Cod pr penala (a) 21/09/2016

COD PR PENALA (A) 21/09/2016 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa.

Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 13.06.2026 24.05.2026 26.04.2026 19.12.2025 26.05.2025 18.05.2025 16.05.2025 11.04.2025 16.05.2024 10.05.2024 01.01.2024 14.07.2023 09.07.2023 08.06.2023 09.03.2023 05.02.2023 22.12.2022 02.11.2022 07.10.2022 18.08.2022 24.07.2022 11.06.2022 24.05.2022 14.03.2022 20.01.2022 06.12.2021 27.08.2021 25.07.2021 26.06.2021 22.05.2021 21.05.2021 17.05.2021 15.05.2021 07.04.2021 28.02.2021 12.12.2020 05.11.2020 02.11.2020 10.09.2020 22.08.2020 27.07.2020 08.07.2020 17.06.2020 03.02.2020 01.02.2020 20.12.2019 18.12.2019 04.08.2019 03.08.2019 14.07.2019 20.06.2019 19.06.2019 30.05.2019 03.02.2019 28.12.2018 20.12.2018 13.11.2018 23.08.2018 09.07.2018 24.06.2018 23.06.2018 10.05.2018 09.05.2018 12.04.2018 09.04.2018 01.04.2018 26.02.2018 23.02.2018 06.02.2018 04.02.2018 01.02.2018 21.12.2017 18.12.2017 07.12.2017 10.11.2017 23.10.2017 26.09.2017 31.08.2017 20.08.2017 06.08.2017 17.07.2017 06.07.2017 22.06.2017 19.06.2017 09.06.2017 28.05.2017 05.05.2017 02.05.2017 25.04.2017 18.04.2017 13.04.2017 24.03.2017 03.03.2017 02.03.2017 02.03.2017 27.02.2017 07.02.2017 05.02.2017 01.02.2017 27.01.2017 13.01.2017 13.12.2016 28.11.2016 31.10.2016 24.10.2016 21.09.2016 23.07.2016 05.06.2016 27.05.2016 23.05.2016 15.05.2016 02.05.2016 12.04.2016 31.03.2016 14.03.2016 13.03.2016 11.03.2016 30.01.2016 27.01.2016 03.01.2016 27.12.2015 19.11.2015 06.11.2015 05.11.2015 21.09.2015 20.07.2015 30.06.2015 12.06.2015 06.06.2015 26.05.2015 19.05.2015 21.04.2015 13.03.2015 22.01.2015 15.01.2015 15.12.2014 05.12.2014 07.02.2014 01.02.2014 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului (Legea nr. 135/2010)Partea GENERALĂTitlul IArticolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Articolul 5Articolul 6Articolul 7Articolul 8Articolul 9Articolul 10Articolul 11Articolul 12Articolul 13Titlul IICapitolul IArticolul 14Articolul 15Articolul 16Articolul 17Articolul 18Capitolul IIArticolul 19Articolul 20Articolul 21Articolul 22Articolul 23Articolul 24Articolul 25Articolul 26Articolul 27Articolul 28Titlul IIICapitolul IArticolul 29Articolul 30Articolul 31Articolul 32Articolul 33Articolul 34Capitolul IISecţiunea 1Articolul 35Articolul 36Articolul 37Articolul 38Articolul 39Articolul 40Secţiunea a 2-aArticolul 41Articolul 42Secţiunea a 3-aArticolul 43Articolul 44Articolul 45Articolul 46Articolul 47Articolul 48Articolul 49Articolul 50Articolul 51Articolul 52Secţiunea a 4-aArticolul 53Articolul 54Secţiunea a 5-aArticolul 55Articolul 56Articolul 57Articolul 58Articolul 59Articolul 60Articolul 61Articolul 62Articolul 63Secţiunea a 6-aArticolul 64Articolul 65Articolul 66Articolul 67Articolul 68Articolul 69Articolul 70Articolul 71Articolul 72Articolul 73Articolul 74Articolul 75Articolul 76Capitolul IIIArticolul 77Articolul 78Articolul 79Articolul 80Articolul 81Capitolul IVArticolul 82Articolul 83Capitolul VArticolul 84Articolul 85Capitolul VIArticolul 86Articolul 87Capitolul VIIArticolul 88Articolul 89Articolul 90Articolul 91Articolul 92Articolul 93Articolul 94Articolul 95Articolul 96Titlul IVCapitolul IArticolul 97Articolul 98Articolul 99Articolul 100Articolul 101Articolul 102Articolul 103Capitolul IISecţiunea 1Articolul 104Articolul 105Articolul 106Secţiunea a 2-aArticolul 107Articolul 108Articolul 109Articolul 110Secţiunea a 3-aArticolul 111Articolul 112Articolul 113Secţiunea a 4-aArticolul 114Articolul 115Articolul 116Articolul 117Articolul 118Articolul 119Articolul 120Articolul 121Articolul 122Articolul 123Articolul 124Secţiunea a 5-a§ 1.

Protecția martorilor amenințațiArticolul 125Articolul 126Articolul 127Articolul 128Articolul 129§ 2. Protecția martorilor vulnerabiliArticolul 130Secţiunea a 6-aArticolul 131Capitolul IIIArticolul 132Articolul 133Articolul 134Articolul 135Articolul 136Articolul 137Capitolul IVArticolul 138Articolul 139Articolul 139^1Articolul 139^2Articolul 140Articolul 141Articolul 142Articolul 142^1Articolul 143Articolul 144Articolul 145Articolul 145^1Articolul 146Articolul 146^1Articolul 147Articolul 148Articolul 149Articolul 150Articolul 151Articolul 152Articolul 153Capitolul VArticolul 154Articolul 155Capitolul VIArticolul 156Secţiunea 1Articolul 157Articolul 158Articolul 159Articolul 160Articolul 161Articolul 162Articolul 163Articolul 164Secţiunea a 2-aArticolul 165Articolul 166Articolul 167Articolul 168Articolul 168^1Secţiunea a 3-aArticolul 169Articolul 170Articolul 171Capitolul VIIArticolul 172Articolul 173Articolul 174Articolul 175Articolul 176Articolul 177Articolul 178Articolul 179Articolul 180Articolul 181Articolul 181^1Articolul 182Articolul 183Articolul 184Articolul 185Articolul 186Articolul 187Articolul 188Articolul 189Articolul 190Articolul 191Capitolul VIIIArticolul 192Articolul 193Articolul 194Articolul 195Capitolul IXArticolul 196Capitolul XArticolul 197Capitolul XIArticolul 198Articolul 199Articolul 200Articolul 201Titlul VCapitolul ISecţiunea 1Articolul 202Articolul 203Articolul 204Articolul 205Articolul 206Articolul 207Articolul 208Articolul 208^1Secţiunea a 2-aArticolul 209Articolul 210Secţiunea a 3-aArticolul 211Articolul 212Articolul 213Articolul 214Articolul 215Articolul 215^1Secţiunea a 4-aArticolul 216Articolul 217Secţiunea a 5-aArticolul 218Articolul 219Articolul 220Articolul 221Articolul 222Secţiunea a 6-aArticolul 223Articolul 224Articolul 225Articolul 226Articolul 227Articolul 228Articolul 229Articolul 230Articolul 231Articolul 232Articolul 233Articolul 234Articolul 235Articolul 236Articolul 237Articolul 238Articolul 239Articolul 240Secţiunea a 7-aArticolul 241Articolul 242Secţiunea a 8-aArticolul 243Articolul 244Articolul 244^1Capitolul IISecţiunea 1Articolul 245Articolul 246Secţiunea a 2-aArticolul 247Articolul 248Secţiunea a 3-aArticolul 248^1Capitolul IIIArticolul 249Articolul 250Articolul 250^1Articolul 250^2Articolul 251Articolul 252Articolul 252^1Articolul 252^2Articolul 252^3Articolul 252^4Articolul 253Articolul 254Articolul 255Articolul 256Titlul VICapitolul IArticolul 257Articolul 258Articolul 259Articolul 260Articolul 261Articolul 261^1Articolul 262Articolul 263Articolul 264Articolul 265Articolul 266Articolul 267Capitolul IIArticolul 268Articolul 269Articolul 270Articolul 271Capitolul IIIArticolul 272Articolul 273Articolul 274Articolul 275Articolul 276Capitolul IVArticolul 277Articolul 278Articolul 279Capitolul VArticolul 280Articolul 281Articolul 282Capitolul VIArticolul 283Articolul 284Partea SPECIALĂTitlul ICapitolul IArticolul 285Articolul 286Articolul 287Capitolul IISecţiunea 1Articolul 288Articolul 289Articolul 290Articolul 291Articolul 292Articolul 293Articolul 294Articolul 294^1Secţiunea a 2-aArticolul 295Articolul 296Articolul 297Articolul 298Capitolul IIIArticolul 299Articolul 300Articolul 301Articolul 302Articolul 303Articolul 304Capitolul IVSecţiunea 1Articolul 305Articolul 306Articolul 307Articolul 308Articolul 309Articolul 310Articolul 311Secţiunea a 2-aArticolul 312Articolul 313Secţiunea a 3-aArticolul 314Articolul 315Articolul 316Articolul 317Articolul 318Articolul 319Articolul 320Secţiunea a 4-aArticolul 321Articolul 322Articolul 323Secţiunea a 5-aArticolul 324Articolul 325Articolul 326Capitolul VArticolul 327Articolul 328Articolul 329Articolul 330Articolul 331Capitolul VIArticolul 332Articolul 333Articolul 334Articolul 335Capitolul VIIArticolul 336Articolul 337Articolul 338Articolul 339Articolul 340Articolul 341Titlul IIArticolul 342Articolul 343Articolul 344Articolul 345Articolul 346Articolul 347Articolul 348Titlul IIICapitolul IArticolul 349Articolul 350Articolul 351Articolul 352Articolul 353Articolul 354Articolul 355Articolul 355^1Articolul 356Articolul 357Articolul 358Articolul 359Articolul 360Articolul 361Articolul 362Articolul 363Articolul 364Articolul 365Articolul 366Articolul 367Articolul 368Articolul 369Articolul 370Capitolul IISecţiunea 1Articolul 371Articolul 372Articolul 373Articolul 374Articolul 375Articolul 376Articolul 377Articolul 378Articolul 379Articolul 380Articolul 381Articolul 382Articolul 383Articolul 384Articolul 385Articolul 386Articolul 386^1Articolul 387Articolul 388Articolul 389Articolul 390Secţiunea a 2-aArticolul 391Articolul 392Articolul 393Articolul 394Articolul 395Articolul 396Articolul 397Articolul 398Articolul 399Articolul 400Articolul 401Articolul 402Articolul 403Articolul 404Articolul 405Articolul 406Articolul 407Capitolul IIIArticolul 408Articolul 409Articolul 410Articolul 411Articolul 412Articolul 413Articolul 414Articolul 415Articolul 416Articolul 417Articolul 418Articolul 419Articolul 420Articolul 421Articolul 422Articolul 423Articolul 424Articolul 425Capitolul III^1Articolul 425^1Capitolul VSecţiunea 1Articolul 426Articolul 427Articolul 428Articolul 429Articolul 430Articolul 431Articolul 432Secţiunea 2Articolul 433Articolul 434Articolul 435Articolul 436Articolul 437Articolul 438Articolul 439Articolul 440Articolul 441Articolul 442Articolul 443Articolul 444Articolul 445Articolul 446Articolul 447Articolul 448Articolul 449Articolul 450Articolul 451Secţiunea a 3-aArticolul 452Articolul 453Articolul 454Articolul 455Articolul 456Articolul 457Articolul 458Articolul 459Articolul 460Articolul 461Articolul 462Articolul 463Articolul 464Articolul 465Secţiunea a 4-aArticolul 466Articolul 467Articolul 468Articolul 469Articolul 470Capitolul VISecţiunea 1Articolul 471Articolul 472Articolul 473Articolul 474Articolul 474^1Secţiunea a 2-aArticolul 475Articolul 476Articolul 477Articolul 477^1Titlul IVCapitolul IArticolul 478Articolul 479Articolul 480Articolul 481Articolul 482Articolul 483Articolul 484Articolul 485Articolul 486Articolul 487Articolul 488Capitolul I^1Articolul 488^1Articolul 488^2Articolul 488^3Articolul 488^4Articolul 488^5Articolul 488^6Capitolul IIArticolul 489Articolul 490Articolul 491Articolul 492Articolul 493Articolul 494Articolul 495Articolul 496Articolul 497Articolul 498Articolul 499Articolul 500Articolul 501Articolul 501^1Articolul 502Articolul 503Capitolul IIIArticolul 504Articolul 505Articolul 505^1Articolul 505^2Articolul 506Articolul 507Articolul 508Articolul 509Articolul 510Articolul 511Articolul 512Articolul 513Articolul 514Articolul 515Articolul 516Articolul 517Articolul 518Articolul 519Articolul 520Capitolul IVArticolul 521Articolul 522Articolul 523Articolul 524Articolul 525Articolul 526Capitolul VArticolul 527Articolul 528Articolul 529Articolul 530Articolul 531Articolul 532Articolul 533Articolul 534Articolul 535Articolul 536Articolul 537Capitolul VIArticolul 538Articolul 539Articolul 539^1Articolul 540Articolul 541Articolul 542Capitolul VIIArticolul 543Articolul 544Articolul 545Articolul 546Articolul 547Capitolul VIIISecţiunea 1Articolul 548Secţiunea a 2-aArticolul 549Capitolul IXArticolul 549^1Titlul VCapitolul IArticolul 550Articolul 551Articolul 552Articolul 553Articolul 554Capitolul IISecţiunea 1Articolul 555Articolul 556Articolul 557Articolul 558Articolul 559Articolul 560Articolul 561Secţiunea a 2-aArticolul 562Articolul 563Articolul 564Articolul 565Secţiunea a 3-aArticolul 566Articolul 567Articolul 568Articolul 569Articolul 570Articolul 571Articolul 572Articolul 573Articolul 574Secţiunea a 4-aArticolul 575Articolul 576Secţiunea a 5-aArticolul 577Articolul 578Secţiunea a 6-aArticolul 579Articolul 580Articolul 581Capitolul IIISecţiunea 1Articolul 581^1Articolul 582Secţiunea 1^1Articolul 583Articolul 584Articolul 585Articolul 586Articolul 587Articolul 588Secţiunea a 2-aArticolul 589Articolul 590Articolul 591Secţiunea a 3-aArticolul 592Articolul 593Articolul 594Secţiunea a 4-aArticolul 595Articolul 596Capitolul IVArticolul 597Articolul 598Articolul 599Articolul 600Articolul 601Articolul 601^1Titlul VIArticolul 602Articolul 603PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILORROBERTA ALMA ANASTASEPREȘEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂ

Reveniti in topul paginii Forma printabilă CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135/2010)EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 15 iulie 2010 Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Partea GENERALĂ +

Titlul I Principiile și limitele aplicării legii procesuale penale

+

Articolul 1

Normele de procedură penală și scopul acestora (1) Normele de procedură penală reglementează desfășurarea procesului penal și a altor proceduri judiciare în legătură cu o cauză penală.(2) Normele de procedură penală urmăresc asigurarea exercitării eficiente a atribuțiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor părților și ale celorlalți participanți în procesul penal astfel încât să fie respectate prevederile Constituției, ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlalte reglementări ale Uniunii Europene în materie procesual penală, precum și ale pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte (la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Notă ...

Decizie de respingere - HP nr. 21/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 981 din 5 decembrie 2019 +

Articolul 2Legalitatea procesului penalProcesul penal se desfășoară potrivit dispozițiilor prevăzute de lege

+

Articolul 3

Separarea funcțiilor judiciare(1) În procesul penal se exercită următoarele funcții judiciare:a) funcția de urmărire penală; ... b) funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; ... c) funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată; (la 01-02-2014, Lit. c) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 2 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... d) funcția de judecată. ... (2) Funcțiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.(3) În desfășurarea aceluiași proces penal, exercitarea unei funcții judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare, cu excepția celei prevăzute la alin. (1) lit. c), care este compatibilă cu funcția de judecată, mai puțin când se dispune începerea judecății potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c). (la 23-05-2016, Alin. (3) al art. 3 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. )

Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 552 din 16 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 21 septembrie 2015, s-a admis excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 3 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură penală, constatându-se că, soluția legislativă potrivit căreia, exercitarea funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcției de judecată este neconstituțională.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, în intervalul 21 septembrie 2015-4 noiembrie 2015, dispozițiile invocate mai sus, în măsura în care exercitarea funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcției de judecată, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 5 noiembrie 2015, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.(7) Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite. +

Articolul 4

Prezumția de nevinovăție(1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă.(2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului +

Articolul 5

Aflarea adevărului(1) Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.(2) Organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor prezentului cod +

Articolul 6

Ne bis in idemNicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică Notă ...

Decizie de respingere - HP nr. 8/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 430 din 8 iunie 2016 +

Articolul 7

Obligativitatea punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale(1) Procurorul este obligat să pună în mișcare și să exercite acțiunea penală din oficiu atunci când există probe din care rezultă săvârșirea unei infracțiuni și nu există vreo cauză legală de împiedicare, alta decât cele prevăzute la alin. (2) și (3).(2) În cazurile și în condițiile prevăzute expres de lege, procurorul poate renunța la exercitarea acțiunii penale dacă, în raport cu elementele concrete ale cauzei, nu există un interes public în realizarea obiectului acesteia.(3) În cazurile prevăzute expres de lege, procurorul pune în mișcare și exercită acțiunea penală după introducerea plângerii prealabile a persoanei vătămate sau după obținerea autorizării ori sesizării organului competent sau după îndeplinirea unei alte condiții prevăzută de lege +

Articolul 8

Caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penalOrganele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil +

Articolul 9

Dreptul la libertate și siguranță(1) În cursul procesului penal este garantat dreptul oricărei persoane la libertate și siguranță.(2) Orice măsură privativă sau restrictivă de libertate se dispune în mod excepțional și doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.(3) Orice persoană arestată are dreptul de a fi informată în cel mai scurt timp și într-o limbă pe care o înțelege asupra motivelor arestării sale și are dreptul de a formula contestație împotriva dispunerii măsurii.(4) Atunci când se constată că o măsură privativă sau restrictivă de libertate a fost dispusă în mod nelegal, organele judiciare competente au obligația de a dispune revocarea măsurii și, după caz, punerea în libertate a celui reținut sau arestat.(5) Orice persoană față de care s-a dispus în mod nelegal sau injust, în cursul procesului penal, o măsură privativă de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite, în condițiile prevăzute de lege (la 09-07-2023, Alineatul (5), Articolul 9, Titlul I, Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 1., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 ) +

Articolul 10

Dreptul la apărare(1) Părțile și subiecții procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înșiși sau de a fi asistați de avocat.(2) Părțile, subiecții procesuali principali și avocatul au dreptul să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării Notă ...

Decizie de respingere - HP nr. 21/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 981 din 5 decembrie 2019(3) Suspectul are dreptul de a fi informat de îndată și înainte de a fi ascultat despre fapta pentru care se efectuează urmărirea penală și încadrarea juridică a acesteia. Inculpatul are dreptul de a fi informat de îndată despre fapta pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lui și încadrarea juridică a acesteia. (la 01-02-2014, Alin. (3) al art. 10 a fost modificat de pct. 3 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 11

Respectarea demnității umane și a vieții private(1) Orice persoană care se află în curs de urmărire penală sau de judecată trebuie tratată cu respectarea demnității umane.(2) Respectarea vieții private, a inviolabilității domiciliului și a secretului corespondenței sunt garantate. Restrângerea exercitării acestor drepturi nu este admisă decât în condițiile legii și dacă aceasta este necesară într-o societate democratică +

Articolul 12

Limba oficială și dreptul la interpret(1) Limba oficială în procesul penal este limba română.(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, actele procedurale întocmindu-se în limba română.(3) Părților și subiecților procesuali care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoștință de piesele dosarului, de a vorbi, precum și de a pune concluzii în instanță, prin interpret. În cazurile în care asistența juridică este obligatorie, suspectului sau inculpatului i se asigură în mod gratuit posibilitatea de a comunica, prin interpret, cu avocatul în vederea pregătirii audierii, a introducerii unei căi de atac sau a oricărei altei cereri ce ține de soluționarea cauzei (la 01-02-2014, Alin. (3) al art. 12 a fost modificat de pct. 4 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 13

Aplicarea legii procesuale penale în timp și spațiu(1) Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispozițiile tranzitorii.(2) Legea procesuală penală română se aplică actelor efectuate și măsurilor dispuse pe teritoriul României, cu excepțiile prevăzute de lege +

Titlul II Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal

+

Capitolul I Acțiunea penală

+

Articolul 14

Obiectul și exercitarea acțiunii penale(1) Acțiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni.(2) Acțiunea penală se pune în mișcare prin actul de inculpare prevăzut de lege.(3) Acțiunea penală se poate exercita în tot cursul procesului penal, în condițiile legii +

Articolul 15

Condițiile de punere în mișcare sau de exercitare a acțiunii penaleAcțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia +

Articolul 16

Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale(1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă:a) fapta nu există; ... b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; ... c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea; ... d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

Notă ...

A se vedea Decizia de admitere: HP nr. 1/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 142 din 20 februarie 2023.e) lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale; ... f) a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică; ...

Notă ...

Decizie de respingere - HP nr. 47/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 68 din 27 septembrie 2023.g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii; ... h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege; ... i) există autoritate de lucru judecat;

Notă ...

Decizie de respingere - HP nr. 19/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 108 din 12 februarie 2020 ... j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii. ... (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e) și j), acțiunea penală poate fi pusă în mișcare ulterior, în condițiile prevăzute de lege. +

Articolul 17

Stingerea acțiunii penale(1) În cursul urmăririi penale acțiunea penală se stinge prin clasare sau prin renunțare la urmărirea penală, în condițiile prevăzute de lege.(2) În cursul judecății acțiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal (la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 5 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) +

Articolul 18

Continuarea procesului penal la cererea suspectului sau inculpatuluiÎn caz de amnistie, de prescripție, de retragere a plângerii prealabile, de existență a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunțării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal +

Capitolul II Acțiunea civilă

+

Articolul 19

Obiectul și exercitarea acțiunii civile(1) Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale (la 01-02-2014, Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 6 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Notă ...

Decizie de respingere: HP nr. 49/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1102 din 5 noiembrie 2024:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 198 alin. (1) din Codul penal, ale art. 19 alin. (2) din Codul de procedură penală și ale art. 1.370 din Codul civil, este admisibilă acțiunea civilă formulată de un inculpat-participant la săvârșirea infracțiunii de încăierare prevăzute de art. 198 alin. (1) din Codul penal împotriva altui inculpat-participant la aceeași infracțiune de încăierare prevăzută de art. 198 alin. (1) din Codul penal.(3) Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă, acțiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2), și are ca obiect, în funcție de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală. (la 01-02-2014, Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 6 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 20

Constituirea ca parte civilă(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept Notă ...

Decizie de respingere: HP nr. 10/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 381 din 13 aprilie 2021.(1^1) Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligația de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă și dacă cere introducerea în cauză a părții responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens. (la 09-07-2023, Articolul 20, Capitolul II, Titlul II, Partea GENERALĂ a fost completat de Punctul 2., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 )

În cazul în care părțile civile nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin ordonanță, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanța va fi comunicată părților civile, care trebuie să încunoștințeze procurorul sau instanța în cazul în care refuză să fie reprezentați prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoștință sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele reprezentate. (la 01-02-2014, Alin. (6) al art. 20 a fost modificat de pct. 7 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 21

Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente(1) Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror (la 09-07-2023, Alineatul (1), Articolul 21, Capitolul II, Titlul II, Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 3., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 )

Articolul 22

Renunțarea la pretențiile civile(1) Partea civilă poate renunța, în tot sau în parte, la pretențiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel.(2) Renunțarea se poate face fie prin cerere scrisă, fie oral în ședința de judecată.(3) Partea civilă nu poate reveni asupra renunțării și nu poate introduce acțiune la instanța civilă pentru aceleași pretenții +

Articolul 23

Tranzacția, medierea și recunoașterea pretențiilor civile(1) În cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere, potrivit legii.(2) Inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile.(3) În cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii. Cu privire la pretențiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe +

Articolul 24

Exercitarea acțiunii civile de către sau față de succesori(1) Acțiunea civilă rămâne în competența instanței penale în caz de deces, reorganizare, desființare sau dizolvare a părții civile, dacă moștenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii acesteia își exprimă opțiunea de a continua exercitarea acțiunii civile, în termen de cel mult două luni de la data decesului sau a reorganizării, desființării ori dizolvării.(2) În caz de deces, reorganizare, desființare sau dizolvare a părții responsabile civilmente, acțiunea civilă rămâne în competența instanței penale dacă partea civilă indică moștenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părții responsabile civilmente, în termen de cel mult două luni de la data la care a luat cunoștință de împrejurarea respectivă (la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de pct. 9 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 25Rezolvarea acțiunii civile în procesul penal(1) Instanța se pronunță prin aceeași hotărâre atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile

(la 01-02-2014, Alin. (1) al art. 25 a fost modificat de pct. 11 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 26

Disjungerea acțiunii civile(1) Instanța poate dispune disjungerea acțiunii civile, când soluționarea acesteia determină depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale. Soluționarea acțiunii civile rămâne în competența instanței penale (la 01-02-2014, Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 15 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 27

Cazurile de soluționare a acțiunii civile la instanța civilă(1) Dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanța civilă acțiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune.(2) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acțiune la instanța civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în fața instanței civile (la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 27 a fost modificat de pct. 17 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 28

Autoritatea hotărârii penale în procesul civil și efectele hotărârii civile în procesul penal(1) Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o. Instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite.(2) Hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența faptei penale, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia +

Titlul III Participanții în procesul penal

+

Capitolul I Dispoziții generale

+

Articolul 29

Participanții în procesul penalParticipanții în procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul, părțile, subiecții procesuali principali, precum și alți subiecți procesuali +

Articolul 30

Organele judiciareOrganele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară sunt:a) organele de cercetare penală; ... b) procurorul; ... c) judecătorul de drepturi și libertăți; ... d) judecătorul de cameră preliminară; ... e) instanțele judecătorești +

Articolul 31AvocatulAvocatul asistă sau reprezintă părțile ori subiecții procesuali în condițiile legii

(la 01-02-2014, Art. 31 a fost modificat de pct. 18 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) +

Articolul 32

Părțile(1) Părțile sunt subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune judiciară.(2) Părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente +

Articolul 33

Subiecții procesuali principali(1) Subiecții procesuali principali sunt suspectul și persoana vătămată.(2) Subiecții procesuali principali au aceleași drepturi și obligații ca și părțile, cu excepția celor pe care legea le acordă numai acestora +

Articolul 34

Alți subiecți procesualiÎn afara participanților prevăzuți la art. 33, sunt subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum și orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale +

Capitolul II Competența organelor judiciare

+

Secţiunea 1 Competența funcțională, după materie și după calitatea persoanei a instanțelor judecătorești

+

Articolul 35

Competența judecătoriei(1) Judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.(2) Judecătoria soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege +

Articolul 36

Competența tribunalului(1) Tribunalul judecă în primă instanță:a) infracțiunile prevăzute de Codul penal la art. 188-191, art. 209-211, art. 254, 256^1, 263, 282, art. 289-294, art. 303, 304, 306, 307, 309, 345, 346, 354 și art. 360-367; (la 23-05-2016, Lit. a) a alin. (1) al art. 36 a fost modificată de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. ) ... b) infracțiunile săvârșite cu intenție depășită care au avut ca urmare moartea unei persoane; (la 01-02-2014, Lit. b) a alin. (1) al art. 36 a fost modificată de pct. 19 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... c) infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcția Națională Anticorupție, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare; ... c^1) infracțiunile de spălare a banilor și infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare; (la 01-02-2014, Lit. c^1) a alin. (1) al art. 36 a fost introdusă de pct. 20 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... c^2) infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO); (la 28-02-2021, Alineatul (1) din Articolul 36 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III , Partea GENERALĂ a fost completat de Punctul 1, Articolul 19, Capitolul V din LEGEA nr. 6 din 18 februarie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 18 februarie 2021 ) ... d) alte infracțiuni date prin lege în competența sa. ... (2) Tribunalul soluționează conflictele de competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.(3) Tribunalul soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege.

Notă ...

Reproducem prevederile art. 20-22 din LEGEA nr. 6 din 18 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 167 din 18 februarie 2021:

Articolul 20

Articolul 21

În cazul în care organele de aplicare a legii, altele decât organele de urmărire penală, cu ocazia desfășurării activității, constată elemente privind o infracțiune pentru care Parchetul European ar putea să își exercite competența, sesizează, de îndată, Parchetul European, potrivit procedurilor specifice.

Articolul 22

Ori de câte ori legislația națională care reglementează activitatea organelor de aplicare a legii face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută și la procurorul european delegat, precum și, după caz, la procurorul european dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competențelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO. +

Articolul 37

Competența tribunalului militar(1) Tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.(2) Tribunalul militar soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege +

Articolul 38

Competența curții de apel(1) Curtea de apel judecă în primă instanță:a) infracțiunile prevăzute de Codul penal la art. 394-397, 399-412 și 438-445; ... b) infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale; ... c) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe;

Notă ...

Decizie de admitere: RIL nr. 23/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 78 din 30 ianuarie 2023:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. c) și art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, competența instanței de judecată în soluționarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni săvârșite de judecători și procurori care au dobândit un grad profesional superior celui al instanței/parchetului în care își desfășoară efectiv activitatea se determină prin raportare la instanța/parchetul la care își desfășoară efectiv activitatea magistratul cercetat, și nu la gradul profesional superior al acestuia.d) infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi; (la 01-02-2014, Lit. d) a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de pct. 21 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... e) infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; (la 01-02-2014, Lit. e) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... f) infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție; (la 14-03-2022, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 38 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III , Partea GENERALĂ a fost modificată de Punctul 1, Articolul 16 din LEGEA nr. 49 din 11 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 11 martie 2022 ) ... g) infracțiunile săvârșite de membrii Curții de Conturi, de președintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncții Avocatului Poporului și de chestori; (la 01-02-2014, Lit. g) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... h) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege. (la 01-02-2014, Lit. h) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... (2) Curtea de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de judecătorii și de tribunale.(3) Curtea de apel soluționează conflictele de competență ivite între instanțele din circumscripția sa, altele decât cele prevăzute la art. 36 alin. (2), precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în cazurile prevăzute de lege.(4) Curtea de apel soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege.

+

Articolul 39

Competența curții militare de apel(1) Curtea militară de apel judecă în primă instanță:a) infracțiunile prevăzute de Codul penal la art. 394-397, 399-412 și 438-445, săvârșite de militari; ... b) infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale, săvârșite de militari; ... c) infracțiunile săvârșite de judecătorii tribunalelor militare și de procurorii militari de la parchetele militare care funcționează pe lângă aceste instanțe. ... d) infracțiunile săvârșite de generali, mareșali și amirali; (la 01-02-2014, Lit. d) a alin. (1) al art. 39 a fost introdusă de pct. 23 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... e) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege. (la 01-02-2014, Lit. e) a alin. (1) al art. 39 a fost introdusă de pct. 23 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... (2) Curtea militară de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de tribunalele militare.(3) Curtea militară de apel soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de acestea în cazurile prevăzute de lege.(4) Curtea militară de apel soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege. +

Articolul 40

Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție(1) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe (la 14-03-2022, Alineatul (1) din Articolul 40 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III , Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul 16 din LEGEA nr. 49 din 11 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 11 martie 2022 ) Notă ...

Decizie de admitere: RIL nr. 23/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 78 din 30 ianuarie 2023:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. c) și art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, competența instanței de judecată în soluționarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni săvârșite de judecători și procurori care au dobândit un grad profesional superior celui al instanței/parchetului în care își desfășoară efectiv activitatea se determină prin raportare la instanța/parchetul la care își desfășoară efectiv activitatea magistratul cercetat, și nu la gradul profesional superior al acestuia.(2) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel, de curțile militare de apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.(3) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile în casație împotriva hotărârilor penale definitive, precum și recursurile în interesul legii.(4) Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiției este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în cazurile prevăzute de lege. (la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 40 a fost modificat de pct. 25 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 41

Competența pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României(1) Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:a) locul săvârșirii infracțiunii; ... b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; ... c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; ... d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate. ... (2) Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.(3) În cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.(4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin

Articolul 42

Competența pentru infracțiunile săvârșite în afara teritoriului României(1) Infracțiunile săvârșite în afara teritoriului României se judecă de către instanțele în a căror circumscripție se află locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică.(2) Dacă inculpatul nu locuiește sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracțiunea este de competența judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 București, iar în celelalte cazuri, de instanța competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul București, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel.(3) Infracțiunea săvârșită pe o navă este de competența instanței în a cărei circumscripție se află primul port român în care ancorează nava, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.(4) Infracțiunea săvârșită pe o aeronavă este de competența instanței în a cărei circumscripție se află primul loc de aterizare pe teritoriul român.(5) Dacă nava nu ancorează într-un port român sau dacă aeronava nu aterizează pe teritoriul român, competența este cea prevăzută la alin. (1) și (2), în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel + Secţiunea a 3-a Dispoziții speciale privind competența instanțelor judecătorești +

Articolul 43

Reunirea cauzelor(1) Instanța dispune reunirea cauzelor în cazul infracțiunii continuate, al concursului formal de infracțiuni sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracțiune.(2) Instanța poate dispune reunirea cauzelor, dacă prin aceasta nu se întârzie judecata, în următoarele situații:a) când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană; ... b) când la săvârșirea unei infracțiuni au participat două sau mai multe persoane; ... c) când între două sau mai multe infracțiuni există legătură și reunirea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiției. ... (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) sunt aplicabile și în cazurile în care în fața aceleiași instanțe sunt mai multe cauze cu același obiect (la 01-02-2014, Alin. (3) al art. 43 a fost modificat de pct. 26 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) +

Articolul 44

Competența în caz de reunire a cauzelor(1) În caz de reunire, dacă, în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte, competența aparține, potrivit legii, mai multor instanțe de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad.(2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea.(3) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care acestea se referă, iar în cazul în care competența după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad.(4) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile.(5) Dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 și 42 +

Articolul 45

Procedura de reunire a cauzelor(1) Reunirea cauzelor se poate dispune la cererea procurorului, a părților, a persoanei vătămate și din oficiu de către instanța competentă (la 23-05-2016, Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de pct. 4 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. )

Articolul 46

Disjungerea cauzelor(1) Pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni.(2) Disjungerea cauzei se dispune de instanță, prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților +

Articolul 47

Excepțiile de necompetență(1) Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive.(2) Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești.(3) Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată în condițiile alin. (2).(4) Excepțiile de necompetență pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părți +

Articolul 48

Competența în caz de schimbare a calității inculpatului(1) Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului; ... b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței (la 01-02-2014, Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de pct. 27 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... (2) Dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1). +

Articolul 49

Competența în caz de schimbare a încadrării juridice sau a calificării faptei(1) Instanța sesizată cu judecarea unei infracțiuni rămâne competentă a o judeca, chiar dacă, după schimbarea încadrării juridice, infracțiunea este de competența instanței inferioare.(2) Schimbarea calificării faptei printr-o lege nouă, intervenită în cursul judecării cauzei, nu atrage necompetența instanței, în afară de cazul când prin acea lege s-ar dispune altfel +

Articolul 50

Declinarea de competență(1) Instanța care își declină competența trimite, de îndată, dosarul instanței de judecată desemnate ca fiind competentă prin hotărârea de declinare.(2) Dacă declinarea a fost determinată de competența materială sau după calitatea persoanei, instanța căreia i s-a trimis cauza poate menține, motivat, probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de instanța care și-a declinat competența.(3) În cazul declinării pentru necompetență teritorială, probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse se mențin.(4) Hotărârea de declinare a competenței nu este supusă căilor de atac +

Articolul 51

Conflictul de competență(1) Când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară comună.(2) Instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.(3) Sesizarea instanței ierarhic superioare comune se poate face și de procuror sau de părți.(4) Până la soluționarea conflictului pozitiv de competență, judecata se suspendă.(5) Instanța care și-a declinat competența ori care s-a declarat competentă cea din urmă ia măsurile și efectuează actele ce reclamă urgență.(6) Instanța ierarhic superioară comună se pronunță asupra conflictului de competență, de urgență, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.(7) Când instanța sesizată cu soluționarea conflictului de competență constată că acea cauză este de competența altei instanțe decât cele între care a intervenit conflictul și față de care nu este instanță superioară comună, trimite dosarul instanței superioare comune.(8) Instanța căreia i s-a trimis cauza prin hotărârea de stabilire a competenței nu se mai poate declara necompetentă, cu excepția situațiilor în care apar elemente noi care atrag competența altor instanțe.(9) Instanța căreia i s-a trimis cauza aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 50 alin

Articolul 52

Chestiunile prealabile(1) Instanța penală este competentă să judece orice chestiune prealabilă soluționării cauzei, chiar dacă prin natura ei acea chestiune este de competența altei instanțe, cu excepția situațiilor în care competența de soluționare nu aparține organelor judiciare.(2) Chestiunea prealabilă se judecă de către instanța penală, potrivit regulilor și mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparține acea chestiune.(3) Hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale (la 09-07-2023, Alineatul (3), Articolul 52, Sectiunea a 3-a, Capitolul II, Titlul III, Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 4., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 ) + Secţiunea a 4-a Competența judecătorului de drepturi și libertăți și a judecătorului de cameră preliminară +

Articolul 53

Competența judecătorului de drepturi și libertățiJudecătorul de drepturi și libertăți este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia, soluționează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind:a) măsurile preventive; ... b) măsurile asigurătorii; ... c) măsurile de siguranță cu caracter provizoriu; ... d) actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege; ... e) încuviințarea perchezițiilor, a folosirii metodelor și tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; (la 01-02-2014, Lit. e) a art. 53 a fost modificată de pct. 28 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... f) procedura audierii anticipate; (la 01-02-2014, Lit. f) a art. 53 a fost modificată de pct. 28 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... g) alte situații expres prevăzute de lege. ... +

Articolul 54

Competența judecătorului de cameră preliminarăJudecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia:a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; ... b) verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; ... c) soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; ... d) soluționează alte situații expres prevăzute de lege + Secţiunea a 5-a Organele de urmărire penală și competența acestora +

Articolul 55

Organele de urmărire penală(1) Organele de urmărire penală sunt:a) procurorul; ... b) organele de cercetare penală ale poliției judiciare; ... c) organele de cercetare penală speciale. ... (2) Procurorii sunt constituiți în parchete care funcționează pe lângă instanțele judecătorești și își exercită atribuțiile în cadrul Ministerului Public.(3) În cadrul procesului penal procurorul are următoarele atribuții:a) supraveghează sau efectuează urmărirea penală; ... b) sesizează judecătorul de drepturi și libertăți și instanța de judecată; ... c) exercită acțiunea penală; ... d) exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege: ... e) încheie acordul de recunoaștere a vinovăției, în condițiile legii; ... f) formulează și exercită contestațiile și căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești; ... g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege. ... (4) Atribuțiile organelor de cercetare penală ale poliției judiciare sunt îndeplinite de lucrători specializați din Ministerul Administrației și Internelor anume desemnați în condițiile legii speciale, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori avizul procurorului desemnat în acest sens.(5) Atribuțiile organelor de cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofițeri anume desemnați în condițiile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(6) Organele de cercetare penală ale poliției judiciare și organele de cercetare penală speciale își desfășoară activitatea de urmărire penală sub conducerea și supravegherea procurorului.Competența procurorului + Articolul 56(1) Procurorul conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale, prevăzute de lege. De asemenea, procurorul supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale. (la 01-02-2014, Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 29 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Decizie de respingere: HP nr. 65/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 960 din 24 octombrie 2023.(4) Urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar. (la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 56 a fost modificat de pct. 29 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 57

Competența organelor de cercetare penală(1) Organele de cercetare penală ale poliției judiciare efectuează urmărirea penală pentru orice infracțiune care nu este dată, prin lege, în competența organelor de cercetare penală speciale sau procurorului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.(2) Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condițiile art. 55 alin. (5) și (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârșirii infracțiunilor de către militari sau în cazul săvârșirii infracțiunilor de corupție și de serviciu prevăzute de Codul penal săvârșite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranța navei sau navigației ori a personalului (la 09-07-2023, Alineatul (2), Articolul 57, Sectiunea a 5-a, Capitolul II, Titlul III, Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 5., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 ) +

Articolul 58

Verificarea competenței(1) Organul de urmărire penală este dator să își verifice competența imediat după sesizare.(2) Dacă procurorul constată că nu este competent să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală, dispune de îndată, prin ordonanță, declinarea de competență și trimite cauza procurorului competent.(3) Dacă organul de cercetare penală constată că nu este competent să efectueze urmărirea penală, trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent (la 01-02-2014, Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de pct. 30 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) +

Articolul 59

Extinderea competenței teritoriale(1) Când anumite acte de urmărire penală trebuie să fie efectuate în afara razei teritoriale în care se face urmărirea, procurorul sau, după caz, organul de cercetare penală poate să le efectueze ori poate dispune efectuarea lor prin comisie rogatorie sau prin delegare (la 23-05-2016, Alin. (1) al art. 59 a fost modificat de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. )

Articolul 60

Cazurile urgenteProcurorul sau organul de cercetare penală, după caz, este obligat să efectueze actele de urmărire penală care nu suferă amânare, chiar dacă acestea privesc o cauză care nu este de competența acestuia. Lucrările efectuate în astfel de cazuri se trimit, de îndată, procurorului competent +

Articolul 61

Actele încheiate de unele organe de constatare(1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate:a) organele inspecțiilor de stat, ale altor organe de stat, precum și ale autorităților publice, instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii; ... b) organele de control și cele de conducere ale autorităților administrației publice, ale altor autorități publice, instituții publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile săvârșite în legătură cu serviciul de către cei aflați în subordinea ori sub controlul lor; ... c) organele de ordine publică și siguranță națională, pentru infracțiunile constatate în timpul exercitării atribuțiilor prevăzute de lege. ... (2) Organele prevăzute la alin

Articolul 62

Actele încheiate de comandanții de nave și aeronave(1) Comandanții de nave și aeronave sunt competenți să facă percheziții corporale sau ale vehiculelor și să verifice lucrurile pe care făptuitorii le au cu sine sau le folosesc, pe timpul cât navele și aeronavele pe care le comandă se află în afara porturilor sau aeroporturilor și pentru infracțiunile săvârșite pe aceste nave sau aeronave, având totodată și obligațiile și drepturile prevăzute la art. 61.(2) Actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează organelor de urmărire penală, de îndată ce nava sau aeronava ajunge în primul port sau aeroport românesc.(3) În cazul infracțiunilor flagrante, comandanții de nave și aeronave au dreptul de a face percheziții corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe făptuitor și de a-l prezenta organelor de urmărire penală.(4) Procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ +

Articolul 63Dispoziții comune(1) Dispozițiile prevăzute la art. 41-46, 48 și art. 50 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător și în cursul urmăririi penale

(la 09-07-2023, Alineatul (1), Articolul 63, Sectiunea a 5-a, Capitolul II, Titlul III, Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 6., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 )

Articolul 64

Incompatibilitatea judecătorului(1) Judecătorul este incompatibil dacă:a) a fost reprezentant sau avocat al unei părți ori al unui subiect procesual principal, chiar și în altă cauză; ... b) este rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre părți, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora; ... c) a fost expert sau martor, în cauză;

Notă ...

Decizie de respingere: HP nr. 83/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 21 februarie 2022.d) este tutore sau curator al unei părți sau al unui subiect procesual principal; ... e) a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfășurată în fața unui judecător sau a unei instanțe de judecată; ... f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. ... (2) Nu pot face parte din același complet de judecată judecătorii care sunt soți, rude sau afini între ei, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal.(3) Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desființarea ori casarea hotărârii.

Notă ...

Decizie de admitere - RIL nr. 32/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 25 februarie 2020:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală stabilește că:

Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație).(4) Judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa, în aceeași cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac. (la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 33 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Notă ...

Decizie de respingere: HP nr. 43/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 281 din 31 martie 2025.(5) Judecătorul care a participat la soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate participa, în aceeași cauză, la judecata în fond sau în căile de atac. (la 01-02-2014, Alin. (5) al art. 64 a fost introdus de pct. 34 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Decizie de respingere - HP nr. 36/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 686 din 12 iulie 2021 +

Articolul 65

Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penală, a magistratului-asistent și a grefierului(1) Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) și f) se aplică procurorului și organului de cercetare penală Notă ...

Decizie de respingere: HP nr. 83/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 21 februarie 2022.(2) Dispozițiile art. 64 alin. (1) se aplică magistratului-asistent și grefierului.(3) Dispozițiile art. 64 alin. (2) se aplică procurorului și magistratului-asistent sau, după caz, grefierului, când cauza de incompatibilitate există între ei sau între vreunul dintre ei și judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau unul dintre membrii completului de judecată.(4) Procurorul care a participat ca judecător într-o cauză nu poate, în aceeași cauză, să exercite funcția de urmărire penală sau să pună concluzii la judecarea acelei cauze în primă instanță și în căile de atac. (la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 65 a fost modificat de pct. 35 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Notă ...

Decizie de respingere - HP nr. 36/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 686 din 12 iulie 2021 +

Articolul 66

Abținerea(1) Persoana incompatibilă este obligată să declare, după caz, președintelui instanței, procurorului care supraveghează urmărirea penală sau procurorului ierarhic superior că se abține de a participa la procesul penal, cu arătarea cazului de incompatibilitate și a temeiurilor de fapt care constituie motivul abținerii.(2) Declarația de abținere se face de îndată ce persoana obligată la aceasta a luat cunoștință de existența cazului de incompatibilitate +

Articolul 67

Recuzarea(1) În cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declarație de abținere, părțile, subiecții procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de îndată ce au aflat despre existența cazului de incompatibilitate.(2) Cererea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadrul organului de cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului care efectuează activități judiciare în cauză. Este inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării.(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul recuzării magistratului-asistent și grefierului.(4) Cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat și a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Cererea de recuzare formulată oral se consemnează într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de ședință (la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 67 a fost modificat de pct. 36 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 68

Procedura de soluționare a abținerii sau recuzării(1) Abținerea sau recuzarea judecătorului de drepturi și libertăți și a judecătorului de cameră preliminară se soluționează de un judecător de la aceeași instanță.(2) Abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată.(3) Abținerea sau recuzarea magistratului-asistent se soluționează de completul de judecată.(4) Abținerea sau recuzarea grefierului se soluționează de judecătorul de drepturi și libertăți, de judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de completul de judecată.(5) Soluționarea abținerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu Dacă apreciază necesar pentru soluționarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări și poate asculta procurorul, subiecții procesuali principali, părțile și persoana care se abține sau a cărei recuzare se solicită.(6) În caz de admitere a abținerii sau a recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mențin.(7) Încheierea prin care se soluționează abținerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.(8) Când pentru soluționarea abținerii sau a recuzării nu poate fi desemnat un judecător din cadrul aceleiași instanțe sau, în cazul instanțelor organizate pe secții, din cadrul aceleiași secții și nici din cadrul unei secții cu aceeași specializare, cererea se soluționează de un judecător de la instanța ierarhic superioară. (la 23-05-2016, Alin. (8) al art. 68 a fost modificat de pct. 7 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. )

Articolul 69

Procedura de soluționare a abținerii sau recuzării persoanei care efectuează urmărirea penală(1) Asupra abținerii sau recuzării persoanei care efectuează urmărirea penală se pronunță procurorul care supraveghează urmărirea penală.(2) Cererea de recuzare se adresează fie persoanei recuzate, fie procurorului. În cazul în care cererea este adresată persoanei care efectuează urmărirea penală, aceasta este obligată să o înainteze împreună cu lămuririle necesare, în termen de 24 de ore, procurorului, fără a întrerupe cursul urmăririi penale (la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 69 a fost modificat de pct. 37 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 70

Procedura de soluționare a abținerii sau a recuzării procurorului(1) În cursul urmăririi penale, asupra abținerii sau recuzării procurorului se pronunță procurorul ierarhic superior. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se adresează acestuia, sub sancțiunea inadmisibilității. (2) Inadmisibilitatea se constată de procurorul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare.(3) Procurorul ierarhic superior soluționează cererea în 48 de ore, prin ordonanță care nu este supusă niciunei căi de atac.(4) În cursul urmăririi penale, procurorul recuzat poate participa la soluționarea cererii privitoare la măsura preventivă și poate efectua acte sau dispune orice măsuri care justifică urgența.(5) În cazul declarației de abținere, dispozițiile alin

Dacă se apreciază necesar pentru soluționarea cererii, se pot efectua orice verificări și pot fi ascultați subiecții procesuali principali, părțile și procurorul care se abține sau a cărui recuzare se solicită.(9) În caz de admitere a abținerii sau a recuzării procurorului care participă la ședința de judecată, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, completul de judecată va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mențin.(10) Încheierea prin care se soluționează abținerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac. (la 09-07-2023, Articolul 70, Sectiunea a 6-a, Capitolul II, Titlul III, Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 7., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 ) +

Articolul 71

Temeiul strămutăriiÎnalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea judecării unei cauze de la o instanță militară competentă la o altă instanță militară de același grad se dispune de curtea militară de apel, prevederile prezentei secțiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel competentă fiind aplicabile (la 01-02-2014, Art. 71 a fost modificat de pct. 38 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) +

Articolul 72Cererea de strămutare și efectele acesteia(1) Strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror

(la 23-05-2016, Alin. (1) al art. 72 a fost modificat de pct. 10 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. )

Articolul 73

Procedura de soluționare a cererii de strămutare(1) Soluționarea cererii de strămutare se face în ședință publică, cu participarea procurorului, în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii.(2) Președintele instanței ierarhic superioare celei la care se află cauza ia măsuri pentru încunoștințarea părților despre introducerea cererii de strămutare, despre termenul fixat pentru soluționarea acesteia, cu mențiunea că părțile pot trimite memorii și se pot prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii.(3) În informațiile trimise Înaltei Curți de Casație și Justiție sau curții de apel se face mențiune expresă despre efectuarea încunoștințărilor, atașându-se și dovezile de comunicare a acestora (la 01-02-2014, Alin. (3) al art. 73 a fost modificat de pct. 40 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 74Soluționarea cererii(1) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea de strămutare prin sentință

(la 01-02-2014, Alin. (1) al art. 74 a fost modificat de pct. 41 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 75

Alte dispoziții(1) După strămutarea cauzei, contestațiile și celelalte căi de atac se judecă de instanțele corespunzătoare din circumscripția instanței la care s-a strămutat cauza.(2) Prevederile art. 71-74 se aplică în mod corespunzător și în procedura de cameră preliminară (la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 75 a fost modificat de pct. 42 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 76

Desemnarea altei instanțe pentru judecarea cauzei(1) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să desemneze o altă curte de apel decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.(2) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere curții de apel competente să desemneze un alt tribunal sau, după caz, o altă judecătorie decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizate în cazul în care se va emite rechizitoriul.(3) Dispozițiile art. 71 se aplică în mod corespunzător.(4) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile.(5) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă dispune, prin încheiere motivată, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii și desemnarea unei instanțe egale în grad cu cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.(6) Încheierea prin care Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea nu este supusă niciunei căi de atac.(7) În cazul respingerii cererii de desemnare a altei instanțe pentru judecarea cauzei formulate, în aceeași cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleași motive (la 01-02-2014, Art. 76 a fost modificat de pct. 43 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) +

Capitolul III Subiecții procesuali principali și drepturile acestora

+

Articolul 77

SuspectulPersoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se numește suspect +

Articolul 78Drepturile suspectuluiSuspectul are drepturile prevăzute de lege pentru inculpat, dacă legea nu prevede altfel

+

Articolul 79Persoana vătămatăPersoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală se numește persoană vătămată

+

Articolul 80

Desemnarea unui reprezentant al persoanelor vătămate(1) În situația în care în cauză există un număr mare de persoane vătămate care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care persoanele vătămate nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin ordonanță, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanța va fi comunicată persoanelor vătămate, care trebuie să încunoștințeze, în termen de 3 zile de la primirea comunicării, procurorul sau instanța în cazul în care refuză să fie reprezentați prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoștință sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele reprezentate (la 01-02-2014, Alin. (1) al art. 80 a fost modificat de pct. 44 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 81

Drepturile persoanei vătămate(1) În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi:a) dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale; ... a^1) dreptul de a fi informată cu celeritate despre împrejurarea că persoana aflată în arest, urmărită penal sau condamnată pentru infracțiunea care o afectează este eliberată sau a evadat din detenție, precum și cu privire la orice măsuri relevante adoptate pentru protecția sa în caz de eliberare sau evadare a autorului infracțiunii; (la 01-01-2024, Alineatul (1), Articolul 81, Capitolul III, Titlul III, Partea GENERALĂ a fost completat de Punctul 1., Articolul II din LEGEA nr. 217 din 10 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 11 iulie 2023 ) ... b) dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii; ... c) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei; ... d) dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poștă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informații să îi fie comunicate; ... e) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii; ... f) dreptul de a fi ascultată; ... g) dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și experților; ... g^1) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română. În cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor persoanei vătămate; (la 23-05-2016, Lit. g^1) a alin. (1) al art. 81 a fost modificată de pct. 12 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. ) ... g^2) dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înțelege a oricărei soluții de netrimitere în judecată, atunci când nu înțelege limba română; (la 23-05-2016, Lit. g^2) a alin. (1) al art. 81 a fost introdusă de pct. 13 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. ) ... h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată; ... i) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; ... j) alte drepturi prevăzute de lege. ... (2) Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală printr-o faptă penală pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și care nu dorește să participe la procesul penal trebuie să înștiințeze despre aceasta organul judiciar, care, dacă apreciază necesar, o va putea audia în calitate de martor.

(la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 81 a fost introdus de pct. 46 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) +

Capitolul IV Inculpatul și drepturile acestuia

+

Articolul 82InculpatulPersoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală devine parte în procesul penal și se numește inculpat

+

Articolul 83

Drepturile inculpatuluiÎn cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:a) dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa; ... a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia; (la 01-02-2014, Lit. a^1) a art. 83 a fost introdusă de pct. 47 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... b) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii; ... c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; ... d) dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii; ... e) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei; ... f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română; ... g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; ... g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale; (la 01-02-2014, Lit. g^1) a art. 83 a fost introdusă de pct. 48 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... h) alte drepturi prevăzute de lege. ... +

Capitolul V Partea civilă și drepturile acesteia

+

Articolul 84

Partea civilă(1) Persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal și se numește parte civilă.(2) Au calitatea de parte civilă și succesorii persoanei prejudiciate, dacă exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal +

Articolul 85

Drepturile părții civile(1) În cursul procesului penal, partea civilă are drepturile prevăzute la art. 81.(2) Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracțiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de persoană vătămată în aceeași cauză (la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 85 a fost modificat de pct. 49 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Capitolul VI Partea responsabilă civilmente și drepturile acesteia

+

Articolul 86

Partea responsabilă civilmentePersoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente (la 01-02-2014, Art. 86 a fost modificat de pct. 50 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Notă ...

Decizie de admitere - RIL nr. 26/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 162 din 21 februarie 2018:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală stabilește că:

În procesul penal, Fondul de garantare a asiguraților în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment nu are calitatea de parte responsabilă civilmente.

Decizie de admitere - RIL nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 258 din 6 aprilie 2016:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală stabilește că:

În cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente și are obligația de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracțiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare și prin dispozițiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă. +

Articolul 87

Drepturile părții responsabile civilmente(1) În cursul procesului penal, partea responsabilă civilmente are drepturile prevăzute la art. 81.(2) Drepturile părții responsabile civilmente se exercită în limitele și în scopul soluționării acțiunii civile +

Capitolul VII Avocatul. Asistența juridică și reprezentarea

+

Articolul 88

Avocatul(1) Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părțile ori subiecții procesuali principali, în condițiile legii.(2) Nu poate fi avocat al unei părți sau al unui subiect procesual principal:a) soțul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul; ... b) martorul citat în cauză, cu excepția celui care s-a prevalat, în condițiile art. 117 alin. (1), de dreptul de a nu da declarații; (la 09-07-2023, Litera b), Alineatul (2), Articolul 88, Capitolul VII, Titlul III, Partea GENERALĂ a fost modificată de Punctul 8., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 ) ... c) cel care a participat în aceeași cauză în calitate de judecător sau de procuror; ... d) o altă parte sau un alt subiect procesual. ... (3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistența juridică a părților ori a subiecților procesuali principali. (la 01-02-2014, Alin. (3) al art. 88 a fost modificat de pct. 51 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )