Codul aerian din 22 august 1997

CODUL AERIAN din 22 august 1997 (Ordonanţa nr. 29 din 22 august 1997 privind Codul aerian) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 208 din 26 august 1997 În temeiul art. 1 lit. h) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României emite următoarea ordonanţa:

Capitolul 1

Prevederi generale

Secţiunea I

Domeniul de aplicare

Articolul 1

Prevederile prezentului Cod aerian se aplică tuturor activităţilor aeronautice civile şi activităţilor aeronautice conexe, precum şi tuturor persoanelor fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi aeronautice civile în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul României.

România are suveranitate deplina şi exclusiva asupra spaţiului aerian naţional, care face obiectul proprietăţii publice.

Articolul 2

Activitatea aeronautica civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin prezentul Cod aerian, prin actele normative interne din domeniu, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte.

Secţiunea a II-a Termeni şi definiţii

Articolul 3În sensul prezentului Cod aerian se utilizează termenii şi definiţiile de mai jos:

3.1. Accident: un eveniment legat de utilizarea unei aeronave, care se produce între momentul în care o persoană se imbarca la bordul acesteia, cu intenţia şi cu dreptul legal de a efectua un zbor, şi momentul când toate persoanele aflate la bord sunt debarcate, şi în cursul căruia:

Aeronava este considerată disparuta când cautarile oficiale s-au încheiat şi epava nu a fost localizata.

Se exclud din categoria accidentelor următoarele situaţii:

3.2. Act de intervenţie ilicită: un act de:

3.3. Activităţi aeronautice civile: totalitatea activităţilor legate de proiectarea, construcţia, atestarea, reparaţia, întreţinerea şi exploatarea aeronavelor şi a aerodromurilor, de dirijarea traficului aerian, de pregătirea personalului aeronautic, precum şi a activităţilor conexe acestora;

3.4. Activităţi aeronautice conexe: activităţile care au ca obiect aprovizionarea cu piese de schimb şi materiale necesare funcţionarii aeronavelor;

3.5. Administrator al aerodromului: persoana fizica sau juridică care conduce şi gestionează un aerodrom aflat în proprietatea publică sau în proprietatea privată a unor persoane fizice sau juridice;

3.6. Aerodrom: suprafaţa delimitata pe pământ sau pe apa, care cuprinde, eventual, clădiri, instalaţii şi materiale, destinată a fi utilizata, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Aerodromul utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport.

3.7. Aeronava: aparatul care se poate menţine în atmosfera cu ajutorul altor reactii ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului;

3.8. Aeronave de stat: aeronavele folosite pentru servicii militare, vamale sau de poliţie;

3.9. Aeroport: aerodromul deschis pentru operaţiuni comerciale de transport aerian;

3.10. Aeroport internaţional: aeroportul nominalizat ca aeroport de intrare şi de plecare, destinat traficului internaţional al aeronavelor, şi în care sunt asigurate facilităţile de control pentru trecerea frontierei de stat, pentru controlul vamal, de sănătate publică, pentru controlul veterinar şi fitosanitar, precum şi pentru alte facilităţi similare;

3.11. Agenţi aeronautici civili: orice persoană juridică autorizata sa desfăşoare activităţi în domeniul aeronauticii civile;

3.12. Ancheta administrativă: activitatea concretă de identificare, de strangere şi de analiza a informaţiilor pentru determinarea cauzelor, emiterea concluziilor şi, pe baza lor, stabilirea unor recomandări privind securitatea zborurilor, precum şi pentru formularea unor propuneri şi recomandări de imbunatatire a activităţilor în vederea prevenirii accidentelor şi incidentelor de aviatie;

3.13. Audit: inspecţia sau examinarea oficială în vederea determinării eficientei, siguranţei, calităţii şi altele;

3.14. Autorizarea operatorului aerian: constatarea îndeplinirii de către un operator aerian a condiţiilor prevăzute de reglementările aeronautice române, în vederea eliberării unui Certificat sau Autorizaţie de operator aerian;

3.15. Autorizaţie de operator aerian: documentul care atesta autorizarea unui operator aerian să efectueze activităţi de lucru aerian sau de aviatie generală;

3.16. Certificat de operator aerian: documentul care atesta capacitatea unui operator aerian de a efectua activităţi de transport aerian public;

3.17. Certificat de navigabilitate: documentul individual, obligatoriu la bordul fiecărei aeronave, prin care se atesta navigabilitatea acesteia;

3.18. Drept de trafic: dreptul unui operator aerian autorizat de a transporta pasageri, bagaje, mărfuri şi/sau posta pe o ruta aeriană care deserveşte doua sau mai multe aeroporturi interne sau internaţionale;

3.19. Facilităţi: activităţile desfăşurate pe un aeroport, legate de intrarea şi ieşirea aeronavelor, a persoanelor, a bagajelor, a mărfurilor, a poştei şi altele asemenea, cu dotările tehnice de aviatie şi de alta natura;

3.20. Incident: un eveniment, altul decât un accident, asociat cu utilizarea unei aeronave, care afectează sau ar putea afecta siguranţa exploatării;

3.21. Licenta de lucru în perimetrul infrastructurii aeroportuare: document individual prin care se acordă unui agent economic dreptul de a desfăşura activităţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare;

3.22. Licenta de transport aerian: document individual prin care se acordă unui operator aerian autorizat drepturi de trafic pe o ruta aeriană care deserveşte doua sau mai multe aeroporturi interne sau internaţionale;

3.23. Navigabilitate: caracteristica aeronavei pregătite pentru zbor, constând în conformarea acesteia la prevederile reglementărilor de admisibilitate la zbor a unei aeronave;

3.24. Operarea aeronavei: folosirea aeronavei pentru scopuri de navigaţie aeriană care include navigarea aeronavei. Orice persoană fizica sau juridică care efectuează operaţiuni cu aeronave, cu sau fără drept legal de comanda asupra aeronavei, va fi considerată angajata în operarea aeronavei în înţelesul prezentului cod aerian.

3.25. Operator aerian: persoana fizica sau juridică angajata sau care îşi propune să se angajeze în operarea aeronavelor;

3.26. Pilot comandant: pilotul responsabil cu comanda şi siguranţa aeronavei pe durata zborului;

3.27. Reglementări aeronautice: norme, proceduri sau standarde specifice activităţilor aeronautice civile;

3.28. Securitate aeronautica: ansamblu de măsuri, resurse materiale şi forte umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul protecţiei aeronauticii civile împotriva actelor de intervenţie ilicite;

3.29. Servicii de trafic aerian: termen generic desemnând, în mod variat, serviciul de informare a zborurilor, serviciul de alarmare, căutare şi salvare, serviciul consultativ privind traficul aerian, serviciul de coordonare, dirijare şi control regional, serviciul controlului de apropiere sau serviciul controlului de aerodrom;

3.30. Servitute aeronautica: sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil aeronautic;

3.31. Siguranţa zborului: capacitate a activităţii aeronautice constând în evitarea afectării sănătăţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube materiale;

3.32. Tehnica aeronautica: tehnica folosită în aeronautica, care intra sub incidenţa normelor privind siguranţa zborului;

3.33. Trafic aerian: ansamblul de aeronave aflate în zbor într-un spaţiu aerian determinat şi, respectiv, de aeronave care se afla în suprafaţa de manevra a unui aerodrom.

Capitolul 2

Administrarea aviaţiei civile în România

Articolul 4

Ministerul Transporturilor, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, are următoarele atribuţii:

Articolul 5

Ministerul Transporturilor asigura, direct sau prin delegare de competenţa, prin instituţii publice sau societăţi comerciale autorizate, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, pregătirea profesională şi perfecţionarea personalului aeronautic civil, certificarea şi înmatricularea aeronavelor civile, inspecţia şi controlul acestora, anchetarea incidentelor şi a accidentelor de aviatie civilă, precum şi controlul tehnic şi inspecţia de siguranţă a zborului şi securitate aeronautica pentru transportul aerian.

Instituţiile publice şi societăţile comerciale prevăzute la alineatul precedent se vor finanta integral din tarife, taxe şi comisioane obţinute din prestaţii specifice.

Capitolul 3

Spaţiul aerian naţional

Secţiunea I

Generalitati

Articolul 6

Spaţiul aerian naţional reprezintă coloana de aer situata deasupra teritoriului de suveranitate al României, până la limita inferioară a spaţiului extraatmosferic.

În spaţiul aerian naţional se desfăşoară atât trafic aerian civil, cat şi trafic aerian militar.

Articolul 7Spaţiul aerian naţional cuprinde:

Articolul 8Sunt asimilate, din punct de vedere al navigaţiei aeriene, cu spaţiul aerian naţional:

Articolul 9

Clasificarea spaţiului aerian naţional, din punct de vedere al asigurării serviciilor de trafic aerian, se stabileşte în conformitate cu standardele elaborate de organizaţiile internaţionale de aviatie civilă la care România este parte.

Articolul 10

În timp de pace, Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, organizează spaţiul aerian naţional şi stabileşte principiile şi regulile de folosire a acestuia.

Secţiunea a II-a Circulaţia aeronavelor

Articolul 11

Reglementările în domeniul circulaţiei aeronavelor în spaţiul aerian naţional sunt obligatorii pentru toate aeronavele civile, indiferent de categoria şi de naţionalitatea acestora.

Aeronavele militare sunt supuse prevederilor alin. 1, atunci când zborul lor se efectuează în spaţiul aerian naţional repartizat aviaţiei civile.

Articolul 12În spaţiul aerian naţional, zborul aeronavelor este permis după cum urmează:

Articolul 13

Toate aeronavele civile care survoleaza teritoriul României au obligaţia achitării unor tarife pentru utilizarea instalaţiilor şi serviciilor de trafic aerian.

Tarifele prevăzute la alin. 1 sunt nediscriminatorii pentru aceleaşi categorii de zboruri, indiferent de naţionalitatea operatorilor aerieni şi a statului de înmatriculare.

Sunt scutite de la plata tarifelor prevăzute la alin. 1 următoarele categorii de aeronave:

Pot fi scutite, total sau parţial, de plată tarifelor prevăzute la alin. 1 şi alte categorii de aeronave sau zboruri, cu aprobarea Ministerului Transporturilor.

Secţiunea a III-a Aterizarea şi decolarea aeronavelor civile

Articolul 14

Decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se efectuează numai pe aerodromurile civile autorizate corespunzător.

Articolul 15

Este interzis ca aeronavele civile sa decoleze sau sa aterizeze pe alte aerodromuri civile decât cele autorizate, cu excepţia cazurilor de forta majoră, pentru practicarea unor sporturi aeronautice, aeronavelor care aterizeaza din dispoziţia autorităţilor române competente, precum şi a altor aeronave pentru care se stabilesc derogări de la prevederile acestui articol prin reglementări specifice emise de Ministerul Transporturilor.

Secţiunea a IV-a Raporturi juridice la bordul aeronavei civile

Articolul 16

Raporturile juridice petrecute la bordul aeronavelor civile înmatriculate în România, precum şi statutul juridic al încărcăturii aflate la bordul acestora, în timpul unui zbor internaţional, dincolo de granitele României, sunt reglementate de legislaţia română.

Prevederile legislaţiei române se aplică şi aeronavelor civile neinmatriculate în România, precum şi echipajului şi călătorilor aflaţi la bordul lor, în timpul în care aceste aeronave zboara în spaţiul aerian al României, cu derogarile stabilite de acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

Capitolul 4

Naţionalitatea şi drepturile asupra aeronavelor civile

Secţiunea I

Naţionalitatea şi înmatricularea aeronavelor civile

Articolul 17

Aeronavele civile române pot zbura în spaţiul aerian naţional numai dacă sunt înmatriculate în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, ţinut de Ministerul Transporturilor.

Fac excepţie de la prevederile alin. 1 aeronavele civile stabilite prin reglementări aeronautice specifice, emise de Ministerul Transporturilor.

Aeronavele de stat româneşti pot efectua operaţiuni aeriene civile şi fără a fi înmatriculate în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, dacă îndeplinesc cerinţele de navigabilitate pentru astfel de zboruri şi sunt identificate de către ministerul care are jurisdicţia asupra acestora, în conformitate cu reglementările special emise în acest scop de către instituţia respectiva.

Operatorii aerieni români pot executa operaţiuni aeriene civile cu aeronave înmatriculate în alt stat, pentru perioade limitate de timp, după ce au obţinut dreptul de folosinţă în temeiul unui contract de închiriere pe o durată determinata, cu respectarea reglementărilor emise în acest sens de Ministerul Transporturilor.

Articolul 18

O aeronava civilă poate fi înregistrată în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, numai dacă:

Certificatul de înmatriculare emis de Ministerul Transporturilor va conţine datele de identificare a aeronavei civile, însemnul de naţionalitate şi marca de ordine, care vor fi inscriptionate în mod vizibil pe aeronava civilă, cat şi datele de identificare a deţinătorului şi/sau a proprietarului.

Articolul 19

Prin înmatricularea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, aeronava respectiva capata naţionalitatea română.

Înmatricularea unei aeronave civile în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile şi certificatul de înmatriculare nu constituie dovada deţinerii legale sau a proprietăţii asupra aeronavei civile în nici o acţiune juridică în care deţinerea sau proprietatea aeronavei respective este în litigiu.

Articolul 20

Metodologia înmatriculării în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, precum şi prevederile privind emiterea, suspendarea sau revocarea certificatului de înmatriculare sunt conţinute în reglementări aeronautice specifice, emise de Ministerul Transporturilor.

Secţiunea a II-a Drepturile asupra aeronavelor civile

Articolul 21

Sunt recunoscute, fără discriminare, persoanelor fizice sau juridice, române sau străine, următoarele drepturi reale asupra aeronavelor civile:

Articolul 22

Actele de proprietate sau de transmitere a proprietăţii, de constituire de ipoteci sau a altor drepturi reale care privesc o aeronava civilă sunt reglementate de legislaţia naţionala şi se înscriu în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile.

Înscrierea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile nu este constitutivă de drepturi şi are ca efect numai opozabilitatea faţă de terţi a dreptului înscris.

Capitolul 5

Aerodromurile civile

Articolul 23

Aerodromurile civile pot fi proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, iar din punct de vedere operational pot fi deschise sau închise circulaţiei aeriene publice.

Articolul 24

Înfiinţarea, funcţionarea şi dezafectarea aerodromurilor civile sunt supuse reglementărilor aeronautice specifice, emise de Ministerul Transporturilor cu avizul ministerelor interesate, prin care se stabilesc cerinţele tehnice, operationale şi procedurale.

Articolul 25

Aerodromurile civile pot fi administrate de persoane juridice române sau de persoane fizice cu domiciliul permanent în România.

Articolul 26

Toate aerodromurile civile deschise pentru operarea aeronavelor civile trebuie să fie autorizate de către Ministerul Transporturilor din punct de vedere al îndeplinirii cerinţelor tehnice, operationale, de siguranţă zborului, de securitate aeronautica şi de protecţie a mediului, potrivit standardelor internaţionale acceptate de România.

Ministerul Transporturilor va tine un registru al tuturor aerodromurilor civile autorizate din România.

Articolul 27

Toate aeronavele civile care executa zboruri internaţionale cu originea/destinaţia România sunt obligate sa decoleze şi sa aterizeze pe un aeroport deschis traficului aerian internaţional.

Articolul 28

Administratorii aerodromurilor civile au obligaţia de a asigura toate condiţiile necesare pentru aterizarea şi decolarea în siguranţa a aeronavelor, protecţia şi serviciile necesare aeronavelor la sol, precum şi pentru lupta împotriva incendiilor, iar în aeroporturi, ordinea, securitatea şi protecţia împotriva actelor ilicite, precum şi, după caz, existenta facilităţilor de vama, granita, ambulanta, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane.

Articolul 29

Agenţii economici şi, după caz, organele specifice ale autorităţii de stat (vama, frontiera, poliţie şi altele), care desfăşoară activităţi pe aerodromuri civile, au obligaţia de a respecta normele stabilite, în temeiul prezentului cod aerian şi al reglementărilor aeronautice, de către administratorii acestora în interesul public şi al dezvoltării transporturilor aeriene.

Agenţii economici care desfăşoară activităţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare trebuie să deţină o licenta de lucru în acest perimetru, eliberata de Ministerul Transporturilor.

Articolul 30

Instalaţiile şi echipamentele aeroportuare, inclusiv cele radioelectrice şi meteorologice, precum şi serviciile de navigaţie aeriană sunt accesibile tuturor aeronavelor civile.

Articolul 31

Tarifele, taxele şi redevenţele stabilite pentru utilizarea facilităţilor aeroportuare prevăzute la art. 30 se aplică nediscriminatoriu, indiferent de naţionalitatea aeronavei civile, şi se publică în conformitate cu reglementările internaţionale de aviatie.

Sunt scutite de la plata tarifelor, taxelor şi redevenţelor prevăzute la alin. 1 următoarele categorii de aeronave:

Pot fi scutite, total sau parţial, de la plata tarifelor prevăzute la alin. 1 şi alte categorii de aeronave civile sau zboruri, cu aprobarea Ministerului Transporturilor.

Capitolul 6

Personalul aeronautic civil

Secţiunea I

Prevederi generale

Articolul 32

În aeronautica civilă funcţionează personal aeronautic civil, personal de alte specialităţi, precum şi personal administrativ şi auxiliar.

Articolul 33Personalul aeronautic civil cuprinde:

Personalul aeronautic civil trebuie să fie titularul unui brevet sau unui certificat corespunzător şi al unei licenţe în termen de valabilitate, emise de Ministerul Transporturilor.

Articolul 34Personalul aeronautic civil navigant cuprinde:

Orice altă persoană aflată la bordul unei aeronave civile este considerată pasager şi nu are calitatea de personal aeronautic navigant.

Articolul 35

Personalul aeronautic civil nenavigant cuprinde personalul tehnic calificat, care lucrează direct la planificarea şi pregătirea operationala a zborurilor, la proiectarea, construirea, controlul, omologarea, certificarea, pregătirea, exploatarea, întreţinerea şi repararea tehnicii aeronautice.

Secţiunea a II-a Comandantul şi echipajul aeronavei civile

Articolul 36

Echipajul aeronavei civile este constituit din personal cu calificare corespunzătoare, care desfăşoară activităţi la bord în conformitate cu reglementările în vigoare.

Echipajul se afla în subordinea comandantului de aeronava civilă şi este desemnat de către operatorul aerian, pentru fiecare zbor în parte.

Articolul 37

Funcţia de comandant de aeronava civilă este îndeplinită de pilotul comandant, calificat pentru categoria, clasa şi tipul aeronavei civile respective şi având licenta în termen de valabilitate.

Calitatea de comandant de aeronava civilă începe din momentul încredinţării misiunii şi se păstrează până la terminarea acesteia.

Comandantul aeronavei civile care remorcheaza alte aeronave este comandantul acestora până la declanşarea lor.

Articolul 38

Comandantul de aeronava civilă răspunde de pregătirea fiecărui zbor în parte. El este obligat, în acest scop:

Comandantul de aeronava civilă trebuie să refuze decolarea, dacă constata nereguli cu ocazia îndeplinirii sarcinilor prevăzute în prezentul articol.

Articolul 39

În timpul misiunii, comandantul de aeronava civilă răspunde faţă de entitatea care i-a încredinţat misiunea, de executarea ei în bune condiţii, de stricta respectare a dispoziţiilor prezentului cod aerian, privitoare la zboruri, şi a reglementărilor de circulaţie aeriană, de comportate şi disciplina a echipajului în zbor şi la sol, precum şi de folosirea şi păstrarea aeronavei civile în bune condiţii de zbor.

În timpul escalelor sau al oricăror alte aterizari pe durata misiunii, răspunderea comandantului de aeronava civilă încetează cu privire la aeronava, cu privire la pasageri şi la incarcatura, din momentul predării aeronavei, după coborârea persoanelor imbarcate şi a întregului echipaj. Responsabilitatea comandantului este angajata din nou, în momentul reluării în primire a aeronavei civile.

În timpul zborului, comandantul de aeronava civilă nu-şi poate delega atribuţiile sale. Dacă însă comandantul de aeronava civilă este împiedicat, din orice cauza, în cursul zborului sau la sol, să-şi îndeplinească funcţia şi, în lipsa desemnării prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, funcţia de comandant de aeronava civilă va fi exercitat de ceilalţi membri ai echipajului de conducere, în ordinea următoare: copilot, navigator, mecanic de bord şi radiotelegrafist.

Articolul 40

Comandantul unei aeronave civile aflate în zbor are jurisdicţie asupra întregului personal aeronautic civil aflat la bord.

Dispoziţiile date de comandantul de aeronava civilă în timpul zborului trebuie să fie executate întocmai de toate persoanele imbarcate.

Comandantul de aeronava civilă are putere disciplinară pentru realizarea misiunii în bune condiţii, putând aplica, împotriva persoanelor care nu executa dispoziţiile sale, măsurile pe care le considera de cuviinţă. El poate debarca pe oricare membru al echipajului şi pe oricare pasager la o escala intermediara, pentru motive determinate de siguranţă zborului şi de păstrarea ordinii în aeronava civilă.

În caz de primejdie, comandantul de aeronava civilă este dator sa ia toate măsurile pentru salvarea pasagerilor, a echipajului şi a încărcăturii. De asemenea, pentru salvarea aeronavei civile, el poate ordonă delestarea ei.

Comandantul unei aeronave civile îşi menţine, în cazul unui accident de zbor, toate îndatoririle sale, până în momentul când organul în drept îl eliberează de misiunea pe care o îndeplineşte cu aceasta aeronava.

Articolul 41

La sol, comandantul de aeronava civilă are obligaţia sa întreprindă demersurile necesare în cazul unei reţineri a aeronavei sale sau în cazul unor măsuri luate cu privire la echipaj, pasageri sau incarcatura.

Articolul 42

În lipsa unei împuterniciri speciale, comandantul de aeronava civilă nu are voie sa înstrăineze, sub nici o formă, aeronava, părţi din aeronava sau orice alte bunuri din inventarul ei.

Articolul 43

Prin derogare de la prevederile art. 37, se poate insarcina în funcţia de comandant de aeronava civilă şi o altă persoană decât pilotul comandant.

Obligaţiile şi răspunderile pentru executarea misiunii se împart între comandantul de aeronava civilă şi pilotul comandant, după cum urmează:

Capitolul 7

Transportul aerian public şi în interes propriu

Secţiunea I

Generalitati

Articolul 44

Operaţiunile aeriene civile, care pot fi efectuate pe teritoriul României, pot fi împărţite după cum urmează:

Secţiunea a II-a Transporturile aeriene publice

Articolul 45

Transporturile aeriene publice sunt transporturile de pasageri, bagaje, mărfuri şi posta, executate pe baze comerciale de către operatori aerieni care poseda certificat de operator aerian şi licenta de transport aerian, prin curse regulate sau neregulate. Transporturile aeriene internaţionale de pasageri, bagaje, mărfuri şi posta sunt supuse convenţiilor internaţionale în domeniul transporturilor aeriene, la care România este parte.

Articolul 46

Transporturile aeriene publice se executa pe bază de contract de transport, încheiat între operatorul aerian şi pasager sau expeditorul de marfa şi/sau posta.

Prin contractul de transport aerian, operatorul aerian se obliga sa ducă pe calea aerului la destinaţie pasagerii, bagajele, marfa şi/sau posta, iar beneficiarul, sa plătească preţul transportului.

Articolul 47

Operatorul aerian răspunde pentru orice prejudiciu care a produs decesul sau vătămarea sănătăţii pasagerilor ori avarierea sau pierderea bagajelor, a mărfii şi/sau a poştei.

Regimul răspunderii operatorului aerian este, pentru transporturile aeriene internaţionale, stabilit în conformitate cu convenţiile şi înţelegerile internaţionale la care România este parte, iar pentru transporturile aeriene interne, în conformitate cu prevederile dreptului comun, în măsura în care nu s-a stabilit altfel printr-o lege specială.

Articolul 48

Transporturile aeriene publice efectuate prin curse regulate sunt transporturile aeriene executate după orare publicate şi rute prestabilite, destinate a asigura legătură între doua sau mai multe aeroporturi şi în care capacitatea comercială disponibilă este pusă la dispoziţie publicului, contra cost.

Articolul 49

Transporturile aeriene publice, altele decât cele prevăzute la art. 48, se efectuează prin curse neregulate.

Articolul 50

Operatorii aerieni români pot efectua transporturi aeriene publice interne şi internaţionale, prin curse regulate sau neregulate, pe baza licenţei de transport aerian, eliberata de Ministerul Transporturilor.

Excepţiile de la prevederile alin. 1 se stabilesc de către Ministerul Transporturilor prin reglementări specifice.

Operatorii aerieni străini pot efectua transporturi aeriene prin curse regulate sau neregulate, spre sau dinspre România, pe baza drepturilor de trafic acordate de Ministerul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor emite reglementări aeronautice privind desfăşurarea activităţilor de transport aerian public, pe care le publică în Monitorul Oficial al României.

Secţiunea a III-a Transporturile aeriene în interes propriu

Articolul 51

Transporturile aeriene executate de persoane fizice în vederea asigurării deplasarii în interes personal, precum şi transporturile aeriene organizate de persoanele fizice sau juridice pentru activităţile proprii cu aeronave civile proprii, sunt transporturi aeriene în interes propriu.

Capitolul 8

Aviaţia generală şi lucrul aerian

Articolul 52

Activităţile de lucru aerian sunt cele efectuate de operatori aerieni pentru nevoile industriei, agriculturii, silviculturii, sănătăţii publice şi protecţiei mediului, de căutare şi salvare, cercetare ştiinţifică, fotografiere, monitorizare, publicitate, precum şi în alte scopuri, pe baza autorizaţiei de operator aerian, eliberata de Ministerul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor emite reglementările privind desfăşurarea activităţilor de lucru aerian pe teritoriul României, pe care le publică în Monitorul Oficial al României.

Articolul 53

Activităţile de aviatie generală reprezintă zborurile care nu fac parte din categoriile prevăzute la art. 48, 49 şi 52, care includ zboruri în interes propriu, particulare şi de agrement, de antrenament, şcoala şi sportive.

Sunt zboruri în interes propriu transporturile aeriene efectuate de deţinătorii de aeronave civile pentru nevoile proprii activităţii lor.

Zborurile particulare şi de agrement sunt efectuate de deţinătorii particulari de aeronave civile, persoane fizice, exclusiv în scop nelucrativ.

Ministerul Transporturilor emite reglementările aeronautice privind desfăşurarea activităţilor de aviatie generală, pe care le publică în Monitorul Oficial al României.

Capitolul 9

Protecţia mediului

Articolul 54

Protecţia mediului reuneste toate activităţile ce au ca scop evaluarea şi minimalizarea impactului aviaţiei civile asupra mediului, datorat zgomotului produs de aeronavele civile, emisiilor motoarelor de aviatie, evacuarii substanţelor folosite la spalarea, degivrarea şi tratarea aeronavelor civile, sau în cadrul altor activităţi din domeniul aeronautic.

Articolul 55

Ministerul Transporturilor emite Declaraţie de politica a mediului, care va statua principiile directoare, limitarile şi măsurile corespunzătoare în acest domeniu.

Articolul 56

În scopul protecţiei mediului, Ministerul Transporturilor poate restrictiona operarea aeronavelor civile pe aeroporturile din România sau în spaţiul aerian naţional.

Articolul 57

Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, stabileşte aeroporturile din România care, în urma derulării activităţilor specifice, au un impact semnificativ asupra mediului, în vederea implementarii de programe de protecţie a mediului.

Articolul 58Ministerul Transporturilor asigura, prin reglementări specifice:

Articolul 59

Ministerul Transporturilor, la solicitarea administratorului aeroportului, poate aproba măsuri ce permit operarea aeronavelor civile, care au impact semnificativ asupra mediului.

Articolul 60Prevederile art. 56 nu se aplică următoarelor categorii de aeronave civile:

Capitolul 10

Siguranţa zborului

Secţiunea I

Generalitati

Articolul 61

Dispoziţiile legale din România referitoare la siguranţa zborului în spaţiul aerian naţional se aplică oricărei aeronave civile, indiferent de statul înmatriculării, precum şi echipajului şi călătorilor aflaţi la bord.

Articolul 62

În scopul asigurării siguranţei zborului, Ministerul Transporturilor emite reglementări aeronautice specifice, conforme cu reglementările, standardele, practicile recomandate şi procedurile elaborate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale şi de alte organisme internaţionale de aviatie civilă la care România este parte, şi asigura controlul respectării acestora.

Secţiunea a II-a Autorizarea agenţilor economici aeronautici civili

Articolul 63

Siguranţa zborului este asigurata, prin control şi evaluare, autorizare, licentiere şi supraveghere permanenta, de următoarele categorii de agenţi economici:

Articolul 64

În urma obţinerii autorizaţiei şi/sau a licenţei eliberate de Ministerul Transporturilor, agenţii economici care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 63 din prezentul Cod aerian capata statutul de agenţi economici aeronautici civili.

Ministerul Transporturilor emite reglementările, standardele şi procedurile privind evaluarea, auditarea şi autorizarea şi/sau licentierea agenţilor economici aeronautici civili, pe care le publică în Monitorul Oficial al României.

Articolul 65

În cazul constatării nerespectării condiţiilor şi criteriilor de autorizare şi/sau licentiere, Ministerul Transporturilor suspenda sau anulează autorizaţia şi/sau licenta agentului economic aeronautic civil.

Secţiunea a III-a Personalul aeronautic civil

Articolul 66

Ministerul Transporturilor emite reglementări specifice privind categoriile de personal aeronautic civil supus atestării, precum şi planurile tematice de pregătire, examinare teoretică şi practica.

Titlurile constituite sub numele de brevete şi certificate confirma un ansamblu de cunoştinţe generale teoretice şi practice şi aptitudini psihofizice verificate şi apreciate ca suficiente în vederea desfăşurării unei activităţi aeronautice în maxima siguranţa a zborului.

Orice persoană care face dovada absolvirii unui curs sau a unui program minimal de pregătire de specialitate aeronautica poate cere Ministerului Transporturilor atestarea ca personal aeronautic civil pentru acea specialitate.

Articolul 67

Documentele de calificare ale personalului aeronautic civil sunt documente obligatorii pe întreaga durata a desfăşurării activităţii ca personal aeronautic civil.

Articolul 68

Licentele sunt valabile pentru o perioadă limitată; ele se reinnoiesc periodic, în urma verificării aptitudinilor, în conformitate cu reglementările stabilite în acest sens.

Prelungirea valabilităţii, preschimbarea, suspendarea şi retragerea documentelor de calificare ale întregului personal aeronautic civil din România sunt efectuate de Ministerul Transporturilor.

Articolul 69

Brevetele şi licentele emise de alte state pot fi recunoscute sau validate în România, numai dacă criteriile în baza cărora au fost eliberate se situeaza cel puţin la nivelul standardelor minime recomandate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale şi sunt acceptate în reglementările specifice române.

Articolul 70

Examenele medicale ale celor care solicită atestarea ca personal aeronautic civil pot fi efectuate numai de către o instituţie medicală autorizata în acest sens.

Secţiunea a IV-a Certificatele privind aeronavele civile

Articolul 71

Aeronavele civile care se înmatriculează în România, motoarele şi elicele acestora trebuie să posede un certificat de tip emis de Ministerul Transporturilor.

În certificatul de tip se înscrie durata valabilităţii acestuia, condiţiile şi limitarile care sunt cerute în interesul siguranţei zborului.

Articolul 72

Producţia de serie a aeronavelor civile şi a componentelor acestora se autorizeaza de către Ministerul Transporturilor printr-un permis de producţie, în baza constatării ca produsele de serie ale oricărei aeronave civile, pentru care a fost emis un certificat de tip, se conformează acestuia.

În permisul de producţie se înscriu durata de valabilitate a acestuia, condiţiile şi limitarile care sunt necesare în interesul siguranţei zborului.

Articolul 73

Punerea în serviciu a unei aeronave civile nu poate fi facuta decât după obţinerea certificatului de navigabilitate, eliberat în urma constatării ca aeronava civilă este conformă cu certificatul de tip, cu condiţiile prevăzute în permisul de producţie şi ca este apta de zbor.

În certificatul de navigabilitate se înscriu durata valabilităţii, categoriile de activităţi pentru care aeronava civilă poate fi folosită, alte condiţii şi limitări impuse de asigurarea siguranţei zborului.

Articolul 74

Ministerul Transporturilor emite reglementări aeronautice specifice privind certificarea aeronavelor civile.

Secţiunea a V-a Aerodromuri

Articolul 75

Un aerodrom poate fi utilizat pentru operarea aeronavelor civile, numai dacă administratorul deţine o autorizaţie valabilă eliberata de Ministerul Transporturilor şi numai în condiţiile prevăzute în aceasta.

Articolul 76

În scopul asigurării siguranţei zborului, Ministerul Transporturilor împreună cu autorităţile administraţiei publice locale stabilesc zonele supuse servituţilor de aeronautica civilă aferente aerodromurilor şi amplasarii echipamentelor de protecţie a navigaţiei aeriene.

Articolul 77

În zonele supuse servituţilor de aeronautica civilă nu pot fi construite şi amplasate nici un fel de construcţii, instalaţii şi echipamente noi fără avizul Ministerului Transporturilor.

Articolul 78

Administratorii aerodromurilor, ai echipamentelor de protecţie a navigaţiei aeriene, cat şi proprietarii terenurilor, clădirilor şi amenajărilor aflate în zonele supuse servituţilor de aeronautica civilă, sunt obligaţi să respecte restricţiile impuse prin reglementările specifice referitoare la aceste zone.

Capitolul 11

Securitatea aeronautica

Articolul 79

Protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită se realizează pe baza Programului Naţional de Securitate Aeronautica, elaborat de Ministerul Transporturilor şi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 80

Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilă pentru dezvoltarea, implementarea şi operationalitatea acestui program.

Capitolul 12

Facilităţi aeronautice

Articolul 81

Facilităţile aeronautice se realizează pe baza Programului Naţional de Facilităţi Aeronautice, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 82

Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilă pentru dezvoltarea, implementarea şi operationalitatea acestui program.

Capitolul 13

Căutarea şi salvarea aeronavelor civile

Articolul 83

Asistenţa de căutare şi de salvare a aeronavelor civile aflate în primejdie şi a supravietuitorilor unui accident de aviatie se realizează prin sistemul naţional de căutare şi salvare.

Articolul 84

Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de căutare şi salvare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 85

Asistenţa de căutare şi de salvare se acordă tuturor aeronavelor civile şi supravietuitorilor unui accident de aviatie.

Articolul 86

Toate autorităţile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a acorda asistenţa în cazul operaţiunilor de căutare şi de salvare, urmărindu-se prioritar salvarea vietilor omeneşti, precum şi prevenirea amplificarii daunelor şi conservarea dovezilor esenţiale pentru anchetarea adecvată a accidentelor.

Capitolul 14

Anchetarea incidentelor şi accidentelor de aviatie civilă

Articolul 87

Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat pentru reglementarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor privind ancheta administrativă a incidentelor şi accidentelor de aviatie civilă.

Articolul 88

Scopul anchetei administrative îl reprezintă determinarea reală a cauzelor şi împrejurărilor care au condus la producerea incidentului sau accidentului de aviatie civilă.

Obiectivul anchetei administrative îl reprezintă prevenirea producerii unor incidente sau accidente de aviatie civilă similare.

Articolul 89

Ancheta administrativă este independenta de ancheta penală sau disciplinară.

Stabilirea responsabilităţilor, a persoanelor vinovate, a gradului de vinovăţie, precum şi aplicarea sancţiunilor sunt de competenţa organelor abilitate prin lege.

Articolul 90

Operatorii aerieni sau celelalte organisme care au competente tehnice şi operationale în domeniul aeronauticii civile sunt obligate sa informeze Ministerul Transporturilor asupra producerii tuturor incidentelor şi accidentelor de aviatie civilă.

Articolul 91

Echipajele aeronavelor civile, precum şi orice persoană fizica sau juridică sunt obligate sa furnizeze, pe toată durata anchetei administrative, toate informaţiile şi relaţiile care le sunt cunoscute, cerute de aceasta ancheta.

Capitolul 15

Sancţiuni

Articolul 92

Încălcarea prevederilor prezentului cod aerian atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.

Articolul 93

Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sa constituie infracţiuni, următoarele fapte:

Articolul 94

Contravenţiile prevăzute la art. 93, se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei.

Articolul 95

Nerespectarea normelor privind activitatea aeroportuara constituie contravenţie şi se sancţionează conform reglementărilor aeroportuare.

Articolul 96

Contravenţiile privind încălcarea prevederilor referitoare la servituţile aeronautice civile în interesul circulaţiei aeriene vor fi sancţionate cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

Articolul 97

Constatarea faptelor contravenţionale, precum şi aplicarea sancţiunilor se fac de organele abilitate de Ministerul Transporturilor.

Dispoziţiile prezentului capitol se completează, dacă nu sunt incompatibile, cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor.

Capitolul 16

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 98

Reglementările emise de Ministerul Transporturilor în aplicarea prevederilor prezentului cod aerian sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici aeronautici civili.

Articolul 99

Prezentul cod aerian intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1998.

Articolul 100

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga Codul aerian aprobat prin Decretul nr. 516/1953, cu modificările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor privind săvârşirea şi sancţionarea faptelor penale, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministrul transporturilor, Traian Basescu Ministrul apărării naţionale, Victor Babiuc Ministru de stat, ministrul finanţelor, Mircea Ciumara p. Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, Viorel Raicu, secretar de stat ------------------