Ordinul de protecție în caz de violență domestică: cum îl obții

Ordinul de protecție provizoriu emis de poliție durează 5 zile, adică 120 de ore de la emitere (art. 31 și 32 din Legea nr. 217/2003), și se trimite în 24 de ore parchetului pentru confirmare (art. 34). Cererea de ordin de protecție se soluționează de judecătorie în cel mult 72 de ore de la depunere (art. 42 alin. (9)).

Măsurile din ordinul de protecție durează cât stabilește judecătorul, dar cel mult 12 luni (art. 39). Apelul se declară în 3 zile de la pronunțare sau comunicare (art. 45 alin. (1)).

1. Puneți-vă în siguranță și sunați la 112. Polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor, constată un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică emit ordinul de protecție provizoriu (art. 28 din Legea nr. 217/2003). Evaluarea riscului se face pe loc, pe baza unui formular.

   Spuneți polițiștilor tot ce s-a întâmplat, inclusiv episoadele anterioare, amenințările, armele din casă și dacă sunt copii afectați. Cereți copie după ordinul provizoriu. Dacă aveți leziuni, mergeți la medic sau la medicina legală pentru un certificat medico-legal, care va fi probă atât pentru ordinul de protecție, cât și pentru dosarul penal.

2. Înțelegeți ordinul de protecție provizoriu. Prin ordinul provizoriu se dispun, pentru 5 zile, una sau mai multe măsuri: evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, chiar dacă el este proprietarul, reintegrarea victimei în locuință, obligația agresorului de a păstra o distanță minimă față de victimă și copii, interdicția de a se apropia de locuință sau locul de muncă, predarea armelor (art. 31 alin. (1)).

   Măsurile devin obligatorii imediat după emitere, fără somație (art. 32 alin. (1)); cele 5 zile se calculează pe ore, adică 120 de ore de la emitere (art. 32 alin. (2)). Ordinul se trimite în 24 de ore parchetului pentru confirmare (art. 34 alin. (1)), iar dacă parchetul îl confirmă, el sesizează instanța pentru emiterea ordinului de protecție.

3. Depuneți cererea pentru ordinul de protecție la judecătorie. Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol de un membru al familiei poate cere instanței un ordin de protecție (art. 38 alin. (1)). Cererea este de competența judecătoriei de pe raza domiciliului sau reședinței victimei (art. 40 alin. (1)).

   Cererea se poate introduce de victimă personal sau prin reprezentant legal, iar în numele ei și de procuror, de serviciile publice de asistență socială sau de furnizorii acreditați de servicii pentru victime, cu acordul victimei (art. 40 alin. (2) și (3)). Fostul partener intră în sfera legii chiar dacă nu mai locuiți împreună (Decizia CCR nr. 264/2017).

4. Completați formularul din lege și strângeți probele. Cererea se întocmește pe formularul prevăzut în anexa legii (art. 41 alin. (1)) și este scutită de taxa judiciară de timbru (art. 41 alin. (2)). Descrieți concret faptele: date, locuri, ce s-a spus și s-a făcut, martori, amenințări, efectele asupra copiilor.

   Atașați certificatele medico-legale, fotografiile leziunilor, mesajele și înregistrările amenințărilor, plângerile anterioare la poliție, declarațiile martorilor (vecini, rude). Cereți măsurile de care aveți nevoie efectiv: evacuarea agresorului, distanța minimă, interdicția de contact telefonic și online, încredințarea provizorie a copiilor, obligația de a urma consiliere.

5. Folosiți asistența juridică gratuită și participați la judecată. Cererile se judecă în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului, iar asistența juridică a persoanei care cere ordinul este obligatorie (art. 42 alin. (1) și (2)); dacă nu aveți avocat, instanța vă desemnează unul din oficiu. Soluționarea nu poate depăși 72 de ore de la depunerea cererii (art. 42 alin. (9)).

   Dacă a existat un ordin provizoriu, durata lui se prelungește de drept cu timpul necesar procedurii judiciare (art. 42 alin. (9)), astfel încât să nu rămâneți fără protecție. Curtea Constituțională a confirmat constituționalitatea procedurii de emitere a ordinelor de protecție (Decizia CCR nr. 303/2015).

6. Măsurile din ordinul de protecție. Instanța poate dispune, între altele: evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent cine este proprietarul; reintegrarea victimei și a copiilor în locuință; limitarea folosinței agresorului doar asupra unei părți a locuinței; obligația de a păstra o distanță minimă față de victimă, copii, locuință, școală sau locul de muncă; interdicția de a lua legătura pe orice cale; predarea armelor; încredințarea provizorie a copiilor (art. 38 alin. (1)).

   Durata măsurilor se stabilește de judecător, dar nu poate depăși 12 luni de la emitere; dacă hotărârea nu precizează durata, ordinul produce efecte 12 luni (art. 39). Ordinul este executoriu imediat, fără somație (art. 44). La expirare, puteți cere un nou ordin, dacă pericolul persistă (art. 48).

7. Reacționați imediat la încălcarea ordinului. Încălcarea de către agresor a măsurilor dispuse prin ordinul de protecție sau prin ordinul provizoriu este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani (art. 47 din Legea nr. 217/2003). Sunați la 112 de fiecare dată și cereți consemnarea încălcării.

   Rețineți că respectarea ordinului este obligatorie și pentru persoana protejată (art. 44 alin. (3)): dacă îl invitați pe agresor în casă, puteți compromite protecția. Dacă situația se schimbă, cereți instanței modificarea sau revocarea ordinului, nu ignorați-l.

8. Faceți și plângere penală, dacă este cazul. Ordinul de protecție este o măsură civilă de protecție; el nu înlocuiește răspunderea penală. Lovirea, vătămarea corporală, amenințarea, hărțuirea, violul săvârșite asupra unui membru al familiei constituie violență în familie, cu pedepse majorate potrivit Codului penal (art. 199).

   Plângerea se depune la poliție sau la parchet. Pentru unele infracțiuni acțiunea penală pornește doar la plângerea prealabilă, în anumite termene; Înalta Curte a lămurit cum se aplică regulile lovirii în cazul violenței în familie (RIL nr. 11/2019, menționat în nota la art. 199 din Codul penal). Cereți ajutorul serviciilor de asistență socială și al adăposturilor pentru victime, care oferă cazare și consiliere.

• Așteptarea unui nou incident înainte de a cere protecție. Ordinul se poate cere de la primul act de violență; riscul crește adesea în timp.
• Cerere fără probe concrete. Instanța decide în 72 de ore; certificatele medico-legale, mesajele și martorii trebuie strânși de la început.
• Încălcarea ordinului chiar de către victimă. Respectarea lui este obligatorie și pentru persoana protejată (art. 44 alin. (3)).
• Lăsarea ordinului să expire. Măsurile durează cel mult 12 luni; dacă pericolul persistă, cereți la timp un nou ordin (art. 48).
• Renunțarea la plângerea penală sub presiune. Agresorii fac adesea presiuni după emiterea ordinului; cereți sprijin de la serviciile sociale și de la avocat.
• Ratarea termenului de apel de 3 zile. Dacă cererea vă este respinsă, apelul trebuie declarat foarte repede (art. 45).

Analizează documentul meu →Ghid juridicModele de contractePagina principală a țării

Actualizat: 03.11.2026 · Surse: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice – art. 28–48, Codul penal, formă consolidată – art. 199 (violența în familie), Codul de procedură penală, formă consolidată, Codul civil, art. 400 – locuința copilului, legislatie.just.ro, EUR-Lex

Explicațiile sunt generate din textul oficial și au caracter orientativ; obligatoriu este doar textul integral, către care trimite fiecare pagină. Europaius oferă informații juridice, nu servicii de avocatură.