiturile, articolele de pasmanterie şi articolele ornamentale similare sub forma de bucăţi de la pozitia nr. 58.08, impregnate, imbibate, acoperite sau stratificate sunt excluse din Capitolul 58 (în general Capitolele 39, 40 sau 59), în timp ce celelalte articole din acest Capitol care au fost supuse acelorasi tratamente rămân clasificate aici, cu condiţia ca aceste tratamente sa nu le confere caracterul produselor de la Capitolul 39 sau 40. 58.01 - CATIFELE ŞI PLUSURI TESUTE ŞI TESATURI "OMIDA" (JANILIE) ALTELE DECAT ARTICOLELE DE LA POZITIA 58.06 (+). 5801.10 - Din lana sau din par în de animale - Din bumbac: 5801.21 -- Catifele şi plusuri de batatura, netaiate 5801.22 -- Catifele şi plusuri pe batatura, reiate, taiate 5801.23 -- Alte catifele şi plusuri de batatura 5801.24 -- Catifele şi plusuri pe urzeala, ripsate 5801.25 -- Catifele şi plusuri pe urzeala, taiate 5801.26 -- Tesaturi "omida" - Din fibre sintetice sau artificiale: 5801.31 -- Catifele şi plusuri de batatura, netaiate 5801.32 -- Catifele şi plusuri de batatura, reiate, taiate 5801.33 -- Alte catifele şi plusuri de batatura 5801.34 -- Catifele şi plusuri de urzeala, ripsate 5801.35 -- Catifele şi plusuri de urzeala, taiate 5801.36 -- Tesaturi "omida" 5801.90 - Din alte materiale textile A. - CATIFELE ŞI PLUSURI Catifelele şi plusurile sunt tesaturi cu urzeala şi batatura compuse din cel puţin 3 serii de fire: fire de urzeala şi fire de batatura formand baza (urzeala şi batatura de fond) şi fire de urzeala şi de batatura care formeaza perii sau bucle, pe o parte sau pe toata suprafaţa lor (în general pe o singura faţa, dar uneori pe ambele). Dintre aceste tesaturi, catifelele sunt în general cele la care perii sau buclele sunt scurte şi drepte, iar plusurile au perii sau buclele mai lungi şi deseori puţin culcate. Catifelele şi plusurile taiate sunt numite de urzeala dacă perii sau buclele suprafetei lor se formeaza cu fire de urzeala (numite şi fire de urzeala de par). Aceste tesaturi se obtin în general ridicand, în cursul teserii, urzeala de par pe tije metalice (fiare) dispuse în sensul bataturii. Se formeaza astfel bucle care se taie în cursul teserii sau după aceea; în acest mod se fabrica catifelele şi plusurile numite taiate sau verulate. Dacă buclele sunt lasate intacte, catifelele şi plusurile obtinute sunt numite buclate, incretite sau rasucite. La catifelele şi plusurile pe urzeala, perii sau buclele sunt fixate de firele de batatura. Catifelele şi plusurile de urzeala pot fi fabricate, de asemenea, tesand faţa în faţa doua tesaturi care au o urzeala suplimentara comuna, mergand de la una la cealalta; aceasta urzeala este apoi taiata, ceea ce permite obtinerea în mod simultan a doua catifele sau plusuri cu suprafaţa catifelata (catifele cu dubla faţa). Catifelele şi plusurile taiate sunt numite de batatura dacă perii lor se formeaza cu fire de batatura (numite fire de batatura de par). În mod obisnuit se fabrica prin trecerea alternativa a firelor de batatura de par sub anumite fire de urzeala, apoi pe mai multe fire de urzeala alaturate, pe care batatura de par formeaza flotari. Aceste flotari ale bataturii sunt taiate după tesere pentru a obtine perii. Un rezultat asemanator se obtine prin introducerea firelor paralel cu firele de urzeala şi taind batatura de par în cursul teserii. La catifelele şi plusurile pe batatura, perii sunt deci, fixati de către firele de urzeala de fond. Catifelele şi plusurile pe batatura netaiate inca, care nu au nici peri, nici bucle pe suprafaţa lor, dar uneori au un fel de striatii (dungi) paralele în directia urzelii, rămân clasificate aici (vezi Nota 2 de Capitol). B. - TESATURI "OMIDA" Catifelele şi alte tesaturi "omida" sunt similare covoarelor "omida" (paroase) de la pozitia nr. 57.02; ca şi acestea, suprafaţa lor catifelata (în general pe ambele fete) este produsa de fire "omida" şi ele sunt obtinute în general cu ajutorul unei bataturi suplimentare formata din fire "omida" sau prin introducerea în urzeala, în cursul teserii de fond, a unor bucăţi de fire "omida" de diferite culori şi lungimi. Catifelele, plusurile şi tesaturile "omida" sunt fabricate din diferite materiale textile dar matasea, lana, parul fin de animale, bumbacul, fibrele sintetice sau artificiale sunt cele mai utilizate materiale pentru suprafaţa. Catifelele, plusurile şi tesaturile "omida" pot fi intr-o singura culoare, cu margini, fasonate, gofrate şi moarate după tesere. Dacă au fost fasonate, ele prezinta, de exemplu în acelasi timp părţi buclate şi părţi catifelate (adica catifele cizelate) sau părţi catifelate şi părţi tunse prin a caror alaturare se obtin diferite desene. Catifelele şi plusurile care imita blana, ca de exemplu blana de astrahan, de caracul, pielea de foca sau pielea de leopard, se clasifica de asemenea aici. În schimb, imitatiile de blana din materiale textile obtinute în alt mod decat prin tesere (de exemplu cele obtinute prin lipire, coasere etc.) se clasifica la pozitia nr. 43.04. Trebuie notat ca multe dintre tesaturile clasificate la aceasta pozitie sunt fabricate similar mochetelor, covoarelor şi covoarelor "omida" de la pozitia nr. 57.02. Totusi, pot fi deosebite cu usurinta datorita faptului ca, fiind concepute în principal pentru a fi utilizate ca stofe de tapiterie sau pentru imbracaminte şi nu ca acoperitoare de podea, tesaturile clasificate aici sunt fabricate cu materiale mai fine şi au o baza mult mai supla. Pozitia exclude:
4. a)Tesaturile care imita catifelele şi plusurile în special tesaturile numite false catifele, stofe de lana creata, al caror aspect rezultă din utilizarea firelor buclate în prealabil (fire de fantezie) sau din pregătirea speciala (de exemplu razuire sau smulgere) a suprafetei lor (în general Capitolele 50 până la 55). ...
5. b)Tesaturile buclate de tip buret ("eponge") şi tesaturile textile cu smocuri de la pozitia nr. 58.02. ...
6. c)Catifelele, plusurile etc., care constituie panglici (pozitia nr. 58.06). ...
7. d)Produsele tricotate sau cusute-tricotate de tip catifea sau plus (pozitia nr. 60.01 sau 56.02 după cum este cazul). ...
8. e)Catifelele, plusurile etc., confectionate în sensul Părţii II din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. ... Note explicative de subpozitie. Subpozitiile nr. 5801.22 şi 5801.32 Pentru interpretarea pozitiilor nr. 5801.22 şi 5801.32 deosebirea între catifelele de batatura, taiate, reiate şi celelalte catifele, se pot utiliza ilustratiile de mai jos (reprezentate în secţiune în sensul urzelii): Catifele şi plusuri reiate Alte catifele şi plusuri: 58.02 - TESATURI BUCLATE DE TIP BURET ("EPONGE"), ALTELE DECAT ARTICOLELE DE LA POZITIA NR. 58.06; SUPRAFETE TEXTILE CU SMOCURI, ALTELE DECAT PRODUSELE DE LA POZITIA NR. 57.03. - Tesaturi buclate de tip buret ("eponge"), din bumbac: 5802.11 -- Nealbite 5802.19 -- Altele 5802.20 - Tesaturi buclate tip buret ("eponge") din alte materiale textile 5802.30 - Suprafete textile cu smocuri A. - TESATURI BUCLATE TIP BURET ("EPONGE") Tesaturile buclate cuprinse la aceasta pozitie sunt cele de tipurile utilizate în mod obisnuit pentru confectionarea prosoapelor de baie, halatelor de baie sau de plaja sau a manusilor de toaleta etc.; ele au batatura de fond intinsa şi doua serii de fire de urzeala, primul intins şi al doilea lejer, cea din urma formand bucle la suprafaţa tesaturii. Cele doua serii de fire de urzeala pot interveni în tesatura în proportii diferite, dar de obicei numărul firelor de urzeala de fond este acelasi cu cel al firelor de urzeala care formeaza buclele. În general buclele sunt formate pe ambele fete ale tesaturii, dar uneori sunt numai pe una dintre fete; buclele au un aspect rasucit şi pot acoperi toata suprafaţa în mod uniform sau pot forma carouri, romburi sau alte motive decorative. Totusi, pozitia nu cuprinde tesaturile buclate numai pe o faţa şi ale carei bucle sunt toate taiate (pozitia nr. 58.01). Pozitia exclude:
9. a)Stofele buclate tricotate sau crosetate (pozitia nr. 60.01) ...
10. b)Piesele de tesaturi care au la intervale regulate, fire netesute care sunt destinate sa formeze, prin simpla taiere a acestor fire, articole cu franjuri (pozitia nr. 63.02). ... B. - SUPRAFETE TEXTILE CU SMOCURI Suprafetele textile cu smocuri clasificate la aceasta pozitie sunt obtinute prin introducerea firelor, cu ajutorul unui sistem de ace şi crosete a unor fire textile intr-o baza textila preexistenta (tesatura, stofa tricotata, pasla, material netesut etc.) pentru a forma astfel bucle sau prin introducerea smocurilor de fire, dacă crosetele sunt combinate cu un dispozitiv de taiere. Produsele de la aceasta pozitie se diferentiaza de cele de la pozitia nr. 57.03, de exemplu prin lipsa de rigiditate, prin grosime şi rezistenta, care le fac inapte pentru utilizarea ca acoperitoare de podea. De altfel, aceste produse pot fi deosebite de stofele tricotate tip buret de la pozitia nr. 60.01, care au randuri de ochiuri lantisor de pe dosul tesaturii, prin randurile de puncte caracteristice, care au aspectul de ochiuri lantisor continue în directia lungimii, pe dosul tesaturii. 58.03 - TESATURI TIP "GAZ", ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 58.06. 5803.10 - Din bumbac 5803.90 - Din alte materiale textile Tesaturile tip "gaz" sunt definite în Nota 3 de la acest Capitol. În cazul tesaturilor, tip "gaz" simple, firele de rasucire care se rasucesc alternativ la dreapta şi la stanga fiecarui fir fix trecand de fiecare data peste firul de batatura dar şi pe sub firul fix; firele fixe de urzeala se gasesc intotdeauna sub cele de batatura; firele fixe de urzeala şi cele de batatura care nu sunt intretesute sunt unite numai cu ajutorul firelor de rasucire. Varietati de tesaturi tip "gaz" se obtin prin incrucisarea firelor de rasucire între ele (asa-numite tesaturi tip "gaz crosetate", "gaz Marly"), prin introducerea a doua sau mai multe fire de batatura împreună intr-o bucla (altfel spus în acelasi pas) formata de firele fixe şi firele de rasucire, utilizand doua sau mai multe fire fixe pentru un fir de rasucire şi invers etc. Pozitia cuprinde, de asemenea: 1) tesaturi tip "gaz" cu fir de efect, fabricate cu ajutorul unui fir suplimentar, numit fir de efect care produce, în cursul teserii, efectul de desen pe tesatura tip "gaz" de fond. 2) tesaturi care au părţi de tesatura tip "gaz" şi părţi altfel tesute, indiferent de proportia suprafeţelor lor; în general, aceste tesaturi prezinta efecte de tăiere sau benzi în sensul urzelii, patrate sau desene foarte variate. Tesaturile tip "gaz" sunt, în general, tesaturi puţin stranse, deci lejere; ele sunt utilizate mai ales pentru confectionarea transperantelor şi perdelelor; unele dintre ele se utilizeaza la fabricarea firelor "omida" prin decuparea în benzi în sensul urzelii. Aspectul tesaturilor şi motivele decorative ale acestora sunt foarte variate. De aceea, tesaturile tip "gaz" nu trebuie confundate, în special, cu tesaturile cu fir de efect sau cu alte tesaturi din Capitolele 50 până la 55, cu broderiile, dantelele, tulurile sau chiar tesaturile cu ochiuri innodate clasificate în acest Capitol. În sfârşit, trebuie notat ca se da în mod curent denumirea de gaz tesaturilor uni şi lejere, utilizate în special la confectionarea bandajelor şi pansamentelor (tipul "gaz pentru pansamente"); aceste tesaturi se clasifica la pozitia nr. 30.05 (dacă sunt impregnate cu substante farmaceutice sau condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul în scopuri medicale sau chirurgicale, dentare sau veterinare) sau la Capitolele 50 până la 55. De asemenea, pozitia nu cuprinde tesaturile "gaz" pentru site de la pozitia nr. 59.11. 58.04 - TULURI, ALTE PANZE TIP TUL ŞI TESATURI CU OCHIURI INNODATE, EXCLUZAND TESATURILE, MATERIALELE TRICOTATE SAU CROSETATE; DANTELE SUB FORMA DE BUCATI, BENZI SAU CU MOTIVE DECORATIVE ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 60.02 (+). 5804.10 - Tuluri, alte panze tip tul şi tesaturi cu ochiuri innodate - Dantele executate mecanic 5804.21 -- Din fibre sintetice sau artificiale 5804.29 -- Din alte materiale textile 5804.30 - Dantele executate manual I. - TULURI, ALTE PANZE TIP TUL ŞI TESATURI CU OCHIURI INNODATE Aceste produse sunt utilizate ca tesaturi de fond pentru broderie, pentru confectionarea perdelelor, a cuverturilor de pat sau a tapiseriei pentru mobilier, a voalurilor, a obiectelor de imbracaminte pentru femei etc. În principal sunt fabricate cu fire din matase, din fibre sintetice sau artificiale, din bumbac sau în. A) Tulurile sunt compuse din fire de urzeala în jurul cărora se infasoara firele de batatura care sunt directionate oblic de la o margine la alta a tesaturii, jumătate intr-o direcţie şi jumătate în cealalta direcţie, incrucisandu-se pentru a forma împreună cu firele de urzeala ochiuri deschise (fig. 1); după caz, aceste ochiuri pot sa ia diverse forme, în special forma hexagonala rotunjita (tul obisnuit), forma patrata sau forma de romb (tul numit Neuville). Un alt tip de tul de forma hexagonala (tul Malines) este compusa din fire de urzeala şi dintr-un sistem de fire bobinate care trec longitudinal numai între doua fire de urzeala (Fig. 2). A - fire de urzeala B, C - fire de batatura oblice B) Tulurile "bobinot" (numite şi tuluri-bobine sau tesatura mecanica) sunt tuluri special compuse din trei serii de fire: firele drepte sau firele de urzeala intinse paralel, ca la tulurile obisnuite, la anumite distante unele de celelalte; firele de desen sau firele de efect; firele de rasucire sau firele de incrucisare, care au rolul de a imbina firele drepte şi firele de desen. Firele de desen sunt numite astfel deoarece ele produc motivul decorativ în cursul teserii; ele merg de-a lungul firelor drepte de care se distanteaza temporar pentru a se agata de firul de rasucire al firului drept vecin sau al unui alt fir drept, formand astfel în intervalele dintre firele de urzeala, ochiuri triunghiulare şi, dacă trecerile lor sunt numeroase, părţi pline ale desenului. În afară de ochiurile dreptunghiulare, tulurile "bobinot" prezinta goluri (între ochiuri) de forma trapezoidala, de exemplu (Fig. 3). A - fire de urzeala B - fire de desen C - fire de rasucire C) Tulul-plasa (fileu) este compus din trei serii de fire: fire drepte sau fire de urzeala intinse paralel; fire de ochi care trec alternativ de-a lungul unor fire drepte diferite pentru a forma, prin trecerea lor de la unele la celelalte dintre aceste fire drepte, ochiuri patrate; fire de rasucire sau fire de legătură care au rolul sa menţină tesatura imbinand în anumite locuri firele drepte de urzeala şi firele de ochi (Fig. 4). A - fir de urzeala B - fir de ochi C - fir de rasucire D) Tesaturile cu ochiuri innodate sunt tesaturile cu ochiuri deschise regulate, de forma patrata sau rombica, incheiate cu noduri în cele patru colturi astfel încât firele sa nu poata separa prin exercitarea unei tractiuni asupra lor. Aceste tesaturi sunt fabricate manual sau pe un razboi mecanic. Pozitia exclude:
11. a)Tesaturile lejere clasificate la Capitolele 50 la 55 şi tesaturile tip "gaz" de la pozitia nr. 58.03. ...
12. b)Plasele de la pozitia nr. 56.08. ...
13. c)Tesaturile tip "gaz" şi panzele pentru site de la pozitia nr. 59.11. ...
14. d)Tesaturile tricotate de la Capitolul 60. ...
15. e)Tulurile şi tesaturile cu ochiuri innodate confectionate în sensul Părţii II din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. ... II. - DANTELE Dantelele sunt tesaturi ajurate (cu goluri), ornamentale, în care se pot observa cele doua elemente formate prin intreteserea firelor textile: o parte ornamentala care consta din desene mai mult sau mai puţin complexe şi o retea formata din ochiuri ale caror forme şi dimensiuni sunt, foarte des, regulate. Totusi la anumite dantele (în special dantelele manuale cu ochiuri largi) nu exista propriu-zis un element retea: desenele, separate unele de celelalte prin goluri importante, sunt asamblate prin bride care concura la caracterul decorativ al ansamblului. Reteaua de ochiuri şi de bride ca şi desenul ornamental sunt obtinute simultan, cu aceleasi fire. Totusi, uneori desenul ornamental se executa separat şi apoi se asambleaza. Caracteristica esenţială a dantelelor de la aceasta pozitie, este ca desenul nu este realizat pe o tesatura ca fond preexistent. Deci nu trebuie confundate cu produsele cu aspect similar şi care sunt uneori denumite dantele, care se obtin prin umplerea sau decorarea ochiurilor unei tesaturi de fond sau aplicand prin coasere dantela pe o tesatura de fond care poate fi ulterior eliminata, total sau parţial. Astfel de produse (care cuprind în particular, toate broderiile pe tul, plasa sau chiar pe dantela precum şi orice alte broderii pe tesatura de fond ajurata preexistenta, ca şi incrustatiile sau alte aplicaţii prin coaserea dantelelor pe tesaturi de fond ajurate preexistente) sunt broderiile clasificate la pozitia nr. 58.10. Sunt excluse de la aceasta pozitie produsele ajurate, tricotate manual sau mecanic, care au caracter de tricotaje de la Capitolul 60. Acestea pot fi recunoscute mai ales examinand părţile lor pline, datorita ochiurilor de tricot cu care sunt formate. Contrar tulurilor, tulurilor "bobinot" şi tesaturilor tip "gaz", dantelele nu au urzeala şi batatura diferentiata. Ele se pot obtine chiar cu un singur fir şi atunci când sunt realizate cu mai multe fire, acestea au functii care se confunda. Dantelele pot fi executate manual sau mecanic. Dantelele manuale cuprind în mod special: A) Dantelele cusute, executate cu acul pe o foaie de hartie sau pergament ce conţin un desen. Dantela urmeaza contururile desenului fără ca firele care o constituie sa traverseze vreodata hartia sau pergamentul. Firele care formeaza "scheletul" dantelei sunt totusi fixate temporar în anumite locuri prin puncte în care firul traverseaza hartia sau pergamentul, pentru a facilita executarea dantelei. Dintre dantelele cusute se pot cita: dantelele cu punct de Alencon, Argentan, Venetia etc. B) Dantelele pe vergele, se obtin cu mai multe fire rasucite pe vergele, care apoi sunt intretesute pe o perna sau un gherghef care conţin desenul de reprodus; se fixeaza cu ace în anumite locuri ale pernei pentru facilitarea realizării dantelei. Dintre dantelele crosetate se pot cita: dantelele de Valenciennes, Chantilly, Malines, Bruges, Puy, dantelele Duchesse etc. C) Dantelele crosetate (de exemplu dantela cu punct de Irlanda). Spre deosebire de cele precedente, dantelele crosetate nu sunt aşezate pe un desen sau pe un suport pentru a fi executate; ele se executa pe degetele lucratoarei cu ajutorul crosetei cu carlig. D) Alte varietati de dantele, care se aseamana mai mult sau mai puţin cu cele precedente, ca de exemplu: 1) Dantelele Teneriffe, fabricate în aceeasi maniera ca dantelele cu acul. 2) Dantelele din snur, sunt dantele cu acul la care anumite părţi sunt obtinute cu ajutorul unor snururi sau coltisoare lucrate cu croseta sau mecanic. 3) Dantelele cu suveica (numite şi "frivolitate"), obtinute în mod similar dantelelor crosetate de care se deosebesc prin faptul ca desenele lor au linii rotunjite şi sunt în principal compuse din noduri realizate cu ajutorul unor suveici. 4) Dantelele macrame, dantele groase executate cu fire intretesute şi innodate care sunt montate perpendicular pe un fir (numit fir port-noduri). Imitatiile de dantela manuala, obtinute pe un razboi mecanic, care seamana în aparenta cu dantelele manuale, dar cu excepţia dantelelor cu fusul, modul de intretesere al firelor este diferit; pe de altă parte, dantelele mecanice sunt mai uniforme. Dantelele manuale sau mecanice sunt clasificate aici chiar dacă sunt: 1°) Sub forma de bucăţi sau benzi de lungime nedeterminata. 2°) Sub forma de motive, adica elemente de forme diferite destinate să fie introduse sau aplicate pe alte articole precum lenjerie de corp, bluze sau alte articole de imbracaminte, batiste, servete, fete de masa sau alte articole pentru mobilier. Dantelele sub forma de bucăţi, benzi sau motive pot fi lucrate ca o piesa, de către dantelareasa sau obtinute prin decuparea dintr-o bucata mai mare sau prin montarea mai multor elemente de dantela. Sunt excluse de la aceasta pozitie articolele din dantela, care se clasifica în general la Capitolul 62 sau 63 în functie de natura lor, de exemplu mantiile (pozitia nr. 62.14), plastroanele şi gulerele, pentru imbracamintea feminina (pozitia nr. 62.17). servetele şi servetelele (pozitia nr. 63.04). Note explicative de subpozitii Subpozitiile nr. 5804.21, 5804.29, 5804.30 Imitatiile de dantela manuala obtinute la razboiul mecanic sunt similare dantelelor manuale prin aspectul lor general. Totusi, pot fi deosebite de acestea pe baza urmatoarelor criterii: Dantelele obtinute mecanic se fabrica deseori în bucăţi de o anumita lungime care se decupeaza în benzi în cursul operaţiilor de finisare. În acest caz rareori se intampla ca marginile dantelate ale benzilor ce se vor decupa sa nu pastreze ochiuri sau părţi de ochiuri provenind din tesatura de retea care la razboi lega o bandă de banda vecina. Aceste ochiuri sau părţi de ochiuri se gasesc intr-o oarecare măsura "în exteriorul" dantelei. De obicei se afla acolo unde linia de margine formeaza un unghi interior, adica acolo unde este greu să fie atinse fără a se distruge în acelasi timp marginea insasi. Prezenta acestor ochiuri sau părţi de ochiuri constituie un indiciu sigur al dantelei executate mecanic. Deosebirea se poate face de asemenea, observand motivele decorative ale dantelei, parcursul firelor de relief (sau de contur) şi al firelor de umplere. La dantela manuala aceste fire pot merge indiferent în ce sens şi pot sa reia directia din care vin. La dantela executata mecanic mersul inapoi al firului este imposibil; aceste fire pot deci, sa mearga oblic spre dreapta sau spre stanga, dar respectand sensul de inaintare al lucrului. Modul de umplere a părţilor opace ale desenului constituie al treilea element de luat în considerare când trebuie să se faca distinctia între lucrul manual şi lucrul mecanic. Pentru dantele manuale se utilizeaza numai: - punctul innodat, adica punctul de feston sau punctul de butoniera, dacă este vorba de dantele executate cu acul; - punctul de panza sau punctul de retea, dacă este vorba de dantele pe vergele. Punctul de panza reproduce exact tesatura panzei: în cazul punctului de retea, firele care joaca rolul firelor de urzeala sunt impartite în doua serii suprapuse care formeaza între ele un unghi de 90 grade; firul de batatura trece transversal aceasta suprafaţa trecand alternativ peste un fir din prima serie (cea de deasupra) şi pe sub firul următor din cea de-a doua serii. La dantelele efectuate mecanic, modurile de umplere utilizate cel mai frecvent, sunt urmatoarele: - punctul de panza, dar cu particularitatea că nu este necesar ca firele care constituie batatura sa treaca de la o margine la alta a desenului. Uneori aceste fire nu efectueaza decat o parte a traiectoriei cealalta parte fiind efectuata de un alt fir venit sa-l intalneasca pe primul; - un mod de fixare pe panza similar cu cel care permite obtinerea părţilor pline ale tulului-bobinot (fire drepte, fire de desen, fire de legătură); - introducerea prin reteaua de tul a unui fir care formeaza cu firele de urzeala o legătură panza. La cele doua procedee precedente, reteaua de tul se termina acolo unde începe desenul, ceea ce nu este cazul aici. Urmatoarele elemente permit de asemenea, deosebirea între dantelele manuale şi dantelele executate mecanic. De altfel, în unele cazuri aceste elemente sunt singurele pe bara cărora se poate face distinctia, în particular între dantele pe vergele cu crosete obtinute manual şi cele obtinute mecanic:
16. a)micile defecte sau imperfectiuni pe care le prezinta dantelele manuale sunt distantate neregulat şi sunt rareori asemanatoare, în timp ce ele se repeta regulat la celelalte dantele obtinute mecanic datorita actiunii dispozitivelor mecanice folosite la fabricarea lor; ...
17. b)colturile care garnisesc foarte des marginea dantelelor manuale sunt totdeauna formate din firele retelei, în timp ce la dantelele obtinute mecanic sunt uneori fixate. Ca atare ele sunt mult mai puţin solid fixate şi pot fi smulse fără distrugerea dantelei insasi, ceea ce este imposibil în cazul dantelelor manuale. ...
18. c)modul de expediere şi ambalare permit, de asemenea, să se faca diferenţa între dantela manuala şi dantela obtinuta mecanic; dantelele manuale nu sunt în general expediate în cupoane care depasesc 20 m şi fiecare bucata din pachetele expediate difera ca desen. Cupoanele de dantela executata mecanic au intotdeauna o lungime mult mai mare ajungand până la 500 m; pachetele expediate cuprind intotdeauna un numar considerabil de cupoane având acelasi desen. ... În plus exista cazul dantelelor "mixte" cunoscute şi sub denumirea de dantela cu snur, dantela "renaissance", dantela de Luxeuil, şi dantela "princesse". Fabricarea acestora începe cu un snur obţinut mecanic care se aseaza orizontal pe un calc urmand liniile desenului. La unghiuri, snurul este indoit astfel încât să se respecte traseul impus: părţile care se incaleca sunt cusute împreună; extremitatile snururilor taiate sunt cusute cu grija pe loc. Apoi se fac cu acul bridele şi punctele de umplere. În afara faptului ca snurul a fost indoit, taiat, cusut după cum s-a descris mai sus, vom putea recunoaste uneori aceste dantele după fronseurile pe care snurul le prezinta pe marginile concave ale desenului. Aceste dantele trebuie considerate ca dantele manuale. 58.05 - TAPISERII TESUTE MANUAL (DE TIP GOBELIN, FLANDRA, AUBUSSON, BEAUVAIS ŞI SIMILARE) ŞI TAPISERII CU ACUL (DE EXEMPLU CU PUNCT MIC, CU CRUCIULITE), CHIAR CONFECTIONATE. Pozitia cuprinde tapiserii din orice fel de material textil indiferent dacă este vorba de tapiserii fabricate prin tesere manuala sau de tapiserii executate cu acul pe o tesatura de fond (în general canava). Caracteristica lor principala este prezentarea sub forma de "panouri" (tesaturi) care au desene clar individualizate şi complete, deseori asemanatoare picturilor. A. - TAPISERII TESUTE MANUAL Tapiseriile tesute manual rezultă din operatia de intretesere, manuala, a firelor de urzeala, intinse pe razboiul de tesut, cu fire de batatura; aceste fire de batatura de diferite culori şi alaturate, care acopera urzeala, realizează desenul în acelasi timp cu compunerea tesaturii. Contrar metodei de producere a tesaturilor obisnuite cu urzeala şi batatura, firele de batatura, colorate diferit, nu traverseaza tesatura pe toata latimea, având doar lungimea necesară realizării desenului; ele se intretes cu firele de urzeala numai în locurile în care trebuie să produca desenul; capetele firelor de batatura sunt lasate sa atarne pe dosul tesaturii; rezultă ca la tapiseriile tesute manual firele de urzeala se incruciseaza pe aceeasi linie, de la o margine la alta a tapiseriei cu o serie continua de fire de batatura diferite. La executarea tapiseriilor manuale, pot să apară fante când anumite culori alaturate urmeaza o linie verticala; în general aceste fante sunt recusute pe dos. Dintre tapiseriile tesute manual se pot cita: tapiseriile Gobelins, de Flandra, de Aubusson sau de Beauvais. Imitatiile de tapiserii tesute manual care sunt obtinute mecanic (cu razboaie sistem tricotpatent sau similare) sunt tesaturi obisnuite cu urzeala şi batatura, care sunt clasificate ca tesaturi sau ca articole confectionate, după cum este cazul. B. - TAPISERII CU ACUL Tapiseriile executate cu acul (denumite şi tapiserii în puncte) sunt caracterizate de faptul ca ele necesita pentru fabricarea lor o tesatura de fond (în general o canava cu ochiuri patrate), pe care motivul cautat este brodat cu un ac şi cu numeroase fire şi de diferite culori. Tapiseriile cu acul rămân clasificate aici chiar dacă sunt brodate la suprafaţa. Spre deosebire de majoritatea broderiilor clasificate la pozitia nr. 58.10, tesatura de fond (în general, canava) este în intregime acoperita de firele de desen, cu excepţia marginilor. Punctele de tapiserie utilizate poarta diferite denumiri în functie de modul în care se executa: punct mic, punct mare, cruciulite, cruciulite duble, punct de Gobelin etc. Tapiseriile tesute manual şi tapiseriile cu acul vizate mai sus sunt utilizate în principal ca piese de mobilier pentru acoperirea peretilor şi a mobilierului şi sunt fabricate cel mai des din matase, lana, fibre sintetice sau artificiale sau chiar din fire metalice. Aceste tapiserii se clasifica la aceasta pozitie chiar când sunt tivite, bordate, dublate sau când au suferit o alta operaţie similara de confectionare. Articolele fabricate cu ajutorul tapiseriilor ca de exemplu posete de dama, perne, papuci etc., se vor clasifica la pozitiile lor specifice. De asemenea, pozitia exclude:
19. a)Tesaturile numite Kelem, Schumacks, Karamanie, şi covoare similare (pozitia nr. 57.02). ...
20. b)Seturile compuse din bucăţi de tesatura şi din fire pentru confectionarea tapiseriilor (pozitia nr. 63.08). ...
21. c)Tapiseriile având o vechime peste 100 de ani (Capitolul 97). ... 58.06 - PANGLICI, ALTELE DECAT ARTICOLELE LA POZITIA NR. 58.07; PANGLICI FARA BATATURA, DIN FIRE DE URZEALA PARALELIZATE ŞI LIPITE (BOLDUC). 5806.10 - Panglici din catifea, plus, tesatura "omida" sau tesatura buclata tip buret ("eponge") 5806.20 - Alte panglici, care conţin fire din elastomeri sau din cauciuc minimum 5% din greutate - Alte panglici: 5806.31 -- Din bumbac 5806.32 -- Din fibre sintetice sau artificiale 5806.39 -- Din alte materiale textile 5806.40 - Panglici fără batatura, din fire sau fibre paralelizate şi lipite (bolduc). A. - PANGLICI În conformitate cu Nota 5 din acest Capitol, pozitia cuprinde sub denumirea de panglici urmatoarele: 1) Tesaturile cu urzeala şi batatura (inclusiv catifelele) tesute în benzi, având latimea de maximum 30 cm şi care au pe marginile lor laterale, borduri plate sau tubulare. Aceste articole se fabrica pe razboaie speciale cu urzeala şi batatura, anumite tipuri permitand fabricarea simultana a mai multor panglici. Unele dintre aceste panglici pot avea borduri neparalele şi ondulate. 2) Benzile având latimea de maximum 30 cm provenind din decuparea (în sensul urzelii sau pe diagonala) a tesaturilor cu urzeala şi batatura care au o margine falsa pe fiecare din cele doua laturi ale lor sau au o margine veritabila pe una din aceste laturi şi cu o margine falsa pe cealalta. Marginile false sunt destinate sa impiedice destramarea; de exemplu ele pot consta dintr-un rand de puncte "gaz" tesute în interiorul bucatii de tesatura (înainte de decuparea
22. sa)sau dintr-un tiv simplu sau se pot obtine prin lipire sau prin topirea marginilor, în cazul panglicilor din fibre sintetice sau artificiale decupate intr-o bucata de tesatura. Benzile decupate din tesaturile cu urzeala şi batatura, dar care nu au margine falsa sau adevarata, pe fiecare din laturile lor sunt excluse de la aceasta pozitie şi sunt clasificate ca tesaturi în functie de tipul lor (în ce priveste bieurile cu margini indoite, vezi punctul 4) de mai jos). 3) Tesaturile cu urzeala şi batatura tesute tubular având latimea, în stare aplatizata, de maximum 30 cm. Din contra sunt excluse de la aceasta pozitie tesaturile cu urzeala şi batatura care ale caror margini au fost asamblate astfel încât sa formeze un tub (prin coasere, lipire sau altfel). 4) Bieurile cu margini indoite, constituite simplu din benzi având latimea de maximum 30 cm în stare nepliata, decupate oblic din piese de tesatura cu urzeala şi batatura. Aceste produse obtinute prin decupare din tesaturi late, nu prezinta margine (veritabila sau falsa). Panglicile definite mai sus grupează panglici şi chingi, precum şi galoane tesute în acelasi mod. Panglicile sunt fabricate mai ales din matase, lana, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale, chiar asociate cu fire de elastomeri sau fire de cauciuc şi sunt utilizate la confectionarea lenjeriei pentru femei, a palariilor şi colierelor de fantezie, ca panglici pentru decoratii, ca legaturi ornamentale, pentru mobilier etc. Pozitia cuprinde, de asemenea, panglicile drepte cu fire metalice sau chiar cu fire în intregime din metal (cazul galoanelor tesute), cu condiţia ca acestea să fie de tipul celor utilizate la imbracaminte, mobilier sau în scopuri similare (vezi Nota 7 de la acest Capitol). Se numesc chingi panglicile foarte groase şi rezistente, în general din bumbac, în, canepa sau iuta care se utilizeaza la fabricarea articolelor de selarie, hamurilor, curelelor, pentru confectionarea centurilor şi chimirelor, la fabricarea scaunelor etc. Se clasifica, de asemenea, aici chingile pentru jaluzele compuse din două panglici fixate la intervale egale cu benzi mici, totul fiind obţinut prin tesere intr-o singura operaţie. Produsele cuprinse la aceasta pozitie sunt tesute de obicei în acelasi mod ca panzele şi tesaturile de la Capitolele 50 până la 55 sau ca cele de la pozitia nr. 58.01 (în acest ultim caz este vorba mai ales de panglicile din catifea); ele nu se diferentiaza deci de aceste tesaturi decat prin criteriile expuse la punctele 1) la 4) de mai sus. Aceste produse rămân clasificate aici chiar dacă sunt moarate, gofrate, imprimate, pictate etc. B. - BOLDUC Pozitia cuprinde de asemenea, produsele denumite bolduc care reprezinta panglici fără batatura, cu o latime mica (în general, de la cativa mm la 1
23. cm)compuse din fire, monofilamente sau fibre textile, paralelizate şi lipite cu ajutorul unui produs adeziv. Aceste panglici sunt utilizate mai ales ca sfori; unele astfel de produse se folosesc la confectionarea tesaturilor pentru palarii. Aceste produsele au uneori imprimate, la intervale egale, instrucţiuni de utilizare; acestea imprimeuri nu modifica clasificarea lor. Pozitia exclude:
24. a)Pansamentele impregnate sau acoperite cu substante farmaceutice sau condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 30.05). ...
25. b)Panglicile şi chingile care au franjuri obtinute în timpul teserii, precum şi snururi şi alte galoane impletite (pozitia nr. 58.08). ...
26. c)Panglicile şi chingile cuprinse mai specific la alte pozitii, de exemplu cele care au caracterul de: ... 1) etichete, ecusoane sau articole similare sub forma de benzi (pozitia nr. 58.07 sau. 58.10 după cum este cazul); 2) fitile pentru lampi, resouri, lumanari sau similare (pozitia nr. 59.08); 3) furtune pentru pompe sau articole similare (pozitia nr. 59.09); 4) curele de transmisie şi de transport de la pozitia nr. 59.10.
27. d)Panglicile impregnate, imbibate, acoperite sau stratificate clasificate la Capitolul 59 şi în particular panglici din catifea, impregnate cu cauciuc, pentru acoperirea fusurilor (pozitia nr. 59.11). ...
28. e)Panglicile şi chingile confectionate în sensul Părţii II din Consideratiile generale ale Secţiunii XI, altele decat cele descrise în Partea A 2) de mai sus. ...
29. f)Fermoarele (pozitia nr. 96.07) precum şi carligele, agrafele sau butonii din metal comun fixate din loc în loc pe o bandă care are caracter de accesoriu în raport cu ele (pozitiile nr. 83.08 sau 96.06, după cum este cazul). ...
30. g)Panglicile impregnate cu cerneala sau cu un colorant (pozitia nr. 96.12). ... 58.07 - ETICHETE, ECUSOANE ŞI ARTICOLE SIMILARE DIN MATERIALE TEXTILE, SUB FORMA DE BUCATI, BENZI SAU DECUPATE, NEBRODATE. 5807.10 - Tesute 5807.90 - Altele Sub rezerva condiţiilor precizate mai jos, pozitia cuprinde: A) Etichetele din orice material textile (chiar tricotate) pentru marcarea imbracamintei, incaltamintei, acoperamintelor de cap, lenjeriei de casa, saltelelor, jucariilor sau altor articole. Acestea sunt etichete care poarta inscriptii sau desene speciale. Ele cuprind între altele etichete comerciale purtând de exemplu o marca sau instrucţiuni sau, după cum este cazul, emblema obiectului sau natura materialului textil constitutiv (matase, matase artificiala, viscoza etc.) şi etichetele utilizate de particulari (elevii la scoli particulare, militarii etc.) pentru a distinge obiectele care le apartin; acestea din urma poarta în general initiale, un chenar cu amplasamentul necesar pentru o inscriptie manuscrisa ulterioară sau chiar cifre pur şi simplu. B) Ecusoane, blazoane, panglici şi articole similare, din orice materiale textile (chiar tricotate) de tipul celor cusute la suprafaţa exterioara a vesmintelor, beretelor etc. (ecusoane sportive, militare, judetene sau naţionale, panglici care poarta menţiuni ale asociaţiilor de tineret, benzi pentru beretele marinarilor cu numele navei etc.). Toate aceste articole se clasifica la aceasta pozitie, cu condiţia: 1) sa nu fie brodate; inscriptiile sau motivele articolelor clasificate aici se obtin în general prin tesere (cel mai des prin brosare) sau prin imprimare. 2) să fie prezentate sub forma de bucăţi, benzi sau panglici (ceea ce în general este cazul) sau decupate în orice formă, fără a fi altfel prelucrate. Aceasta pozitie nu cuprinde etichetele, ecusoanele şi articolele similare brodate de la pozitia nr. 58.10 sau altfel confectionate decat prin taiere sau decupare de la pozitiile nr. 61.17, 62.17 sau 63.17, după cum este cazul. 58.08 - TRESE SUB FORMA DE BUCATI; ARTICOLE DE PASMANTERIE ŞI ARTICOLE ORNAMENTALE SIMILARE, SUB FORMA DE BUCATI, FARA BRODERIE, ALTELE DECAT CELE CROSETATE SAU TRICOTATE; CIUCURI, POMPOANE ŞI ARTICOLE SIMILARE. 5808.10 - Trese, în bucăţi 5808.90 - Altele A. - TRESE SUB FORMA DE BUCATI; ARTICOLE DE PASMANTERIE ŞI ARTICOLE ORNAMENTALE SIMILARE, SUB FORMA DE BUCATI, FARA BRODERIE, ALTELE DECAT CROSETATE SAU TRICOTATE În afară de trese, aceasta parte a pozitiei cuprinde o mare varietate de produse concepute pentru ornamentarea obiectelor de imbracaminte (imbracaminte de dama, uniforme militare, vesminte ecleziastice, costume de teatru) sau a articolelor de mobilier (inclusiv mobilier pentru nave sau vehicule). Aceste produse se clasifica aici când sunt prezentate în lungimi nedeterminate. Pot să aibă carlige, agrafe, capse, inele şi similare care au caracter de accesorii în raport cu ansamblul, cu condiţia ca prezenta acestora sa nu aiba ca efect pierderea caracterului lor de articole cu lungime nedeterminata. Sub aceleasi rezerve sunt incluse produsele cu paiete, perle sau alte accesorii de acelasi gen atât timp cat aceste accesorii nu sunt aplicate prin coasere, caz în care aceste produse sunt clasificate ca broderii la pozitia nr. 58.10. Dintre articolele acestei grupe se pot menţiona: 1) Trese (plate, patrate sau tubulare). Sunt tesaturi obtinute prin intreteserea oblica a firelor sau chiar a monofilamentelor, lamelor sau formelor similare de la Capitolul 54. La tresele plate sau patrate, firele merg oblic în zig-zag sau de la o margine la cealalta; la tresele tubulare ele urmeaza trasee elicoidale; în ambele cazuri o jumătate din fire merge într-un sens, iar cealalta jumătate în celalalt sens şi se intretes după un model determinat care deseori este simplu. La anumite trese pot fi incluse fire suplimentare intretesute fie în sensul lungimii pentru a intari marginea, fie intr-o ordine oarecare pentru a se obtine un desen. Fabricarea treselor se efectueaza pe razboaie speciale numite razboaie de impletit, razboaie pentru snururi sau razboaie cu crosete. În functie de caracteristicile lor, tresele se numesc snururi, gaitane, suitas, cordoane, galoane impletite etc. Tresele tubulare pot sa conţină uneori un miez din material textil. Tresele sunt utilizate pentru a borda sau decora articolele de imbracaminte (de exemplu galoane impletite decorative) sau articolele de mobilier (de exemplu snururi pentru perdele), ca tuburi pentru fire electrice, pentru confectionarea snururilor de pantofi, cordoanelor de hanorac sau trening pentru sport şi cordoane pentru halate de casa etc. Aceste trese se disting de articolele impletite de la pozitia nr. 56.07 datorita impletirii lor mai puţin stransa şi datorita structurii care este mai simpla. Pozitia exclude tresele clasificate mai specific la alte pozitii şi în mod special:
31. a)tresele fabricate din monofilamente, care au cea mai mare dimensiune a secţiunii transversale peste 1 mm sau din benzi sau forme similare cu o latime peste 5 mm, din materiale plastice sau alte materiale pentru impletit (pozitia nr. 46.01). ...
32. b)Tresele care au caracter de sfori, corzi, funii sau franghii impletite precum şi imitatii de catgut obtinute prin impletire (Pozitia nr. 56.07). ...
33. c)Fitilele impletite pentru lampi, resouri, lumanari sau articolele similare (pozitia nr. 59.08). ...
34. d)Furtunele pentru pompe şi articolele similare (pozitia nr. 59.09). ...
35. e)Curelele de transmisie sau de transport în sensul pozitiei nr. 59.10. ...
36. f)Articolele pentru utilizari tehnice de la pozitia nr. 59.11, de exemplu precum şi cordoane lubrifiante şi impletituri pentru burare. ...
37. g)Fermoarele (pozitia nr. 96.07) precum şi carlige, agrafe şi butoane din metal comun, fixate din loc în loc pe o impletitura a cărui caracter este accesoriu în raport cu ele (pozitia nr. 83.08 sau 96.06, după cum este cazul). ... 2) Milaneze şi torsade. Sunt produse impletite la fel ca firele impletite dar care au un miez mai gros compus dintr-un fascicul din fire sau suvite textile care se rasucesc în timpul impletirii; deseori miezul este impletit cu ajutorul unor fire deja impletite. Aceste produse, rasucite împreună sub forma unui snur chiar de lungime nedeterminata, sunt de asemenea, cuprinse aici. Ele sunt utilizate la decorarea articolele confectionate, pentru fabricarea snururilor pentru halate de casa, snururilor pentru susţinerea perdelelor etc. Pozitia exclude firele metalice acoperite cu materiale textile. Dintre aceste fire se pot menţiona: 1°) Cele al caror miez este din otel şi care sunt destinate pentru fabricarea carcaselor pentru palarii (fire modiste), tulpinilor florilor artificiale şi bigudiurilor (pozitia nr. 72.17). 2°) Firele izolate pentru electricitate (pozitia nr. 85.44). 3) Panglici care conţin pe marginile lor longitudinale (adica paralel cu urzeala) franjuri (taiati sau
38. nu)obtinuti la tesere. Aceste panglici sunt fabricate pe razboaie pentru panglici obisnuite (razboaie cu bara). Franjurii care au marginile lor paralele cu urzeala, sunt în general obtinuti fie cu ajutorul bataturii fie cu ajutorul unor fire groase, mai puţin intinse, care se numesc mosorele. În primul caz, batatura nu formeaza o margine cu cele doua fire exterioare ale urzelii, ci le depăşeşte pe acestea pe fiecare latura a panglicii pentru a forma bucle. Aceste bucle se obtin rotind firele de fond în jurul a doua sau mai multe sfori sau fire metalice (denumite de fileuri) plasate paralel una faţă de cealalta, la dreapta şi la stanga urzelii şi care sunt scoase după ce se formeaza panglica. În al doilea caz firele mai puţin intinse (numite mosorele) sunt alaturate marginilor panglicii şi sunt intrepatrunse pe alocuri de anumite fire de batatura, în timp ce, la anumite intervale ele sunt mentinute la distanta de marginile panglicii cu ajutorul defileurilor, astfel formandu-se buclele. Buclele produse prin acest procedeu pot fi mai mult sau mai puţin numeroase sau distantate şi de lungime regulata sau nu. Uneori ele sunt taiate la extremitatea lor rotunjita după obtinerea panglicii; astfel aceasta prezinta fire care formeaza franjuri care apoi pot fi innodati sau impodobite cu ajutorul canafilor, ciucurilor etc. Aceste panglici sunt folosite mai ales pentru a borda sau pentru a decora articolele de mobilier sau de imbracaminte. Pozitia exclude panglicile cu coltisori sau cu margini dantelate (pozitia nr. 58.06). 4) Alte articole ornamentale de orice lungime şi latime mica, de tipul celor utilizate în special pentru impodobirea articolelor de imbracaminte sau de mobilier. Aceste produse sunt fabricate în special cu trese sau cu alte produse vizate mai sus sau chiar cu panglici. Ele pot fi obtinute prin efectuarea unor operaţii de coasere numai a unuia dintre aceste produse sau prin asamblarea, prin coasere sau altfel, a doua sau mai multe dintre ele (de exemplu o panglica sau o tresa impodobita pe fiecare din marginile lor longitudinale cu galoane sau snururi). Pot consta de asemenea, din panglici sau trese decorate pe alocuri cu ciucuri sau articole similare fixate prin coasere sub rezerva că nu este vorba evident de aplicaţii prin coasere considerate ca broderii la pozitia nr. 58.10. Pozitia nu cuprinde articolele de ornament tricotate sau crosetate de la pozitia nr. 60.02. B. - CIUCURI, CANAFURI, POMPOANE, ARTICOLE IN FORMA DE MASLINA, NUCA ŞI ARTICOLE SIMILARE Contrar produselor menţionate la pct. A de mai sus care au drept caracteristica comuna lungimea nedeterminata, cele despre care este vorba aici sunt dimpotriva articole unitare. 1) Ciucurii sunt de obicei fabricati prin acoperirea uniforma a unei forme (din lemn sau alte materiale) cu fire textile, stranse în jurul formei intr-unul sau mai multe locuri şi ale carei extremitati inferioare se lasă foarte des sa atarne; deseori sunt imbracate apoi cu o garnitura de dantele şi pot avea randuri de ciucuri mici. 2) Canafurile sunt fascicole din fire textile pliate la mijloc, stranse în apropiere de extremitatea lor curbata şi ale caror capete atarna. 3) Articolele în forma de maslina sau nuca sunt forme ovoide şi sunt formate dintr-o formă (din lemn sau hartie) imbracata cu materiale textile; ele pot să aibă gauri destul de mari pentru a fi utilizate ca cursor inelar. 4) Pompoanele sunt un fel de ciucuri obtinuti din fire scurte stranse la mijloc şi ciufulite în toate directiile. Aceste articole sunt deseori prevăzute cu gaitane, destinate să le fixeze; prezenta gaitanelor nu are ca efect excluderea lor de la aceasta pozitie. Aceste articole sunt utilizate mai ales în mobilier şi, în mai mica măsura, pentru obiecte de imbracaminte. Caracterul lor este ornamental, înainte de toate. Pozitia nu cuprinde articole individuale altele decat cele menţionate mai sus. Sunt deci excluse de la aceasta grupa rozetele de pasmanterie (pozitia nr. 62.17 sau 63.07), brandenburgurile, epoletii din pasmanterie (pozitia nr. 62.17), sireturile de pantofi, de corsete, incheiate la extremitati şi dragonii din pasmanterie (pozitia nr. 63.07). Materialele textile utilizate la fabricarea articolelor de la aceasta pozitie sunt foarte diferite: matase, lana, par fin de animale, bumbac, în, fibre sintetice sau artificiale, fire metalice. Între altele sunt excluse de la aceasta pozitie galoanele şi alte benzi tesute care compun panglicile (pozitia nr. 58.06). 58.09 - TESATURI DIN FIRE METALICE ŞI TESATURI DIN FIRE METALIZATE DE LA POZITIA NR. 56.05, DE TIPURILE UTILIZATE PENTRU IMBRACAMINTE, MOBILIER SAU UTILIZARI SIMILARE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE. Semnificatia termenului tesatura este precizata în partea I-C din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Totusi trebuie notat ca în afară de tesaturile fabricate cu ajutorul plaselor metalice de la pozitia nr. 56.05, pozitia cuprinde tesaturile obtinute din suvite, benzi sau fire de metal de la Secţiunile XIV şi XV, atât timp cat nu sunt tesaturi de tipul celor utilizate pentru imbracaminte, mobilier sau pentru utilizari similare şi cat timp nu sunt cuprinse intr-una dintre pozitiile precedente ale acestui Capitol. Tesaturile din materiale textile fabricate parţial cu fire din metal sau cu plase metalice de la pozitia nr. 56.05, sunt cuprinse aici cu condiţia ca firele din metal sau plasele metalice sa predomine ca greutate faţă de oricare dintre diferitele materiale textile care compun tesatura. Trebuie notat ca, la calcularea proportiilor pentru plasele metalice de la pozitia nr. 56.05 trebuie luata în considerare greutatea totala a materialului textil şi metalic care le compun (vezi partea I-A din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Pozitia exclude tesaturile care nu sunt utilizate pentru imbracaminte, mobilier sau utilizari similare, de exemplu panzele din fire metalice (în general pozitiile nr. 71.15, 73.14, 74.14 sau 76.16). 58.10 - BRODERII SUB FORMA DE BUCATI, BENZI SAU MOTIVE DECORATIVE (+). 5810.10 - Broderii prin coroziune ("chimice") sau aeriene şi broderii cu fond decupat (broderii "sparte") - Alte broderii: 5810.91 -- Din bumbac 5810.92 -- Din fibre sintetice sau artificiale 5810.99 -- Din alte materiale textile Broderiile sunt obtinute prin utilizarea firelor numite fire de brodare pentru decorarea unui fond preexistent constand dintr-un tul, un fileu, o catifea, o panglica, o stofa de tricotaj, o dantela sau orice alta tesatura sau pe o pasla ori un material netesut. Firele de brodare sunt în general fire textile; totusi anumite broderii sunt executate cu ajutorul firelor de brodare din fibra de sticlă, fire sau benzi din metal sau din rafie; aceste broderii se clasifica aici. Fondul face foarte des parte din broderia terminata, dar în cazul broderiilor prin coroziune sau aeriene şi al broderiilor cu fond decupat el este eliminat după ce a fost brodat şi rămâne numai desenul care constituie broderia. Anumite broderii sunt realizate cu benzi sau sireturi din material textil şi nu cu fire de brodare propriu-zise. Deci fabricarea pornind de la fond preexistent este cea care diferentiaza în mod special broderiile de dantela. În consecinţa dantelele nu trebuie confundate cu broderiile al caror fond va fi eliminat după executare. Broderiile nu trebuie confundate nici cu tesaturile care prezinta desenele obtinute la tesere cu ajutorul unor fire de brosare (broderii usoare şi alte tesaturi brosate veritabile). Elementele care permit efectuarea distinctiei între broderii şi alte produse sunt furnizate în prezenta Nota explicativa. Broderiile sunt executate manual sau mecanic. Broderiile manuale sunt, în general, de dimensiuni relativ restranse. În schimb broderiile mecanice fabricate pe masini de cusut-brodat sau pe razboaie de brodat sunt foarte des obtinute la lungimi nedeterminate. Broderiile de la aceasta pozitie cuprind în principal cele trei grupe de mai jos: I. - BRODERII PRIN COROZIUNE SAU AERIENE ŞI BRODERII CU FOND DECUPAT Aceste broderii a caror tesatura de fond a fost, după executarea broderiei, eliminata prin procedee chimice (broderii chimice sau aeriene) sau prin decuparea cu foarfecele sau altfel (broderii cu fond decupat). Acestea broderii sunt deci numai desenele brodate. Diferentierea acestor broderii de dantelele de la pozitia nr. 58.04, nu se mai poate face pe criteriul existentei unei tesaturi de fond. Totusi deosebirea se poate face dacă se observa urmatoarele aspecte: A) În timp ce dantelele sunt compuse dintr-un fir continuu sau prin intreteserea a doua sau mai multe fire continue, ale caror functii se confunda şi care prezinta, în general, acelasi aspect pe ambele fete, broderiile cuprinse aici, obtinute mecanic, au doua fire cu functii diferentiate; unul (firul de broderie) este firul de faţa, iar celalalt (firul de suveica) este firul de spate, de obicei mult mai fin decat primul. În acest caz dosul şi faţa acestor broderii au aspect diferit; faţa prezinta un anumit relief în timp ce dosul este plat. B) În cazul broderiilor cu fond decupat, deseori rămân pe contururile desenelor, mici capete de fire ale tesaturii de fond care nu a fost eliminata în intregime. II. - BRODERII AL CAROR FOND ESTE PASTRAT DUPA CE A FOST BRODAT La aceste broderii firul de brodare traverseaza fondul la intervale formand pe acest fond sau pe marginile lui puncte, precum punctul de avans, punctul de lantisor, punct de intepatura, punct de nisip, punct de feston etc. În general desenul nu apare în intregime decat faţa tesaturii. Un mare numar de broderii conţin ajururi (ajur scara, ajur serpentina, ajur rauri etc.) adica locuri goale (obtinute prin perforare sau decupare cu un poanson sau prin tragerea anumitor fire de batatura sau de urzeala sau ambelor tipuri de fire ale tesaturii de fond) care sunt fixate sau infrumusetate cu ajutorul unui fir de brodare. Ele dau mai multa lejeritate broderiei sau chiar constituie principala atractie. Printre broderiile cu ajur se pot cita broderiile englezesti. Articolele care au fost supuse numai operaţiei simple de tragere a firelor, fără o alta operaţie de brodare sunt excluse de la aceasta pozitie considerate ca brodate. La anumite broderii, firul de brodare nu intervine decat atunci când desenul dorit a fost în prealabil conturat sau umplut cu un fir de umplutura destinat sa confere desenului un anumit relief. Anumite broderii executate mecanic, în special broderia "plumetis" şi anumite museline brodate prezinta acelasi aspect ca şi tesaturile "plumetis" (stofe usoare gen broderie), muselinele brosate sau alte tesaturi brosate clasificate în Capitolele 50 până la 55. Totusi, se face distinctia între ele, prin urmatoarele caracteristici, care rezultă din metoda de fabricatie. La tesaturile brosate, desenele sunt produse în timpul teserii cu fire de brosare; firele de brosare ale unui acelasi rand de desene sunt introduse exact între aceleasi fire de fond sau aceleasi fire de urzeala ale tesaturii de fond. La tesaturile brodate, dimpotriva, tesatura de fond este fabricata deja când se începe producerea desenelor la suprafaţa sa; pentru a obtine aceste desene, tesatura de fond este intinsa pe un razboi de brodat; intinderea şi pozitia tesaturii nu pot fi deci suficient de perfecte pentru ca acele razboiului să între exact între aceleasi fire de batatura sau de urzeala ale tesaturii de fond pe toate traiectoriile corespunzătoare ale firelor de broderie. Mai mult, acele patrund deseori în firele insele ale tesaturii de fond, ceea se nu se intampla la tesaturile brosate. Aceste trasaturi distinctive ale tesaturilor brosate şi ale tesaturilor brodate pot fi observate destramandu-le fir cu fir la nivelul desenului. III. - BRODERII DE APLICATIE Aceste broderii constau dintr-o tesatura textila sau pasla care reprezinta fondul pe care se aplică, cu ajutorul unor puncte de cusatura obisnuite sau al unor puncte de broderie: A) Perle, paiete, pietre semi-pretioase sau accesorii ornamentale similare; aceste accesorii sunt în general din sticlă, gelatina, metal sau lemn şi sunt fixate prin coasere pentru a forma desene pe fond. B) Motive decorative din materiale textile sau din alte materiale; aceste motive decorative constau de obicei din tesatura (inclusiv dantela) având o structura în general diferita de cea a tesaturii de fond, decupate în forma de desene oarecare şi care se fixeaza pe tesatura cu ajutorul unor puncte de cusatura obisnuite sau a unor puncte de broderie; alteori, tesatura de fond a fost decupata în locurile în care se aplică motivul decorativ (incrustatii). C) Snururi, fire "omida" (paroase), produse de pasmanterie etc. care formeaza desenul. Broderiile vizate mai sus sunt cuprinse la aceasta pozitie când sunt prezentate: 1) Sub forma de bucăţi sau benzi, de lungime nedeterminata şi de latime oarecare sau decupate în forma patrata sau dreptunghiulara. Bucăţile şi benzile pot prezenta desene repetate, destinate sau nu să fie separate în continuare pentru a fi transformate în articole finite (benzi de etichete brodate pentru marcajul obiectelor de imbracaminte, bucăţi brodate la intervale regulate şi destinate să fie decupate pentru a obtine bavete pentru copii etc.). 2) Sub forma de motive decorative. Motivele decorative sunt elemente de forme diferite care formeaza un desen brodat şi sunt caracterizate de faptul ca sunt destinate să fie incorporate ca element de broderie (prin aplicare, inserare sau în alt mod), de exemplu într-un obiect de lenjerie de corp, de imbracaminte sau intr-o stofa de mobila. Ele pot fi decupate în orice formă, dublate sau altfel confectionate. Desenul poate consta dintr-o initiala, o cifra, o stea, o insigna militara sau sportiva etc. sau din ornamente de orice fel. Ecusoanele, blazoanele, insignele şi similarele, care constituie motive de broderie sunt clasificate aici. Pozitia nu cuprinde:
39. a)Broderiile de materiale netextile (exemplu: piele, material plastic, impletituri din fibre vegetale, cartoane). ...
40. b)Tapiseriile cu acul (pozitia nr. 58.05). ...
41. c)Seturile compuse din bucăţi de tesaturi şi de fire pentru confectionarea fetelor de masa sau a servetelelor brodate sau articole similare (pozitia nr. 63.08). ...
42. d)Broderiile confectionate în sensul Părţii II din Consideratiile generale ale Secţiunii XI (altele decat motivele), chiar sub forma de articole finite gata de utilizare, precum şi articolele de broderie unitare şi complete, gata de a fi utilizate ca atare şi obtinute direct printr-o singura operaţie de broderie, fără confectie ulterioară. Aceste produse, foarte numeroase, se clasifica la pozitiile aferente articolelor confectionate (de exemplu Capitolele 61, 62, 63 sau 65). Dintre ele se pot cita batistele, bavetele, mansetele, gulerasele, corsajele, rochiile, servetele, mileurile, suporturile pentru pahare sau sticle, perdelele etc. ...
43. e)Broderiile prin corodare sau aeriene cu fir de brodare din fibre de sticlă (pozitia nr. 70.19). ... Note explicative de subpozitie. Subpozitia nr. 5810.10 Subpozitia nu cuprinde broderiile englezesti. 58.11 - PRODUSE TEXTILE MATLASATE SUB FORMA DE BUCATI, CONSTITUITE DINTR-UNUL SAU MAI MULTE STRATURI DE MATERIALE TEXTILE ASOCIATE CU UN MATERIAL DE UMPLUTURA, TIGHELITE, CAPITONATE SAU ALTFEL COMPARTIMENTATE, ALTELE DECAT BRODERIILE DE LA POZITIA NR. 58.10. Pozitia cuprinde produsele textile sub forma de bucăţi constituite din: 1) un strat de material textil, stofa obisnuita, tricotata sau materiale tesute sau netesute şi un strat de umplutura (de exemplu fibre textile prezentată sub forma de val, pasla, fetru, vata din celuloza, pasla, din materiale plastice spongioase sau din cauciuc spongios) sau 2) doua straturi de materiale textile, stofa obisnuita, tricotata, de materiale tesute sau netesute sau din combinatii ale acestor materiale, separate de un strat de umplutura. Aceste straturi sunt asamblate în general prin lipire (inclusiv termolipire), prin coasere cu acul sau prin coasere simpla (inclusiv coasere-tricotare), de exemplu prin cateva randuri de impunsaturi rectilinii cu acul sau impunsaturi care formeaza un motiv decorativ, atât timp cat aceste impunsaturi cu acul servesc în principal la captusire şi nu au rol decorativ. Ele pot fi de asemenea, asamblate şi prin puncte innodate sau prin lipire, prin termolipire sau prin alt procedeu atâta timp cat produsul prezinta un aspect matlasat (compartimentat), adica un efect de impartire în romburi similar cu captusirea obtinuta prin coasere, tighelire sau tricotare. Produsele de la aceasta pozitie pot fi impregnate, imbibate sau acoperite sau materialele care sunt utilizate pentru fabricarea lor pot fi ca materialele textile. Aceste produse sunt utilizate în mod obisnuit pentru fabricarea articolelor de pat sau a cuverturilor de pat, obiectelor de imbracaminte izolanta, draperiilor, dublurilor aşezate sub faţă de masa, servetelor pentru asezarea farfuriilor etc. Pozitia nu cuprinde:
44. a)Foile din materiale plastice capitonate cu material de umplutura prin coasere sau lipire la cald (Capitolul 39). ...
45. b)Produsele textile matlasate sau capitonate în care impunsaturile cu acul sau cusaturile formeaza desene ce le conferă caracter de broderie (pozitia nr. 58.10). ...
46. c)Articolele confectionate din aceasta Secţiune (vezi Nota 7 din Secţiunea XI). ...
47. d)Articolele de pat sau mobilier, umplute sau captusite din Capitolul 94. ... ---------