CONVENŢIE din 27 aprilie 2015

Pe scurt

Această convenție este un acord între România și Regatul Norvegiei pentru a evita ca persoanele și companiile să fie impozitate de două ori pe același venit și pentru a preveni evaziunea fiscală.

Ce reglementează

• Impozitele pe venit stabilite de România și Norvegia, inclusiv cele pe câștigurile din vânzarea de proprietăți și pe creșterea capitalului.
• Definițiile termenilor cheie folosiți în contextul impozitării internaționale, cum ar fi "rezident", "sediu permanent" și "întreprindere".
• Regulile pentru determinarea rezidenței fiscale a persoanelor fizice și juridice.
• Cazurile în care o activitate de afaceri într-un stat poate constitui un "sediu permanent".

Cui îi privește

• Persoanele fizice și juridice care sunt rezidente fiscal în România sau în Norvegia, sau în ambele state.
• Autoritățile fiscale din România și Norvegia.

Puncte cheie

• Convenția se aplică impozitelor pe venit, inclusiv impozitul național pe venit, impozitul județean municipal pe venit, impozitul municipal pe venit și impozitul național pe remunerațiile artiștilor nerezidenți în Norvegia, precum și impozitul pe venit și impozitul pe profit în România.
• O persoană fizică este considerată rezidentă a statului în care are o locuință permanentă sau legături personale și economice mai strânse (centrul intereselor vitale).
• Un "sediu permanent" include un loc fix de afaceri, cum ar fi o sucursală sau o fabrică, dar și un șantier de construcții care durează mai mult de douăsprezece luni.
• Veniturile din proprietăți imobiliare obținute de un rezident al unui stat contractant din proprietăți situate în celălalt stat sunt impozabile în celălalt stat.