PLAN NAȚIONAL din 3 aprilie 2019

PLAN NAȚIONAL din 3 aprilie 2019 de acțiune în domeniul eficienței energetice IV Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 273 bis din 10 aprilie 2019 Notă ... Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 203 din 3 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 10 aprilie 2019 *1) Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene a fost reorganizat în anul 2018 prin înființarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Ministerului Fondurilor Europene CUPRINS

1. INTRODUCERE ...
2. Privire Generală privind Țintele Naționale privind Energia și Economiile Realizate2.
3. Introducere ... 2.
4. Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficiență energetică ... 2.
5. Cel de al IV-lea Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-20202.3.
6. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie ... 2.3.
7. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie - art. 7 din Directiva 2012/27/UE ... ... ...
8. Politici și Măsuri de Implementare a Directivei 2012/27/UE3.
9. Măsuri orizontale3.1.
10. Scheme de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsuri alternative ... 3.1.
11. Audituri energetice și sisteme de gestionare a energiei3.1.2.
12. Audituri energetice ... 3.1.2.
13. Management energetic ... 3.1.2.
14. Monitorizarea rezultatelor obținute în activitatea de audit energetic și management energetic ... ... 3.1.
15. Contorizarea și facturarea ... 3.1.
16. Programe de informare a consumatorilor și de pregătire profesională ... 3.1.
17. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare ... 3.1.
18. Servicii energetice ... 3.1.
19. Economiile rezultate de la măsurile orizontale ... 3.1.
20. Finanțarea măsurilor orizontale ... ... 3.
21. Măsuri de Eficiență Energetică în Clădiri3.2.
22. Introducere ... 3.2.
23. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficiența energetică în clădiri rezidențiale ... 3.2.
24. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale ... ... 3.
25. Măsuri de eficiență energetică în clădirile organismelor publice3.3.
26. Clădiri guvernamentale ... 3.3.
27. Clădiri ale altor organisme publice ... 3.3.
28. Achiziții realizate de organismele publice ... 3.3.
29. Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental și la alte organisme publice ... 3.3.
30. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică la organismele publice ... ... 3.
31. Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente3.4.
32. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în industrie ... 3.4.
33. Economii rezultate de măsurile în industrie ... 3.4.
34. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în industrie ... ... 3.
35. Măsuri de eficiență energetică în sectorul construcții3.5.
36. Introducere ... 3.5.
37. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în sectorul construcții ... 3.5.
38. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul construcții ... ... 3.
39. Măsuri de eficiență energetică în transport3.6.
40. Introducere ... 3.6.
41. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în transport3.6.2.
42. Transportul feroviar ... 3.6.2.
43. Transport naval ... 3.6.2.
44. Transport aerian ... 3.6.2.
45. Transport rutier ... 3.6.2.
46. Transport urban al populației ... ... 3.6.
47. Economii rezultate de măsurile în transport ... 3.6.
48. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în transport ... ... 3.
49. Măsuri de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire3.7.
50. Realizarea serviciilor de încălzire și răcire ... 3.7.
51. Evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente ... 3.7.
52. Alte măsuri cu referire la eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire ... 3.7.
53. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire ... ... 3.
54. Măsuri de eficiență energetică în agricultură și silvicultură3.8.
55. Introducere ... 3.8.
56. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în agricultură ... 3.8.
57. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul agricultură ... ... 3.
58. Transformarea, transportul, distribuția energiei și răspunsul cererii de energie3.9.
59. Criteriile de eficiență energetică în tarifele de rețea și reglementări3.9.1.
60. Energie electrică ... 3.9.1.
61. Gaze naturale ... 3.9.1.
62. Energie termică ... ... 3.9.
63. Ușurarea și promovarea răspunsului cererii3.9.2.
64. Energie Electrică ... 3.9.2.
65. Gaze naturale ... ... 3.9.
66. Eficiența energetică în proiectarea și funcționarea rețelei3.9.3.
67. Eficiența energetică în proiectarea Rețelelor Electrice de Transport ... 3.9.3.
68. Eficiența energetică în funcționarea Rețelelor Electrice de Transport ... 3.9.3.
69. Eficiența energetică în proiectarea Rețelelor Electrice de Distribuție (RED) ... 3.9.3.
70. Eficiența energetică în funcționarea Rețelelor Electrice de Distribuție ... 3.9.3.
71. Eficiența energetică în funcționarea Sistemului Național de Transport a Gazelor Naturale ... 3.9.3.
72. Eficiența energetică în funcționarea la SNGN Romgaz SA ... 3.9.3.
73. Economii realizate de la toate măsurile privind furnizarea energiei prin rețele de transport și distribuție ... 3.9.3.
74. Finanțarea măsurilor privind furnizarea energiei ... ... ... ... BIBLIOGRAFIE Anexa A Anexa B Anexa C TABELE Tabel 1.
75. Evoluția PIB în perioada 2005 - 2015 Tabel 1.
76. Evoluția structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%] Tabel 1.
77. Evoluția contribuției diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%] Tabel 1.
78. Evoluția consumului intern de energie primară [mii tep] Tabel 1.
79. Evoluția structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 Tabel 1.
80. Evoluția producției de energie primară [mii tep] Tabel 1.
81. Dependența de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern Tabel 1.
82. Evoluția consumului de energie în perioada 2005 - 2015 [mii tep] Tabel 1.
83. Evoluția indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 - 2015 Tabel 1.
84. Evoluția producției de energie electrică [GWh] Tabel 1.
85. Producția națională de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015 Tabel 1.
86. Capacitățile electrice și termice de cogenerare instalate în anul 2015 Tabel 1.
87. Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015 Tabel 1.
88. Producția de energie electrică și economia de energie primară obținute prin cogenerare de înaltă eficiență în perioada 2007-2015 Tabel 1.
89. Consumul final de energie electrică [GWh] Tabel 1.
90. Evoluția indicatorilor referitor la energia electrică în perioada 2005-2015 Tabel 2.
91. Proiecția Produsului Intern Brut Tabel 2.
92. Prognoza consumului intern de energie primară și a consumului final energetic [mii tep] Tabel 2.
93. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep] Tabel 2.
94. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 2.
95. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep] Tabel 2.
96. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep] Tabel 3.
97. Situația elaborării auditurilor energetice în perioada 2010-2016 Tabel 3.
98. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice Tabel 3.
99. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate Tabel 3.
100. Situația proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016 Tabel 3.
101. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016 Tabel 3.
102. Consumul de energie în sectoarele rezidențial și servicii în anul 2015 Tabel 3.
103. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero Tabel 3.
104. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală Tabel 3.
105. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 mp și de peste 250 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală Tabel 3.
106. Numărul estimativ al clădirilor administrației publice locale Tabel 3.
107. Proiecte de eficiență energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE Tabel 3.
108. Economia de energie în anii 2015 și 2016 Tabel 3.
109. Proiecte de eficiență energetică în industrie finanțat de FREE Tabel 3.
110. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015 Tabel 3.
111. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep] Tabel 3.
112. Evoluția parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2015 [1000 mil.tone- km] Tabel 3.
113. Parcursul pasagerilor în transportul interurban și internațional în perioada 2007 - 2015 Tabel 3.
114. Evoluția parcului auto în perioada 1990 - 2015 [mii buc.] Tabel 3.
115. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016 Tabel 3.
116. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016 Tabel 3.
117. Indicatori de eficiență pentru transportul aerian în perioada 2011-2016 Tabel 3.
118. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016 Tabel 3.
119. Transportul public local de pasageri Tabel 3.
120. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport Tabel 3.
121. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.
122. Economiile de energie în perioada 2017-2020 Tabel 3.
123. Evoluția producției de energie termică în perioada 2010-2015 [tep] Tabel 3.
124. Evoluția consumului final de energie termică, total și pe principalele activități economice și sociale în perioada 2010-2015 [tep] Tabel 3.
125. Evoluția consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice Tabel 3.
126. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016 Tabel 3.
127. Proiecte de eficiență energetică pentru alimentarea centralizată cu energie termică finanțat de FREE Tabel 3.
128. Consumul de energie în sectorul agricultură în anul 2015 [tep] Tabel 3.
129. Evoluția parcului de tractoare și mașini agricole principale din agricultură în perioada 2010-2015 Tabel 3.
130. Exploatații agricole cu efective de porci și păsări și efectivele pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate Tabel 3.
131. Evoluția veniturilor și a costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice precum și investițiile planificate și realizate Tabel 3.
132. Tarifele de distribuție aplicate de la 1 ianuarie în perioada 2008-2016 [lei/MWh, termeni nominali] Tabel 3.
133. Evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016 Tabel 3.
134. Situația costurilor recunoscute cu CPT în veniturile liniarizate ale operatorilor de distribuție a energiei electrice concesionari aferente fiecărui an al perioadei 2014-2016 (lei termeni nominali ai fiecărui an) Tabel 3.
135. Evoluția structurii consumului alimentat în piața cu amănuntul Tabel 3.
136. Economii de energie la stațiile electrice Brazi Vest 400/220/110 kV, Domnești 400/110 , Fundeni 220/110 kV Tabel 3.
137. Valorile procentuale ale CPT realizate în 2016 Tabel 3.
138. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.
139. Economiile de energie în perioada 2017-2020 Tabel 3.
140. Evoluția consumului propriu tehnologic în perioada 2013-2016 Tabel 3.
141. Program de măsuri și investiții concrete pentru introducerea în cadrul infrastructurii rețelei a unor îmbunătățiri ale eficienței energetice în următorii 5 ani (2017-2021) Tabel 3.
142. Economiile de energie realizate în perioada 2014-2016 Tabel 3.
143. Economii de energie din transportul de gaze naturale în perioada 2015-2016 Tabel 3.
144. Programul anual de măsuri de creștere a eficienței energetice în perioada 2017-2020 Tabel 3.
145. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.
146. Economiile de energie în perioada 2017-2020 FIGURI Figura 1.
147. Comparații internaționale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015 Figura 1.
148. Comparații internaționale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015 Figura 1.
149. Comparații internaționale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015 Figura 1.
150. Schimbarea relativă a intensității energetice a României și UE-28 (%), în perioada 2000-2015 Figura 3.
151. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016 Figura 3.
152. Evoluția autorizărilor auditorilor energetici și a operatorilor economici care au realizat audituri energetice Figura 3.
153. Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă Figura 3.
154. Grad deservire SACET pentru localitățile care dispun de serviciile de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014 Figura 3.
155. Evoluția tarifului de transport în perioada 2008-2016 Figura 3.
156. Evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice perioada 2012-2017 la clienților finali Figura 3.
157. Evoluția tarifului de distribuție pentru E.ON Distribuție SA Figura 3.
158. Evoluția tarifului de distribuție pentru Distrigaz Sud Rețele SRL Figura 3.
159. Evoluția lunară a volumelor tranzacționate pe componentele pieței angro comparativ cu consumul intern Figura 3.
160. Evoluția numărului clienților alimentați în regim concurențial și a energiei electrice furnizate acestora Figura 3.
161. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mici și casnici Figura 3.
162. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mari Figura 3.
163. Rata de schimbare la Consumatori necasnici foarte mari Figura 3.
164. Proiectele de dezvoltare RET ABREVIERI AP - Axa prioritară ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ANRSC - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice BERD - Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare BIRD - Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare CC-CPE - Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică CE - Consiliul Europei CNP - Comisia Națională de Prognoză CPT - Consum Propriu Tehnologic DDE - Directiva nr. 2012/27/UE privind eficiența energetică DEE - Departament Eficiență Energetică EE - Eficiența Energetică EDS - Directiva Servicii Energetice ENTSO-E - Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport a Energiei Electrice ESCO - Companie de servicii energetice (Energy service Companies) EU ETS - Schema de Comercializare a Emisiilor a Uniunii Europene FC - Fond de Coeziune FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR - Fond European de Dezvoltare Regională FMI - Fondul Monetar Internațional FREE - Fondul Român pentru Eficiența Energiei FSI - Fonduri Structurale și de Investiții Europene GES - Gaze cu efect de seră HG - Hotarâre de Guvern IT - Înaltă Tensiune IMM - Întreprindere Mici și Mijlocii INS - Institutul Național de Statistică ITI - Investiții Teritoriale Integrate JT - Joasa Tensiune LED - Diodă (Light emitting diode) MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MDRT- Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ME - Ministerul Energiei MMSC - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice MT - Medie Tensiune OIF - Organizații de Îmbunătățiri funciare OG - Ordonanța Guvernului Opcom - Operatorul Pieței de energie electrică OS - Obiectiv specific OSD - Operatorul Sistemelor de Distribuție a Gazelor Naturale OT - Obiectiv tematic OUG - Ordonanță de urgență a Guvernului României P - Priorități PAED - Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă PC-OTC - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere dublă continuă PCC - Piața Contractelor Concurențiale PCCB - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale PCCB-LE- Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale prin licitație extinsă PCCB-NC - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere continuă PCSU - Piața Centralizată pentru Serviciu Universal PE - Piața de Echilibrare de Energie Electrică PFA - Persoană fizică autorizată PI - Piața Intră Zilnică de Energie Electrică POIM - Program Operațional Infrastructura Mare POR - Program Operațional Regional PZU - Piața pentru Ziua Următoare PES - Economia de energie primară (Primary Energy Saving) PIB - Produs Intern Brut PJ - peta Joule PNAEE - Planul Național de Acțiune pentru Eficiența Energetică PNR - Planul Național de Reformă RD - Rețele electrice și conducte de gaze naturale de distribuție RT - Rețele electrice și conducte de gaze naturale de transport RED - Rețele electrice de distribuție RET - Rețele electrice de transport SACET - Serviciu de alimentare centralizată cu energie termină SD - Sistem de Distribuție a Gazelor Naturale SEE - Spațiu Economic European SMI - Sistem de măsurare inteligent SEN - Sistem Electroenergetic Național STS - Servicii Tehnologice de Sistem SUERD - Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării TA - Turbină cu abur TG - Turbină cu gaze tep - tone echivalent petrol UE - Uniunea Europeană VAB - Valoarea Adăugată Brută Înțelesul unor termeni și expresii se va interpreta conform definițiilor cuprinse în Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare sau altor acte normative primare aferente legislației în domeniul eficienței energetice.
165. După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, Guvernul Român a aprobat Programele Naționale de Reformă 2007 - 2010, 2011 - 2013, 2014 - 2017, 2017 - 2020, care au stabilit și stabilesc prioritățile de dezvoltare ale țării, ținând seama de liniile directoare ale Uniunii Europene, urmărind reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Dezvoltarea economico-socială a României este strâns legată de dezvoltarea economico-socială globală și de cea a Uniunii Europene, având loc într-un mediu internațional deosebit de complex. Energia este un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică și pentru progresul societății în ansamblu. Politica României în domeniul energiei până în anul 2020 se bazează pe obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene: durabilitate, competitivitate, siguranță în alimentare. Măsurile privind eficiența energetică au un rol critic în garantarea realizării la cele mai mici costuri a obiectivelor stabilite prin Pachetul Energie - Schimbări Climatice, contribuind în mare măsură la obiectivele privind durabilitatea și competitivitatea în Uniunea Europeană. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul României a urmărit realizarea de economii de energie primară aprobând prin Hotărâri de Guvern următoarele strategii și programe: ● Strategia națională în domeniul eficienței energetice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 163/12.02.2004 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice, elaborată în contextul negocierilor de aderare; ● Strategia națională privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate; ● Programul Național "Termoficare 2006 - 2020 căldură și confort" aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006- 2009 calitate și eficiență" și înființarea Unității de management al proiectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 - 2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020; ● Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României
166. După aderarea României la Uniunea Europeană a fost aprobat Primul Plan Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE, 2007 - 2010). În cadrul acestui plan, România și-a asumat angajamentul să reducă consumul de energie finală în sectoarele sub incidența Directivei de Servicii Energetice (EDS) cu 1,5% anual în perioada 2008-2016, față de media înregistrată în perioada 2001-2005 și a adoptat ca țintă intermediară reducerea consumului cu 940 mii tep (ceea ce corespundea unui procent de 4,5% din media consumului de energie finală pe perioada 2001 - 2005) pentru
167. Conform acelor ținte ritmul mediu anual de scădere a consumului de energie finală în perioada 2008 - 2016 urma să fie de 1,5%, cu 50% mai mare decât valoarea minimă impusă de Directiva nr. 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie - 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei nr. 93/76/CEE a Consiliului. La elaborarea celui de-al doilea PNAEE s-a evidențiat că valoarea totală a economiilor de energie finală realizate în anul 2010 a fost de 2.223 mii tep ceea ce reprezenta 79% din valoarea țintă asumată de 2800 mii tep pentru anul
168. În aceste condiții era de așteptat să se depășească în anul 2016 valoarea țintă asumată. În cadrul celui de-al doilea PNAEE s-a stabilit ținta națională privind economiile de energie primara la nivelul anului
169. Principalele măsuri avute în vedere pentru creșterea eficienței energetice vizau: ● Aplicarea schemei de ajutor de stat aferentă cogenerării de înaltă eficiență; ● Intensificarea campaniilor de informare a populației și mediului de afaceri; ● Continuarea programului "Termoficare 2006 - 2020 căldură și confort"; ● Obligativitatea certificatului de performanță energetică, începând cu anul 2010 pentru locuințele unifamiliale și apartamentele din blocurile de locuințe existente care sunt vândute sau închiriate; ● Continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe; ● Continuarea atestării auditorilor energetici atât pentru clădiri cât și pentru activitățile industriale; ● Modernizarea transportului feroviar de călători și marfă și a transportului cu metroul; ● Aplicarea de către autoritățile publice centrale și locale a art. 7 al O.G. nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie; ● Extinderea Programului național de eficiență energetică (reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice și eficientizarea iluminatului public) pentru perioada 2011 -
170. În conformitate cu datele Eurostat și cu situația energetică a celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene, în anul 2015 consumul final energetic pe locuitor al României a fost de 1,102 tep/locuitor, fiind de 1,93 ori mai mic decât media UE-
171. România are cel mai mic consum final energetic pe locuitor dintre statele Uniunii Europene (figura 1.1.). Figura 1.
172. Comparații internaționale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015 (Sursa: Eurostat) Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară în România a fost apropiată față de media UE-28 (de 1,02 mai mare față de media UE-28) (figura 1.2.). Figura 1.
173. Comparații internaționale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015 (Sursa: Eurostat) Din comparațiile internaționale privind intensitatea energiei primare, în anul 2015 (figura 1.3.) rezultă că intensitatea energiei primare a României de 0,227 tep/1000 Euro, identică cu cea a Poloniei, a fost de 1,89 ori mai mare decât valoarea acestui indicator pentru media UE-
174. Cu toate că eficiența energetică a crescut în perioada 2000-2015, România este printre primele patru-cinci țări ce trebuie să își reducă intensitatea energiei primare. Figura 1.
175. Comparații internaționale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015 (Sursa: Eurostat) Scăderea relativă a intensității energetice a României în perioada 2000 - 2015 (figura 1.4.) a fost de 48,7%, datorită atât restructurării economiei românești, cât și a aplicării Planurilor Naționale de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice(PNAEE) I, II și III. Dacă se analizează schimbarea relativă a intensității energetice a României comparativ cu cea înregistrată în UE-28 (figura 1.4.) se remarcă eforturile României pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice, ritmul de reducere a acestui indicator fiind mult mai mare. Figura 1.
176. Schimbarea relativă a intensității energetice a României și UE-28 (%), în perioada 2000 - 2015 (Sursa: Eurostat) Din analiza evoluției Produsului Intern Brut (PIB) în perioada 2005 - 2015 se constată că economia României a avut în perioada 2005 - 2008 o evoluție pozitivă, a fost în recesiune în perioada 2009-2010 și a ieșit din recesiune din 2011, atingând în 2015 un ritm de creștere a PIB de 3,9% (tabelul 1.1.). Tabel 1.
177. Evoluția PIB în perioada 2005 - 2015Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 PIB [mld. Euro] 80,23 98,42 125,40 142,40 120,41 126,75 133,31 133,81 144,25 150,33 159,98 PIB [mld. Euro 2010] 109,69 118,58 126,76 137,53 127,77 126,75 128,14 128,91 133,42 137,56 142,92 Ritm anual de creștere a PIB [%] 4,2 8,1 6,9 8,5 -7,1 -0,8 1,1 0,6 3,50 3,10 3,90 Populația [mii. locuitori] 21320 21194 20883 20538 20367 20247 20148 20060 19989 19913 19819 PIB/loc [Euro/loc] 3763 4644 6005 6933 5912 6260 6616 6670 7216,75 7549,12 8071,76 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) Evoluția pozitivă a economiei românești în perioada 2000 - 2008 a condus la creșterea de 3,56 ori a produsului intern brut pe locuitor, valoarea acestui indicator scăzând în perioada 2009- 2010 și crescând după 2011 atingând valoarea de 8071,8 Euro/locuitor în 2015, ceea ce înseamnă că România trebuie să realizeze progrese importante în dezvoltarea economica pentru a se asigura convergența la nivelul mediu al Uniunii Europene (28947,7 Euro/locuitor la nivelul anului 2015). Ajustarea structurală a economiei din România în perioada 2005-2015 a determinat ca în anul 2015 industria, agricultura și construcțiile să contribuie cu 38,4% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) față de 45,0% cât era contribuția acestora în
178. Se remarcă o tendință de creștere relativ continuă până în anul 2007 a contribuției sectorului servicii în defavoarea celorlalte ramuri economice, urmată de o scădere până în anul
179. În perioada 2012 - 2015 serviciile au crescut mult, ajungând în anul 2015 să reprezinte 61,6% din VAB. În tabelul 1.
180. se prezintă evoluția VAB pe sectoare de activitate în perioada 2000-
181. Se remarcă că în perioada de creștere economica 2000-2007 sectorul industrie și agricultura și-au redus contribuția la VAB în detrimentul sectoarelor construcții și servicii. Aceste tendințe nu s-au menținut în perioada de criză. Tabel 1.
182. Evoluția structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%]Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 TOTAL VAB, din care: 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Industrie 28,1 27,8 27,5 25,8 26,8 31,9 32,5 28,6 28,6 28,6 27,1 Agricultură 9,5 8,8 6,5 7,4 7,2 6,4 7,3 5,3 6,1 5,3 4,7 Construcții 7,4 8,4 10,3 11,9 11,7 10,2 9,1 8,5 8,0 7,0 6,6 Servicii 55,0 55,0 55,7 54,8 54,3 51,5 51,2 57,6 57,3 59,0 61,6 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) Evoluția diferitelor ramuri industriale ale României depinde de dezvoltarea economică în ansamblul țării, precum și de politicile adoptate în domeniu în cadrul UE, dar și de contextul socio-economic la nivel mondial. În tabelul 1.
183. se prezintă evoluția contribuției diferitelor ramuri ale industriei la crearea Valorii Adăugate Brute (VAB), în perioada 2005-2014 constatându-se faptul că industria prelucrătoare deține ponderea importantă, media pentru această perioadă fiind de 82%. Contribuții importante la formarea VAB ca valori medii pentru perioada 2005 - 2014 au industria alimentară, fabricarea băuturilor și produselor din tutun (aproximativ 26%), industria mijloacelor de transport (aproximativ 12%), industria energetică (aproximativ 11%) și industria metalurgică (aproximativ 10%). Tabel 1.
184. Evoluția contribuției diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%]Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Total VAB 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Industria extractivă 5,32 5,65 5,63 4,38 4,90 5,84 4,43 5,64 4,13 3,08 Industria prelucrătoare, din care: 86,09 86,24 86,58 85,41 82,22 76,26 75,40 79,09 80,55 82,76 - Industria alimentară, fabricarea băuturilor și a produselor din tutun 28,52 27,50 26,58 27,12 26,88 25,44 24,88 26,42 25,23 21,91 - Fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și a produselor din piele 10,66 9,82 9,34 8,55 7,79 9,79 11,03 10,93 10,70 9,41 - Fabricarea lemnului și a produselor din hârtie si poligrafie 8,22 8,05 8,45 7,44 7,66 7,16 7,50 6,21 5,79 4,89 - Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute prin prelucrarea țițeiului 5,85 5,13 3,64 4,66 3,49 1,46 2,99 2,21 7,72 15,47 - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 4,06 4,23 4,13 2,96 2,51 1,48 1,80 3,64 2,66 2,77 - Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice*(inclus la subcategoria de mai sus) * * * 0,98 1,45 0,27 0,36 0,86 0,86 0,88 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice și a altor produse din minerale nemetalice 7,70 8,42 9,07 9,58 8,65 4,50 4,32 7,25 7,50 7,13 - Industria metalurgică și a produselor din metal 8,69 9,00 10,08 10,03 7,97 10,56 9,63 11,46 9,75 8,67 - Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice 6,54 7,65 7,92 3,76 4,36 7,54 5,76 2,24 3,90 2,85 - Fabricarea echipamentelor electrice*(inclus la subcategoria de mai sus) * * * 4,17 4,16 4,93 4,72 7,51 4,34 4,80 - Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. 5,06 4,85 5,00 3,60 3,72 3,96 3,24 4,37 3,83 4,72 - Industria mijloacelor de transport 9,90 10,77 11,01 12,37 16,56 14,77 16,36 9,31 9,67 9,23 - Alte activități industriale n.c.a., 4,79 4,58 4,79 4,78 4,78 8,15 7,40 7,59 8,05 7,25 Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 8,59 8,11 7,79 8,21 10,16 12,93 15,08 11,39 11,46 11,17 Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activități de decontaminare 0,00 0,00 0,00 2,00 2,71 4,98 5,10 3,88 3,85 2,98 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) Evoluția economico-socială a României în perioada crizei economico-financiare și după aceasta a influențat consumul de energie și structura acestuia. În tabelul 1.
185. se prezintă evoluția consumului intern de energie primară în perioada 2007-2015 și structura acestuia. Evoluția pozitivă a economiei în perioada 2000-2008 a determinat o creștere a consumului intern de energie primară. În perioada 2000 - 2008, PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 62%, dar consumul intern de energie primară a crescut doar cu 9%. Rezultă astfel că s-a reușit decuplarea creșterii economice de creșterea consumului de energie. În perioada 2009-2010 de recesiune, consumul intern de energie primară s-a redus cu circa 14% și în perioada 2011-2012 de ieșire din recesiune acest consum a crescut 2,3% și apoi a început să scadă astfel încât în anul 2015 a atins valoarea de 31844 mii tep ceea ce reprezintă 74% din ținta României în anul
186. Tabel 1.
187. Evoluția consumului intern de energie primară [mii tep]Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Consumul intern de energie primară, din care: 37868 39381 39159 39799 34328 34817 35648 34851 31633 31537 31844 Cărbune 8742 9540 10064 9649 7436 6911 8147 7552 5725 5719 5858 Petrol și produse petroliere 9163 9651 9658 9719 8331 7855 8472 8303 7706 7864 8600 Gaze naturale 13820 14308 12862 12476 10642 10897 11187 10924 9892 9458 9015 Lemne de foc și deșeuri agricole 3185 3185 3275 3710 3742 3982 3458 3654 3590 3618 3514 Energie hidroelectrică 1489 1212 1195 1115 1164 1573 1242 1312 1569 1719 1663 Energie nucleară 1362 1381 1890 2752 2881 2850 2880 2811 2848 2862 2853 Alți combustibili 88 87 194 352 107 723 225 244 257 249 293 Energie din surse neconvenționale 18 18 21 26 25 26 37 51 46 48 48 Neenergetic 2231 2044 2061 2040 1704 1511 2032 1953 1635 1705 1299 Consum de energie primară = Consum intern brut - Neenergetic (conform art. 2 din Directiva 2012/27/UE)35637 37337 37098 37759 32624 33306 33616 32898 29998 29832 30545 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Din tabelul 1.
188. se remarcă schimbarea structurii consumului de resurse de energie primară în perioada 2005-
189. Gazele naturale continuă să aibă ponderea cea mai mare, urmate de petrol și cărbune Tabel 1.
190. Evoluția structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 (%)AnulCărbunePetrolGaze naturaleEnergie electricăAltele200523,124,236,53,912,3200624,224,536,33,111,9200725,724,732,93,113,7200824,224,431,42,817,2200921,724,331,03,419,7201019,922,631,34,521,8201122,923,831,43,518,5201221,723,831,33,819,4201318,124,431,35,021,3201418,124,930,05,521,5201518,427,028,35,221,1 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Datorită rezervelor limitate de resurse de energie primară, în România producția internă de energie a rămas practic constantă la valoarea de circa 26 milioane tep. Fără aportul surselor regenerabile de energie această valoare va scădea treptat în următorii ani. Evoluția producției interne de energie primară în perioada 2005 - 2015 este prezentată în tabelul 1.
191. rezultând următoarele concluzii: ● Ponderea principală în producția internă de energie primară o au gazele naturale. Producția de gaze naturale a cunoscut însă o scădere treptată până în anul 2013, urmată de o creștere în perioada 2013 - 2015, ponderea acesteia în total fiind de 33,6% în anul 2015; ● Producția de țiței a scăzut, de asemenea, ajungând la o pondere în total producție de numai 14,8% în anul
192. Astfel țițeiul a devenit al treilea purtător de energie în producția de energie în România, pe locul doi fiind cărbunele; ● Combustibilii fosili (cărbune, țiței, gaze naturale) păstrează o pondere majoritară (66,2% în anul 2015) în producția de energie primară; ● Lemnele de foc și deșeurile agricole dețin o pondere importantă în producția internă de energie. Acest lucru reliefează importanța dezvoltării tehnologiilor moderne de obținere și utilizare a biomasei pentru producerea de energie (preponderent termică). Tabel 1.
193. Evoluția producției de energie primară [mii tep]Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Producția de energie primară, din care: 27090 27065 27300 28861 28034 27428 27468 27112 25853 26314 26387 Total cărbune, din care: 5793 6477 6858 7011 6447 6795 6663 6346 4657 4449 4711 - Alte huile 1082 837 902 979 751 821 730 654 649 603 443 - Lignit 4698 5628 5933 5985 5718 5946 5933 5692 4008 3846 4268 - Cărbune brun 13 12 23 47 8 28 0 0 0 0 0 Lemne de foc și deșeuri agricole 3229 3235 3304 3750 3838 3900 3476 3795 3657 3646 3521 Țiței 5326 4897 4651 4619 4390 4186 4129 3891 4028 3952 3906 Gaze naturale 9536 9395 9075 8982 8964 8705 8724 8770 8686 8854 8873 Alți combustibili 87 82 127 240 98 88 152 159 188 171 232 Energie din surse neconvenționale 18 18 21 26 25 26 37 50 46 48 48 Energie hidroelectrică 1739 1580 1370 1481 1361 1769 1407 1290 1743 2332 2242 Energie nucleară 1362 1381 1894 2752 2881 2841 2880 2811 2848 2862 2854 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Având în vedere costurile ridicate de valorificare a surselor regenerabile este puțin probabil ca pe termen mediu creșterea consumului intern de energie primară și scăderea producției interne să poată fi acoperită integral din surse regenerabile, ceea ce va conduce la creșterea importurilor. Pentru a satisface necesarul de consum, România a importat cantități relativ importante de energie (11333 mii tep în anul 2015). Preponderent a importat petrol și produse petroliere (86%), dar și cărbune (9%), energie electrică și gaze naturale în cantități mici. În ceea ce privește evoluția exportului de energie primară, produsele petroliere au crescut ca pondere ajungând în anul 2015 să reprezinte 81% din total export de energie primară, energia electrică reprezentând 16%. Importurile de energie primară depășesc de aproape 2 ori exporturile, România fiind importator net. Dependența de importurile de energie primară (tabelul 1.7.) a crescut continuu în perioada 2005-2007 atingând un maxim de 31,9% în 2007, anul premergător declanșării crizei economice. În anii 2009-2015 dependența de importuri a scăzut treptat, ajungând la 17,4% în anul 2015 prin scăderea activităților economice ca urmare a recesiunii și a măsurilor adoptate prin PNAEE I și II. Tabel 1.
194. Dependența de importul de energie primară pentru acoperirea consumului internAnulUM20052006200720082009201020112012201320142015Sold import - exportmii tep105381162212498107596635724774467995579152765551Consumul intern de energie primarămii tep3786839381391593965834328348173564834851316333153731844Gradul de dependență%27,829,531,927,119,320,820,918,218,316,717,4 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve probabile și posibile sunt condiționate de investițiile ce se vor face în domeniul explorării geologice de producătorii autohtoni și de companiile străine ce activează pe teritoriul României, precum și de gradul de reușită al sondelor de explorare, în sensul evidențierii de noi zăcăminte. Este de așteptat ca, prin identificarea de noi zăcăminte și prin implementarea de noi tehnologii de explorare - cercetare - exploatare, situația resurselor și a rezervelor să se manifeste în timp în sensul creșterii acestora. Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței și gaze naturale se pot majora prin implementarea de noi tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcăminte și prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime și a zonelor off - shore din platforma continentală a Mării Negre. În tabelul 1.
195. se prezintă evoluția consumului intern de energie primară și a consumului final energetic în perioada 2005-
196. Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară a crescut în anul 2008 față de anul 2005 ca urmare a îmbunătățirii eficientei energetice. Se remarcă și în perioada 2007-2015 o creștere a ponderii consumului final energetic în consumul intern de energie primară, fiind în anul 2015 de 68,8%. Această creștere este parțial datorită îmbunătățirii eficienței energetice și parțial datorită schimbărilor structurale în economia națională. Tabel 1.
197. Evoluția consumului de energie în perioada 2005 - 2015 [mii tep]Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Consum intern de energie primară 37868 39381 39159 39799 34328 34817 35648 34851 31633 31537 31844 Consum de energie primară (conform art. 2 din Directiva nr. 2012/27/UE)35637 37337 37098 37759 32624 33306 33616 32898 29998 29832 30545 Consum final energetic, din care în: 25206 25312 24658 25002 22387 22739 22750 22766 21885 21736 21896 - Industrie 10092,68 9379 9075 8544 6202 6613 6618 6346 5912 6089 6059 - construcții 413 619 554 571 410 407 474 450 395 367 379 - Transporturi4379 4407 4729 5399 5377 5107 5313 5351 5364 5489 5591 - Rezidențial 8055 7889 7559 8089 8037 8124 7883 8095 7748 7412 7387 - Agricultură 237 262 260 293 385 391 433 499 472 426 461 - Servicii 2030 2757 2481 2106 1976 2097 2029 2025 1994 1953 2019 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) În perioada 2007 - 2008 PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,5%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 1,6% și consumul final energetic cu 1,4%. Rezultă astfel că s-a reușit decuplarea creșterii economice de creșterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2015 PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,7%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 10,7% și consumul final energetic a scăzut cu 3,8%. În perioada 2005 - 2015 s-au înregistrat modificări în structura consumului final energetic. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 40,04% în anul 2005 la 27,67% în anul
198. Ponderea consumului în sectorul rezidențial a crescut de la 31,96% în 2005, la 33,74% în anul 2015, depășind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 17,37% în anul 2005 la 25,53% în anul
199. De asemenea se remarcă o creștere a ponderii consumului în sectorul servicii de la 8,42% în anul 2008 la 9,22% în anul
200. Dacă se analizează evoluția principalilor indicatori macroeconomici ai consumului de energie (tabelul 1.9.) se constată faptul că, valoarea consumului intern de energie primară pe locuitor, care crescuse în perioada 2005 - 2008 cu un ritm mediu anual de circa 2,82% atingând valoarea de 1,931 tep, a scăzut până la valoarea de 1,607 tep în 2015, ceea ce reprezintă circa 50% din valoarea medie a UE-28 (3,201 tep/locuitor în anul 2015). Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2005-2015 cu 53% atât datorită măsurilor adoptate pentru creșterea eficienței energetice, cât și a restructurării ce a avut loc în perioada de criză. Având în vedere nivelul intensității energetice al economiei românești, se impune continuarea cu politici și măsuri pentru creșterea eficienței energetice care să asigure dezvoltarea durabilă. Tabel 1.
201. Evoluția indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 - 2015Anul20052006200720082009201020112012201320142015Consumul intern de energie primară pe locuitor [tep/locuitor]1,7761,8581,8751,9311,6851,7201,7691,7371,5831,5841,607Intensitatea energiei primare [tep/1000Euro 2010]0,3450,3320,3090,2880,2690,2750,2780,2700,2370,2290,223Intensitatea energiei finale [tep/1000Euro 2010]0,2300,2130,1950,1820,1750,1790,1780,1770,1640,1580,153Intensitatea energetică a industriei [tep/1000Euro 2010]0,3760,3270,2970,2700,2050,1870,1810,1960,1760,1750,178 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) În tabelul 1.
202. se prezintă evoluția producției de energie electrică din România în perioada 2007 - 2015, precum și structura de producție. Se remarcă creșterea producției de energie electrică în centrale electrice eoliene ca urmare a realizării Planului Național de Acțiune privind Sursele de Energii Regenerabile. Tabel 1.
203. Evoluția producției de energie electrică [GWh]Anul200720082009201020112012201320142015Producția de energie electrică din care:616806495658016609796221659047588886567566296- Energie hidroelectrică159701719615807202431494612337153071927917007- Energie eoliană05930613872640452062017062- Energie solară fotovoltaică00000842016161982- Energie nuclearoelectrică77101122411752106241174911466116191167611640- Energie termoelectrică, din care:380003653130448288063413432596270222690328605• cărbune251002582421727206752475122926168971774918115• hidrocarburi gazoase1156099217632725383668698925380109391• hidrocarburi lichide760568877500498427907271• surse regenerabile de energie58021821237851954478210721028 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) Pe baza datelor de exploatare transmise de producători au fost evaluate conform H.G. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare: ● producțiile de energie electrică și termică în cogenerare ale fiecărui producător de energie deținător de unități de cogenerare, pe baza metodei de calcul prevăzută în Anexa II din Directiva nr. 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei nr. 92/42/CEE; ● capacitățile (electrice/termice) de cogenerare; ● cantitățile de combustibil; ● cantitățile de energie produsă în cogenerare de înaltă eficiență și economiile de energie primară obținute prin utilizarea cogenerării, determinate conform Anexei III din Directiva nr. 2004/8/CE (tabelul 1.11.). Se remarcă tendința de creștere a producției de energie electrică până în anul 2011 și de energie termică până în anul 2012 a auto-producătorilor pentru consumul industrial, însă ponderea acesteia rămâne scăzută. Tabel 1.
204. Producția națională de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015Anul Energia electrică total produsă în unități de cogenerare Energia electrică produsă în cogenerare (Anexa II Directiva nr. 2004/8/CE)din care în: Cota de energia electrică produsă în cogenerare din total producție națională Energia termică utilă în unități de cogenerare (Anexa II Directiva nr. 2004/8/CE)din care în: Centrale electrice Auto- producători Centrale electrice Auto- producătoriTWh TWh TWh TWh % PJ PJ PJ 2007 14,23 6,62 5,65 0,97 10,70 73,20 61,70 11,60 2008 14,06 6,21 5,24 0,97 9,60 71,50 58,60 12,90 2009 12,33 6,26 5,40 0,86 10,80 66,30 54,70 11,60 2010 11,93 6,54 5,38 1,16 10,80 69,00 53,50 15,50 2011 13,47 7,28 6,01 1,27 11,90 71,90 55,00 16,90 2012 12,54 6,72 5,64 1,08 11,40 66,10 51,31 14,79 2013 11,10 6,60 5,36 1,24 11,30 57,90 45,17 12,73 2014 10,70 6,10 4,92 1,18 9,40 55,40 43,29 12,11 2015 9,20 5,60 4,7 0,90 8,5 51,0 41,6 9,40 (Sursa: Rapoarte ANRE din perioada 2007-2015) În anul 2015 erau instalate capacitățile electrice și termice de cogenerare prezentate în tabelul 1.
205. în funcție de tehnologii. Din acest tabel rezultă că la sfârșitul anului 2015 capacitatea electrică instalată a unităților de cogenerare din Sistemul Electroenergetic Național (SEN) era de 4321 MWe. Mai mult de 70% dintre capacitățile instalate au peste 25 de ani vechime, iar circa jumătate au peste 35 ani vechime. Majoritatea capacităților sunt supradimensionate și în proporție de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană. Tabel 1.
206. Capacitățile electrice și termice de cogenerare instalate în anul 2015Tehnologia de cogenerareCapacitatea maximă [MW]Electrică – BrutTermică - NetCiclu combinat214214TG cu recuperarea energiei termice144233Motoare cu combustie internă176157TA de contrapresiune7333238TA de condensație cu prize de termoficare35025979Alte tehnologii de termoficare210TOTAL43219831 (Sursa : Raport ANRE) În tabelul 1.
207. se prezintă cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-
208. Tabel 1.
209. Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015Anul Combustibilul total utilizat de unitățile de cogenerare Combustibilul utilizat pentru cogenerare (Anexa II Directiva nr. 2004/8/CE)din care: Cărbune Păcură Gaze naturale Regenerabile și deșeuriAlți combustibili PJ PJ % % % % % 2007 221,4 122,8 38,2 8,3 52,8 0 0,7 2008 216,8 118,1 39,5 6,3 52,8 0 1,4 2009 188,6 112,4 39,8 6,9 49,7 0,5 3,1 2010 186,1 117,3 38,6 3,8 50,8 1,9 4,9 2011 200,3 124,3 38,2 3,5 52,4 2 3,9 2012 188,5 114,5 38,4 3,3 53,7 2 2,7 2013 159,7 103,6 37,4 0,6 54,6 3,6 3,8 2014 154,1 97,7 36 0,5 54,4 5,4 3,7 2015 135,0 90,3 34,9 0,8 54,8 6,4 3,1 (Sursa: Raport ANRE) Prin utilizarea cogenerării de înaltă eficiență a rezultat producția de energie electrică și economiile de energie primară prezentate în tabelul 1.
210. pentru perioada 2007-
211. Economia de energie primară din tabel (PES- Primary Energy Savings) este determinată față de producerea separată a energiei. Tabel 1.
212. Producția de energie electrică și economia de energie primară obținute prin cogenerare de înaltă eficiență în perioada 2007-2015Anul Energia electrică în cogenerare de înaltă eficiență(Anexa III Directiva nr. 2004/8/CE)Consumul de combustibil în cogenerare de înaltă eficiență(Anexa III Directiva nr. 2004/8/CE)PES în valoare absolută (Anexa III Directiva nr. 2004/8/CE)PES (Anexa III Directiva nr. 2004/8/CE)TWh PJ PJ % 2007 4,4 67,9 10,5 13,4 2008 3,7 62,4 9,2 12,8 2009 3,5 49,6 8,2 14,2 2010 3,3 47,5 8 14,5 2011 3,4 43,3 8,3 16 2012 3 36,7 7,2 16,4 2013 4,4 56,9 10,5 15,5 2014 3,3 39,7 8,7 18 2015 2,9 34,4 7,7 18,3 (Sursa: Raport ANRE) Din aprilie 2011 a intrat în efectivitate schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării pe bazate pe cererea de energie termică utilă. Evoluția consumului final de energie electrică în perioada 2005 - 2015 este prezentată în tabelul 1.
213. rezultând următoarele: Tabel 1.
214. Consumul final de energie electrică [GWh]Anul20052006200720082009201020112012201320142015Consumul final de energie electrică, din care:3885840965409494177537605413174271442384406274190943027Industrie2298023464217582199317214197342039219685182961937220073Construcții703813934842793697691720526483450Transporturi16101347146314011383135514241228112610621082Casnic92349999100391004011021113291157712035118961191012095Agricultură și silvicultură331442539555493671761821822855921Servicii40004900572064326526758178697895796182278407 (Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României - colecții) ● Consumul final de energie electrică a crescut, de la 38858 GWh în anul 2005 la 41775 GWh în anul 2008 (7,5%), scăzând la 37605 GWh în anul 2009 de criză și a crescut până la 43027 GWh (circa 14%) în 2015; ● Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (69,1% în anul 2005, 52,6% în anul 2008 și 46,7% în anul 2015). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%; ● Creșterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 4000 GWh (10,3%) în anul 2005 la aproape 8407 GWh (19,5%) în anul 2015; ● A crescut de asemenea valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 9234 GWh (25%) în anul 2005 la 12095 GWh (28%) în anul 2015; ● Ponderea consumului final de energie electrică în agricultura și silvicultura în total consum final a fost practic constantă (1,3%) în perioada 2007-2009 și apoi a început să crească atingând valoarea de 2,1% în
215. În tabelul 1.
216. se prezintă evoluția consumului final de energie electrică pe locuitor și intensitatea energiei electrice finale în perioada 2005-
217. Se remarcă tendința de creștere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de 2171 kWh în anul 2015, care este de circa 2,6 ori mai mic decât valoarea medie a UE - 28 în anul 2015 (5390 kWh/loc). Tabel 1.
218. Evoluția indicatorilor referitor la energia electrice în perioada 2005-2015Anul20052006200720082009201020112012201320142015Consumul final de energie electrică pe locuitor [kWh/locuitor]18231933196120341846204121202113203221052171Intensitatea energiei electrice finale [kWh/1000Euro 2010]354,2345,5323,0303,7294,3326,0333,3328,8304,5304,7301,1Ponderea consumului de energie electrică în consumul final de energie [%]13,313,914,314,414,515,616,216,016,016,616,9 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României, Anuarul Statistic al României - colecții) Ponderea consumului de energie electrică în consumul final de energie a avut tendința să crească în perioada 2005 -
219. Totuși această pondere, cât și consumul redus pe cap de locuitor, arată încă nivelul redus de penetrare a energiei electrice în activitățile sociale și economice. Evoluția intensității energiei electrice finale în perioada 2005 - 2015 arată necesitatea continuării măsurilor de creștere a eficienței energetice. ...
220. 2.
221. Introducere Ținta națională privind eficiența energetică este în concordanță cu Directiva nr. 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor nr. 2009/125/CE și nr. 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor nr. 2004/8/CE și nr. 2006/32/CE, directiva publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie
222. România a transpus această directivă prin adoptarea de către Parlament la 18 iulie 2014 a Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică. La 19 iulie 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 160/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică. Ținta națională indicativă pentru eficiența energetică a fost stabilită cu respectarea cerințelor articolului 3 al Directivei nr. 2012/27/UE. Prin Hotărârea Guvernului nr. 122/2015 pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice a fost aprobată versiunea
223. ... 2.
224. Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficiență energetică România și-a stabilit ca obiectiv indicativ pentru anul 2020 reducerea cu 19% a consumului intern de energie primară, prognozat în scenariul de referință prin modelul PRIMES 2007, realizându-se o economie de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020, raportat la consumul intern de energie primară prognozat pentru anul 2020, de 52,99 milioane tep. Astfel, ținta națională de consum intern de energie primară pentru anul 2020 cerută de art. 3, alin.