Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius

Ieșirea din indiviziune: cum se face partajul unui bun comun

Casa moștenită de la părinți, apartamentul cumpărat împreună cu fostul soț sau terenul deținut cu frații nu pot fi folosite liniștit la nesfârșit în comun dacă proprietarii nu se mai înțeleg. Codul civil spune clar că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune: încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând (art. 669 C. civ.), iar pentru moștenitori chiar și împotriva unei clauze testamentare contrare (art. 1.143). Partajul se face fie prin bună învoială, la notar, fie prin hotărâre judecătorească (art. 670). Ghidul se adresează coproprietarilor pe cote-părți, foștilor soți care au de împărțit bunurile comune și moștenitorilor rămași în indiviziune după dezbaterea succesiunii. Explică ce trebuie verificat înainte (cotele, cine folosește bunul, datoriile legate de el), cum arată partajul la notar, ce cuprinde cererea de chemare în judecată, cât costă taxa de timbru și cum decide instanța între împărțirea în natură, atribuirea cu sultă și vânzarea bunului. Rezultatul este că fiecare devine proprietar exclusiv al bunului sau al sumei de bani care i-a revenit. Pentru imobile, efectele se produc numai după înscrierea actului de partaj sau a hotărârii definitive în cartea funciară (art. 680 alin. (2)).

Vecinătate și proprietate

Date esențiale

Termen
Acțiunea de partaj este imprescriptibilă: poate fi introdusă oricând, cât timp partajul nu a fost suspendat prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească (art. 669 C. civ.). Convenția de suspendare a partajului nu poate…
Domeniu de drept
Vecinătate și proprietate
Pași
Jurisprudență
5
Actualizat
20.11.2026

Termen

Acțiunea de partaj este imprescriptibilă: poate fi introdusă oricând, cât timp partajul nu a fost suspendat prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească (art. 669 C. civ.). Convenția de suspendare a partajului nu poate depăși 5 ani, iar pentru imobile se încheie în formă autentică (art. 672), iar instanța poate amâna pronunțarea partajului cu cel mult un an (art. 673). În proces, vânzarea prin bună învoială dispusă de instanță se face în cel mult 3 luni, dacă părțile nu convin altfel (art. 991 alin. (2) C. proc. civ.), iar executorul fixează licitația în cel mult 30 de zile pentru mobile și 60 de zile pentru imobile (art. 992 alin. (2)). Hotărârea de partaj se atacă numai cu apel (art. 995 alin. (3)), iar executarea ei poate fi cerută în 10 ani (art. 995 alin. (4)).

Ce trebuie să faci

  1. Stabiliți ce fel de proprietate comună aveți și ce cote are fiecare. În coproprietatea pe cote-părți, fiecare coproprietar este titularul exclusiv al cotei sale și poate dispune liber de ea; cotele se prezumă egale până la proba contrară, iar dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară se face numai prin înscrisuri (art. 634 C. civ.). Bunurile soților dobândite în timpul căsătoriei sunt în devălmășie: la încetarea comunității, fiecare soț își preia bunurile proprii, apoi se împart bunurile comune, contribuția fiecăruia fiind prezumată egală până la proba contrară (art. 357).

    Pentru moștenitori, cotele rezultă din certificatul de moștenitor sau din hotărârea de dezbatere a succesiunii, iar regulile art. 669–686 se aplică și partajului succesoral (art. 1.143 alin. (2)). Strângeți titlurile de proprietate, certificatul de moștenitor, hotărârea de divorț și extrasele de carte funciară; acestea fixează cine participă la partaj și cu ce cotă.

  2. Verificați dacă partajul poate fi cerut acum. Regula este că partajul se poate cere oricând (art. 669), dar există excepții. O convenție de suspendare a partajului vă leagă cel mult 5 ani (art. 672). Partajul este inadmisibil pentru părțile comune ale blocurilor, cât timp acestea sunt destinate folosinței comune, și pentru celelalte cazuri de coproprietate forțată, unde este posibil doar prin bună învoială (art. 671). Dacă un coproprietar a folosit singur bunul suficient de mult încât l-a uzucapat, partajul nu mai poate fi cerut (art. 675).

    Folosința exclusivă, prin ea însăși, nu blochează partajul. Însă coproprietarul care a folosit singur bunul împotriva voinței celorlalți poate fi obligat la despăgubiri (art. 636 alin. (2)), iar această pretenție se poate formula în același proces, ca o creanță născută din starea de coproprietate.

  3. Încercați partajul voluntar la notar. Partajul prin bună învoială este cel mai rapid și cel mai ieftin (art. 670). Dacă printre bunuri se află imobile, convenția de partaj trebuie încheiată în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.144 alin. (1) pentru moștenire; în general, art. 1.244 cere înscris autentic pentru convențiile care strămută drepturi reale ce se înscriu în cartea funciară). La act trebuie să participe toți coproprietarii: partajul făcut fără unul dintre ei este lovit de nulitate absolută (art. 684 alin. (2)).

    Dacă un coproprietar este minor sau lipsit de capacitate de exercițiu, partajul voluntar se poate face numai cu autorizarea instanței de tutelă (art. 674). Notarul vă va cere extrase de carte funciară, certificate fiscale și, de regulă, un raport de evaluare. Onorariul notarial și taxele de carte funciară se calculează în funcție de valoarea bunurilor; cereți un calcul de la notar înainte de semnare.

  4. Pregătiți cererea de chemare în judecată. Dacă nu ajungeți la o înțelegere, cererea de partaj se judecă după procedura specială din art. 979–996 C. proc. civ. (art. 980). Pe lângă mențiunile obișnuite (art. 194), cererea trebuie să arate persoanele între care se face partajul, titlul pe baza căruia îl cereți, toate bunurile supuse împărțelii, valoarea lor, locul unde se află și persoana care le deține sau le administrează (art. 981).

    Competentă este judecătoria, indiferent de valoare (art. 94 pct. 1 lit. j) C. proc. civ.); pentru imobile, când indiviziunea nu provine din moștenire, cererea se depune la instanța în a cărei circumscripție se află imobilul (art. 117 alin. (3)). Atașați titlurile, extrasele de carte funciară, certificatul de moștenitor sau hotărârea de divorț și o evaluare orientativă. Omiterea unui bun nu anulează partajul, dar vă obligă la un partaj suplimentar ulterior (art. 684 alin. (3)).

  5. Calculați și achitați taxa judiciară de timbru. Cererile de partaj se taxează potrivit art. 5 din OUG nr. 80/2013: de regulă 3% din valoarea bunurilor a căror împărțeală se cere pentru stabilirea masei partajabile și pentru partajul propriu-zis, 50 lei pentru fiecare coproprietar pentru stabilirea calității și a cotei, 3% din valoarea creanțelor dintre coproprietari. Când toate aceste capete se formulează în aceeași acțiune, legea prevede o singură taxă calculată asupra valorii masei partajabile. Curtea Constituțională a menținut acest mod de taxare (Decizia nr. 584/2020 și Decizia nr. 228/2024).

    Taxa se plătește anticipat și se calculează la valoarea pe care o indicați; dacă expertiza stabilește o valoare mai mare, instanța poate cere completarea taxei. Dacă nu vă permiteți taxa, puteți cere eșalonarea sau reducerea ei prin ajutor public judiciar. Verificați cuantumul actual la judecătorie înainte de depunere, deoarece forma OUG nr. 80/2013 disponibilă în colecția noastră nu este cea mai recentă.

  6. Urmăriți etapa de admitere în principiu. La primul termen, instanța ia declarațiile părților despre fiecare bun, despre locul unde se află și despre valoarea lui și consemnează ce recunosc părțile (art. 982). În tot cursul procesului instanța stăruie ca părțile să se înțeleagă; dacă ajung la o învoială, hotărăște potrivit acesteia, inclusiv parțial, pentru o parte din bunuri (art. 983).

    Dacă nu există acord, instanța stabilește bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cotele și creanțele dintre coproprietari, iar pentru formarea loturilor dă o încheiere de admitere în principiu și dispune o expertiză (art. 984, 985). Raportul arată valoarea fiecărui bun, dacă este comod partajabil în natură și ce loturi se propun. Această încheiere poate fi atacată numai cu apel, odată cu fondul (art. 987), deci obiecțiunile la expertiză trebuie formulate imediat, la termenul fixat.

  7. Alegeți modul de împărțire pe care îl cereți instanței. Regula este partajul în natură, proporțional cu cotele; loturile inegale se egalizează cu o sumă de bani, numită sultă (art. 676 alin. (1) C. civ., art. 984 alin. (2) C. proc. civ.). Dacă bunul nu este comod partajabil, de exemplu un apartament, instanța îl atribuie unuia sau mai multor coproprietari, la cererea lor, în schimbul sultei, ori dispune vânzarea lui (art. 676 alin. (2)).

    La atribuire, instanța ține seama de acordul părților, de mărimea cotelor, de natura bunurilor, de domiciliul și ocupația părților și de îmbunătățirile făcute cu acordul celorlalți (art. 988). Atribuirea poate fi provizorie: primiți un termen pentru consemnarea sumelor cuvenite celorlalți, iar dacă nu plătiți, bunul poate fi atribuit altui coproprietar (art. 989). Atribuirea definitivă direct prin hotărâre se dă numai pentru motive temeinice (art. 990). Pregătiți din timp dovada că puteți plăti sulta (extras de cont, aprobare de credit).

  8. Pregătiți-vă pentru vânzare, dacă nimeni nu poate prelua bunul. Când niciun coproprietar nu cere atribuirea sau cel căruia i s-a atribuit provizoriu bunul nu consemnează sumele în termen, instanța dispune prin încheiere vânzarea (art. 991 alin. (1)). Dacă toți sunteți de acord, vânzarea se face prin bună învoială în cel mult 3 luni; altfel, sau dacă termenul expiră, vânzarea o face executorul judecătoresc (art. 991 alin. (2) și (3)).

    Executorul fixează licitația în cel mult 60 de zile pentru imobile și publică anunțul de vânzare cu cel puțin 30 de zile înainte (art. 992). Coproprietarii pot conveni ca bunul să nu se vândă sub un anumit preț (art. 992 alin. (5)). Datoriile scadente legate de bunul comun, de exemplu impozitele sau cheltuielile de întreținere restante, se pot plăti din preț înainte de împărțire (art. 677). Licitația aduce de regulă un preț mai mic decât vânzarea liberă, deci o înțelegere asupra vânzării este aproape întotdeauna mai avantajoasă.

  9. Puneți în executare hotărârea și înscrieți-o în cartea funciară. Hotărârea de partaj are efect constitutiv și, odată definitivă, constituie titlu executoriu chiar dacă nu s-a cerut expres predarea bunului (art. 995 alin. (1) și (2)). Se atacă numai cu apel, nu și cu recurs, soluție pe care Curtea Constituțională a declarat-o constituțională (Decizia nr. 515/2022 și Decizia nr. 578/2024). Executarea poate fi cerută în termenul de prescripție de 10 ani (art. 995 alin. (4)).

    Fiecare devine proprietar exclusiv de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar pentru imobile efectele se produc numai după înscrierea în cartea funciară (art. 680). Cereți intabularea la OCPI imediat. Garanțiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale se strămută asupra bunului sau sumei primite (art. 682), iar coproprietarii își datorează, în limita cotelor, garanție pentru evicțiune și vicii ascunse (art. 683).

La ce să fii atent

Temei legal

20

Decizii judecătorești conexe

5
Atribuirea beneficiului locuinței conjugale la desfacerea căsătoriei (art. 324 C. civ.) produce efecte cel mult până la rămânerea definitivă a hotărârii de partaj, fără a fi condiționată de existența unei cereri de ieșire din indiviziune
Art. 995 alin. (3) teza întâi C. proc. civ. (hotărârea de partaj supusă numai apelului) este constituțional
Reconfirmă constituționalitatea art. 995 alin. (3) teza întâi C. proc. civ.: în partaj nu există recurs
Art. 5 din OUG nr. 80/2013 (taxarea cererilor de partaj în funcție de valoarea masei partajabile) este constituțional
Excepția privind art. 982, 988 și 994 C. proc. civ. este inadmisibilă; art. 5 din OUG nr. 80/2013 privind taxa de partaj rămâne constituțional

Întrebări frecvente

11
Cum ies din indiviziune cu frații după moștenire?

Dacă toți sunteți de acord, încheiați la notar un act de partaj voluntar; pentru imobile forma autentică este obligatorie (art. 1.144 C. civ.). Dacă nu vă înțelegeți, oricare dintre moștenitori poate cere oricând partajul la judecătorie (art. 669, 1.143). Instanța împarte bunurile în natură, le atribuie cu sultă sau dispune vânzarea.

Poate fratele meu să mă oblige să vând casa moștenită?

Nu direct, dar poate cere partajul judiciar. Dacă bunul nu se poate împărți comod în natură și niciunul dintre voi nu cere atribuirea cu plata sultei, instanța dispune vânzarea, prin bună învoială sau de către executor (art. 676 alin. (2) C. civ., art. 991 C. proc. civ.). Dacă vreți să păstrați casa, cereți atribuirea și dovediți că puteți plăti sulta.

Cât costă un partaj în instanță?

Taxa judiciară de timbru se calculează procentual din valoarea bunurilor, potrivit art. 5 din OUG nr. 80/2013: în principiu 3% pentru capetele de cerere privind masa partajabilă și partajul propriu-zis și 50 lei pentru fiecare coproprietar pentru stabilirea cotelor. La aceasta se adaugă expertiza de evaluare și onorariul avocatului. Partajul la notar este de regulă mai ieftin.

Cât durează un proces de partaj?

Legea nu fixează o durată. Procesul are două etape: admiterea în principiu, în care instanța stabilește bunurile și cotele, și formarea loturilor, după o expertiză (art. 984, 985 C. proc. civ.). Cu evaluare, eventual vânzare și apel, durează frecvent peste un an. O înțelegere parțială poate scurta procesul, deoarece instanța pronunță hotărâre parțială (art. 983).

Ce este sulta?

Sulta este suma de bani pe care o plătește coproprietarul care primește un lot mai valoros sau întregul bun către ceilalți, pentru a egaliza valoarea loturilor (art. 676 alin. (2) lit. a) C. civ., art. 984 alin. (2) C. proc. civ.). Instanța stabilește cuantumul pe baza expertizei și termenul de plată. Dacă nu plătiți la timp, atribuirea poate fi revocată.

Fostul soț locuiește singur în apartamentul comun. Îmi datorează ceva?

Coproprietarul care folosește exclusiv bunul comun împotriva voinței celorlalți poate fi obligat la despăgubiri (art. 636 alin. (2) C. civ.), de regulă echivalentul chiriei pentru cota dumneavoastră. Pretenția se poate formula în procesul de partaj, ca o creanță între coproprietari. Trebuie să dovediți că ați cerut folosința și v-a fost refuzată.

Pot cere partajul bunurilor comune fără divorț?

Da. În timpul regimului comunității, bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte, prin act autentic notarial sau, dacă nu vă înțelegeți, pe cale judecătorească (art. 358 C. civ.). Bunurile atribuite devin bunuri proprii, iar cele neîmpărțite rămân comune. După divorț, comunitatea se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial (art. 355, 357).

Se prescrie dreptul de a cere partajul?

Nu. Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând (art. 669 C. civ.). Excepția este situația în care unul dintre coproprietari a dobândit bunul prin uzucapiune, folosindu-l singur ca proprietar pe durata cerută de lege (art. 675). După partaj, executarea hotărârii trebuie cerută în 10 ani (art. 995 alin. (4) C. proc. civ.).

Ce se întâmplă dacă un coproprietar nu vine la notar?

Partajul voluntar nu se poate face fără el: actul încheiat fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută (art. 684 alin. (2) C. civ.). Singura cale rămâne partajul judiciar, în care coproprietarul absent este citat ca pârât. Dacă nu se prezintă, procesul continuă, iar instanța hotărăște pe baza probelor.

Pot vinde doar partea mea din casă fără acordul celorlalți?

Da. Fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte, dacă nu s-a convenit altfel (art. 634 alin. (1) C. civ.). Cumpărătorul intră în indiviziune în locul dumneavoastră. Vânzarea întregului bun cere însă acordul tuturor. În practică, o cotă se vinde greu și sub valoare, de aceea partajul este adesea soluția mai bună.

Hotărârea de partaj se poate ataca cu recurs?

Nu. Hotărârea de partaj este supusă numai apelului (art. 995 alin. (3) C. proc. civ.), iar Curtea Constituțională a confirmat de mai multe ori această soluție (Decizia nr. 515/2022, Decizia nr. 578/2024). Excepția este partajul cerut pe cale incidentală, de exemplu în procesul de divorț, unde se aplică aceleași căi de atac ca pentru cererea principală.

Ghid juridic – ghiduri practice pas cu pas

6

Analizează documentul meu →Ghid juridicModele de contractePagina principală a țării

Actualizat: · Surse: Codul civil, art. 669 – imprescriptibilitatea acțiunii de partaj, Codul civil, art. 670 – felurile partajului, Codul civil, art. 676 – regulile privitoare la modul de împărțire (natură, sultă, vânzare), Codul civil, art. 680 – efectele juridice ale partajului și înscrierea în cartea funciară, legislatie.just.ro, EUR-Lex

Explicațiile sunt generate din textul oficial și au caracter orientativ; obligatoriu este doar textul integral, către care trimite fiecare pagină. Europaius oferă informații juridice, nu servicii de avocatură.