LEGE nr. 590 din 22 decembrie 2003

Pe scurt

Această lege stabilește regulile și procedurile pe care România trebuie să le urmeze pentru a încheia, modifica sau anula tratate internaționale, definind termenii cheie și categoriile de tratate.

Ce reglementează

• Definițiile termenilor specifici utilizați în procesul de încheiere a tratatelor, cum ar fi "tratat", "ratificare", "aderare" sau "rezervă".
• Tipurile de tratate pe care România le poate încheia: la nivel de stat, guvernamental sau departamental.
• Procedura de aprobare a inițierii negocierilor pentru tratate.
• Modul de desfășurare a negocierilor și raportarea acestora.

Cui îi privește

• Statul Român, Guvernul României, ministerele și alte autorități ale administrației publice centrale care încheie tratate.
• Președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în cazul tratatelor care necesită aprobarea lor.

Puncte cheie

• Un "tratat" este un act juridic scris, guvernat de dreptul internațional public, care creează, modifică sau stinge drepturi și obligații.
• "Ratificarea" unui tratat se face prin adoptarea unei legi de către Parlament sau, în anumite condiții, prin ordonanță de urgență a Guvernului.
• Inițierea negocierilor pentru un tratat la nivel de stat necesită un memorandum avizat de ministerele relevante și aprobat de Guvern și Președintele României.
• Ministerul Afacerilor Externe are un rol esențial în avizarea și, în multe cazuri, în inițierea memorandumurilor pentru negocieri, precum și în includerea reprezentanților săi în delegațiile de negociatori.