Decizie nr. 468 din 20 aprilie 2010
Despre ce este acest act?
Această decizie se referă la excepția de neconstituționalitate a articolului 138 din Legea privind procedura insolvenței, care reglementează răspunderea membrilor organelor de conducere sau a altor persoane care au cauzat starea de insolvență a unei societăți.
Pentru cine: Membrii organelor de conducere și supraveghere ale societăților aflate în insolvență; Orice alte persoane care au cauzat starea de insolvență a debitorului.
Date esențiale
- Țara
- România
- Domeniul de drept
- Insolvență și executare silită
- Sursa
- MultiLegalPile/
- Text preluat la
- Explicație actualizată la
Ce reglementează acest act?
- Posibilitatea ca o parte din pasivul unei societăți aflate în insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere sau de alte persoane care au cauzat insolvența.
- Faptele specifice care pot atrage răspunderea acestor persoane, cum ar fi folosirea bunurilor societății în interes personal, ținerea unei contabilități fictive sau deturnarea activului.
- Condițiile în care comitetul creditorilor sau un creditor majoritar poate cere introducerea unei acțiuni împotriva persoanelor responsabile, dacă administratorul judiciar nu a făcut-o.
- Răspunderea solidară în caz de pluralitate de persoane, cu posibilitatea de a se apăra de solidaritate dacă s-au opus actelor cauzatoare de insolvență.
Pe cine privește acest act?
- Membrii organelor de conducere și supraveghere ale societăților aflate în insolvență.
- Orice alte persoane care au cauzat starea de insolvență a debitorului.
Care sunt punctele cheie?
- Articolul 138 din Legea privind procedura insolvenței permite ca o parte din datoriile unei societăți în insolvență să fie suportate de persoanele responsabile de această situație.
- Răspunderea poate fi angajată dacă s-au comis anumite fapte, cum ar fi deturnarea de fonduri, ținerea incorectă a contabilității sau favorizarea anumitor creditori.
- Curtea Constituțională a considerat anterior că aceste prevederi sunt constituționale, deoarece nu instituie o prezumție de vinovăție, ci stabilesc fapte concrete care pot atrage răspunderea, iar stabilirea acestora se face cu respectarea normelor procedurale și a dreptului la apărare.
- Decizia Curții Constituționale respinge excepția de neconstituționalitate, considerând prevederile legale ca fiind constituționale.
Insolvență și executare silită
Insolvență și executare silită
Textul legii
Textul legii
DECIZIE nr. 468 din 20 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 358 din 1 iunie 2010 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Fabian Niculae - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Alexandru Crişan senior şi de Alexandru Crişan junior în Dosarul nr. 5.216/62/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 17 septembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.216/62/2006, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Excepţia a fost ridicată de Alexandru Crişan senior şi de Alexandru Crişan junior într-un dosar având ca obiect procedura insolvenţei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că textele legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) din Constituţie, în sensul că încalcă dreptul fundamental la un proces echitabil, din moment ce prin această dispoziţie legală se creează pentru debitor o situaţie procesuală vădit inferioară aceleia a creditorului. În acest sens, prin dispoziţiile legale criticate, precum şi prin alte dispoziţii inserate în corpul Legii nr. 85/2006, se instituie prezumţia de culpă a administratorului sau a cadrelor de conducere ale societăţii în ajungerea acesteia în stare de insolvenţă. Astfel, se răstoarnă sarcina probei în procesul civil. Principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi cel al dreptului la un proces echitabil presupun în mod esenţial o egalitate de şanse pentru ambele părţi aflate în proces, egalitate ce este garantată şi prin punerea la dispoziţia părţilor a aceloraşi mijloace sau instrumente de care poate uza în realizarea propriilor interese. Aceste principii sunt serios lezate prin poziţia privilegiată de care se bucură instituţiile bancare în cadrul raporturilor contractuale cu clienţii şi mai apoi în faza executării silite a actelor încheiate de aceste instituţii.
Curtea de Apel Braşov - Secţia comercială consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi care au următorul conţinut:
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi art. 21 privind liberul acces la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 148 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 2 aprilie 2010, prin Decizia nr. 617 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, şi prin Decizia nr. 82 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007, Curtea Constituţională a constatat că acestea sunt constituţionale. În cuprinsul celei din urmă decizii, s-a reţinut că dispoziţiile legale criticate "nu instituie prezumţia de culpă a persoanei a cărei răspundere se solicită a fi stabilită", ci "prevăd în concret natura faptelor păgubitoare pentru societatea comercială debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvenţă şi care pot antrena răspunderea unor persoane din organele sale de conducere.
Stabilirea existenţei unor asemenea fapte şi a măsurii în care ele au contribuit la ajungerea în stare de insolvenţă a societăţii comerciale debitoare se face cu respectarea tuturor normelor procedurale aplicabile şi în dreptul comun, pe baza unui probatoriu complet şi pertinent. În cadrul acestui proces, persoana a cărei responsabilitate se cere a fi stabilită poate exercita fără nicio îngrădire dreptul la apărare, precum şi căile legale de atac".
Soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care au stat la baza lor îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu se invocă elemente noi, de natură a schimba această jurisprudenţa.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Alexandru Crişan senior şi de Alexandru Crişan junior în Dosarul nr. 5.216/62/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae _________