Pe scurt
Această decizie se referă la o excepție de neconstituționalitate a unei părți din Codul penal, mai exact a sintagmei „cu diferite persoane” din articolul 213 alineatul (4), care definește proxenetismul. Decizia analizează dacă această sintagmă este în acord cu Constituția României.
Ce reglementează
- Definiția infracțiunii de proxenetism, în special condiția ca actele sexuale să fie întreținute „cu diferite persoane”.
- Protecția persoanelor vulnerabile care practică relații sexuale în scopul obținerii de foloase patrimoniale.
- Principiile constituționale privind statul de drept, egalitatea în drepturi și libertatea individuală în contextul incriminării proxenetismului.
- Rolul legiuitorului în stabilirea infracțiunilor și a conținutului acestora.
Cui îi privește
- Procurorii și instanțele de judecată care aplică dispozițiile Codului penal referitoare la proxenetism.
- Persoanele acuzate de proxenetism, în special în cazurile în care actele sexuale au fost întreținute cu o singură persoană.
- Persoanele vulnerabile care practică prostituția și a căror protecție este vizată de incriminarea proxenetismului.
Puncte cheie
- Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de un procuror în Dosarul nr. 3.778/63/2014* al Curții de Apel Craiova.
- Procurorul susține că sintagma „cu diferite persoane” din art. 213 alin. (4) din Codul penal este neconstituțională, deoarece contravine art. 1 alin. (3) (statul de drept), art. 16 (egalitatea în drepturi) și art. 23 alin. (1) (libertatea individuală) din Constituție.
- Argumentul principal este că lipsa incriminării proxenetismului atunci când actele sexuale sunt întreținute cu aceeași persoană lasă persoanele vulnerabile fără protecție în situații grave.
- Guvernul și Avocatul Poporului consideră că dispozițiile sunt constituționale, invocând dreptul legiuitorului de a stabili ce fapte constituie infracțiuni și că norma se aplică nediscriminatoriu.
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.