COD CIVIL 26/11/1864 - Portal Legislativ

COD CIVIL 26/11/1864 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 01.10.2011 01.09.2011 18.06.2002 01.05.2001 01.09.1996 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Titlul PRELIMINARIUArticolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Articolul 5Cartea ITitlul U ICapitolul 1Articolul 6Articolul 7Articolul 8Articolul 9Articolul 10Articolul 11Articolul 12Articolul 13Articolul 14Articolul 15Articolul 16Capitolul 2Articolul 17Articolul 18Articolul 19Articolul 20Titlul U IICapitolul 1Articolul 21Articolul 22Articolul 23Articolul 24Articolul 25Articolul 26Articolul 27Articolul 28Articolul 29Articolul 30Articolul 31Articolul 32Articolul 33Articolul 34Articolul 35Articolul 36Articolul 37Articolul 38Articolul 39Articolul 40Capitolul 2Articolul 41Articolul 42Articolul 43Articolul 44Articolul 45Articolul 46Articolul 47Articolul 48Capitolul 3Articolul 49Articolul 50Articolul 51Articolul 52Articolul 53Articolul 54Articolul 55Articolul 56Articolul 57Articolul 58Articolul 59Articolul 60Articolul 61Articolul 62Capitolul 4Articolul 63Articolul 64Articolul 65Articolul 66Articolul 67Articolul 68Articolul 69Articolul 70Articolul 71Articolul 72Capitolul 5Articolul 73Articolul 74Articolul 75Articolul 76Articolul 77Articolul 78Articolul 79Articolul 80Articolul 81Articolul 82Articolul 83Capitolul 6Articolul 84Articolul 85Articolul 86Titlul U IIIArticolul 87Articolul 88Articolul 89Articolul 90Articolul 91Articolul 92Articolul 93Articolul 94Articolul 95Articolul 96Articolul 97Titlul U IVCapitolul 1Articolul 98Articolul 99Articolul 100Capitolul 2Articolul 101Articolul 102Articolul 103Articolul 104Articolul 105Capitolul 3Secţiunea IArticolul 106Articolul 107Articolul 108Articolul 109Articolul 110Articolul 111Articolul 112Articolul 113Articolul 114Articolul 115Articolul 116Articolul 117Articolul 118Articolul 119Secţiunea IIArticolul 120Articolul 121Articolul 122Articolul 123Capitolul 4Articolul 124Articolul 125Articolul 126Titlul U VCapitolul 1Articolul 127Articolul 128Articolul 129Articolul 130Articolul 131Articolul 132Articolul 133Articolul 134Articolul 135Articolul 136Articolul 137Articolul 138Articolul 139Articolul 140Articolul 141Articolul 142Articolul 143Articolul 144Articolul 145Articolul 146Articolul 147Articolul 148Articolul 149Articolul 150Capitolul 2Articolul 151Articolul 152Capitolul 3Articolul 153Articolul 154Articolul 155Articolul 156Articolul 157Articolul 158Articolul 159Articolul 160Articolul 161Capitolul 3Articolul 162Articolul 163Articolul 164Articolul 165Articolul 166Articolul 167Articolul 168Articolul 169Articolul 170Articolul 171Articolul 172Articolul 173Articolul 174Articolul 175Articolul 176Articolul 177Articolul 178Articolul 179Articolul 180Articolul 181Articolul 182Articolul 183Articolul 184Capitolul 5Articolul 185Articolul 186Articolul 187Articolul 188Articolul 189Articolul 190Articolul 191Articolul 192Articolul 193Capitolul 6Articolul 194Articolul 195Articolul 196Articolul 197Articolul 198Articolul 199Articolul 200Articolul 201Articolul 202Articolul 203Articolul 204Articolul 205Articolul 206Articolul 207Articolul 208Capitolul 7Articolul 209Capitolul 8Articolul 210Titlul VICapitolul 1Articolul 211Articolul 212Articolul 213Articolul 214Articolul 215Capitolul 2Secţiunea IArticolul 216Articolul 217Articolul 218Articolul 219Articolul 220Articolul 221Articolul 222Articolul 223Articolul 224Articolul 225Articolul 226Articolul 227Articolul 228Articolul 229Articolul 230Articolul 231Articolul 232Articolul 233Articolul 234Articolul 235Articolul 236Articolul 237Articolul 238Articolul 239Articolul 240Articolul 241Articolul 242Articolul 243Articolul 244Articolul 245Articolul 246Articolul 247Articolul 248Secţiunea IIArticolul 249Articolul 250Secţiunea IIIArticolul 251Articolul 252Articolul 253Capitolul 3Articolul 254Articolul 255Articolul 256Articolul 257Articolul 258Articolul 259Articolul 260Articolul 261Articolul 262Articolul 263Articolul 264Articolul 265Articolul 266Articolul 267Articolul 268Articolul 269Articolul 270Articolul 271Articolul 272Articolul 273Articolul 274Articolul 275Articolul 276Capitolul 4Articolul 277Articolul 278Articolul 279Articolul 280Articolul 281Articolul 282Articolul 283Articolul 284Articolul 285Titlul U VIICapitolul 1Articolul 286Articolul 287Articolul 288Articolul 289Articolul 290Articolul 291Capitolul 2Articolul 292Articolul 293Articolul 294Articolul 295Articolul 296Articolul 297Articolul 298Articolul 299Articolul 300Articolul 301Articolul 302Articolul 303Capitolul 3Secţiunea IArticolul 304Articolul 305Articolul 306Articolul 307Articolul 308Titlul U VIIICapitolul 1Secţiunea IArticolul 309Articolul 310Articolul 311Articolul 312Articolul 313Articolul 314Articolul 315Articolul 316Articolul 317Secţiunea IIArticolul 318Articolul 319Articolul 320Articolul 321Articolul 322Articolul 323Articolul 324Titlul U IXArticolul 325Articolul 326Articolul 327Articolul 328Articolul 329Articolul 330Articolul 331Articolul 332Articolul 333Articolul 334Articolul 335Articolul 336Articolul 337Articolul 338Articolul 339Articolul 340Articolul 341Titlul U XCapitolul 1Articolul 342Capitolul 2Secţiunea IArticolul 343Articolul 344Articolul 345Articolul 346Articolul 347Articolul 348Secţiunea IIArticolul 349Articolul 350Articolul 351Secţiunea IIIArticolul 352Articolul 353Articolul 354Secţiunea IVArticolul 355Articolul 356Articolul 357Articolul 358Articolul 359Articolul 360Articolul 361Articolul 362Articolul 363Articolul 364Articolul 365Articolul 366Articolul 367Articolul 368Articolul 369Secţiunea VArticolul 370Articolul 371Articolul 372Articolul 373Articolul 374Articolul 375Articolul 376Articolul 377Articolul 378Articolul 379Articolul 380Articolul 381Articolul 382Secţiunea VIArticolul 383Articolul 384Articolul 385Articolul 386Articolul 387Articolul 388Articolul 389Secţiunea VIIArticolul 390Articolul 391Articolul 392Articolul 393Articolul 394Articolul 395Articolul 396Articolul 397Articolul 398Articolul 399Articolul 400Articolul 401Articolul 402Articolul 403Articolul 404Articolul 405Articolul 406Articolul 407Articolul 408Articolul 409Articolul 410Articolul 411Articolul 412Articolul 413Articolul 414Secţiunea VIIIArticolul 415Articolul 416Articolul 417Articolul 418Articolul 419Articolul 420Capitolul 3Articolul 421Articolul 422Articolul 423Articolul 424Articolul 425Articolul 426Articolul 427Articolul 428Articolul 429Articolul 430Articolul 431Articolul 432Articolul 433Titlul XICapitolul 1Articolul 434Capitolul 2Articolul 435Articolul 436Articolul 437Articolul 438Articolul 439Articolul 440Articolul 441Articolul 442Articolul 443Articolul 444Articolul 445Articolul 446Articolul 447Articolul 448Articolul 449Articolul 450Articolul 451Articolul 452Articolul 453Articolul 454Articolul 455Articolul 456Articolul 457Capitolul 3Articolul 458Articolul 459Articolul 460Cartea IITitlul IArticolul 461Capitolul 1Articolul 462Articolul 463Articolul 464Articolul 465Articolul 466Articolul 467Articolul 468Articolul 469Articolul 470Articolul 471Capitolul 2Articolul 472Articolul 473Articolul 474Capitolul 3Articolul 475Articolul 476Articolul 477Articolul 478Articolul 479Titlul IIArticolul 480Articolul 481Articolul 482Capitolul 1Articolul 483Articolul 484Articolul 485Articolul 486Articolul 487Capitolul 2Articolul 488Secţiunea IArticolul 489Articolul 490Articolul 491Articolul 492Articolul 493Articolul 494Articolul 495Articolul 496Articolul 497Articolul 498Articolul 499Articolul 500Articolul 501Articolul 502Articolul 503Secţiunea IIArticolul 504Articolul 505Articolul 506Articolul 507Articolul 508Articolul 509Articolul 510 Candu cineva a intrebuintatu în parte materia cari era a sa şi în parte materia streina, pentru a forma unu lucru nou, fără ca nici o parte din materia sa 'şi fi perdutu cu totulu fiinta şi dacă acele materii nu se mai potu despărţi fără vatemare sau paguba, atunci lucrulu formatu se cuvine amboru proprietariloru, celui anteiu în proportiune cu materia ce era a sa, şi celui altu în proportiune cu materia sa şi cu pretulu muncei sale.Articolul 511Articolul 512Articolul 513Articolul 514Articolul 515Articolul 516Titlul IIICapitolul 1Articolul 517Articolul 518Articolul 519Articolul 520Secţiunea IArticolul 521Articolul 522Articolul 523Articolul 524Articolul 525Articolul 526Articolul 527Articolul 528Articolul 529Articolul 530Articolul 531Articolul 532Articolul 533Articolul 534Articolul 535Articolul 536Articolul 537Articolul 538Articolul 539Secţiunea IIArticolul 540Articolul 541Articolul 542Articolul 543Articolul 544Articolul 545Articolul 546Articolul 547Articolul 548Articolul 549Articolul 550Articolul 551Articolul 552Articolul 553Articolul 554Articolul 555Articolul 556Secţiunea IIIArticolul 557Articolul 558Articolul 559Articolul 560Articolul 561Articolul 562Articolul 563Articolul 564Capitolul 2Articolul 565Articolul 566Articolul 567Articolul 568Articolul 569Articolul 570Articolul 571Articolul 572Articolul 573Articolul 574Articolul 575Titlul IVArticolul 576Articolul 577Capitolul 1Articolul 578Articolul 579Articolul 580Articolul 581Articolul 582Articolul 583Articolul 584Articolul 585Capitolul 2Articolul 586Articolul 587Articolul 588Articolul 589Secţiunea IArticolul 590Articolul 591Articolul 592Articolul 593Articolul 594Articolul 595Articolul 596Articolul 597Articolul 598Articolul 599Articolul 600Articolul 602Articolul 603Articolul 604Articolul 605Articolul 606Articolul 607Articolul 608Articolul 609Secţiunea IIArticolul 610Secţiunea IIIArticolul 611Articolul 612Articolul 613Articolul 614Secţiunea IVArticolul 615Secţiunea VArticolul 616Articolul 617Articolul 618Articolul 619Capitolul 3Secţiunea IArticolul 620Articolul 621Articolul 622Secţiunea IIArticolul 623Articolul 624Articolul 625Articolul 626Articolul 627Articolul 628Articolul 629Secţiunea IIIArticolul 630Articolul 631Articolul 632Articolul 633Articolul 634Articolul 635Secţiunea IVArticolul 636Articolul 637Articolul 638Articolul 639Articolul 640Articolul 641Articolul 642Articolul 643Cartea IIIArticolul 644Articolul 645Articolul 646Articolul 647Articolul 648Articolul 649Titlul IArticolul 650Capitolul 1Articolul 651Articolul 652Articolul 653Capitolul 2Articolul 654Articolul 655Articolul 656Articolul 657Articolul 658Capitolul 3Secţiunea IArticolul 659Articolul 660Articolul 661Articolul 662Articolul 663Secţiunea IIArticolul 664Articolul 665Articolul 666Articolul 667Articolul 668Secţiunea IIIArticolul 669Secţiunea IVArticolul 670Articolul 671Secţiunea VArticolul 672Articolul 673Articolul 674Articolul 675Articolul 676Capitolul 4Secţiunea IArticolul 677Articolul 678Secţiunea IIArticolul 679Articolul 680Articolul 681Articolul 682Articolul 683Secţiunea IIIArticolul 684Capitolul 5Secţiunea IArticolul 685Articolul 686Articolul 687Articolul 688Articolul 689Articolul 690Articolul 691Articolul 692Articolul 693Articolul 694Secţiunea IIArticolul 695Articolul 696Articolul 697Articolul 698Articolul 699Articolul 700Articolul 701Articolul 702Articolul 703Secţiunea IIIArticolul 704Articolul 705Articolul 706Articolul 707Articolul 708Articolul 709Articolul 710Articolul 711Articolul 712Articolul 713Articolul 714Articolul 715Articolul 716Articolul 717Articolul 718Articolul 719Articolul 720Articolul 721Articolul 722Articolul 723Secţiunea IVArticolul 724Articolul 725Articolul 726Articolul 727Capitolul 6Secţiunea IArticolul 728Articolul 729Articolul 730Articolul 731Articolul 732Articolul 733Articolul 734Articolul 735Articolul 736Articolul 737Articolul 738Articolul 739Articolul 740Articolul 741Articolul 742Articolul 743Articolul 744Articolul 745Articolul 746Articolul 747Articolul 748Articolul 749Articolul 750Secţiunea IIArticolul 751Articolul 752Articolul 753Articolul 754Articolul 755Articolul 756Articolul 757Articolul 758Articolul 759Articolul 760Articolul 761Articolul 762Articolul 763Articolul 764Articolul 765Articolul 766Articolul 767Articolul 768Articolul 769Articolul 770Articolul 771Articolul 772Articolul 773Secţiunea IIIArticolul 774Articolul 775Articolul 776Articolul 777Articolul 778Articolul 779Articolul 780Articolul 781Articolul 782Articolul 783Articolul 784Articolul 785Secţiunea IVArticolul 786Articolul 787Articolul 788Articolul 789Secţiunea VArticolul 790Articolul 791Articolul 792Articolul 793Secţiunea VIArticolul 794Articolul 795Articolul 796Articolul 797Articolul 798Articolul 799Titlul IIArticolul 800Articolul 801Articolul 802Articolul 803Articolul 804Articolul 805Capitolul 2Articolul 806Articolul 807Articolul 808Articolul 809Articolul 810Articolul 811Articolul 812Capitolul 3Secţiunea IArticolul 813Articolul 814Articolul 815Articolul 816Articolul 817Articolul 818Articolul 819Articolul 820Articolul 821Articolul 822Articolul 823Articolul 824Articolul 825Articolul 826Articolul 827Articolul 828Secţiunea IIArticolul 829Articolul 830Articolul 831Articolul 832Articolul 833Articolul 834Articolul 835Articolul 836Articolul 837Articolul 838Articolul 839Articolul 840Capitolul 4Secţiunea IArticolul 841Articolul 842Articolul 843Articolul 844Articolul 845Articolul 846Secţiunea IIArticolul 847Articolul 848Articolul 849Articolul 850Articolul 851Articolul 852Articolul 853Articolul 854Articolul 855Capitolul 5Secţiunea IArticolul 856Articolul 857Articolul 858Articolul 859Articolul 860Articolul 861Articolul 862Articolul 863Articolul 864Articolul 865Articolul 866Articolul 867Secţiunea IIArticolul 868Articolul 869Articolul 870Articolul 871Articolul 872Articolul 873Articolul 874Articolul 875Articolul 876Articolul 877Articolul 878Articolul 879Articolul 880Articolul 881Articolul 882Articolul 883Articolul 884Articolul 885Articolul 886Secţiunea IIIArticolul 887Secţiunea IVArticolul 888Articolul 889Articolul 890Articolul 891Articolul 892Articolul 893Secţiunea VArticolul 894Articolul 895Articolul 896Articolul 897Articolul 898Secţiunea VIArticolul 899Articolul 900Articolul 901Articolul 902Articolul 903Articolul 904Articolul 905Articolul 906Articolul 907Articolul 908Articolul 909Secţiunea VIIArticolul 910Articolul 911Articolul 912Articolul 913Articolul 914Articolul 915Articolul 916Articolul 917Articolul 918Articolul 919Secţiunea VIIIArticolul 920Articolul 921Articolul 922Articolul 923Articolul 924Articolul 925Articolul 926Articolul 927Articolul 928Articolul 929Articolul 930Articolul 931Capitolul 8Articolul 932Articolul 933Articolul 934Articolul 935Capitolul 9Articolul 936Articolul 937Articolul 938Articolul 939Articolul 940Articolul 941Titlul IIICapitolul 1Articolul 942Articolul 943Articolul 944Articolul 945Articolul 946Articolul 947Capitolul 2Articolul 948Secţiunea IArticolul 949Articolul 950Articolul 951Articolul 952Secţiunea IIArticolul 953Articolul 954Articolul 956Articolul 957Articolul 958Articolul 959Articolul 960Articolul 961Secţiunea IIIArticolul 962Articolul 963Articolul 964Articolul 965Secţiunea IVArticolul 966Articolul 967Articolul 968Capitolul 3Secţiunea IArticolul 969Articolul 970Articolul 971Articolul 972Secţiunea IIArticolul 973Articolul 974Articolul 975Articolul 976Secţiunea IIIArticolul 977Articolul 978Articolul 979Articolul 980Articolul 981Articolul 982Articolul 983Articolul 984Articolul 895Capitolul 4Articolul 986Articolul 987Articolul 988Articolul 989Articolul 990Articolul 991Articolul 992Articolul 993Articolul 994Articolul 995Articolul 996Articolul 997Capitolul 5Articolul 998Articolul 999Articolul 1000Articolul 1001Articolul 1002Articolul 1003Capitolul 6Secţiunea IPARAGRAFUL I - Despre condiţiune în genere şi despre deosebitele sale speciiArticolul 1004Articolul 1005Articolul 1006Articolul 1007Articolul 1008Articolul 1009Articolul 1010Articolul 1011Articolul 1012Articolul 1013Articolul 1014Articolul 1015Articolul 1016PARAGRAFUL II - Despre condiţiunea suspensivăArticolul 1017Articolul 1018PARAGRAFUL 3 - Despre condiţiunea resolutoriaArticolul 1019Articolul 1020Articolul 1021Secţiunea IIArticolul 1022Articolul 1023Articolul 1024Articolul 1025Secţiunea IIIArticolul 1026Articolul 1027Articolul 1028Articolul 1029Articolul 1030Articolul 1031Articolul 1032Articolul 1033Secţiunea IVPARAGRAFUL I - Despre solidaritatea între creditoriArticolul 1034Articolul 1035Articolul 1036Articolul 1037Articolul 1038PARAGRAFUL II - Despre obligaţiunea solidariloru între debitoriArticolul 1039Articolul 1040Articolul 1041Articolul 1042Articolul 1043Articolul 1044Articolul 1045Articolul 1046Articolul 1047Articolul 1048Articolul 1049Articolul 1050Articolul 1051Articolul 1052Articolul 1053Articolul 1054Articolul 1055Articolul 1056Secţiunea VArticolul 1057Articolul 1058Articolul 1059PARAGRAFUL I - Despre efectele obligatiunei divisibileArticolul 1060Articolul 1061PARAGRAFUL II - Despre efectele obligaţiunii nedivisibiliArticolul 1062Articolul 1063Articolul 1064Articolul 1065Secţiunea VIArticolul 1066Articolul 1067Articolul 1068Articolul 1069Articolul 1070Articolul 1071Articolul 1072Capitolul 7Articolul 1073Articolul 1074Articolul 1075Articolul 1076Articolul 1077Articolul 1078Articolul 1079Articolul 1080Articolul 1081Articolul 1082Articolul 1083Articolul 1084Articolul 1085Articolul 1086Articolul 1087Articolul 1088Articolul 1089Articolul 1090Capitolul 8Articolul 1091Secţiunea IPARAGRAFUL I - Despre plata în genereArticolul 1092Articolul 1093Articolul 1094Articolul 1095Articolul 1096Articolul 1097Articolul 1098Articolul 1099Articolul 1100Articolul 1101Articolul 1102Articolul 1103Articolul 1104Articolul 1105PARAGRAFUL II - Despre plata prin subrogatiuneArticolul 1106Articolul 1107Articolul 1108Articolul 1109PARAGRAFUL III - Despre imputatiunea plateiArticolul 1110Articolul 1111Articolul 1112Articolul 1113PARAGRAFUL IV - Despre ofertele de plată şi despre consemnatiuneaArticolul 1114Articolul 1115Articolul 1116Articolul 1117Articolul 1118Articolul 1119Articolul 1120Articolul 1121PARAGRAFUL V - Despre cesiunea bunuriloruArticolul 1122Articolul 1123Articolul 1124Articolul 1125Articolul 1126Articolul 1127Secţiunea IIArticolul 1128Articolul 1129Articolul 1130Articolul 1131Articolul 1132Articolul 1133Articolul 1134Articolul 1135Articolul 1136Articolul 1137Secţiunea IIIArticolul 1138Articolul 1139Articolul 1140Articolul 1141Articolul 1142Secţiunea IVArticolul 1143Articolul 1144Articolul 1145Articolul 1146Articolul 1147Articolul 1148Articolul 1149Articolul 1150Articolul 1151Articolul 1152Articolul 1153Secţiunea VArticolul 1154Articolul 1155Secţiunea VIArticolul 1156Secţiunea VIIArticolul 1157Articolul 1158Articolul 1159Articolul 1160Articolul 1161Articolul 1162Articolul 1163Articolul 1164Articolul 1165Articolul 1166Articolul 1167Articolul 1168Capitolul 9Articolul 1169Articolul 1170Secţiunea IPARAGRAFUL I - Despre titlu autenticuArticolul 1171Articolul 1172Articolul 1173Articolul 1174Articolul 1175PARAGRAFUL II - Despre actele sub semnatura privatăArticolul 1176Articolul 1177Articolul 1178Articolul 1179Articolul 1180Articolul 1181Articolul 1182Articolul 1183Articolul 1184Articolul 1185Articolul 1186PARAGRAFUL III - Despre rebogeArticolul 1187PARAGRAFUL IV - Despre copiele titluriloru autenticeArticolul 1188PARAGRAFUL V - Despre acte recognitiveArticolul 1189PARAGRAFUL VI - Despre actele confirmativeArticolul 1190Secţiunea IIPARAGRAFUL I - Despre casulu candu dovada prin mărturii nu este priimitaArticolul 1191Articolul 1192Articolul 1193Articolul 1194Articolul 1195Articolul 1196Articolul 1197Articolul 1198Secţiunea IIIArticolul 1199PARAGRAFUL I - Despre presumtiunile stabilite de legeArticolul 1200Articolul 1201Articolul 1202PARAGRAFUL II - Despre presumtiunile cari nu sînt stabilite de legeArticolul 1203Secţiunea IVArticolul 1204Articolul 1205Articolul 1206Secţiunea VArticolul 1207PARAGRAFUL I - Despre juramentulu decisoriuArticolul 1208Articolul 1209Articolul 1210Articolul 1211Articolul 1212Articolul 1213Articolul 1214Articolul 1215Articolul 1216Articolul 1217Articolul 1218PARAGRAFUL II - Despre juramentulu datu din oficiuArticolul 1219Articolul 1220Articolul 1221Articolul 1222Titlul IVCapitolul 1Articolul 1223Articolul 1224Articolul 1225Articolul 1226Articolul 1227Articolul 1228Articolul 1229Articolul 1230Articolul 1231Articolul 1232Capitolul 2Articolul 1233Articolul 1234Secţiunea IArticolul 1235Articolul 1236Articolul 1237Articolul 1238Articolul 1239Articolul 1240Articolul 1241Secţiunea IIArticolul 1242Articolul 1243Articolul 1244Articolul 1245Articolul 1246Articolul 1247Articolul 1248Articolul 1249Articolul 1250Articolul 1251Articolul 1252Articolul 1253Articolul 1254Articolul 1255Articolul 1256Articolul 1257Articolul 1258Articolul 1259Articolul 1260Articolul 1261Articolul 1262Articolul 1263Articolul 1264Articolul 1265Articolul 1266Articolul 1267Articolul 1268Articolul 1269Articolul 1270Secţiunea IIIArticolul 1271Articolul 1272Articolul 1273Articolul 1274Articolul 1275Articolul 1276Articolul 1277Articolul 1278Articolul 1279Articolul 1280Articolul 1281Articolul 1282Secţiunea IVArticolul 1283Articolul 1284Articolul 1285Articolul 1286Articolul 1287Articolul 1288Articolul 1289Articolul 1290Articolul 1291Articolul 1292Articolul 1293Titlul VCapitolul 1Articolul 1294Articolul 1295Articolul 1296Articolul 1297Articolul 1298Articolul 1299Articolul 1300Articolul 1301Articolul 1302Articolul 1303Articolul 1304Articolul 1305Capitolul 2Articolul 1306Articolul 1307Articolul 1308Articolul 1309Capitolul 3Articolul 1310Articolul 1311Capitolul 4Secţiunea IArticolul 1312Articolul 1313Secţiunea IIArticolul 1314Articolul 1315Articolul 1316Articolul 1317Articolul 1318Articolul 1319Articolul 1320Articolul 1321Articolul 1322Articolul 1323Articolul 1324Articolul 1325Articolul 1326Articolul 1327Articolul 1328Articolul 1329Articolul 1330Articolul 1331Articolul 1332Articolul 1333Articolul 1334Articolul 1335Secţiunea IIIArticolul 1336PARAGRAFUL I - Respunderea de evicţiuneArticolul 1337Articolul 1338Articolul 1339Articolul 1340Articolul 1341Articolul 1342Articolul 1343Articolul 1344Articolul 1345Articolul 1346Articolul 1347Articolul 1348Articolul 1349Articolul 1350Articolul 1351PARAGRAFUL II - Respunderea de vietele lucrului vendutuArticolul 1352Articolul 1353Articolul 1354Articolul 1355Articolul 1356Articolul 1357Articolul 1358Articolul 1359Articolul 1360Capitolul 5Articolul 1361Articolul 1362Articolul 1363Articolul 1364Articolul 1365Articolul 1366Articolul 1367Articolul 1368Articolul 1369Articolul 1370Capitolul 6Articolul 1371Articolul 1372Articolul 1373Articolul 1374Articolul 1375Articolul 1376Articolul 1377Articolul 1378Articolul 1397Articolul 1380Articolul 1381Articolul 1382Articolul 1383Articolul 1384Articolul 1385Articolul 1386Articolul 1387Capitolul 7Articolul 1388Articolul 1389Articolul 1390Capitolul 8Articolul 1391Articolul 1392Articolul 1393Articolul 1394Articolul 1395Articolul 1396Articolul 1397Articolul 1398Articolul 1399Articolul 1400Articolul 1401Articolul 1402Articolul 1403Articolul 1404Titlul VIArticolul 1405Articolul 1406Articolul 1407Articolul 1408Articolul 1409Titlul VIICapitolul 1Articolul 1410Articolul 1411Articolul 1412Articolul 1413Articolul 1414Articolul 1415Capitolul 2Articolul 1416Articolul 1417Articolul 1418Articolul 1419Articolul 1420Articolul 1421Articolul 1422Articolul 1423Articolul 1424Articolul 1425Articolul 1426Articolul 1427Articolul 1428Articolul 1429Articolul 1430Articolul 1431Articolul 1432Articolul 1433Articolul 1434Articolul 1435Articolul 1436Articolul 1437Articolul 1438Articolul 1439Articolul 1440Articolul 1441Articolul 1442Articolul 1443Articolul 1444Articolul 1445Capitolul 3Articolul 1446Articolul 1447Articolul 1448Articolul 1449Articolul 1450Articolul 1451Articolul 1452Articolul 1453Capitolul 4Secţiunea IArticolul 1454Articolul 1455Articolul 1456Articolul 1457Articolul 1458Articolul 1459Articolul 1460Articolul 1461Articolul 1462Articolul 1463Articolul 1464Articolul 1465Secţiunea IIArticolul 1466Articolul 1467Articolul 1468Articolul 1469Capitolul 4Articolul 1470Articolul 1471Articolul 1472Articolul 1473Articolul 1474Articolul 1475Articolul 1476Articolul 1477Articolul 1478Articolul 1479Articolul 1480Articolul 1481Articolul 1482Articolul 1483Articolul 1484Articolul 1485Articolul 1486Articolul 1487Articolul 1488Articolul 1489Articolul 1490Titlul VIIICapitolul 1Articolul 1491Articolul 1492Capitolul 2Articolul 1493Secţiunea IArticolul 1494Articolul 1495Articolul 1496Articolul 1497Articolul 1498Secţiunea IIArticolul 1499Articolul 1500Capitolul 3Secţiunea IArticolul 1501Articolul 1502Articolul 1503Articolul 1504Articolul 1505Articolul 1506Articolul 1507Articolul 1508Articolul 1509Articolul 1510Articolul 1511Articolul 1512Articolul 1513Articolul 1514Articolul 1515Articolul 1516Articolul 1517Articolul 1518Articolul 1519Secţiunea IIArticolul 1520Articolul 1521Articolul 1522Capitolul 4Articolul 1523Articolul 1524Articolul 1525Articolul 1526Articolul 1527Articolul 1528Articolul 1529Articolul 1530Articolul 1531Titlul IXCapitolul 1Articolul 1532Articolul 1533Articolul 1534Articolul 1535Articolul 1536Articolul 1537Articolul 1538Capitolul 2Articolul 1539Articolul 1540Articolul 1541Articolul 1542Articolul 1543Articolul 1544Articolul 1545Capitolul 3Articolul 1546Articolul 1547Articolul 1548Articolul 1549Articolul 1550Articolul 1551Capitolul 4Articolul 1552Articolul 1553Articolul 1554Articolul 1555Articolul 1556Articolul 1557Articolul 1558Articolul 1559Titlul XCapitolul 1Articolul 1560Articolul 1561Articolul 1562Articolul 1563Capitolul 2Articolul 1564Articolul 1565Articolul 1566Articolul 1567Articolul 1568Articolul 1569Articolul 1570Articolul 1571Capitolul 3Articolul 1572Articolul 1573Articolul 1574Articolul 1575Titlul XICapitolul 1Articolul 1576Articolul 1577Articolul 1578Articolul 1579Capitolul 2Articolul 1580Articolul 1581Articolul 1582Articolul 1583Capitolul 3Articolul 1584Articolul 1585Articolul 1586Capitolul 4Articolul 1587Articolul 1588Articolul 1589Articolul 1590Titlul XIICapitolul 1Articolul 1591Articolul 1592Capitolul 2Secţiunea IArticolul 1593Articolul 1594Secţiunea IIArticolul 1595Articolul 1596Articolul 1597Articolul 1598Secţiunea IIIArticolul 1599Articolul 1600Articolul 1601Articolul 1602Articolul 1603Articolul 1604Articolul 1605Articolul 1606Articolul 1607Articolul 1608Articolul 1609Articolul 1610Articolul 1611Articolul 1612Articolul 1613Articolul 1614Articolul 1615Articolul 1616Articolul 1617Secţiunea IVArticolul 1618Articolul 1619Secţiunea VArticolul 1620Articolul 1621Articolul 1622Articolul 1623Articolul 1624Articolul 1625Capitolul 3Secţiunea IArticolul 1626Secţiunea IIArticolul 1627Articolul 1628Articolul 1629Articolul 1630Articolul 1631Secţiunea IIIArticolul 1632Articolul 1633Articolul 1634Titlul XIIICapitolul 1Articolul 1635Capitolul 2Articolul 1636Articolul 1637Articolul 1638Capitolul 3Secţiunea IArticolul 1639Articolul 1640Articolul 1641Articolul 1642Articolul 1643Articolul 1644Articolul 1645Secţiunea IIArticolul 1646Articolul 1647Articolul 1648Articolul 1649Articolul 1650Articolul 1651Titlul XIVCapitolul 1Articolul 1652Articolul 1653Articolul 1654Articolul 1655Articolul 1656Articolul 1657Articolul 1658Articolul 1659Articolul 1660Articolul 1661Capitolul 2Secţiunea IArticolul 1662Articolul 1663Articolul 1664Articolul 1665Articolul 1666Articolul 1667Articolul 1668Secţiunea IIArticolul 1669Articolul 1670Articolul 1671Articolul 1672Articolul 1673Secţiunea IIIArticolul 1674Capitolul 2Articolul 1675Articolul 1676Articolul 1677Articolul 1678Capitolul 4Articolul 1679Articolul 1680Articolul 1681Articolul 1682Articolul 1683Articolul 1684Titlul XVArticolul 1685Articolul 1686Articolul 1687Articolul 1688Articolul 1689Articolul 1690Articolul 1691Articolul 1692Articolul 1693Articolul 1694Articolul 1695Articolul 1696Titlul XVIArticolul 1697Articolul 1698Articolul 1699Articolul 1700Articolul 1701Articolul 1702Articolul 1703Titlul XVIIArticolul 1704Articolul 1705Articolul 1706Articolul 1707Articolul 1708Articolul 1709Articolul 1710Articolul 1711Articolul 1712Articolul 1713Articolul 1714Articolul 1715Articolul 1716Articolul 1717Titlul XVIIICapitolul 1Articolul 1718Articolul 1719Articolul 1720Articolul 1721Capitolul 2Articolul 1722Articolul 1723Articolul 1724Articolul 1725Articolul 1726Secţiunea IArticolul 1727Secţiunea IIArticolul 1728PARAGRAFUL I - Despre privilegie generali asupra mobililoruArticolul 1729PARAGRAFUL 2 - Despre privilegie asupra ore'caroru mobiliArticolul 1730PARAGRAFUL III - Despre rangul privilegiiloru asupra mobileloru, la cas de concurs între eleArticolul 1731Articolul 1732Articolul 1733Articolul 1734Articolul 1735Articolul 1736Secţiunea IIIArticolul 1737Secţiunea IVArticolul 1738Articolul 1739Articolul 1740Articolul 1741Articolul 1742Articolul 1743Articolul 1744Articolul 1745Capitolul 3Articolul 1746Articolul 1747Articolul 1748Articolul 1749Articolul 1750Articolul 1751Articolul 1752Secţiunea IArticolul 1753PARAGRAFUL I - Despre sicurantele femeiloru maritateArticolul 1754Articolul 1755Articolul 1756Articolul 1757Articolul 1758Articolul 1759Articolul 1760Articolul 1761PARAGRAFUL II - Despre garantiele ce sînt obligaţi a da tutorii în interesile minoriloru şi interdisiloruArticolul 1762Articolul 1763Articolul 1764Articolul 1765Articolul 1766Articolul 1767PARAGRAFUL III - Despre garantiele ce sînt obligaţi a da Statului, comuneloru şiArticolul 1768Secţiunea IIArticolul 1769Articolul 1770Articolul 1771Articolul 1772Articolul 1773Articolul 1774Articolul 1775Articolul 1776Articolul 1777Secţiunea IIIArticolul 1778Articolul 1779Capitolul 4Articolul 1780Articolul 1781Articolul 1782Articolul 1783Articolul 1784Articolul 1785Articolul 1786Articolul 1787Capitolul 5Articolul 1788Articolul 1789Capitolul 6Articolul 1790Articolul 1791Articolul 1792Articolul 1793Articolul 1794Articolul 1795Articolul 1796Articolul 1797Articolul 1798Articolul 1799Capitolul 7Articolul 1800Capitolul 8Articolul 1801Articolul 1802Articolul 1803Articolul 1804Articolul 1805Articolul 1806Articolul 1807Articolul 1808Articolul 1809Articolul 1810Articolul 1811Articolul 1812Articolul 1813Articolul 1814Articolul 1815Capitolul 9Articolul 1816Articolul 1817Articolul 1818Articolul 1819Articolul 1820Articolul 1821Articolul 1822Articolul 1823Titlul XIXArticolul 1824Articolul 1825Articolul 1826Articolul 1827Articolul 1828Articolul 1829Articolul 1830Articolul 1831Articolul 1832Articolul 1833Articolul 1834Articolul 1835Articolul 1836Titlul XXCapitolul 1Articolul 1837Articolul 1838Articolul 1839Articolul 1840Articolul 1841Articolul 1842Articolul 1843Articolul 1844Articolul 1845Capitolul 2Articolul 1846Articolul 1847Articolul 1848Articolul 1849Articolul 1850Articolul 1851Articolul 1852Articolul 1853Articolul 1854Articolul 1855Articolul 1856Articolul 1857Articolul 1858Articolul 1859Articolul 1860Articolul 1861Articolul 1862Capitolul 3Secţiunea IArticolul 1863Articolul 1864Articolul 1865Articolul 1866Articolul 1867Articolul 1868Articolul 1869Articolul 1870Articolul 1871Articolul 1872Articolul 1873Secţiunea IIArticolul 1874Articolul 1875Articolul 1876Articolul 1877Articolul 1878Articolul 1879Articolul 1880Articolul 1881Articolul 1882Articolul 1883Articolul 1884Articolul 1885Capitolul 4Secţiunea IArticolul 1886Articolul 1887Articolul 1888Articolul 1889Secţiunea IIArticolul 1890Articolul 1891Articolul 1892Articolul 1893Articolul 1894Secţiunea IIIArticolul 1895Articolul 1896Articolul 1897Articolul 1898Articolul 1899Articolul 1900Articolul 1901Articolul 1902Secţiunea IVArticolul 1903Articolul 1904Articolul 1905Articolul 1906Articolul 1907Articolul 1908Articolul 1909Articolul 1910Articolul 1911Articolul 1912Articolul 1913Articolul 1914 Reveniti in topul paginii Forma printabilă CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 4 decembrie 1864*) _________ Notă ... *) În Monitorul Oficial nr. 271 au fost publicate a rt. 1-347, iar art. 348-1914 au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 7, 8, 9, 11 şi 13 din 1865.ALECSANDRU JOAN I.Cu mila lui Dumnedeu şi vointia natiunale.Domnulu Pricipateloru'Unite'Române.LA TOŢI DE FATIA ŞI VIITORI SANETATE.Vedend raportul Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instrucţiunii publice cu No. 56,394, prin cari Ne supune la confirmare proiectul de lege civile;Vedendu incheiarea Consiliului Ministriloru;Ascultandu opiniunea Consiliului Nostru de Statu;În puterea Statutului de la 2/14 Iuliu;Am sancţionat şi sanctionamu, promulgatu şi promulgamu:CODICE CIVILE + Titlul PRELIMINARIU Despre efectele şi aplicarea legiloru în genere + Articolul 1Legea dispune numai pentru viitoru; ea n'ar putere retroactivă. + Articolul 2Numai immobilile aflatore în cuprinsulu teritoriului României sînt supuse legiloru române, chiaru candu ele se posedu de străini.Legile relative la starea civile şi la capacitatea personeloru, urmarescu pe Români chiaru candu ei 'şi au residenta în strainetate.Forma esteriore a acteloru e supusă legiloru terei unde se face actulu. + Articolul 3Judecătorului cari va refusa de a judeca, sub cuvent ca legea nu prevede sau ca este întunecată, sau ne indestulatore, va pute fi urmaritu ca culpabile de denegare de dreptate. + Articolul 4Este opritu judecătorului de a se pronuntia, în otaririle ce da, prin cale de dispositiuni generali şi reglementare, asupra causeloru ce îi sînt supuse. + Articolul 5Nu se poate deroga, prin convenţiuni sau disposit legile cari intereseza ordinea publică şi bunele moravuri. + Cartea I DESPRE PERSOANE + Titlul U I Despre drepturile civili şi despre naturalisatiune + Capitolul 1 Despre bucurarea de drepturile civili şi despre naturalisatiune + Articolul 6Esercitarea drepturiloru civili nu depinde de calitatea de cetatenu, cari nu se poate dobândi şi păstra de catu conformu art. 16 din acestu codice. + Articolul 7Totu Romanulu se va bucura de drepturile civili. + Articolul 8Veri'ce individu nascutu şi crescutu în România pînă la majoritate, şi cari nu se va fi bucurat nici odată de vr'o protectiune streina, va putea reclama calitatea de Romanu în cursulu unui anu după majoritate.Acel ce, aflându'se în condiţiunile de mai susu, voru fi devenit majori înainte de promulgarea acestui codice, voru ave terminul de unu anu de la promulgare pentru a reclama calitatea ce cetatenu romanu.Copiii gasiti pe teritoriulu romanu fără tata şi mama conoscuti sînt Români. + Articolul 9Cei cari nu sînt de ritulu crestinescu nu potu dobândi calitatea şi drepturile de cetatenu romanu, de catu cu condiţiunile prescrise la art. 16 din acestu codice. + Articolul 10Totu copilulu nascutu din Romanu în tera streina este Romanu.Totu copilulu nascutu în tera străină din unul Romanu, cari aru fi perdutu calitatea de Romanu, va redobândi totu d'auna calitate indeplinindu formalităţile prescrise de art. 18. + Articolul 11Străinii se voru bucura în de obşte în România de aceleaşi drepturi civili de cari se bucura şi Românii, afară de casurile unde lege aru ar fi otarit altfelu. + Articolul 12Străină ce se va căsători cu unul Romanu se va considera Romanca. + Articolul 13Strainulu chiaru candu n'ar ave reşedinţa sa în România, va pute fi trasu înaintea tribunaliloru române pentru îndeplinirea olbligatiuniloru contractate de dinsulu în România, sau în tera străină cu unu Romanu. + Articolul 14Romanulu va pute fi trasu înaintea unui tribunal romanu pentru obiligatiuni contractate de elu în tera străină, chiar cu unu strainu. + Articolul 15În ori ce materia, afară de cel comercial, strainulu reclamante, cari nu va ave immobili în România de o valorue suficiente pentru a asicura plata cheltueleloru de judecată şi de a dauneloru interese ce aru pute resulta din procesul, va fi tinutu de a da cauţiune pentru plata acestora. + Articolul 16Strainulu cari va voi a se naturalisa în România va fi datoru a cere naturalisatiunea prin suplica către Domnu, arătându capitalurile, starea, profesiunea, sau meseria ce esercita, şi voinţa de a'şi statornici domiciliul pe teritoriul României. Dacă strainulu, după o aseminea cerere, va locui dece ani în tera, şi dacă prin purtarea şi faptele sale va dovedi ca este folositoru terei, adunarea legiuitore, după iniţiativa Domnului, ascultandu şi opiniunea consiliului de Statu, îi va putea acorda decretul de naturalisatiune, cari va fi sanctionatu şi promulgatu de Domnu.Cu tote aceste va pute fi dispensatu de stagiulu de dece ani strainulu cari aru fi facutu terei servitie importanti, sau cari aru fi adusu în tera o industria, inventiuni utili sau talente distinse, sau cari aru fi formatu în tera stabilimente mari de comerciu sau de industria. + Capitolul 2 Despre perderea drepturiloru civili prin perderea calităţii de român + Articolul 17Calitatea de Romanu se perde:

1. a)Prin naturalisatiune dobandita în tera străină. ...
2. b)Prin priimirea, fără autorisatiunea gubernului romanu, a vre unii funcţiuni publice de la unu gubernu strainu. ...
3. c)Prin supunerea ori catu de putinu timpul la vre'o protectiune străină. ... + Articolul 18Romanululu, cari va fi perdutu calitatea sa de Romanu, o va pute redobândi intorcendu'se în România cu autorisatiunea gubernului Romaniu şi delarand ca voesce a se aseda în tera, şi ca renunţa la tote distincţiunile contrarie legiloru române. + Articolul 19Romanca cari se va căsători cu unu strainu va urma condiţiunii soţului seu.Devenindu veduva ea va redobândi calitatea sa de Romanca. + Articolul 20Romanulu cari, fără autorisatiunea gubernului, va intră în servitiu militaru la străini sau se va alătură pe lîngă vreo corporatiune militară străină, va perde calitatea de Romanu.Elu nu va pute intră în România de catu cu permisiunea gubernului. Elu nu va pute redobândi calitatea de Romanu de catu conformu art. 18; tote aceste fără a fi scutitu de osindele pronunţate de legea criminale contra Romaniloru, cari au purtatu sau voru purta arme contra patriei loru. + Titlul U II Despre actele stării civili + Capitolul 1 Dispositiuni generali + Articolul 21Actele stării civili voru cuprinde anul , luna, diua şi ora cînd ele s'au facutu, prenumele (numele de batezu), familia, vîrsta, profesiunea sau meseria şi domiciliulu toturoru persoanelor înscrise în ele. + Articolul 22Oficiarii stării civile nu voru pute trece în aceste acte, nici prin adnotatiuni, nici prin alte adause ore'cari, de catu numai ceea ce trebuie a fi declaratu de persoanele ce se infatiseza înaintea loru. + Articolul 23În casurile candu partilinteresate nu voru fi obligate a se infatisin persona, ele vor pute fi representate de unu procuratore, cu procuraţiune speciale şi autentică. + Articolul 24Mărturii produşi la actele stării civili nu voru pute fi de catu în vîrsta de doue'deci şi unu de ani celu putinu rude sau străini şi, voru fi aleşi de persoanele interesate. + Articolul 25Oficiarulu stării civili va ceti partiloru înfăţişate sau procuratoriloru loru actele, şi se va face menţiune despre îndeplinirea acestei formalităţi. + Articolul 26Aceste acte se voru sub'scrie de oficiarulu stării civile, de persoanele înfăţişate înaintea lui şi de marturi, sau se va menţiona causa ce a propritu pe aceştia de a sub'scrie. + Articolul 27Actele stării civili se voru fi înscrise în fie'cari comuna într'unulu sau mai multe registre, ţinute în câte doue esemplare. + Articolul 28Registrele voru fi numerotate, şnuruite şi parafate, pe fie'cari pagina, de preşedintele tribunalului de anteia instanţa, sau de judecătorului ce'lu va înlocui. + Articolul 29Actele se voru înscrie pe registre în siru, fără locu golu; rasaturele şi indicatiunele, notitele, voru fi aprobate şi sub'scrise în acelasu modu ca şi testulu actului.Nu se va pute scrie nimicu în prescurtare şi data nu se va scrie în cifre, ci în litere. + Articolul 30Registrele se voru încheia de oficiarulu stării civili la finitulu fie'cărui şi pînă într'o luna; unulu din cele doue esemplare se va depune la archivele comunei; iar celu altu se va tramite la grefa tribunalului de anteia instanţa, spre păstrare. + Articolul 31Procurele şi cele alte înscrisuri, cari trebuie să remana anecsate la actele stării civili, se voru depune, după ce se voru parafa de persoanele cari le'au depusu şi de oficiarulu stării civili la grefa tribunalului d'împreună cu registrele cari trebuie să rămînă în disa grefa. + Articolul 32Ori'cine are dreptu de a cere de la pastratorii registreloru stării cuvili estracte din acele registre. Estractele date comformu registreloru şi legalisate de preşedintele tribunalului de anteia instanţa, sau de judecătorului ce 'lu va înlocui, voru fi credute, pe catu timpul ele nu voru fi atacate prin inscriptiune de falsu. + Articolul 33Candu nu vor fi esistutu registre, sau se voru fi perdutu, lipsa sau perderea loru se va pute dovedi atatu prin dovedi inscrisu catu şi prin marturi, şi în asemeni casuri, căsătoriele şi incetarile din vieta se vor pute dovedi atatu prin registre şi înscrisuri de ale tatălui şi ale mamei incetati din vieta, catu şi prin marturi. + Articolul 34Ori ce actu alu stării civili, privitoru la Români sau la străini, facutu fiindu ellu în tera străină, va fi vrednicu de credinţa, dacă ellu se va fi facutu după formele padite în acea tera. + Articolul 35În tote casurile, candu urmeza a se face menţiune despre unu actu privitoru la starea civile pe marginea unui altul actu deja inscrisu în registre, acea menţiune se va face, după cererea părţii interesate de către oficiarulu stării civili pe registrele dilnice, sau pe celea cari vor fi fostu depuse la archivele comunei, şi de către grefiarulu tribunalului de anteia instanţa pe registrele depuse la grefa. Spre acestu sfîrşitul oficiarulu stării civili va vesti, în terminul de trei dile, despre menţiunea de elu facuta, pe procurorulu tribunalului respectivu, carele va privileghia ca menţiunea să se facă într'unu modu uniformu la ambe registrele. + Articolul 36Ori'cari abatere din articulele precedenti din partea functionariloru în elle aretate, va fi urmărită înaintea tribunalului de anteia instanţa şi pedepsita cu o amemnda, cari nu va pute trece peste una suta lei. + Articolul 37Veri'cari depositariu alu registreloru menţionate va fi supusu acţiunii civili a părţii vetemate pentru altercatiunile ce s'aru seversi în ele, remanend însă acestuia de va găsi de cuvinta, dreptulu de a se intorce cu urmărire asupra adeveratiloru făptuitori a susu diseloru alteratiuni. + Articolul 38Ori'ce alteratiune, ori'ce falsificare în actele stării civili, ori'ce înscriere a acestoru acte, facuta de vre'o foia libera, şi nu în registrele destinate pentru ţinerea loru, va da dreptu partiloru interesate a'şi cere despăgubiri şi acesta fără prejuditiulu pedepseloru prescrise în codicele penale. + Articolul 39Procurolulu tribunalului de anteia instanţa va fi datoru a verifica starea registreloru, candu elle se voru depune la grefa; elu va încheia procesu verbale sumariu despre a sa verificare, va areta abterile sau vinele comise de oficiarulu stării civili, şi va cari osindirea sa la amendele prevedute le lege. + Articolul 40Părţile interesate au dreptulu de aplelatiune în contra otaririloru date de tribunalulu de anteia instanţa asupra acteloru stării civili. + Capitolul 2 Despre actele de nascere + Articolul 41Declaraţiunea despre nascerea unui copilu se va face la oficiarulu stării civili alu locului, în terminu de trei dile după uşurarea femeei. Copilulu i se va infatisa.La casu de impecicare de a se transporta copilulu înaintea oficiarului stării civili acesta va fi datoru a merge însuşi, fără vre'o plata, la locuinta spre a constata nascerea. + Articolul 42Nascerea copilului se va declara de catra tata sau, în lipsa acestuia, de către medici sau chirurgi, mose, sau de către ori'ce alte persoane cari vor fi fostu fatia la nascere.Iar dacă mama nu va fi născută la domiciliulu ei, acesta declaraţiune se va face şi de persona aceia la locuinta carii ea a nascutu.Actulu de nascere se va redege îndată fatia cu doui marturi. + Articolul 43Actulu de nascere va areta cu deslusire diua, ora, luculu nascerii, secsulu copilului, prenumele ce i se va da la batezul, precum şi numele de familia, profesiunea sau meseria şi domiciliulu tatălui, mamei şi alu marturiloru. + Articolul 44Veri'cine va găsi unu copilu nou'nascutu va fi datoru a'lu incredinta oficiarului stării civili împreună cu tote hainele şi obiectele găsite la copilu şi a declara tote împrejurările timpului şi locului unde'lu va fi gasitu.Oficiarulu stării civili va întocmi îndată procesu verbale aratatorul de tote împrejurările, în cari se va cuprinde vîrsta copilului după aparinta, secsul şi numele ce i se va da şi autoritatea civile la cari se va fi încredinţată.Acestu procesu verbale se va trece în registru. + Articolul 45Dacă se nasce unu copilu pe unu vasu romanu caletorindu pe mare, actulu de nascere se va face pînă în doue'deci şi patru de ore în presenta tatălui, deca se va fi aflatu fatia şi a doui marturi luati dintre oficiarii vasului, sau în lipsa, dintre omenii equipagiului.Acestu actu se va redege de capitanulu, stepanulu sau patronulu vasului şi se va trece în rolulu (lista oficiale) personeloru ce se afla pe vasu. + Articolul 46La cele anteiu portu unde se va opri vasulu, de va fi unu portu romanu, capitanulu, stapanulu sau patronulu vasului, sau ori'cine aru fi redactatu actulu de nascere, este datoru a depune doue copie autentice de pe actu la autoritatea portului. Acesta va opri o copia în cancelaria sa, iar cea'l'alta o va tramite ne intardiatu Ministerului de Interne, cari o va transmite autorităţii comunali a domiciliului tatălui copilului nascutu, sau, de nu s'aru cunosce tatalu, ala mamei.Autoritatea comunale va trece actulu îndată inregistrul stării sale civili. + Articolul 47Se ve aborda vasulu într'unu portu strainu, capitanulu, stapinulu sau patronulu vasului va tramite, prin posta locului, la Ministerulu de interne alu României o copia legelisata de pe actulu de nascere.Ministerulu şi autoritatea comunale voru urma în acestu casu după cumu s'a prescrisu la articolulu precedente. + Articolul 48Actulu de recunoaşterea unui copilu se va înscrie inregistrele stării civili cu data sa, şi se va menţiona recunoscerea în marginea actuluide nascere, dacă esiste asemine actu. + Capitolul 3 Despre actele de căsătoria + Articolul 49Înaintea celebrarii căsătoriei oficiarului stării civili va face doue publicaţiuni, în intervalu de optu dile, în di de Duminica, înaintea usei bisericei enoriei şi la usa sasei comunali.Aceste publicaţiuni şi actulu ce se vor încheia întru aceasta voru coprinde prenumele, numele, profesiunea şi domiciliulu amboru fiitoriloru soţi, calitatea loru de majori sau minori şi prenumele, numele, profesiunea şi domiciliulu tatiloru şi mameloru. Acestu actu va mai cuprinde şi dilele, locul şi ora în cari s'au făcut publicaţiunile; elu se va înscrie pe unu singuru registru, cari va fi numerotatu şi parafatu, precumu es prescrisu la articolulu 28, şi cari la finele anului urmeza a se depune la grefa tribunalului de anteia instanţa. + Articolul 50Unu estractu după actulu de publicaţiune se va afige pe usa casei comunali, unde îşi au domiciliulu fiitori soţi şi va rămîne afiptu în totu intervalulu publicatiuniloru.Căsătoria nu se va putea celebra, de catu după trei dile libere de la cea de a doua publicaţiune. + Articolul 51Dacă căsătoria nu s'a celebratu în cursulu unui anu de la cea din urma publicaţiune, atunci se voru face noue publicaţiuni, dupe formele prescrise ami susu la art. 49. + Articolul 52Opositiunile la căsătoria se voru face în doue esemplare sub semnate amendoue de însuşi oponentii, sau de împuterniciţii loru prin procuraţiune speciale şi autentică. Unulu din esemplare, d'împreună cu copia de pe procuraţiune se va comunică partiloru în persona, şi în lipsa'le, se va lasă la domiciliulu loru. Ear celu altu esemplaru, asemine cu copia de pe procuraţiune se va comunică oficiarului stării civili carele va pune visa sa. + Articolul 53Oficiarulu stării civili va trece, pe scurtu, în registrulu de publicaţiune, tote opesitiunile. Dacă acele opositiuni se voru anula prin vre'o otarire judecatoresca sau prin vre'unu actu de retragere din partea celoru ce le dedese, acea otarire sau actu se va trece, pe scurtu, pe marginea aceluiasu registru. + Articolul 54În casu de opositiune, oficiarulu stării civili nu va pute celebra căsătoria pînă ce nu i se va face formare cunoscută anularea opositiunii, prin retragerea celui ce a dat'o, sau prin otarire de judecată.Oficiarulu stării civili, cari va urma improtiva va fi osadditu la o amenda de trei sute lei şi la despăgubirea de tote cheltuelele şi pagubele urmate partiloru. + Articolul 55Dacă nu s'a ivitu vre o opositiune, se va menţiona acesta în actulu de căsătoria, şi dacă publicaţiunile au fostu făcute în mai multe comune, părţile voru infatisa certificatele fie'carii comune la fonctionarulu stării civili spre a constata neivirea de opositiune. + Articolul 56Oficiarulu stării civilil va cere şi va lua actele de nascere la amboru fiitoriloru soţi.Dacă însă va fi cu neputinţă a le ave, atunci se va îndeplini lipsa acestoru acte prin alte dovedi şi de la loculu nascerii sau alu domiciliului loru. + Articolul 57Dovedile ce voru îndeplini lipsa acteloru de nascere sînt: declaraţiunea a cinci marturi bărbaţi sau femei, rude sau nu ai fiitoriloru soţi, cari va cuprinde prenumele, numele, profesiunea şi domiciliulu viitoriloru soţi, loculu şi, pe catu se va pute mai nemeritu, epoca nascerii şi causa pentru cari nu s'a pututu infatisa actulu de nascere.Mărturii voru subscrie acea declaraţiune, cari se va legalisa de primarulu comunei, şi, dacă vre'unulu din marturi nu va fi sci, sau nu va pute subscrie, se va face menţiune despre acesta în acelu actu. + Articolul 58Actulu de dovedire se va infatisa tribunalului de anteia instanţa a judeţului, unde trebuie să se seversesca căsătoria. Tribunalulu, ascultandu conclusiunile procurorului va face refusa legalisatiunea lui, după apretiarea ce vada declaratiuniloru marturiloru şi imprejurariloru ce au impiedicatu înfăţişarea actului de nascere. + Articolul 59Actulu autenticu despre consimtimentulu tatălui, mamei, mosului (bunului) şi mosei (mosei) sau, în lipsa'le, despre consimtimentulu familiei, va cuprinde prenumele, numele, profesiunile şi domiciliulu fiitoriloru soţi şi a tutuloru aceloru ce voru fi luatu parte la acestu actu; precum şi gradulu inrudirii loru. + Articolul 60Căsătoria se va celebra în comuna, în cari unulu sin soţi va ave domiciliulu seu.Acestu domiciliu, întru catu privesce căsătoria, se va stabili prin o residenta de sese luni continue într'o comuna. + Articolul 61În diua otarata de părţile ce voescu a se însoţi, după espirarea terminului de publicaţiuni, oficiarulu stării civili, în casa comunale, în presenta de patru marturi, rude sau străini va da cetire partiloru de actele susu menţionate, relative la statului civile alu partilorusi la formalităţile căsătoriei, şi le ca ceti capitolulu VI, alu titlulu "Despre căsătoria, Despre drepturile şi datoriele respective ale sotiloru"; elu va interpela pe fiitorii soţi precum şi persoanele cari autoriseza căsătoria, de voru fi de faţa, sa declare dacă s'a facutu vre'unu contractu de căsătoria şi, la casu de afirmativa, data acestui contractu, precum şi numele şi residinta autorităţii, cari l'a legalisatu. Oficiarulu stării civili va primi, după acesta, declaraţiunea fia'carii părţi una după alta, ca voiescu a se căsători. Elu va pronunţa în numele legii ca părţile sînt unite prin căsătoria şi va redege îndată actu despre acesta. + Articolul 62În actulu de căsătoria se va cuprinde:I. Prenumele, numele, profesiunea, etatea, loculu de nascere şi domiciliulu fie'cărui dintre soţi.II. De sînt majori sau minori.III. Prenumele, numele, profesiunea şi domiciliulu tatiloru şi ale mameloru loru.IV. Consimtamantulu tatiloru şi alu mameloru, buniloru sau ale buneloru sau alu familiei, în casurile cerute de lege.V. Catele respectuose, dacă aceste s'ar fi facutu.VI. Publicaţiunile în diferite domiciliuri.VII. Opositiunile, de ar urma nisce asemini, revocarea acestora, sau menţiunea că nu'a aretatu opositiune.VIII. Declaraţiunea partiloru contractanţi ca se iau de soţi, şi pronunţarea uniunii loru de către oficiarulu publicu.IX. Prenumele, numele, etatea, profesiunea şi domiciliulu fie'cărui din marturi precum şi declaraţiunea de sînt rude sau afini ai sotiloru, de ce anume parte şi gradu.X. Declaraţiunea, ce s'a facutu asupra interpelatiunii prescrise de articolulu precedente, ca a urmatu sau nu contractu de căsătoria şi, pre catu se va pute data contractului sa esiste, precum şi numele şi loculu residentei autorităţii cari l'a legalisatu; tote aceste, sub pedepsa contra oficiarului stării civili de amenda prescrisă la articolulu 54În casa candu declaraţiunea s'ar fi omisu, sau gresitu, rectificatiunea actului, în ceea ce privesce omisiunea sau greşeală, se va pute cere de procurorulu tribunalului, fără prejuditiulu dreptului partiloru interesate, în conformitate cu articolulu 84 alu acestui codice. + Capitolul 4 Despre actele de încetare din vieta + Articolul 63Nici o immormentare nu se va face fără autorisatiune.'Autorisatiunea se da de officiarulu stării civili, carele nu o va pute elibera pînă ce mai anteiu nu va merge însuşi la locuinta celui incetatu din vieta ca să se încredinţeze despre mortea sa şi pînă nu va trece trei'deci şi sesse ore de la încetarea din vieta, afară de caurile prevedute de regulamentele politianesci.În localităţile unde se voru fi afandu revisori de morţi, oficiarulu stării civili ilu va lua cu dinsulu pentru a face constatarea.Autorisatiune de immormentare se va da fără plata de vre o tacsa. + Articolul 64Actul de încetare din viaţa va fi redactatu de către oficiarulu stării civili, după declaraţiunea a duoi marturi; aceşti marturi vor fi, de se va pute, din cele mai de aproape rude sau vecini. Era candu cineva va muri afară din domiciliul seu, persona, în locuinta carii a muritu, d'împreună cu ruda sau alte persoane, voru servi ca marturi. + Articolul 65Actul de încetare din vieta va coprinde: prenumele, numele, vîrsta, profesiunea şi domiciliulu mortului; prenumele celui altu sotiu, dacă mortu era căsătoritu sau veduvu; prenumele, numele, vîrsta, profesiunea şi domiciliulu celoru ce au declaratu mortea, şi, de sînt rude, gradul inrudirii. Acelasu actu va mai coprinde, pe catu se va pute sci, prenumele, numele, profesiunea şi domiciliul parintiloru mortului şi locul nascerii sale. + Articolul 66Dacă încetarea din vieta a vre unei persoane s'a intamplatu în spitalele militare, civili, sau în ori ce alte stabilimente publice sau particulare, superiorii, directorii, administratorii şi stapanii aceloru case voru fi datori a da de scire în doue'deci şi patru ore oficiarului stării civili, cari, va merge îndată ca se se încredinţeze se mortea acelei persoane, după declaraţiunile cei se voru fi facutu şi după sciintele ce va fi luatu; se voru tine în disele spitale şi stabilimente registre destinate spre a se înscrie acele declaraţiuni şi sciinte.Oficiarul stării civili va întocmi actulu de încetare din vieta, şi lu va tramite la locul unde incetatulu din vieta va fi avutu cel din urma domiciliu, pentru a se înscrie în registre. + Articolul 67Candu voru fi ore cari semne sau indicie de morte violenţe sau alte impregiurari banuitore, mortul nu se va pute ingropa de catu după încheierea unui procesu verbale de către unu funcţionar politianescu fatia de unu medicu sau chirurgu spre a se constata starea cadavrului, şi a veri carii alte impregiurari relative la acesta, precumum şi ori ce informaţiuni ce se voru pute lua despre pronumele, numele, vîrsta, profesiunea, locul nascerii şi domiciliul acelui mortu. + Articolul 68Funcţionarul politianescu va fi datoru a tramite îndată oficialului stării civili al locului unde va fi muritu acea persona, tote sciintele aretate în procesul seu verbale, în conformitatea cărui se va redacta actul de încetare din vieta.Funcţionarul stării civili va espedi o copia de pe acea comunicatiune despre încetarea din vieta a acelei persoane la domiciliul seu,de va fi cunoscutu, şi asta espedire se va înscrie în registre. + Articolul 69În casu de morte în inchisori se va incunosciinta îndată oficiarul stării civili de către ingrijitorulu închisorii spre a merge acolo după coprinderea art. 66 spre a redege actul de încetare din vieta. + Articolul 70În tote casurile de morte în inchisori, nu se va face în registre nici o menţiune despre asemani impregiurari şi actele încetării din vieta se voru redacta numai după formele prescrise la art. 65. + Articolul 71În casul de morte pe un vasu romanu caletorindu pe mare, mortea se va constata pînă în douedeci şi patru ore prin un actu în presint'a a douil marturi luati dintre oficiarii vasului, sau, în lipsa, dintre omenii equipagiului. Acestu actu se va redege de către capitanul, stapanul, sau patronul vasului şi se va înscrie pe rolul equipagiului. + Articolul 72La cel anteiu portu unde va intra vasul, de va fi portul romanu, capitanul, stapanul vasului, cari au redactatu actulu va depune doue copie încredinţate de ellu ale actului de încetare din vieta la autoritatea portului cari va urma comformu art. 46, era de va intra vasul într'un portu strainu se va urma conformu art. 47. + Capitolul 5 Despre actele stării civili privitorie la miliatrii ce se gacescu afară din teritoriulu romanu, seu pe teritoriul romanu, în timpul de resbel sau de tulburări + Articolul 73Actele stării civili, tacute afară de teritoriul romanu, sau din teritoriulu romanu în timpul de resbelu sau tulburări, şi cari privescu la militari sau alte persoane în servitiu pe lîngă armata vor fi redactate după formele prescrise după dispositiunile de mai susu, afară de esceptiunile coprinse în articolele urmatorie. + Articolul 74Quartir'maestru în fie cari corpu de unul seu mai multe batalione sau escadrone, officiarul comptabile în cele alte corpu, voru îndeplini funcţiuni de officiar ai stării civili. Aceste funcţiuni voru fi indelinite, pentru officiarii fără trupe şi pentru funcţionarii armatei, de către intendentul atasatu pe lîngă armata seu pe lîngă corpul de armata. + Articolul 75Se va păstra în fie cari corpu al trupeloru un registru al acteloru stării civili pentru omenii din acel corpu şi altul la statul'major al ostirii pentru actele civili relative la officiarii fără trupe şi la funcţionarii atasati.Aceste registre se voru păstra ca şi cele alte registre ale corpuriloru şi ale stateloru majore şi se vor depune în arhivele Ministeriului de Resbelu la intorcerea corpuriloru sau armateloru în tera, seu la încetarea resbelului sau a tulburariloru în tera. + Articolul 76Registrele voru fi numerotate şi parafate, în fie cari corpu, de către officiarul cari lu comanda, şi, la statul major, de către capul statului maioru generale. + Articolul 77Declaraţiunile de nascere în ostire se voru face în dece dile după nascere. + Articolul 78Oficiarul insarcinatu cu ţinerea registreloru stării civili va fi detoru, în dece dile după trecerea unui actu de nascere în registrul seu, sa adresează un estractu funcţionarului stării civili la loculu unde 'şi a avutu în urma domiciliul tatăl copilului seu mama candu tatăl nu e cunoscutu. + Articolul 79Publicarile căsătoriei militariloru seu functionariloru pe lîngă armata se voru face la locul unde au avutu celu din urma domiciliu. Pe lîngă acesta, doue'deci şi cinci dile mai nainte de săvîrşirea căsătoriei, publicaţiunile se voru pune la ordinea dilei a corpului, pentru cei ce tinu de unu corpu, şi la ordinea dilei a armatei pentru oficiarii fără trupe şi pentru funcţionarii atasati pe lîngă dinsele. + Articolul 80Îndată după înscrierea în registru a actului de serbarea căsătoriei oficiarul insarcinatu cu ţinerea registrului va tramite o copia funcţionarului stării civili al locului unde căsătoritii îşi voru fi avutu cel din urma domiciliu. + Articolul 81Actele de încetare din vieta se voru face în fie cari copru de către Quartiru'maestru, şi, pentru oficiarii fără trupe şi funcţionarii atasati pe lîngă armata, de către intendentul corpului, după încredinţarea a trei marturi, şi estractu după aceste registre se va tramite în dece dile funcţionarului stării civili la locul unde şi a avutu cel din urma domiciliu incetatul din vieta. + Articolul 82În casu de morte în spitalile militarie ambulanti seu statornice, actulu se va redacta de directorul aceloru spitali şi se va tramite la Quartirul'maestru seu la intendentul corpului din cari făcea parte incetatulu din vieta; aceşti oficiari voru tramite o copia funcţionarului stării civili al locului unde incetatul din vieta şi a avutu domiciliul în urma. + Articolul 83Funcţionarul stării civili de la domiciliul partiloru, îndată ce va priimi de la armata copia unui actu al stării civili va fi datoru a lu trece în registru. + Capitolul 6 Despre rectificarea acteloru stării civili + Articolul 84Candu se va cere rectificarea unui actu alu stării civili, tribunalul competente va judeca, cu dreptu de apel, ascultând conclusiunile procurorului. Părţile interesate se voru chiama la judecata, de va fi trebuinta. + Articolul 85Otararea asupra rectificarii nu va pute nici odată fi opusă partiloru interesate, cari n'au facuta cerere seu cari n'au fostu chiamate la judecata. + Articolul 86Otararile asupra rectificarii se voru trece în registre de către funcţionarul stării civili, îndată ce i se voru fi comunicatu, şi totu de odată se va face menţiune despre acesta pe marginea actului reformatu. + Titlul U III Despre Domiciliu + Articolul 87Domiciliul fie cărui Romanu, în catu privesce esercitarea drepturiloru sale civili, este acolo unde îşi are principalea sea asedare. + Articolul 88Scambarea de domiciliu se opereze prin llocuinta în faptu într'unu altu locu, unita cu intenţiunea de a'şi statornici acolo principalea asedare. + Articolul 89Dovada intentiunii resulta din adinsu declaratiunei facuta atatu la autoritatea comunale a locului ce se parasesce, catu şi la aceea a locului unde'şi a stramutatu domiciliul. + Articolul 90În lipsa de declaraţiune espresa, dovada intentiunii va depinde de impregiurari. + Articolul 91Cetatenulu chiamatu într'o funcţiune publică timporaria seu revocabile, îşi va păstra domiciliulu de mai nainte de n'a manifestatu o alta intentiune. + Articolul 92Priimirea unei funcţiuni pe vieta va trage după sine strămutarea nemidlocita a domiciliului funcţionarului în locul unde este chiamatu a esercita acea funcţiune. + Articolul 93Femeia maritata n'are altu domiciliu de catu acela alu bărbatului seu. Minorele neemancipatu va ave domiciliulu la părinţii seu tutorele seu; majorele interdisu va ave pe al seu la curatorele seu. + Articolul 94Majorii cari servescu sau lucreza obicinuitul la altul voru ave acelu'asu domiciliu ca persona de cari o servescu sau la cari lucreza, candu vorulocui în acelaşi locu. + Articolul 95Domiciliul inei succesiuni este domiciliul cel din urma al defunctului. + Articolul 96Domiciliul unei persoane juridice este acolo unde acea persona juridică îşi are centrul administraţiunii selle. + Articolul 97Candu părţile sau una din ele îşi va alege, pentru esecutarea unui actu, domiciliulu în altă parte de catu unde este domiciliulu reale, citatiunule, cererile şi urmăririle relative la acel actu se voru pute face la domiciliul prevedutu prin disul actu şi înaintea judecătorului acestui domiciliu. + Titlul U IV Despre absenţi, adică cei carei lipsescu de la loculu loru + Capitolul 1 Despre absenta presumpta + Articolul 98De va fi trebiunta a îngrijirii de administraţiunea totale, sau a unei părţi a averii lăsate de către o persona cari se presupune a fi absente, şi cari n'are un imputernicitu, tribunalulu de prima instanţa va lua dispositiunile cuvenite, după cererea partiloru interesate. + Articolul 99Tribunalulu, după cererea părţii celei mai staruitore, va insarcina un curatore spre a representa, pre cei presupusi absenţi, la inventarie, socoteli, imparteli şi desfaceri la cari s'ar afla interesaţi. + Articolul 100Ministeriulu publicu este speciale insarcinatu de a priveghia asupra intereseloru personeloru presupuse absenţi, şi va lua cuventul în tote cererile privitorie la dinsele. + Capitolul 2 Despre declaraţiunea absentei + Articolul 101Candu o persona nu se mai areta la locul domiciliului seu, sau alu residentei sele, şi nici a lasatu procura pentru administraţiunea averii selle, şi deca în cusu de patru ani nu va ave nimeni sciinta despre dinsa, părţile interesate se voru pute adresa cu cerere la tribunalul de prima instanţa spre a o declara absente.Era dacă va fi esistendu o procura pentru administraţiunea averii sale, părţile interessate nu voru pute cere a se declara absenta de catu după dece ani deplini de candu a disoparutu persona sau dela primirea celor din urma sciinte de la ea. + Articolul 102Spre a se constata absinta, tribunalul, după înscrisuri şi dovedi produse, va ordonă a se face o cercetare în fiinta procurorului în ocolul domiciliului şi acelu al residentii, de voru fi osebite. + Articolul 103Tribunalulu statuindu asupra cererii va ave în privire motivele absentii şi causele cari au pututu sa împiedice de a ave sciinta despre persona presupusa absente. + Articolul 104Îndată ce se va da o otarire, fia pregatitore, fia definitivă, procurorulu va tramit copia după dinsa Ministeriului Justiţiei spre a s publică prin Monitorul Oficiale. + Articolul 105Otararea declaratiunii de absenta nu se va da de catu un anu după otarirea cari a ordonatu cercetarea. + Capitolul 3 Despre efectele absentei + Secţiunea I Despre efectele absentei în privinta averii ce absentele posedea în diua disparerii sele (lipsirii sele) + Articolul 106Deca absentele nu va fi lasatu procura pentru administrarea averii sele, atunci acei cari aru fi fostu moştenitorii sei, în diua candu elu a disparutu (s'a facutu nevedutu) seu candu s'a priimitu cele din urma sciinte de la densul (moştenitorii presumtivi), voru pute cere, în virtutea otaririi judecatoresci definiţi, prin cari se va fi declaratu absen, punerea loru în posesiune profisoria pe averea ce absentele ave în diua pornirii selle, seu a priimirii celoru din urma sciinte de la densulu, cu îndatorire anse pentru aceştia, de a da cauţiune despre buna lor administrare. + Articolul 107Dacă absentele va fi lasatu procura, moştenitorii sei presumtivi nu voru pute cere de la tribunaluri punerea loru în posesiune provizoria de catu după dece ani deplini de candu el a disparutu, sau de la priimirea celoru din urma sciinte de la el. + Articolul 108Totu ast'felu se va urma şi candu terminul procurei ar espira, în asemene acsuri, se va procede la administrarea averii absentelui potrivit regulamenteloru prin capitolul I din acestu Titlu. + Articolul 109După ce moştenitorii presumtivi voru fi fostu puşi în stapinire provisoria, testamentulu, deca va esiste, se va deschide după cererea partiloru interesate, seu a procurorului tribunalului, şi legatarii, donatarii, precum şi toţi acei, cari ave asupra averii absentelui, drepturi subordinate morţii absentului, la voru pute esercita profisorie cu îndatorire din parte'le de a da cauţiune. + Articolul 110Posesiunea provisoria nu va fi considerată de cadu ca cu depositu, cari va da, caloru ce au dobîndit'o, dreptul de a administra averea absentelui cu îndatorire din parte'le de a da sema abssentelui, candu s'ar areta, seu se va proba esistenta sea. + Articolul 111Cei ce voru fi dobanditu punerea în posesiune prosoria voru fi datori a stărui pentru facerea inventariului averii miscatore şi a inscrisuriloru absentelui în fiinta procurorului tribunalului de prima instanţa.Tribunalul va ordonă, în casu de trebuinta, vendarea averii întregi miscatorie seu a unei părţi dintr'însă. În casu de vendare, atatu pretiul ei catu şi veniturile se voru capitalisa în bani seu în pamentu.Cei ce voru fi dobanditu punerea în posesiune provisoria voru pute, pentru propria loru siguranţa, a cere de la tribunal orînduirea unui espertu cari sa reviseze averea nemiscatore şi sa descrie starea ei prin un procesu verbale, cari se va aproba de tribunal în presinta procurorului; cheltuelele acestei lucrări voru fi în sarcina averii absentelui. + Articolul 112Cei cari, în puterea punerii loru în posesiune provisoria seu a administraţiunii legal, se voru fi folositu de averea absentelui, nu voru fi datori a intorce absentelui de catu a cincea parte din venitu deca esistenta lui va fi dovedită înainte de cinci'supra'dece ani deplini din diua candu lui se va dovedi după cinci'supra'dece ani deplini.Veniturile voru fi în întregime ale mostenitoriloru presumtivi, candu au trecutu trei'deci ani deplini de la diua declaratiunii absentei, seu una suta ani de la diua nascerii absentelui. + Articolul 113Cei cari se folosescu de averea absentelui numai în virtutea punerii în posessiune provisoria nu voru pute instraina nici ipoteca averea lui cea nemiscatore. + Articolul 114Deca absenta se va prolunga trei'deci ani, din diua punerii în posesiune provisoria, seu dacă se voru fi implinitu una suta ani deplini de la nascerea absentelui, cautiunile date se voru ridica, toţi cei indrituiti voru pute cere, de la tribunalulu de l'a instanţa, impartele averii absentelui, şi punerea în posesiune definitivă. + Articolul 115Moscenirea absentelui va fi deschisă din diua morţii lui dovedite, în folosulu moscenitoriloru celoru mai apropiati în diua morţii şi cei cari se voru fi folositu de averea absentelui vor fi datori a o restitui acestora cu reserva venituriloru ce li se cuvine în virtutea art. 112. + Articolul 116Dacă absentele revine, seu dacă se dovedesce esistenta în timpulu punerii în posessiune provisoria efectele otarirei prin cari s'a declaratu absenta voru inceta, însă fără prejuditiulu, dacă va fi trebuinta, alu mesureloru conservatorie prescrise la Capitolulu I din acestu titlu pentru administrarea averii. + Articolul 117Dacă absentele se ivesce, seu dacă esistenta lui este dovedită, chiaru şi după punerea în stăpânirea definitivă, elu îşi va priimi averea în starea în cari s'ar găsi precum şi pretulu lucruriloru înstrăinate din ea, seu cele cumpărate cu preţul averii celei vîndute, fără a pute urmări acea avere, dacă a fi trecutu la o atreia persona. + Articolul 118Copiii şi descendenţii în linia dreapta ai absentelui potu asemene, în terminu de treideci ani de la punerea în definitivă stapinire, a cere restituirea averii absentelui, după cum s'a disu în art. precedente. + Articolul 119După darea otaririi, prin cari s'a declaratu absenta, veri cine aru ave drepturi contra absentelui nu le va pute esercita de catu în contra celoru ce vor fi fostu puşi în posesiunea averii lui, sau în contra celoru ce vor fi avend administraţiunea legale. + Secţiunea II Despre efectele absentei în privirea drepturilorueventuali cari se potu cuveni absentelui + Articolul 120Veri'cine ar reclama unu dreptu deschi unei persoane, a carii esistenta nu va fi recunoscută este datoru a dovedi, ca acea persona esista în timpulu candu dreptulu s'a deschis pentru dinsa. + Articolul 121Dacă se va deschide o moştenire, cari s'ar cuveni unui individu, a cărui esistenta nu este cunoscută, ea se va da numai aceloru cu cari individulu s'ar fi găsit în drept d'a concure, sau aceloru ce avea dreptu d'a o dobîndi în lipsa'i. + Articolul 122Dispositiunile coprinse în precedentile doue article îşi voru avea prterea loru, fără prejuciulu actiuniloru, prin cari se cere o moştenire sau alte drepturi ce se voru cuveni absentelui ori represintatiloru sei şi nu se voru perde de catu după trecerea terminului statornicitu pentru prescripţiune. + Articolul 123Precatu timpul absentele nu se va areta, sau acţiunile nu se vor esercita în munele seu, cei ce vor fi priimitu moştenirea, voru dobîndi în deplina proprietate veniturile luate de dinsii cu buna credinţa. + Capitolul 4 Despre preveghiarea copiiloru minori ai tatălui cari a disparutu + Articolul 124Dacă tatalu disparutu a lasatu copii minori făcuţi cu sotia sa înaintea plecării salle, mama va ave priveghiarea asupra loru şi va esercita tote drepturile bărbatului, în privinta educatiunii şi a administraţiunii averii loru. + Articolul 125Dacă mama va fi incetata din vieta în timpul de sese luni din diua candu tatalu a disparutu, seu dacă ea aru muri mai înainte d'a se declara absenta la tribunalulu, preveghiarea copiiloru se va incredinta de către consiliulu de familia la ascendenţii cei mai apropiati, şi în lipsa loru unu tutore provisoriu. + Articolul 126Totu ast'felu se va urma şi în casu candu unulu din soţi, disparendu aru fi lasatu copii minori din alta căsătoria. + Titlul U V Despre căsătoria + Capitolul 1 Despre însuşirile şi condiţiunile necesarie spre a se pute sevarsi căsătoria + Articolul 127Nu este iertatu bărbatului înainte de optu'spra'dece ani şi femeei înainte de cinci'spra'dece ani să se casatoresca. + Articolul 128Numai Domnulu poate da dispense de vîrsta pentru motive grave. + Articolul 129Nu este căsătoria candu nu este consimtimintu. + Articolul 130Nu este iertatu a trece în a a două căsătoria fără ca cea d'inteiu sa fia desfăcută. + Articolul 131Baiatulu cari n'are vîrsta de doue'deci şi cinci ani deplini, precum şi faţa cari n'are vîrsta încă de doue'deci şi unu ani deplini, nu se poate căsători fără consimtimentulu tataslui sau alu mamei.La casu de desbinare între tata şi mama consimtimentulu tatălui este de ajunsu. + Articolul 132Dacă tatalu seu mama a muritu, seu dacă unulu din ei se găseşte în neputinţă d'a manifesta voinţa sa, consimtimintulu celui'laltu este de ajunsu pentru sevarsirea căsătoriei. + Articolul 133Dacă tatalu şi mama sînt morţi, seu dacă se gasescu în neputinţă d'a manifesta voinţa loru, atunci bunulu şi buna despre tata şi, în lipsa acestora, bunulu şi buna despre mama ţin loculu acestora.Dacă este desbinare, acesta va fi considerată ca consimtimentu. + Articolul 134Copiii legiuiti cari vor fi ajunsu în vîrsta prescrisă la art. 131 sînt datori înainte de a se căsători, a cere prin un actu respectuosu şi formal consiliulu tatălui şi alu mamei ori alu buniloru, cînd tatalu şi mama sînt morţi sau în neputinţă de a manifesta voinţa loru. + Articolul 135Nepriimindu'se nici un respunsu sau unu respunsu negativu, după o luna de la cea anteia cerere respectuosa, se va repeti acesta cerere de doue ori în intervalul de ua luna între fie cari cerere; la espirarea lunei a treia căsătoria se poate face, ori cari aru fi resultatulu cererii respectuose, fie şi tacerea. + Articolul 136După împlinirea virstei de treideci ani căsătoria se va pute face la o luna după tramiterea actului respectuosu. + Articolul 137Actulu respectuosu se va comunică prin organulu primarului comunei personeloru cuvenite sau în lipsa loru la domiciliu, şi primarului va da quitanta formale celoru ce au facutu actulu respectuosu spre a le servi de dovada ca s'au conformatu legii. + Articolul 138Candu acela, cărui s'aru cuvenitu a se face actulu respectusu, va fi absente, căsătoria se va face şi fără un asemenea actu dacă fiitorii soţi vor infatisa otararea tribunalului de prima instanţa prin cari s'a declaratu absenta sau celu putinu copia după ordinea tribunalului pentru a se face cercetare despre absenta. + Articolul 139Oficiarulu stării civili cari va fi celebrată căsătoria baetiloru sau a feteloru neajunsi încă la vîrsta prescrisă la art. 131 fără consimtimentulu personeloru îndrituite a'l da după art. 131, 132 şi 133, va fi pedepsitu după cererea personeloru interesate sau a ministeriului publicu, conformu art. 162 din codicele penale. + Articolul 140Oficiarulu stării civili cari va fi celebratu cununia fără sa esiste dovada ca s'a facutu actulu respectuosu, candu acesta este cerutu de lege, va fi pedepsitu cu inchisore de la o luna pînă la trei, şi cu amendă de la una suta pînă la trei sute lei. + Articolul 141Copilulu naturale cari va fi perdutu pe mama sa, sau a cărui mama se va afla în neputinţă de a manifesta dorinţa sa, nu se va pute căsători înaintea de vîrsta de doue'deci şi cinci ani, fără consimtimintulu tutorelui seu. + Articolul 142Candu tatalu, mama, bunii şi bunele sînt morţi, sau în neputinţă de a manifesta voinţa loru, atunci baetii, dacă n'au ajunsu încă la vîrsta de doue'deci şi cinci ani, şi fetele la acea de doue'deci şi unu, nu se potu căsători fără a cere consimtimentulu consiliului de familia. + Articolul 143În linia directa este oprită căsătoria cu desaversire între ascendenţi şi discendenti şi între afinii (cuscrii) în aceeaşi linia, fără deosebirea inrudirii de legiuita sau nelegiuita însoţire. + Articolul 144În linia colaterale, căsătoria este oprită pînă la a patra spita inclusive, fără osebirea inrudirii de legiuita sau nelegiuita însoţire şi între afinii (cuscrii) de aceeaşi spita. + Articolul 145La rudenia din St. Botezu se opresce căsătoria între nasiu şi fina precum şi între nasa şi finu. + Articolul 146tatalu adoptivu nu poate să se căsătorească cu adoptată sa nici cu fiia acestei, nici cu femeia fiiului seu adoptivu. + Articolul 147Adoptatulu fiiu nu se poate căsători cu aceea ce a fostu femeia infiitorului tata, nici cu fiia lui, nici cu mama lui, nici cu surorea mamei lui sau a tatălui seu. + Articolul 148Nu este slobodu a se căsători cineva cu adoptată sorore a tatălui seu, a mamei, a bunului sau a bunei sale. + Articolul 149Tutorele sau curatorele nu se poate căsători cu nevirsnica ce se afla sub tutela sa.Asemenea nici tatalu tutorelui, nici fratele acestuia cari încă se afla sub parintesca putere, nici fiiulu tutorelui nu poate lua în căsătoria pe pupila, fără de priimirea şi înscrisă adeverinta a tribunalului coprindetore ca acestu tutore a datu pentru tote socotela lămurită, şi şi ca insotirea minorii cu elu sau cu altulu din numnitele persoane, va fi spre folosulu ei. + Articolul 150Cu tote aceste Domnulu, pentru motive grave va pute acorda dispensa din proibitiunile coprinse în art. 144 din acestu codice, adeca pentru căsătoriele dintre cumnati şi cumnate şi pentru acele dintre veri şi vere. + Capitolul 2 Despre formalităţile relative la celebrarea căsătoriei + Articolul 151Căsătoria se va celebra în publicu înaintea oficiarului stării civili alu domiciliului unie din părţile cari se insotescu. + Articolul 152Căsătoria săvîrşită în tera străină, între Români sau între Români şi străini va fi puternica şi în tera, dacă se va celebratu după formele usitate în acea tera, şi dacă Romanulu nu va fi contravenitu dispositiuniloru coprinse în Capit. precedente. + Capitolul 3 Despre opositiuni la căsătoria + Articolul 153Dreptulu de a forma opositiune la celebrarea căsătoriei ilu are persona legată prin căsătoria cu una din părţile contractanţi. + Articolul 154Tatalu şi, în lipsa tatălui şi mama, iar în lipsa şi a tatălui şi a mamei, bunului şi buna potu forma opositiune la căsătoria copiiloru şi descendentiloru loru, chiaru de voru ave versta de doue deci şi cinci ani împliniţi sau de doue deci şi unu ani împliniţi pentru fete. + Articolul 155În lipsa de ascendenţi fratele sau sororea, unghiulu sau matusa, verulu sau vera primara, fiindu în legiuita vîrsta, potu forma opositiune însă numai în casurile urmatore:1) Candu consimtimentulu consiliului de familia cerut de art. 142, nu s'a dobanditu.2) Candu opositiunea este basata pe starea de smintire a fiitorului sotu, acesta opositiune a cărui anulare o poate pronunţa tribunalulu fără nici o instrucţiune sau formalitate, nu se va priimi de catu numai cu îndatorire pentru oponente de a cere interdictiunea şi de a dobîndi, în privirea ei, otarire formale în terminulu ce i se va da de tribunalu. + Articolul 156În cele doue casuri, prevedute în articolulu precedente, tutorulu sau curatorul nu va pute în totu cursulu tutelei sau curatelei de a forma opositiune fără a fi fostu autorisatu de către unu consiliu de familia, pe cari'lu va pute convoca. + Articolul 157Veri ce au de opositiune va areta însuşirea, cari da oponentelui dreptu de a forma, alegere de domiciliu loculu unde căsătoria urmeda a se celebra, precum şi motivele opositiunii, afară numai dacă va fi fostu cerută de către unu ascendinte. Tote acestea sub pedepsa de nulitate a acteloru şi sub interdictiune pentru oficerulu de stare civile, cari aru fi visatu actulu ce coprinde opositiunea conformu art. 52. + Articolul 158Tribunalulu de prima instanţa va otari pînă în dece dile asupra cererii de anularea opositiunii. + Articolul 159Dacă urmeda apelu, citatiunile se voru face pînă în trei dile, de la priimirea apelului, iaru otarirea se va da celu mai tardiu pînă în dece dile de la data citaţiunii. + Articolul 160Dacă urmeda recursu de casatiune pricina se va trata de urgenta şi se va da otarire celu multu pînă în terminu de o luna de la data primirii recursului. + Articolul 161Respingendu'se opositiunea, oponentii dacă nu vor fi ascendenţi, nu potu osindi la despăgubire. + Capitolul 3 Despre cereri de nuliltate a căsătoriei + Articolul 162Căsătoria cari se va fi facuta fără consimtimintulu amboru sotiloru, sau a unui din ei, se poate ataca numai de către soţi, sau de către acele din ei, alu cărui consimtimintu nu au fostu liberu.Dacă a urmatu erore asupra persoanei fisice căsătoria se poate ataca numai de către acela dintre soţi cari a fostu amagitu. + Articolul 163În casulu prevedutu la articolul precedente cererea de anulare nu se mai poate priimi, dacă a urmatu împreună vieţuire în cursul de sese luni cari se voru socoti de candu sotulu a dobinditu deplina sa libertate sau de candu a recunoscutu erorea. + Articolul 164Căsătoria contractată fără consimtimentulu tatălui sau alu mamei, alu ascendintiloru sau alu consiliului de fammilia, în casurile în cari acestu consimtimintu este necesariu se poate ataca numai de către acei alu caroru consimtimintu este cerutu. + Articolul 165Cererea de nulitate nu mai poate fi pornită de către ascendenţii alu caroru consimtimentu era cerutu dacă căsătoria va fi aprobată a nume sau prin tăcere de către acei alu caroru consimtimentu era necesariu, sau dacă a trecutu unu anu de candu a cunoscutu căsătoria fără reclamatiune din parte'le. + Articolul 166Ori ce căsătoria contractată în contra disposituniloru coprinse la art. 127, 130, 143 şi 144, poate fi atacată atatu de către însuşi sotii, catu şi e către toţi acei cari au vre un interesu la acesta, precumu şi de către ministeriul publicu. + Articolul 167Cu tote acestea căsătoria contractată de consotii cari n'avea încă vîrsta cerută pentru a pute contracta căsătoria, sau din cari unul numai ajunsere încă în acesta vîrsta nu se mai poate ataca:1) Dacă au trecut sese luni de către aceşti consorti sau unul din ei au ajuns la vîrsta competente.2) Dacă femeia cari nu avea încă aceasta vîrsta a devenit grea înaintea espirarii aceloru sese luni. + Articolul 168Tatăl, mama, ascendenţii şi familia cari au consimţit la căsătoria conrtractata, în casul prevedut prin articolul precedente, n'au dreptu de a cere nulitatea ei. + Articolul 169Persoanele cari intenteza acţiune de nulitate contra unei căsătorii numai într'un interesu pecuniaru, nu o pot intenta de catu cînd acel interesu este un interesu actuale. + Articolul 170Soţul, în prejuditiul cărui s'a contractatu o a doua căsătorie, poate cere nulitatea acestei din nuou căsătorit. + Articolul 171Dacă acei din urma căsătoriti opunu nulitatea căsătoriei celei d'enteiu, se va judeca prealabile validitatea sau nulitatea acelei căsători. + Articolul 172Procurorul în tote casurile caroru s'a aplicat art. 166, însă cu modificatiunile prescrise la art. 167, poate şi e datoru sa cera nulitatea căsătoriei în timpul vietei ambor sotiloru şi condemnarea loru la despartire. + Articolul 173Ori'ce căsătoria, cari s'ar fi făcut în taina şi nu s'a celebrat înaintea oficiarului competinte al stării vivili, se poate ataca de către însuşi soţul, de către tata şi mama, de către ascendinti şi de către toţi acei cari au la acesta un interesu actuale, precum şi de către ministeriul publicu. + Articolul 174Dacă căsătoria n'a fostu preceduta de cele doua publicaţiuni prescrise de lege sau dacă intrervalului timpului prescris pentru publicaţiuni şi celebrarea nu s'a observatu procuratorulu va provoca în contra oficiarului stării civili o amenda banesca, cari nu va pute trece peste trei sute lei, şi în contra partiloru contractanţi sau în contra acelorua, sub puterea caroru ele au facutu acesta contraventiune, o globire proportionata cu averea loru. + Articolul 175La pedepsele pronuntiate prin articolulu precedinte, se vor supune persoanele însemnate în elu, pentru ori ce contraventiune la regulele prescrise în art. 151 chiaru de nu s'aru considera acele contraventiuni indestulatore pentru a se pronuntia nulitatea căsătoriei. + Articolul 176Nimenea nu poate reclama titlul de sotu şi efectele civili ale căsătoriei, dacă nu presinta unu actu de celebratiune a căsătoriei, inscrisu în registru stării civili, afară de casurile prevedute de art. 33 sub titlul: "Actele stării civili". + Articolul 177Posesiunea de statu nu va pute dispensa pe acei ce se pretindu căsătoriti şi o invoca, de a infatisa actulu de celebrarea căsătoriei înaintea oficiarului stării civili. + Articolul 178Candu este posesiunea de statu, şi cînd se infatiseza actul de celebrarea căsătoriei înaintea oficiarului stării civili, sotii nu potu fi primiţi a contesta validitatea acestui actu. + Articolul 179Cu tote acestea, dacă în casurile prevedute la art. 176 şi 177, esistu copii făcuţi de doue persoane, cari au vietuit împreună în publicu ca barbatu şi femeia şi cari amenduoi au incetatu din vieta, legitimitatea copiiloru nu se poate contesta, sub singurul cuvent că nu se represinta actulu de căsătoria, ori cînd acesta legitimitate se dovedesce prin o posesiune de atatu necontradisa prin actul de nascere. + Articolul 180Cînd dovada celebrarii legali a căsătoriei se afla dobandita prin resultatul vre'unei procedure criminali, înscrierea sentinţei în registrele stării civili, asigura căsătoriei, din dioa clebrarii sale, tote efectele civili, atît în privirea consotilr cat şi în privirea copiiloru născuţi din acea căsătoria. + Articolul 181Dacă sotii sau unul din ei a încetat din vieta, fără a fi intentat vre o acţiune, acţiunea civile poate fi intentată de către representantii loru, sau singuri pentru sine, sau totu de o dată cu acţiunea publică intentată de către procurator. + Articolul 182Dacă funcţionarul stării civili, sau ori'cari alt autor alu fraudii a încetat din viaţa cînd s'a intentat acţiunea în contra sa, moştenitorii lui vor fi urmăriţi înaintea tribunalului civile pentru despăgubire de către procurator în fiinta partiloru interesate, şi după denuntiatiunea facuta din parte'le. + Articolul 183Căsătoria cari s'a declarat nulă totuşi produce efectele sale civili, atît în privirea sotiloru cat şi în privirea copiiloru dacă s'a contractat cu buna credinţa. + Articolul 184Dacă buna credinţa esiste numai din partea unui din ambi sotii, căsătoria produce efectele sale civili numai în favoarea soţului cu buna cu buna credinţa şi a copiiloru născuţi din acea căsătoria. + Capitolul 5 Despre obligaţiunile ce isvorascu din căsătoria + Articolul 185Căsătoritii contracteza împreună, prin singurul faptu alu căsătoriei, îndatorirea de a alimenta a întreţine şi a'şi educa copii. + Articolul 186Copilul nu poate cere de la tata, sau mama vre o parte din averea loru spre a se căsători, sau a'şi crea vre unu stabiliment. + Articolul 187Copii sînt datori a da alimente tatălui şi mamei loru, şi celoru'alţi ascendenţi cari se vor afla în lipsa. + Articolul 188Ginerii şi nuorile sînt datori asemenea şi în aceleaşi împrejurări a da alimente socrului şi socrei. Acesta îndatorire inceteza însă:1) Cînd socra se casatoresce de a doua ora.2) Cînd acela din soţi cari producea afinitatea (cuscria) şi copii născuţi din căsătoria sa cu cel'alt sotu, au murit. + Articolul 189Obligaţiunile ce resulta din aceste dispositiuni sînt reciproce. + Articolul 190Alimentele se dau în proportiune cu trebuinta aceloru cari le reclama, şi cu starea acelui cari e datoru să le intampine. + Articolul 191Cînd acele cari da, sau acela cari primesce alimentele ajunge într'o stare ast'fel ca unul nu le mai poate da sau acel'alt nu mai are nevoia de ele în total sau în parte, se poate cere a fi aparatu, sau a se face reducţiune din ceea ce da. + Articolul 192Dacă persona cari e datore a înlesni trebuinţele vietuirii, va justifica că nu mai poate plati pensiune de întreţinere, tribunalul poate, după ce va cerceta şi se va incredinta de adeveru, sa ordone ca sa primească în locuinta sa, sa alimenteze şi sa întreţină pe acela cărui era dator a da acea pensiune. + Articolul 193Tribunalul va otari asemenea dacă tatăl sau mama, cari va oferi a primi sa alimenteze şi sa întreţină în casa sa pe copilul cărui este dator a da mijloace de vieţuire va pute fi scutitu de plată pensiunii în bani. + Capitolul 6 Despre drepturile şi datoriele respective ale sotiloru + Articolul 194Sotii îşi datorescu unul altuia credinţa, sprijinu şi ajutor. + Articolul 195Bărbatul e dator protectiune femeii , femeia ascultare bărbatului. + Articolul 196Femeia este datore sa locuesca împreună cu bărbatul seu şi sa'l urmeze ori în ce locu va găsi el de cuviinţă sa'şi stabilesca locuinta sa; bărbatul este datoru a o primi şi a'i inlescni tot pentru vieţuirea ei, după starea şi puterea sa. + Articolul 197Femeia nu poate porni judecata, fără autorisatiunea bărbatului ei, chiar şi casulu cînd e comerciante publică. + Articolul 198Autorisatiunea bărbatului nu se cere cînd femeia va fi urmărită înaintea judecaţii, în pricine criminali sau politianesti. + Articolul 199Femeia avend chiar paraferna, nu o poate da, instreina, ipoteca, nu poate dobândi avere cu titlu onerosu sau gratuitu, fără concursulu bărbatului la facerea actului, sau prin deosebitu consimtiment inscrisu. + Articolul 200Dacă barbatulu se opune a da femeii autorisatiune de a porni judecata, tribunalul îi poate da acesta autorisatiune. + Articolul 201Dacă bărbatul se opune de a autorisa pe femeia ca să facă vre un act, femeia poate se chiame d'a dreptul pe barbatu înaintea tribunalelui de anteia instanţa din districtul (judeţul) domiciliului comunei, cari poate să dea sau nu autorisatiunea sa, după ce va asculta aretarile bărbatului în camera de consiliu sau va fi dovada despre chiamarea sa. + Articolul 202Cînd femeia căsătorită cari va ave paraferna, va face comerciu conform art. 5 din codicele de comerciu ea se va pute obliga, fără autorisatiunea bărbatului, pentru totu ce privesce negotulu seu.Iar cînd femeia maritata, ne avend paraferna, va face comerciu, se va urma după art. 6 din codicele de comerciu. + Articolul 203Cînd bărbatul este cadut sub o condemnatiune criminale, chiar la casu cînd decisiunea este data în lipsa (contumace), femeia chiar în vîrsta legiuita, nu poate în timpul cat tine osenda sa pornesca judecata, nici sa contracteze de cat după autorisatiunea tribunalului, cari poate în acest casu sa dea autorisatiunea, sa fără ca sa mai fi chiamat sau ascultat pe bărbat. + Articolul 204Dacă bărbatul se afla sub interdictiune sau absente tribunalul poate, după apretiarea imprejurariloru, a autorisa pe femeia sau ca sa stea la judecata, sau ca sa contracteze. + Articolul 205Dacă bărbatul este minore, femeia trebuie să aibă autorisatiunea tribunalului sau ca sa stea la judicata, sau ca sa pota contracta. + Articolul 206Ori'ce autorisatiuine generale, chiar cînd este stipulată prin contractul de căsătoria, nu este valabile de catu pentru administraţiunea bunuriloru cari sînt parafernali. + Articolul 207Numai femeia, bărbatul, sau moştenitorii loru potu cere anularea tocmeleloru sau a porniriloru de judecată făcute fără autorisatiune. + Articolul 208Femeia poate face testamentul fără autorisatiunea soţului seu. + Capitolul 7 Despre desfacerea căsătoriei + Articolul 209Căsătoria se desface:1) Prin mortea unui din soţi.2) Prin despărţenia legale pronunţată. + Capitolul 8 Despre a doua căsătoria + Articolul 210Femeia nu poate trece în a doua căsătoria de cat după dece luni depline de la desfacerea celei d'antei căsătorie. + Titlul VI Despre despărţenia + Capitolul 1 Despre causele despărţeniei + Articolul 211Bărbatul sau femeia poate cere despărţenia pentru causa de adulteriu. + Articolul 212căsătoritii potu, fie'cari în parte, cere desfacerea căsătoriei pentru escese, crudimi sau insulte grave ce'şi va fi facutu unul altuia. + Articolul 213Desfiinţarea căsătoriei se poate cere şi dobândi cînd unulu din soţi va fi osandit la munca silnica sau la reclusiune. + Articolul 214Consimtimentul mutuale şi staruitoru al sotiloru, espresu în chipulu prescrisu de lege, în condiţiunile şi după cercarile determinate de lege, va servi de dovada indestula ca vieta în comunu le este nesuferita şi ca, în privinta loru, este o causa peremtoria de despărţenia. + Articolul 215Despărţenia se poate pronunţa:În contra sotiului cari a vrajmasit vieta celui altu sotiu, sau scriind ca alţii o vrajmasescu nu i'a facutu aretare îndată. + Capitolul 2 Despre despărţenia pentru causa determminata + Secţiunea I Despre formalităţile despartirii pentru causa determinata + Articolul 216Ori'cari ar fi natura fapteloru sau a delicteloru, cari ar provoca cerere de despărţenia pentru causa determinata, o asemenea cerere nu se poate face de cat numai la tribunalul civile al districtului, în cari sotii îşi au domiciliulu. + Articolul 217Dacă vre una din faptele imputate de sotiul cari cere desfacerea căsătoriei va fi de natura a da locu urmăririi criminali din partea ministerului publicu, acţiunea despărţeniei se va suspende pînă ce se va da otarirea curţii de juraţi; atunci se va pute reîncepe judicata fără a fi permisu a deduce din acea hotărîre vre o respingere sau esceptiune prejudiciabile în contra sociului cari a facutu cererea. + Articolul 218Ori'ce cerere de despărţenia va areta cu amanuntulu faptele; cererea se va da împreună cu dovedile, preşedintelui tribunalului, sau judicatorului ce'i va tine loculu, de către sotiulu ce cere desfacerea căsătoriei în persona, afară numai dacă va fi impiedicatu de bola, în cari casu după cererea sa şi eliberarea unui certificatu de bola a vre'unui medicu, magistratulu se va duce la domiciliul reclamantelui ca sa priimesca acolo cererea sa. + Articolul 219Judicatorul după ce va fi ascultatu pe reclamante, şi'i va face observaţiunile ce va socoti de trebuinta, va parafa cererea şi dovedile alăturate, şi va încheia procesu verbale pentru priimirea loru.Acest proces verbale se va sub'scrie de judicatorul şi de reclamante, afară numai dacă nu va sci a scrie, pentru cari se va face menţiune în procesului verbale. + Articolul 220Judicatorulu va ordonă prin procesu verbale ca părţile să se infastiseze înaintea sa la diua şi ora ce va determina. Spre acestu sfarsitu se va tramite copia după ordonanţa sa persoanei în contra carii se cere desfacerea căsătoriei. + Articolul 221În diua otarita judecătorul va da amboru sotiloru, de se voru infatisa, sau reclamantelui, dacă numai singuru se va infatisa, consiliurile ce va găsi cu cale spre a savirsi impaciuirea. De nu va pute isbuti va încheia procesu verbale şi va ordonă a se comunică cererea şi dovedile ministeriului publicu şi va referi despre tote tribunalului. + Articolul 222După trei dile tribunalul, după referitul preşedintelui sau alu judedcatorului ce'i tine loculu şi după conclusiunile ministeriului publicu, va acorda sau va suspende permisiunea de a se face citatiuni partiloru; suspendarea nu poate trece peste doue deci de dile. + Articolul 223Reclamantele va cere de la tribunal a se cita după formele obişnuite pîrîtul ca să se înfăţişeze în persona în şedinţa secreta şi în terminul prescrisu de lege; se va tramite împreună cu citaţiunii părţii pirite copia după cererea de despărţenia şi după actele doveditore. + Articolul 224La espirarea terminului, dacă partea pirita se va infatiosa sau nu, reclamantele în persona asistat de un sfatuitoru, de va găsi de trebuinta, va espune sau va face a se espune motivele cererii sale, va infatiosa dovedile şi va spune numele martoriloru ce va fi avendu. + Articolul 225În materie de despartire de căsătoria părţile nu voru pute să se infatioseze prin procuratori cari sa pladeze. + Articolul 226Deca pîrîtul se va infatiosa în persona va pute propune observarile atatu asupra motiveloru cererii catu şi asupra acteloru ce voru fi produse de reclamante şi asupra marturiloru numiţi de reclamante. Pîrîtul va numi pe mărturii ce'şi propune a infatiosa şi asupra căror reclamantele va face şi el observaţiunile sale. + Articolul 227La a loru infatiosare se va întocmi proces verbale despre spusele şi observaţiunile partiloru, precum asemenea şi maturiile ce unul sau altul poate face.Se va da citire procesului verbale personeloru infatiosate, cari se voru indatora a'lu subscrie, şi se va face într'adinsu menţiune despre semnatura loru sau de declaraţiunea ca n'au pututu, sau n'au voitu sa subscrie. + Articolul 228Tribunalul va soroci părţile pentru audienta publică a carii di şi ora o va defige; va ordonă a se comunică lucrările ministeriului publicu şi va numi un reportatoriu. + Articolul 229La diua şi ora otarita, asupra reportului judecătorului reportatorul, după ce se va asculta ministerulu publicu, tribunalul va otari mai anteu asupra neadmiterii cererii de despărţenia, de va fi fostu propusă.Candu motivele neadmiterii se voru găsi temeinice cererea de despărţenia se va respinge; în casulu contrariu, sau de nu se va fi facutu propunere de neadmitere, cererea de despărţenia se va admite. + Articolul 230Îndată după admiterea cererii de despărţenia, asupra raportului judecătorului, reportatorul ascultandu'se ministeriul publicu, tribunalul va otari asupra fondului, dacă va găsi causa în stare de a fi judecata; la din contra, va admite pe reclamante a dovedi faptele pe cari'şi fondeza aretarile şi pe pîrîtul a dovedi contrariulu. + Articolul 231Asupra fie'cărui actu al pricinei, părţile, după reportulu judecătorului şi mai nainte de a vorbi ministerul publicu, potu propune contestaţiunile loru, mai anteiu asupra motiveloru de admitere şi apoi asupra fondului, dar în nici unu casu asistentele reclamantelui nu va fi admisu, dacă reclamantele însuşi nu se va infatisa în persona. + Articolul 232Îndată ce se va pronuntia otarirea cari va ordonă a se face cercetări, grefiarul tribunalului va ceti partea procesului verbale cari conţine numele marturiloru propuşi, şi pe cari părţile au cerutu a fi ascultaţi.Părţile voru fi vestite de către preşedinte ca mai potu propune şi alţi marturi; însă ca după acesta nu voru mai pute fi priimite a mai face şi alte propuneri. + Articolul 233Părţile voru face propunerile loru îndată în contra aceloru marturi ce vor voi a se departa. Tribunalul va otari asupra acestoru propuneri după ce va asculta pe ministeriul publicu. + Articolul 234Rudele partiloru, afară de copii şi descendinti, nu potu fi resspinsi ca marturi sub cuventul de rudenia, precum asemenea nici slugile căsătoritiloru, sub cunentu ca sînt slugi; dara tribunalul va judeca şi va apretia după împrejurări depunerile rudeloru şi ale slugiloru. + Articolul 235Ori ce otarire cari ar admite vre o dovadă testimoniala va denumi pe marturi ce urmeza a fi ascultaţi, şi va otari diua şi ora în cari părţile sînt datore a'l adunce la tribunal. + Articolul 236Depunerile marturiloru se vor priimi la tribunal în şedinţa secreta de faţa cu ministeriul publicu, cu părţile sfatuitorii sau amicii loru pînă la numerul de trei din fie'cari parte. + Articolul 237Părţile, prin sine sau prin organul sfatuitoriloru, potu face marturiloru observaţiunile şi interpelatiunile ce vor găsi de cuviinţă, fără însă ca sa'i intrerupa în cursul depuneriloru ce au a face. + Articolul 238Fie'cari depunere se va face în scrisu, precum asemenea şi tote disele şi observaţiunile ce se vor face asupra aceloru depuneri.Procesul verbale al cercetării se va ceti atatu martoriloru catu şi partiloru; şi unii şi alţii vor fi datori a'lu subscrie. Se va face menţiune despre subscrierea loru, sau despre a loru declarare că nu potu sau nu voiescu a subscrie. + Articolul 239După săvîrşirea celoru celoru doue cercetări sau a celei cerute de reclamante, dacă pîrîtul nu a adus marturi, tribunalul va soroci părţile pentru şedinţa publică a carii di şi ora o va determina. Va ordonă a se comunică lucrările ministeriului publicu şi va numi un reportatoru.Ordonanţa de sorocire se va notifica paritului în terminulu ce se va otari prin acea ordonanţa. + Articolul 240La diua otarita pentru judecata definitivă se va da citire raportului de către judecătorul însărcinat cu el. Părţile voru pute mai la urma face prin însele tote operaţiunile ce vor socoti folositore pricinei loru. Dupe acesta ministerul publicu va lua conclusiunile sale.Otatirea definitivă se va pronuntia din şedinţa publică. + Articolul 241Cînd cererea de despărţenia se va fi făcut pentru motivul de violinta, asprime, sau injurie grave, chiar după ce tote vor fi bine constatate, judecătorii au facultatea de a nu admite îndată despărţenia. În acest casu mai nainte de a otari, vor autorisa pe femeia a părăsi locuinta bărbatului seu, fără a fi datore ca sa'lu priimesca la densa, dacă ea nu va voi; şi voru condemna pe barbatu a'i plati o pensiune de întreţinere în proporţie cu midilocele sale, dacă femeia însăşi nu va ave venituri indestulatore pentru susţinerea trebuinteloru sale. + Articolul 242Dupe unu anu de cercetare, dacă părţile nu vor reveni la împreună vieţuire, sotulu reclamante poate face a se cita cel'laltu sotu înaintea tribunalului în terminulu prescrisu de lege pentru a asculta definitivă otarire, cari atunci va admite despărţenia. + Articolul 243Cînd despărţenia se va cere pentru cuventul ca unul din soţi se alfa condemnatu la osinda muncei silnice sau a reclusiunii, singurele formalităţi de observat consta: a infatisa tribunalului de prima instanţa o copia legalisata după otarirea prin cari s'a condemnat cu un certificat de la curtea de juraţi, cari să constate ca acea otarire nu poate fi atacată prin nici o cale legală. + Articolul 244În casu de a se face apel în contra sentinţei de admisiune, sau a judecaţii definitive date de tribunalul de prima instanţa în materia de despărţenia, causa va cerceta şi se va judeca de urgenta de către curtea apelativa. + Articolul 245Apelul nu se va priimi de catu dacă va fi fostu dat în cele doue luni socotite din diua din cari s'a comunicatu apelantelui otarirea data în fiinta ambor partiloru, sau în lipsa; terminulu spre a face recurs de casatiune în contra unei otarire definitive, va fi de trei luni din diua comunicatiunii otaririi.Recursul de casatiune va suspende esecutarea otaririi. + Articolul 246În virtutea ori'carii otariri date în ultima instanţa, sau cari a dobendit putere de lucru judecat, şi cari va fi autorisatu despărţenia, soţul ce a dobendit'o va fi datoru a infatisa oficiarului stării civili, în terminu de doue luni copia legalisata dupe acea otarire spre a se înscrie în registrulu stării civili, în cari s'a înscris şi actul de căsătoria. + Articolul 247Aceste doua luni se vor socoti în privinta judecaţii de la prima instanţa spre espirarea terminului de apel; în privinta otaririloru date de curtea de apel în lipsa pîrîtului, după espirarea terminului de opositiune; şi în privinta judecaţii contradictorie în cea din urma instanţa după espirarea terminului pentru resulsul de casatiune. + Articolul 248Sotulu reclamante, cari va fi lăsat sa treca cele doua luni determinate de mai sus fără a împlini formalitatea prescrisă la art. 264, va perde beneficiul judecaţii ce questigase, şi nu va mai pute reîncepe acţiunea sea pentru despartrenia, de catu numai pentru o alta causa noua, în cari casu poate să se întemeieze înaintea judecaţii şi pe causele cele vechi. + Secţiunea II Despre mersurile provisorie, ce se potu lua în urma cererii de despărţenia pentru causa determinata + Articolul 249Ţinerea provisoria a copiiloru va remane bărbatului în procesul de despărţenia, afară numai dacă se va otari în alt'felu de către tribunal, după cererea mamei, sau a familiei, sau a ministerului public, spre folosul copiiloru. + Articolul 250Femeia în procesului de despărţenia va pute părăsi domiciliulu bărbatului, în timpulu catu va tine procesul, şi cere o pensiune de întreţinere, în proportiune de mijlocele bărbatului.Tribunalul, dacă va incuviinta acesta cerere, va otari totu o dată şi suma de bani ce bărbatul va fi dator a da femeii sale pentru întreţinere. + Secţiunea III Despre causele de respingere a cererii de despărţenia pentru causa determinata + Articolul 251Cererea de despărţenia se va stinge prin împăcarea sotiloru urmată de intemplarea fapteloru cari aru fi putut sprijinit acea cerere, sau dupe pornirea cererii de despărţenia. + Articolul 252În ambe aceste casuri, celu ce cere despărţenia va fi respinsu; el va pute însă porni o noua cerere de despărţenia pentru cause provenite după împăcare, şi în asemenea casu elu se va pute servi întru sprijinirea cererii sale şi de causele cele vechi. + Articolul 253Dacă cel ce cere despărţenia tagaduiesce ca aru fi urmatu împăcare, celu'altu sotu poate dovedi ca a urmat, atatu prin inscrisu, catu şi prin marturi, după forma prescrisă şi prin predentele capitolu. + Capitolul 3 Despre despărţenia prin consimtimentu mutuale + Articolul 254Consimtimentul mutuale al sotiloru, nu va fi primit dacă barbatulu are mai puţin de doue'deci şi cinci ani, sau femeia mai puţin de doue'deci şi unu ani. + Articolul 255Consimtimentul mutuale nu va fi primit de catu dupe trecerea de doui ani de la saversirea căsătoriei. + Articolul 256Consimtimentul mutuale nu se va mai priimi dupe doue'deci ani de căsătoria, nici dupe ce femeia va fi implinitu vîrsta de patru'deci şi cinci ani. + Articolul 257În nici un cas consimtimentu mutuale al sotiloru nu va fi îndestulător dacă acel consimtimentu nu va fi autorisat de către mama sau tata, sau de către cei'alţi ascendinti, în viaţa fiindu, potrivit reguliloru prescrise la articolii 131, 132 şi 133 din titlul al Vlea pentru căsătoria. + Articolul 258Sotii otariti a se despărţi, prin consimtimentu mutuale, voru fi datori a face mai anteiu inventariu şi preţuirea a întregii loru averi miscatore şi nemiscatore şi a regula drepturile loru respective, în privirea căror sînt liberi de a face invoela. + Articolul 259Ei voru fi asemenea datori a face între densii înscrisă tocmela asupra urmatoreloru puncte:1) Cui urmeza a fi încredinţaţi copiii ce vor fi avut în căsătoria loru, atît pentru timpul cercarii, cat şi dupe pronunţarea despărţeniei.2) Ce suma va fi datoru bărbatul a da femeii sale în intervalul acela de timpul, dacă ea nu va ave venituri indestule spre a intempina trebuinţele ei. + Articolul 260Sotii se vor presenta împreună şi în persona înaintea preşedintelui tribunalului civile al districtului unde'şi au domiciliul, sau la judecătorul cari tine locul preşedintelui şi'şi vor declara voinţa loru de a se despărţi în presenta a doui martori adusi de ei. + Articolul 261Judecătorul va face atatu ambor sotiloru intruniti cat şi fie cărui din ei în parte, în presenta celoru doui marturi, sfaturile şi indemnarile ce el va găsi de cuviinţă, le va ceti Capitolul IV din acest titlu cari reguleza efectele despărţeniei, şi le va areta tote consequentele faptului loru. + Articolul 262Dacă sotii şi după acesta vor stărui în otarirea de ei luată, li se va da actu de către judecatoru după cererea loru de despartania prin consimtimentu mutale, şi vor fi datori a se presenta şi a depune îndată în tribunalu, pe lîngă actele prescrise de art. 258 şi 259, şi urmatorele:1) Actul de nascere şi acel de căsătoria.2) Actele de nascere şi de încetare din vieta, precum şi actele despre căsătoria loru.3) Declaraţiunea autentică din partea parintiloru loru sau a altoru ascendinti în vieta fiind, cari sa rostesca ca, pentru causele loru cunoscute, autoriseza pe fiulu sau pe fiia loru, pe nepotul de fiiu sau pe nepoata de fiia căsătorit sau căsătorită cu cutare, de a cere despărţenia prin consimtimentu mutuale şi de a consimţi la el.Tatii, mamele, bunele sotiloru vor fi presumti ca în vieta pînă se vor infatisa acte constatatoare incatarii loru din vieta. + Articolul 263Tribunalul va încheia procesu verbale de tot ce se va fi rostit şi făcut în virtutea articoleloru precedenti; actele aduse de soţi vor rămîne în tribunal.În procesul verbale se va face menţiune despre autorisatiunea ce va trebui a se da de judecătorul femeii , pentru a se retrage din casa conjugale. + Articolul 264Declaraţiunea de despărţenia a sotiloru va trebui a fi repetita la a patra, la a septea şi la a decea luna, observându'se aceleaşi formalităţi; la fie cari repetire sotii vor fi datori a constata formalu ca tata şi mama sau alţi ascendenţi din vieta fiind, persista în cea d'anteiu a loru otarire. + Articolul 265În cinci'spre'dece, după espirarea unui anu deanteia declaraţiune, sotii asistaţi fie cari de doue persoane notabile din comuna, şi în versta de patru'deci ani cel putinu, se vor presenta împreună şi în persona, înaintea preşedintelui sau a judecătorului cari'i tine locul, îi vor da copii adeverinte după cele patru procese verbale cari coprind confimtimentul mutual d'împreună cu tote actele anecsate la ele, şi vor cere de la judecatoru fie cari în parte, inse în presenta unul altuia şi a notabililoru de mai susu, admiterea despărţeniei. + Articolul 266Dupe ce judecătorului şi asistanii vor fi făcut observaţiunile loru sotiloru, dacă aceştia vor stărui în otarirea loru, grefierul va încheia procesu verbale cari se va subscrie atît de către aprti cat şi de persoanele asistanti, sau se va face menţiune dacă nu au voit sau nu au putut a subscrie. + Articolul 267Judecătorul ve referi tribunalului despre tote împrejurările, pe lîngă cari referat se vor comunică şi conclusiunile ministerului publicu în sccrisu. + Articolul 268Dacă ministerul publicu găseşte în acesta dovada ca ambii soţi era în etate bărbatul de doue'deci şi cinci ani şi femeia de doue'deci şi unu ani, cînd au facutu anteia loru declarare, ca la acesta epoca erau căsătoriti de doi ani şi ca căsătoria nu e facuta de mai multu de doue'deci ani, ca femeia avea mai puţin de patru'deci şi cinci ani, ca consimtimentul mutual a fostu esprimat de patru ori în curgerea anului, dupe tote formalităţile cerute de Capitolul de faţa, şi mai alesu cu autorisatiunea tatălui şi a mamei sotiloru, sau cu autorisatiunea celoru'l'alţi ascendenţi, va face conclusiunile sale în termenii următori: "legea permite" eara la casu contrariu conclusiunile sale vor fi "legea opresce". + Articolul 269Tribunalul asupra referitului nu va pute face alte verificări de cat cele aretate la articlul precedente. Dacă tribunalul va crede ca părţile au satisfăcut condiţiunile, şi au îndeplinit formalităţile prescrise de lege, va admite divortiul. La casu contrariu tribunalul va declara ca despărţenia nu se poate admmite, aretand motivele sale. + Articolul 270Apelatiunea în contra otarirei tribunalului, prin cari se va fi refuzat despărţenia, nu va mai fi primită dacă ea nu va fi fostu data de către ambe părţile prin actu separat, şi în termenu de doue'deci dile de la data la cari li s'a comunicat otarirea tribunalului. + Articolul 271Apelul se va comunică şi ministeriului publicu de lîngă anteia instanţa. + Articolul 272În cele dece dile de la comunicarea aplelatiunei ministerului publicu de lîngă tribunalu va supune conclusiunile sale procurorului generale de la curtea de Apelu. + Articolul 273Procurorul curţii de apelu va fi dator a'şi da şi el conclusiunile sale inscrisu în urma cărora Presidentul curţii de apelu, sau judecătorul ce 'i va tine locul, va face raportul seu curţii pînă în 5 dile, şi curtea va otari definitivu asupra apelatiunii, cel ami tardiu pînă în dece dile de la priimirea referitului. + Articolul 274Dacă curtea de apel prin otarirea sa nu va admite despărţenia, recursul de casatiune nu va fi priimit dacă nu va fi fostu dat de cari ambe părţile şi în terminu de o luna de la modificarea otaririle partiloru. + Articolul 275În casu candu curtea nu va fi priimitu divortulu fie'cari dintre soţi poate face separatu secursu. + Articolul 276Îndată ce se va pronuntia otarirea definitivă cari admite despărţenia, şi dupe espirarea teminului de recursu de casatiune, părţile voru fi datore a presenta împreună şi în persona pînă în terminu de doue luni, copia legelisata după acea otarire oficiarului stării civili, spre a o înscrie în registrulu stării civili în cari s'a inscrisu şi actulu de căsătoria. Neindelpinirea acestei formalităţi va atrage după sine nulitatea otarirei. + Capitolul 4 Despre efectele despartenii + Articolul 277Sotii cari se voru despartii nu voru mai pute să se casatoresca împreună. + Articolul 278Femeia despartita nu va pute trece în alta căsătoria de catu dupe dece luni de la despărţenia ei. + Articolul 279În casu de despărţenia pentru causa de adulteriu, sotiulu vinovatu de adulteriu nu se va pute nici o dată căsători cu complicele seu. + Articolul 280Pentru ori'ce motivu se va fi pronuntiatu despărţenia, afară de casulu consimtimentului mutuale, sotiulu în contra cărui s'a pronuntiatu despărţenia va perde tote avantagiurile stipulate în favorea sa de către celu'l'altu sotiu, fie prin contractu de căsătoria fie dupe seversirea căsătoriei.Partea în favorea carei s'a pronuntiatu despărţenia, va conserva tote acelea avantagiuri chiaru şi dacă ele se voru fi stipulatu cu clausa espresa de reciprocitate fără ca acea reciprocitate să aibă locu. + Articolul 281Dacă sotii nu'şi dedesera nici unu avantagiu unulu altuia, sau dacă acele avantagiuri nu voru fi indestulatore spre a asigura subzistenţă soţului cari a dobanditu despărţenia, tribunalului va pute ordonă şi lua mesuri pentru a se da acestuia o pensiune de întreţinere din averea celui'l'altu sotiu cari nu va pute trece peste o a treia parte din suma venituriloru; acesta pensiune se va pute revoca candu ea nu va mai fi necesaria. + Articolul 282Copiii se voru incredinta sotiului cari a dobanditu despărţenia, afară numai candu tribunalulu, după cererea familii sau a ministerului publicu, va regula spre binele copiiloru ca cu totii, sau în parte să fie încredinţaţi sotiului, în contra cărui s'a pronuntiatu despărţirea sau unei a treia persoane. + Articolul 283Ori carii persoane se va incredinta copiii, tatalu şi mama loru voru avea fie'cari dreptulu de a preveghia asupra loru şi îndatorirea de a'i întreţine şi de a le da crescere, în proportiune cu midlocele loru. + Articolul 284Desfacerea căsătoriei prin despărţenie, nu va lipsi pe copiii născuţi din acea căsătoria, de nici unulu din fosele cari au avutu asigurate de legi sau de tocmele căsătoriei încheiate între tata şi mama, daru drepturile copiiloru nu se voru deschide de catu în modulu şi cu condiţiunile la cari ele s'aru fi deschisu dacă nu urma despărţenia. + Articolul 285În casu de despărţenia prin consimtimentu mutualu, jumetate din averea bărbatului şi jumetate parte din averea femei va fi considerată ca deplina proprietate a copiiloru născuţi din căsătorie chiar din diua celei d'anteiu declaraţiuni de despărţenia. Tatalu şi mama însă voru ave dreptu la venitulu aceloru părţi din avere, pînă la ajungerea copiiloru în vîrsta legiuita, cu îndatorire însă pentru ei de a întreţine şi a cresce pe copii, dupe midlocele şi dupe positiunea loru sociale; tote aceste voru urma fără prejudiciulu celoru'l'alte folose, ce aru fi fostu asigurate disiloru copii prin tocmelile căsătoriei urmate între tatalu şi mama loru. + Titlul U VII Despre paternitate şi despre filiatiune + Capitolul 1 Despre filiaţiunea copiiloru legitimi născuţi sau conceputi în căsătoria + Articolul 286Barbatulu este tatalu copilului conceputu (zamislitu) în timpulu căsătoriei.Barbatulu însă va pute sa nu recunoască de alu seu pe copilu, dacă dovedesce ca în cursulu timpului cuprinsu între a trei sutelea di şi între aceia a una suta optu deci mai înaintea nascerii copilului a fostu în imposibilitate fisica de a coabita cu sotia sa, fie din causa de depărtare, ori din ori ce altu accindentu. + Articolul 287Bărbatului nu'i va fi iertatu şi nu recunoască de alu seu pe copilu, subtu cuventu de neputinţă trupesca; nu va pute a nu'l recunosce nici chiaru pentru causa de adulteriu (preacurvie) afară numai cînd nascerea i se va fi tainitu la cari casu va fi admisu a propune tote faptele proprie a justifica ca elu nu este tatalu copilului. Nerecunoscerea nu va pute fi priimita candu a esistutu în fapta întrunirea între soţi. + Articolul 288Barbatulu nu va pute tagadui paternitatea copilului nascutu mai înainte de una suta optu deci dile de la data căsătoriei în urmatorele casuri:1) Dacă a sciutu mai înainte de căsătoria ca femeia e însărcinată.2) Dacă a asistutu candu s'a facutu actulu de nascere, şi dacă acelu actu este subscrisu de elu, sau conţine declaraţiunea sa că nu scie subscrie. + Articolul 289Legitimitatea copilului nascutu dupe trei'sute dile de la desfacerea căsătoriei va pute fi contestată. + Articolul 290În deosebitele casuri, în cari barbartulu este autorisatu a reclama, elu trebuie să'facă reclamatiunea în terminu de o luna, de se afla acolo unde s'a nascutu copilulu; în terminu de doue luni de la intorcerea sa, dacă la epoca nascerii era absente; în terminu de doue luni, dupe ce a descoperitu frauda, dacă i se va fi ascunsu nascerea copilului. + Articolul 291Dacă barbatulu a muritu mai înainte de a reclama, dara în timpulu pe candu era încă priimitu a o face, moştenitorii voru ave doue luni spre a se contesta legitimitatea copilului, socotite din diua candu acelu copilu aru fi intratu în posesiunea averii bărbatului, sau din epoca cînd ar fi atacat posesiune mostenitoriloru asupra acelei averi. + Capitolul 2 Despre dovedirea filiaţiunii copiiloru legitimi + Articolul 292Filiatiunea copiiloru legitimi se dovedesce prin actele de nascere trecute în registrele stării civili. + Articolul 293În lipsa de un asemenea titlu este indestulatore posesiunea constante a statului de copilu legitimu. + Articolul 294Posesiunea de statu se statornicesce prin întrunirea de fapte indestulatore, ce arata legemantul de fiatiuni şi de rudenia între un individ şi familia din cari pretinde a face parte.Cele mai de capetenia din aceste fapte sînt: Ca acel individ a purtat în tot d'auna numele părintelui, al cărui fiu se pretinde a fi; ca tatăl 'l a tratat ca pe fiul seu şi a îngrijit în acesta cualitate, de creşterea, de întreţinerea şi stabilirea sa.Ca a fostu recunoscutu în aceasta calitate în tot d'auna în societate.Ca a fostu recunoscutu în aceasta calitate de către familia. + Articolul 295Nimeni nu poate reclama o stare civile contraria acelei ce'i da titlul s