ORDIN nr. 155 din 2 octombrie 2006

ORDIN nr. 155 din 2 octombrie 2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 2 noiembrie 2006 În temeiul prevederilor: - art. 1, 4 şi 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006; - art. 1 şi 4 din Hotărârea Guvernului nr. 895/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice; - art. 106 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Ghidul pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, denumit în continuare ghid şi prevăzut în anexa*) la prezentul ordin. ----- Notă ... *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr.

1. Articolul 2 Ghidul cuprinde informaţii privind conţinutul documentaţiei de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi formularele specifice aferente, precum şi explicaţii privind modul de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările ulterioare. Articolul 3 Ghidul este un instrument de lucru util atât autorităţilor contractante, cat şi operatorilor economici în aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică. Articolul 4 Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Alexandru Ştefan Cojocaru Bucureşti, 2 octombrie
2. Nr.
3. Anexa GHID pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică INTRODUCERE În contextul angajamentelor asumate de România faţă de Uniunea Europeană în cadrul capitolului 1 "Libera circulaţie a mărfurilor" şi al recomandărilor Comisiei Europene, a fost adoptată Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/
4. Scopul noii legislaţii îl constituie: > promovarea concurentei între operatorii economici; > garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici; > asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică; > asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire. Prezentul ghid de aplicare a legislaţiei privind atribuirea contractelor de achiziţie publică este un instrument ajutator pentru o aplicare corecta şi în acord cu bunele practici europene. Abrevieri utilizate în prezentul ghid: Prin ordonanţa este denumita Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/
5. Prin hotărâre este denumita Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările ulterioare. Capitolul I Sistemul achiziţiilor publice Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii juridico-economico-tehnice a societăţii româneşti. Între elementele componente ale sistemului intervin relaţii specifice atingerii scopului general. În cadrul sistemului, elementele componente interactioneaza între ele condiţionandu-se, potentandu-se sau anihilandu-se unele pe celelalte. Elementele componente ale sistemului sunt: > autoritatea de reglementare; > autorităţile contractante; > operatorii economici; > supraveghetorii sistemului. Relaţiile care se stabilesc între elementele sistemului sunt de regula: > de comerţ, unde o parte solicita sa cumpere produse, servicii şi lucrări şi cealaltă să le vândă; > de suport, unde o parte solicita sprijin pentru aplicarea regulii jocului şi cealaltă îl oferă; > de supraveghere, unde o parte aplica regula jocului şi cealaltă verifica aplicarea corecta a acesteia; > de infaptuire a dreptatii, unde partea lezata îşi valorifica un drept pe calea acţiunii în instanţa. Regula jocului este creata de autoritatea de reglementare şi consta în normele aplicabile în procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică. 1.
6. Autoritatea de reglementare În cadrul sistemului achiziţiilor publice autoritatea de reglementare este reprezentată de Autoritatea Naţionala pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, denumita în continuare ANRMAP. ANRMAP este o instituţie publică independenta, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Rolul fundamental al ANRMAP este elaborarea, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice. 1.
7. Autorităţi contractante În cadrul sistemului achiziţiilor publice, autorităţile administraţiei publice şi alte persoane juridice de drept privat ce desfăşoară activităţi în domeniul utilităţilor sunt denumite autorităţi contractante şi joaca rolul de cumpărător. Acestea, dispunând de resurse financiare, incearca sa satisfacă nevoile comunităţii de produse, servicii ori lucrări publice prin atribuirea de contracte. Este autoritate contractantă: > oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică - care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local; > oricare organism de drept public, altul decât cele de mai sus, cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se afla cel puţin în una dintre următoarele situaţii: - este finanţat, în majoritate, de către o alta autoritate contractantă; - se afla în subordinea sau este supus controlului unei autorităţi contractante; - în componenta consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă; > oricare asociere formată din una sau mai multe autorităţi contractante; > oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi; Se prezuma ca asupra unei întreprinderi publice se exercită o influenţa dominantă de către o autoritate contractantă dacă aceasta din urma se afla, direct sau indirect, în cel puţin una dintre următoarele situaţii: - deţine majoritatea capitalului subscris; - deţine controlul majorităţii voturilor în organul de conducere; - poate numi în componenta consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia. > oricare subiect de drept, altul decât cele de mai sus, care desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante în baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi. 1.
8. Operatori economici Operatorii economici joaca, în cadrul sistemului achiziţiilor publice, rolul: > fie al vânzătorului; > fie al prestatorului; > fie al executantului. Operatorii economici sunt interesaţi să între în relaţii contractuale cu organismele statului pentru a-şi atinge scopul pentru care s-au înfiinţat, anume de a desfăşura activităţi în condiţii de eficienta economică, depunând în acest sens o singura oferta, clara, completa şi serioasă. > Prin operator economic se înţelege orice furnizor, prestator sau executant care oferă în mod licit pe piaţa produse, servicii şi/sau executa lucrări. > Calitatea de operator economic o poate deţine: - fie o persoană fizica; - fie o persoană juridică; - fie un grup de astfel de persoane de drept public sau de drept privat. 1.
9. Supraveghetorii sistemului Cei ce supraveghează modul de funcţionare a sistemului achiziţiilor publice sunt: > ANRMAP; > Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor; > Ministerul Finanţelor Publice; > Curtea de Conturi. ANRMAP este autoritatea de reglementare în domeniul achiziţiilor publice, care, prin Direcţia generală de control, verifica şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire, verifica rapoartele de evaluare, emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică în cazul în care controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludari ale legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice, impune măsuri corective, aplica sancţiunile şi amenzile prevăzute de lege pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legislative din domeniul atribuirii contractelor de achiziţie publică. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuare Consiliu, este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională. Ministerul Finanţelor Publice este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, responsabil pentru îndeplinirea funcţiei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Curtea de Conturi este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în sectorul public în calitate de instituţie suprema de audit. Consiliul are următoarele competente: > să soluţioneze contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire înainte de încheierea contractului; şi > să se pronunţe asupra legalităţii procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate de autoritatea contractantă în atribuirea unui contract de achiziţie publică; şi > sa emita opinie asupra litigiului dedus judecaţii dacă instanţa de judecată solicita acest lucru. Capitolul II Principii în achiziţii publice Tratatul pentru înfiinţarea Comunităţii Economice Europene, încheiat la 25 martie 1957, denumit în continuare Tratatul, instituie cele patru libertăţi europene, respectiv: libera circulaţie a mărfurilor, libera circulaţie a serviciilor, libera circulaţie a persoanelor, libera circulaţie a capitalurilor. Aceste patru libertăţi nu au rămas la nivel de concept, ci au fost transpuse în practica sub forma de principii. Astfel, în domeniul achiziţiilor publice cele patru libertăţi s-au reflectat în mai multe principii care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică. Pe parcursul întregului proces de achiziţie publică, la adoptarea oricărei decizii, trebuie avute în vedere următoarele principii: > nediscriminarea; > tratamentul egal; > recunoaşterea reciprocă; > transparenta; > proportionalitatea; > eficienta utilizării fondurilor publice; > asumarea răspunderii. Prin nediscriminare se înţelege asigurarea condiţiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de naţionalitate: > să poată participa la procedura de atribuire; > să aibă sansa de a deveni contractant. Prin tratament egal se înţelege stabilirea şi aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire, de: > reguli; > cerinţe; > criterii identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia sa beneficieze de sanse egale de a deveni contractanţi. Prin recunoaştere reciprocă se înţelege acceptarea: - produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene; - diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din alte state; - specificatiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional. Prin transparenta se înţelege aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire. Prin proportionalitate se înţelege asigurarea corelatiei între: - necesitatea autorităţii contractante; - obiectul contractului de achiziţie publică; - cerinţele solicitate a fi îndeplinite. Prin eficienta utilizării fondurilor publice se înţelege aplicarea procedurilor de atribuire competitionale şi utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natura economică ale ofertelor în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ. Banii publici sunt epuizabili, astfel încât trebuie utilizaţi judicios pentru a susţine dezvoltarea durabila. Pentru aceasta trebuie avute în vedere obiectivele sociale, etice şi de protecţie a mediului. Prin asumarea răspunderii se înţelege determinarea clara a sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, urmărindu-se asigurarea: - profesionalismului; - imparţialităţii; - independentei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces. Efecte urmărite: - deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice; - instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine şi imparţialitate; - eliminarea elementelor de natura subiectiva care ar putea influenţa deciziile în procesul de achiziţie publică; - eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali; - asigurarea "vizibilitatii" regulilor, oportunitatilor, procedurilor şi a rezultatelor; - eliminarea cerinţelor restrictive; - obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile; - supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică, înţelegand prin aceasta atât costurile aferente administraţiei, cat şi costurile aferente ofertantului; - limitarea apariţiei erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie publică; - reducerea fraudei şi corupţiei. Capitolul III Domeniul de aplicare Dispoziţiile ordonanţei şi ale actelor normative date în aplicarea acesteia sunt obligatorii pentru: > atribuirea contractului de achiziţie publică; > încheierea acordului-cadru; > organizarea concursului de soluţii. Excepţii de la domeniul de aplicare Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor ordonanţei: > acele contracte de achiziţie publică atribuite de o autoritate din domeniul apărării şi securităţii naţionale, dacă prin intermediul acestora s-ar crea circumstanţe care: - ar conduce la divulgarea unor informaţii contrare intereselor esenţiale de securitate ale tarii; sau - implica protecţia unor interese esenţiale de securitate ale tarii şi sunt în legătură cu producţia sau comercializarea de arme, muniţii şi material de război; > acele contracte de achiziţie publică care au fost declarate cu caracter secret de către autorităţile abilitate în acest sens; > acele contracte de achiziţie publică care necesita impunerea unor măsuri speciale de siguranţă pentru protejarea unor interese naţionale; > acele contracte de achiziţie publică atribuite ca urmare a unui acord internaţional încheiat, în conformitate cu prevederile Tratatului, cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care vizează furnizarea de produse sau execuţia de lucrări, destinate implementarii sau exploatării unui proiect în comun de către statele semnatare, şi numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv; > acele contracte de achiziţie publică atribuite ca urmare a unui acord internaţional referitor la staţionarea de trupe, şi numai dacă prin acordul respectiv a fost prevăzută o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv; > acele contracte de achiziţie publică atribuite ca urmare a aplicării unei proceduri specifice unei organizaţii internaţionale. Sunt exceptate de la prevederile ordonanţei: > acele contracte de servicii care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora; Exemplu: serviciile agentiilor imobiliare, serviciile notariale. > acele contracte de servicii care au ca obiect cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproductia de programe destinate difuzării de către instituţii de radiodifuziune şi televiziune; > acele contracte de servicii care au ca obiect prestarea de servicii de arbitraj şi conciliere; > acele contracte de servicii care au ca obiect prestarea de servicii financiare în legătură cu emiterea, cumpărarea, vânzarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în special operaţii ale autorităţii contractante efectuate în scopul atragerii de resurse financiare şi/sau de capital, precum şi prestarea de servicii specifice unei bănci centrale de către Banca Naţionala a României; > acele contracte de servicii care au ca obiect angajarea de forta de muncă, respectiv încheierea de contracte de muncă; > acele contracte de servicii care au ca obiect prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către autoritatea contractantă şi ale căror rezultate nu sunt destinate, în mod exclusiv, autorităţii contractante pentru propriul beneficiu; > acele contracte de servicii atribuite unei alte autorităţi contractante sau unei asocieri de autorităţi contractante, dacă acestea beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective, în virtutea legii sau a altor acte cu caracter normativ care sunt publicate, în măsura în care acestea sunt compatibile cu prevederile Tratatului. Alte excepţii specifice de la domeniul de aplicare > Un subiect de drept căruia o autoritate contractantă, în baza competentelor sale legale, i-a acordat drepturi speciale sau exclusive de a presta un serviciu public are obligaţia de a respecta numai principiul nediscriminarii atunci când acesta atribuie contracte de furnizare către terţi. > Dacă se atribuie un contract de servicii din categoria 2B*1), atunci obligaţia de a aplica ordonanţa: - exista numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125.000 euro şi - se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini (art. 35-38 din ordonanţa) şi la prevederile referitoare la anunţul de atribuire. > Dacă contractul de servicii din categoria 2B cuprinde şi prestarea de servicii din categoria 2A*2) şi a căror valoare estimată este inferioară valorii serviciilor din categoria 2B, atunci obligaţia de a aplica ordonanţa: - exista numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125.000 euro şi - se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini (art. 35-38 din ordonanţa) şi la prevederile referitoare la anunţul de atribuire. ------------ *1) Aceste servicii sunt prevăzute în anexa 2B la ordonanţa. *2) Aceste servicii sunt prevăzute în anexa 2A la ordonanţa. Capitolul IV Procesul de achiziţie publică Procesul de achiziţie publică reprezintă o succesiune de etape, după parcurgerea cărora se obţine produsul sau dreptul de utilizare a acestuia, serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achiziţie publică. ETAPA 1 Programul anual al achiziţiilor publice Programul anual al achiziţiilor publice este documentul care conţine: - contractele de achiziţie publică şi - acordurile-cadru ce se intenţionează a fi atribuite sau încheiate pe parcursul unui an bugetar, precum şi, dacă este cazul, lansarea unui sistem dinamic de achiziţie. Programul anual al achiziţiilor publice: > se întocmeşte în fiecare an; > se elaborează într-o primă forma în decursul ultimului trimestru al anului precedent. Programul anual trebuie să cuprindă informaţii despre:
10. obiectul contractului sau acordului-cadru;
11. cod CPV;
12. valoarea estimată fără TVA (lei şi euro);
13. procedura care urmează să fie aplicată;
14. data estimată pentru începerea procedurii;
15. data estimată pentru finalizarea procedurii;
16. responsabilul achiziţiei publice ce urmează a fi facuta. La elaborarea programului se va tine cont de: > necesităţile obiective de produse, de lucrări şi de servicii; > gradul de prioritate a necesităţilor; > anticiparile cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual; > contractele de achiziţie publică aflate în derulare.
17. Identificarea necesităţilor Responsabil pentru identificarea necesităţilor este compartimentul intern de achiziţii publice. Identificarea necesităţilor obiective se realizează prin cumularea referatelor de necesitate transmise de fiecare compartiment al autorităţii contractante. Referatul de necesitate cuprinde răspunsurile la următoarele întrebări: > De ce anume avem nevoie? - denumirea produselor, serviciilor şi lucrărilor. > Pentru ce avem nevoie? - justificarea necesităţii de produse, servicii şi lucrări. Scopul poate consta: - fie în desfăşurarea activităţii curente; - fie în realizarea unui proiect de interes general. > Când avem nevoie? - se indica data previzionala pentru dobândirea produselor, serviciilor şi lucrărilor necesare; - se ierarhizeaza necesităţile în funcţie de prioritate. > Cat costa produsul, serviciul sau lucrarea necesară? - se estimeaza valoarea produsului, serviciului sau lucrării, precum şi toate celelalte costuri aferente îndeplinirii contractului. > Care sunt efectele previzionate a se obţine? - dacă este posibil, se vor indica beneficiile ce urmează a se obţine.
18. Estimarea valorii contractului de achiziţie publică Scopul estimarii valorii contractului de achiziţie publică este: > determinarea resurselor financiare necesare în vederea identificarii potenţialilor finanţatori; > alegerea procedurilor de atribuire a respectivelor contracte. Cum estimam valoarea contractelor?
19. se identifica toate costurile aferente pentru obţinerea produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare, inclusiv pentru cele similare;
20. se insumeaza toate costurile plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără TVA, exprimate în lei şi euro;
21. se ia în considerare modalitatea de dobândire din opţiunile posibile;
22. se iau în considerare eventualele majorări ale preţului contractului, ca urmare a acceptării ajustarii acestuia;
23. se iau în considerare orice eventuale suplimentari faţă de obiectul iniţial;
24. dacă este cazul, se ia în calcul şi valoarea premiilor sau primelor ce se intenţionează a se acordă. Când trebuie să fie stabilită valoarea estimată? > înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv; > să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau invitatiei de participare. De ce elemente se tine seama în estimare? > informaţii obţinute din cercetările de piaţa; > durata previzionata a contractului; > costuri legate de îndeplinirea contractului; > posibilitatea apariţiei unor costuri accidentale; > posibilitatea optarii pentru suplimentarea către nivelul maxim prevăzut al cantităţilor de produse sau servicii. Modalităţi de obţinere a valorii estimate A. Estimarea valorii contractului de furnizare
25. În cazul în care produsele ce urmează a fi achiziţionate necesita şi operaţiuni sau lucrări de instalare şi punere în funcţiune, atunci:
26. În cazul în care nu este stabilită încă modalitatea de dobândire a produselor, respectiv nu s-a făcut opţiunea între cumpărare, cumpărare în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare, atunci:
27. În cazul în care s-a stabilit modalitatea de dobândire a produselor, respectiv prin cumpărare în rate, prin închiriere sau prin leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare, atunci: - dacă durata contractului este stabilită şi este mai mica sau egala cu 12 luni, atunci: ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Ve = Vr x n, │ │ │ │unde: Ve = valoarea estimată a contractului │ │ Vr = valoarea ratei plătibile │ │ n = nr. de luni </= 12 luni │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ - dacă durata contractului este stabilită şi este mai mare de 12 luni, atunci: ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Ve = (Vr x N) + Vprez, │ │ │ │unde: Ve = valoarea estimată │ │ Vr = valoarea ratei plătibile │ │ N = nr. de luni > 12 luni │ │ Vprez = valoarea reziduala estimată │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ - dacă contractul se încheie pe o durată nedeterminată sau dacă durata acestuia nu poate fi determinata la data estimarii, atunci:
28. În cazul în care se intenţionează atribuirea unui contract de furnizare care trebuie reînnoit într-o perioadă dată, atunci:
29. În cazul în care s-a propus să se achizitioneze produse similare, dar defalcate pe loturi a căror cumpărare se realizează prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte, atunci: ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Dacă: f2ΣVl > 40.000 euro, │ │ │ │atunci se poate aplica procedura prin cerere de oferte numai pentru loturile │ │care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: │ │ - valoarea estimată a lotului respectiv este mai mica sau egala cu │ │echivalentul în lei a 40.000 euro; │ │ - valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii │ │de oferta nu depăşeşte 20% din valoarea totală a produselor care urmează │ │să fie furnizate. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ B. Estimarea valorii contractului de servicii
30. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune sa atribuie un contract de servicii pentru care nu se poate anticipa preţul total al prestaţiei, dar este posibila estimarea unui tarif mediu lunar, atunci:
31. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune sa atribuie un contract de servicii care trebuie reînnoit într-o perioadă dată, atunci:
32. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune sa achizitioneze servicii similare, dar defalcate pe loturi a căror achizitionare face obiectul unor contracte distincte de servicii, atunci: ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Dacă: f2ΣVl > 40.000 euro, │ │ │ │atunci se poate aplica procedura prin cerere de oferte numai pentru loturile │ │care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: │ │ - valoarea estimată a lotului respectiv este mai mica sau egala cu │ │echivalentul în lei a 40.000 euro; │ │ - valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii │ │de oferta nu depăşeşte 20% din valoarea totală a serviciilor care urmează │ │să fie prestate. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
33. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune sa achizitioneze servicii de asigurare, atunci:
34. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune sa achizitioneze servicii bancare sau alte servicii financiare, atunci:
35. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune sa achizitioneze servicii de proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice, atunci: C. Estimarea valorii contractului de lucrări
36. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune sa achizitioneze lucrări pentru care urmează sa pună la dispoziţia executantului materiale, utilaje, echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei lucrărilor, atunci:
37. În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui ansamblu de lucrări care presupune, după caz, şi furnizarea de echipamente, instalaţii, utilaje sau alte dotări aferente, atunci:
38. În cazul în care lucrarea permite execuţia pe obiecte sau loturi, pentru care autoritatea contractantă îşi propune sa atribuie unuia sau mai multor executanţi contracte distincte de lucrări, atunci: ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Dacă: f2ΣVl > 250.000 euro, │ │atunci se poate aplica procedura prin cerere de oferte numai pentru loturile │ │care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: │ │ - valoarea estimată a lotului respectiv este mai mica sau egala cu │ │echivalentul în lei a 250.000 euro; │ │ - valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii │ │de oferta nu depăşeşte 20% din valoarea totală a lucrărilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ D. Estimarea valorii în cazul organizării unui concurs de soluţii În cazul în care concursul de soluţii este organizat ca o procedură independenta, atunci: E. Estimarea valorii în cazul încheierii unui acord-cadru: F. Estimarea valorii în cazul în care se utilizează un sistem de achiziţie dinamic: Dacă mai multe produse/servicii/lucrări sunt destinate aceluiaşi obiectiv sau proiect specific, valoarea acestora trebuie luată în considerare în calculul valorii estimate a contractului. Exemple:
39. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune sa achizitioneze lucrări pentru care urmează sa pună la dispoziţia executantului utilaje care se monteaza, echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei lucrărilor, atunci valoarea estimată a contractului de lucrări respectiv trebuie să includă şi valoarea estimată a facilităţilor menţionate.
40. Produsele similare reprezintă produse cu acelaşi uz sau cu uz similar care sunt grupate sub acelaşi cod CPV, cum ar fi uniforme pentru bărbaţi şi uniforme pentru femei. În aceasta situaţie procedura se alege în funcţie de valoarea estimată cumulată.
41. Dacă lucrările au acelaşi cod CPV, dar urmează să fie executate pe amplasamente diferite şi pentru care au fost elaborate studii de fezabilitate diferite, atunci valoarea estimată se calculează pentru fiecare lucrare în parte.
42. Serviciile de consultanţa financiară nu pot fi considerate servicii similare cu cele de consultanţa tehnica. În consecinţa, procedura de atribuire se alege în funcţie de valoarea estimată pentru fiecare contract în parte.
43. Punerea în corespondenta cu CPV Produsele, serviciile şi lucrările ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică se pun în corespondenta cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV). Corespondenta produselor, serviciilor şi a lucrărilor cu sistemul de grupare şi codificare CPV se asigura atunci când: > se elaborează programul anual al achiziţiilor publice; > se precizează în anunţul de intenţie şi în anunţul sau în invitaţia de participare produsele, serviciile sau lucrările ce urmează să fie achiziţionate; > se întocmeşte documentaţia de atribuire; > se precizează în anunţul de atribuire produsele, serviciile sau lucrările pentru care s-a încheiat contractul de achiziţie publică; > se transmit către ANRMAP informaţiile necesare monitorizarii procesului de achiziţie publică.
44. Ierarhizare După realizarea operaţiunii de estimare, compartimentul specializat împreună cu şeful autorităţii şi departamentul financiar-contabil vor stabili gradul de prioritate al necesităţilor, având în vedere: > importanţa contractului pentru atingerea scopului general al autorităţii contractante; > durata de realizare a contractului; > anticiparea fluxului de numerar.
45. Alegerea procedurii În luarea deciziei de selectare a unei anumite proceduri de achiziţie publică, autoritatea contractantă va avea în vedere: > complexitatea contractului de achiziţie publică respectiv; > costurile implicate de atribuirea contractului respectiv; > nivelul de dezvoltare şi concurenta pe piaţa din domeniul unde va avea loc achiziţia, pentru a se putea alege între licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă; > constrângeri cum ar fi urgenta, compatibilitatea cu produse, servicii deja existente în cadrul autorităţii respective, existenta unui singur furnizor, prestator sau executant s.a. Recomandări: Pentru serviciile cuprinse în anexa 2B la ordonanţa sau cele prevăzute la art. 13 din ordonanţa se vor elabora norme interne. Contractul de achiziţie publică poate fi atribuit prin licitaţie deschisă sau restrânsă, indiferent de valoarea estimată a acestuia. Cererea de oferte poate fi aplicată şi pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică a căror valoare estimată se afla sub pragul a 5.000 euro. Alegerea unei alte proceduri decât a celor prevăzute de regula se face pe baza unei note justificative. Nota justificativă se aproba de către conducătorul autorităţii contractante, cu avizul compartimentului juridic, şi constituie un înscris esenţial al dosarului achiziţiei publice. Proceduri de atribuire Licitaţia deschisă Licitaţia deschisă se desfăşoară, de regula, într-o singura etapa. Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de oferte. Licitaţia restrânsă Licitaţia restrânsă se desfăşoară, de regula, în doua etape: > etapa de selectare a candidaţilor; > etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi. Licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de candidaturi. Procedura de licitaţie restrânsă se utilizează atunci când oferta este excedentară. Dialogul competitiv Contractul de complexitate deosebită este considerat a fi acel contract de achiziţie publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsura: > sa definească specificăţiile tehnice capabile sa îi satisfacă necesităţile şi exigenţele; şi/sau > sa stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare a proiectului. Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape: > etapa de preselectare a candidaţilor; > etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificarea soluţiei/soluţiilor apte sa răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora candidaţii vor elabora şi depune oferta finala; > etapa de evaluare a ofertelor finale depuse. Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de candidaturi. Negocierea Negocierea poate fi: - negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; - negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare Procedura de negociere cu publicare se desfăşoară, de regula, în doua etape: > etapa de selectare a candidaţilor; > etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi. Negocierea cu publicare se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de candidaturi. Negocierea cu publicare se aplică atunci când:
46. În urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse sau a dialogului competitiv nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme.
47. În situaţii excepţionale, temeinic motivate, atunci când natura lucrărilor/produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare iniţială globală a preţului viitorului contract de achiziţie publică.
48. Atunci când serviciile care urmează să fie achiziţionate, îndeosebi serviciile financiare, asa cum sunt acestea prevăzute în categoria 6 din anexa nr. 2 A la ordonanţa, sau serviciile intelectuale, cum ar fi cele care implica proiectarea lucrărilor, sunt de asa natura încât caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achiziţie publică prin aplicarea licitaţiei deschise sau licitaţiei restrânse.
49. Atunci când lucrările ce urmează a fi executate sunt necesare exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice, experimentarii sau dezvoltării tehnologice, şi numai dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente. Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare Negocierea fără publicare se aplică atunci când:
50. Din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecţia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic.
51. Ca o măsura strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse sau a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio forma unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante.
52. Produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice, experimentarii, studiilor sau dezvoltării tehnologice, şi numai dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente.
53. Este necesară achiziţionarea de la furnizorul iniţial a unor cantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamentelor/instalaţiilor livrate anterior, şi numai dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune autoritatea contractantă în situaţia de a achizitiona produse care, datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determina incompatibilităţi sau dificultăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere.
54. Produsele sunt cotate la bursa de mărfuri, iar achiziţia acestora se realizează prin operaţiuni pe piaţa de disponibil.
55. Produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase de la un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile, de la un administrator judiciar care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic în stare de faliment sau lichidare ori printr-o alta procedura similară cu cele anterioare, reglementată prin lege.
56. Ca urmare a unui concurs de soluţii, contractul de servicii trebuie să fie atribuit, conform regulilor stabilite iniţial, concurentului câştigător sau unuia dintre concurentii castigatori ai concursului respectiv, în acest din urmă caz autoritatea contractantă având obligaţia de a transmite invitaţie la negocieri tuturor concurenţilor castigatori.
57. Este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare sau adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care, datorită unor circumstanţe neprevăzute, au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauza, şi numai dacă se respecta, în mod cumulativ, următoarele condiţii: > atribuirea să fie facuta contractantului iniţial; > lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; > valoarea cumulată a contractelor atribuite pentru lucrări şi servicii suplimentare/adiţionale nu depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.
58. Ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă îşi propune sa achizitioneze noi lucrări, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrărilor sau serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial, şi numai dacă se respecta, în mod cumulativ, următoarele condiţii: > atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract; > contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit prin procedura de licitaţie deschisă sau restrânsă; > valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior; > în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului iniţial s-a precizat faptul ca autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare, de la operatorul economic a cărui oferta va fi declarata câştigătoare în cadrul procedurii respective; > autoritatea contractantă are dreptul de a aplica aceasta procedura într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la atribuirea contractului iniţial. Cererea de oferte Cererea de oferte se aplică numai dacă valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mica decât echivalentul în lei a următoarelor praguri: > pentru contractul de furnizare: 40.000 euro; > pentru contractul de servicii: 40.000 euro; > pentru contractul de lucrări: 250.000 euro. Până la 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii de participare către cel puţin 3 operatori economici. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, autoritatea contractantă are dreptul, în cazuri temeinic justificate, să solicite ANRMAP exceptarea de la obligaţia publicării invitatiei de participare în SEAP. ANRMAP are dreptul de a respinge solicitarea de derogare în cazul în care justificarea prezentată nu este pertinenta. Concursul de soluţii Concursul de soluţii se poate organiza ca: > o procedură independenta, în care concurentii pot obţine premii şi/sau prime de participare; sau > parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii. Cumpărarea directa Cumpărarea directa se realizează pe bază de document justificativ care se considera a fi baza legală pentru plata. Exemplu: factura fiscală. Modalităţi speciale de atribuire a contractelor de achiziţie publică Acordul-cadru Autoritatea contractantă nu are dreptul: > de a încheia acorduri-cadru cu o durată mai mare de 4 ani decât în cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica doar prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite în baza acordului-cadru respectiv; > de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestaţii de alta natura decât cele stabilite prin acordul-cadru; > de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natura diferite unele faţă de altele; > de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul sau operatorii economici semnatari ai acordului-cadru şi numai pe baza regulilor şi condiţiilor prevăzute în respectivul acord; > de a atribui contracte subsecvente în numele şi pentru o alta autoritate contractantă care nu este parte în acordul-cadru respectiv decât în cazul în care are calitatea de unitate de achiziţii centralizata.
59. Identificarea fondurilor Identificarea fondurilor reprezintă operaţiunea prin care se urmăreşte asigurarea finanţării necesare îndeplinirii contractului. Se au în vedere următoarele surse de finanţare posibile: > buget de stat; > buget local; > fonduri comunitare; > fonduri obţinute de la organisme financiare internaţionale; > credite bancare; > fonduri nerambursabile; > alte surse atrase.
60. Calendarul procedurii de atribuire Calendarul procedurii de atribuire are caracter orientativ. Calendarul procedurii de atribuire este necesar pentru: - planificarea procesului de achiziţie publică; - evitarea suprapunerilor şi intarzierilor; - monitorizarea interna a procesului de achiziţie. La elaborarea calendarului procedurii de atribuire se va ţine seama de: - termenele prevăzute în ordonanţa pentru publicarea anunţurilor; - termenele prevăzute în ordonanţa pentru depunerea candidaturilor/ofertelor; - durata previzionala pentru examinarea şi evaluarea candidaturilor/ofertelor; - perioada de asteptare; - orice alte termene ce pot influenţa procedura. Modelul calendarului procedurii este prezentat în formularele nr. 1A-F "Calendarul procedurii de atribuire".
61. Definitivarea programului anual al achiziţiilor publice Programul anual al achiziţiilor publice se definitiveaza: > după aprobarea bugetului propriu; > în funcţie de fondurile aprobate; > cu luarea în considerare a posibilităţilor de atragere a altor fonduri. Programul anual al achiziţiilor publice poate fi modificat dacă:
62. respectivele necesitaţi nu au fost cuprinse iniţial în programul anual al achiziţiilor publice; şi
63. introducerea acestora în program este condiţionată de asigurarea surselor de finanţare. Programul anual al achiziţiilor publice se aproba de către conducătorul autorităţii contractante cu avizul prealabil al compartimentului financiar-contabil. Programul anual al achiziţiilor publice se completează utilizându-se formularul nr. 2 "Programul anual al achiziţiilor publice".
64. Elaborarea şi transmiterea anunţului de intenţie, dacă este cazul Anunţul de intenţie se transmite spre publicare obligatoriu atunci când se urmăreşte beneficierea de reducere a termenelor şi dacă: > valoarea totală estimată a contractelor sau a acordurilor-cadru, care urmează să fie atribuite, respectiv încheiate, în următoarele 12 luni pentru achiziţionarea de produse din aceeaşi grupa CPV, este egala sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro; > valoarea totală estimată a contractelor sau a acordurilor-cadru, care urmează să fie atribuite, respectiv încheiate, în următoarele 12 luni pentru achiziţionarea de servicii care sunt din aceeaşi categorie cu cele prevăzute în anexa nr. 2A la ordonanţa, este egala sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro; > valoarea estimată a contractelor sau a acordurilor-cadru de lucrări, care urmează să fie atribuite, respectiv încheiate, în următoarele 12 luni, este egala sau mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro. Anunţul de intenţie se publică: > în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; > în SEAP; > în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a - Achiziţii publice; sau > numai în SEAP cu condiţia ca, înainte de publicare, sa fi fost transmis un anunţ simplificat de informare prealabilă către Comisia Europeană. ETAPA 2 Documentaţia de atribuire > Documentaţia de atribuire reprezintă acele documente care conţin cerinţele formale, tehnice şi financiare, care permit descrierea obiectivă a obiectului contractului de achiziţie publică şi pe baza cărora operatorul economic îşi va elabora oferta. > Documentaţia de atribuire se definitiveaza prin grija compartimentului intern al autorităţii contractante, specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică. > Documentaţia de atribuire trebuie să fie finalizată înainte de transmiterea: - spre publicare a anunţului de participare; sau - invitatiei de participare către operatorii economici. > Documentaţia de atribuire se structureaza astfel: - > caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă; - > clauzele contractuale obligatorii; - > fişa de date a achiziţiei; - > formulare şi modele; - > alte informaţii cu privire la impozitare, protecţia mediului, protecţia muncii.
65. Elaborarea caietului de sarcini sau a documentaţiei descriptive Caietul de sarcini se întocmeşte de către autoritatea contractantă pentru licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, cerere de oferta, prin compartimentul intern specializat sau prin specialişti (consultanţi) angajaţi în acest scop, cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurenta şi conflictul de interese. > Caietul de sarcini reprezintă descrierea obiectivă a produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare autorităţii contractante. > Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificăţii tehnice. > Specificaţiile tehnice sunt, în general, acele: - > cerinţe - > prescripţii - > caracteristici tehnice cu ajutorul cărora sunt descrise produsele, serviciile sau lucrările. > Specificaţiile tehnice definesc, după caz: - > caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă; - > cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător; - > siguranţa în exploatare; - > dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare, etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului, tehnologii şi metode de producţie; - > sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformitatii cu standarde relevante sau altele asemenea. În cazul contractelor pentru lucrări, specificăţiile tehnice pot face referire şi la: > prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor; > verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor; sau > verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a tehnicilor, procedeelor şi metodelor de execuţie; > orice alte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie, în funcţie şi de diverse acte normative şi reglementări generale sau specifice, în legătură cu lucrările finalizate şi cu materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrări. > Specificaţiile tehnice se definesc: - > fie prin referire, de regula, în următoarea ordine, la:
66. standarde naţionale care adopta standarde europene;
67. omologări tehnice europene;
68. standarde internaţionale;
69. alte referinţe de natura tehnica elaborate de organisme de standardizare europene;
70. alte standarde, omologări sau reglementări tehnice naţionale privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul şi execuţia lucrărilor; - > fie prin precizarea performantelor şi/sau cerinţelor functionale, care pot include şi caracteristici de mediu; - > fie prin precizarea performantelor şi/sau cerinţelor functionale, susţinute prin referirea la standarde, omologări tehnice, specificăţii tehnice comune, ca mijloc de prezumţie a conformitatii cu nivelul de performanţă şi/sau cu cerinţele functionale solicitate; - > fie combinat, respectiv, pentru anumite caracteristici, prin precizarea performantelor şi/sau cerinţelor functionale, şi pentru alte caracteristici, prin referirea la standarde sau omologări tehnice; Notă: Un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificăţiile tehnice solicitate poate fi considerat: - dosarul tehnic al producătorului; sau - un raport de încercare/testare emis de un organism recunoscut, cum ar fi: - un laborator neutru de încercări şi calibrare; sau - un organism de certificare şi inspecţie care asigura respectarea standardelor europene aplicabile. - > dacă se solicita îndeplinirea anumitor caracteristici de mediu, atunci se pot utiliza, integral sau parţial, specificăţii definite prin: - "etichete ecologice" europene; - "etichete ecologice" (mulţi-)naţionale; - orice alte "etichete ecologice", şi numai dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: - specificăţiile sunt adecvate pentru definirea caracteristicilor produselor sau serviciilor a căror furnizare/prestare reprezintă obiectul contractului de achiziţie publică; - cerinţele pentru "eticheta ecologica" au fost elaborate pe baze ştiinţifice; - "eticheta ecologica" a fost adoptată printr-o procedură specifică care a permis implicarea tuturor părţilor interesate - organisme guvernamentale, consumatori, producători, distribuitori, organizaţii de mediu; - "eticheta ecologica" este accesibila sau disponibilă oricărei persoane interesate. > Este interzis a se defini în caietul de sarcini specificăţii tehnice care indica o anumită origine, sursa, producţie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenta de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici ori anumitor produse. Documentaţia descriptivă > Documentaţia descriptivă tine loc de caiet de sarcini în cazul aplicării procedurilor de negociere şi dialog competitiv. > Documentaţia descriptivă conţine: - o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrangerilor autorităţii contractante; - orice alte informaţii pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluţiilor viabile; - în cazul dialogului competitiv, dacă s-a hotărât astfel, primele care vor fi acordate participanţilor la dialog; - posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluţii discutate sau propuneri de oferte.
71. Stabilirea clauzelor contractuale > Contractul de achiziţie publică reprezintă instrumentul juridic prin care organismele publice intră în relaţii comerciale cu operatorii economici pentru a-şi satisface necesităţile de produse, servicii sau lucrări. > Contractul de achiziţie publică se încheie în forma scrisă, în cel puţin două exemplare, în urma unei proceduri de atribuire sau în baza unui acord-cadru. > Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de către autoritatea contractantă. > Contractul de achiziţie publică încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat. > Prelungirea duratei contractului de achiziţie publică este posibila numai în condiţiile ordonanţei şi fără a fi modificate condiţiile stabilite iniţial. > Părţile pot stabili şi alte cauze de încetare a contractului, fără a aduce atingere clauzelor obligatorii. > Înainte de stabilirea clauzelor contractuale trebuie să se stabilească tipul contractului. > Contractul de achiziţie publică este structurat astfel: - preambul; - clauze contractuale obligatorii; - clauze contractuale specifice. > Preambulul reprezintă partea introductivă a contractului şi conţine informaţii despre: - temeiul legal în baza căruia se semnează contractul de achiziţie publică; - denumirea părţilor contractante; - definiţii aplicabile; - interpretare. > Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract de achiziţie publică trebuie să le conţină referitor la: - obiectul principal al contractului; - preţul contractului şi modalităţi de plată; - durata contractului; - sancţiuni pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor; - documentele contractului; - obligaţiile principale ale părţilor. > Clauzele contractuale specifice sunt acele prevederi contractuale specifice fiecărui contract de achiziţie publică, care se stabilesc, de regula, prin acordul părţilor, în funcţie de necesităţile obiective ale autorităţii contractante şi de conţinutul ofertei declarate câştigătoare. > Clauzele contractuale specifice pot face referire la: - subcontractori; - garanţia de buna execuţie; - garanţia de calitate; - modalitatea de ajustare a preţului; - termene de executare a obligaţiilor părţilor; - recepţie, inspecţii, teste; - ambalare, marcare, transport; - asigurări; - alte condiţii de executare a contractului s.a. În formularele nr. 3 "Contract de furnizare", nr. 4 "Contract de servicii", nr. 5 "Contract de lucrări" sunt prezentate modelele de contracte de achiziţie publică. În formularele nr. 6 "Acord-cadru de furnizare", nr. 7 "Acord-cadru de servicii", nr. 8 "Acord-cadru de lucrări" sunt prezentate modelele de acord-cadru.
72. Stabilirea cerinţelor minime de calificare şi, dacă este cazul, a criteriilor de selectare > Criteriile, în general, sunt acele condiţii şi/sau cerinţe minime impuse, ce trebuie îndeplinite de către operatorul economic care doreşte sa devină parte într-un contract de achiziţie publică. > Criteriile de calificare şi selecţie se referă numai la: - situaţia personală a candidatului sau ofertantului; - capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; - situaţia economică şi financiară; - capacitatea tehnica şi/sau profesională; - standarde de asigurare a calităţii; - standarde de protecţie a mediului, dacă este cazul. > Criteriile de calificare şi selecţie odată stabilite nu mai pot fi schimbate pe parcursul aplicării procedurii. > Criteriile de calificare şi selecţie se stabilesc în funcţie de exigenţele specifice ale contractului şi întotdeauna cu respectarea principiului proportionalitatii. > Pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor minime de calificare şi selecţie, operatorii economici vor prezenta: > fie certificate emise de către: - autoritatea publică competenţa; sau - un organism de drept public/privat care respecta standarde europene de certificare; > fie orice alte documente echivalente cu certificarea solicitată care să probeze îndeplinirea cerinţelor. Cerinţe privind situaţia personală a operatorului economic Documentaţia de atribuire trebuie să conţină toate cazurile în care un operator economic este exclus. Pentru a evita excluderea dintr-o procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică, operatorul economic trebuie să prezinte documente edificatoare prin care să facă dovada că nu: > a fost condamnat în ultimii 5 ani printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru: - participare la activităţi ale unei organizaţii criminale; - corupţie; - frauda; - spalare de bani; > se afla într-una sau mai multe din situaţiile de mai jos şi numai dacă s-a solicitat expres aceasta, respectiv ca: - nu este în stare de faliment ori lichidare, afacerile nu îi sunt administrate de un administrator judiciar; - activităţile sale comerciale nu sunt suspendate sau nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii; - nu face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile de mai sus; - şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul general consolidat; - nu a fost condamnat, în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională; - nu prezintă informaţii false sau prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea contractantă. > Sunt considerate documente edificatoare: - certificate; - caziere judiciare; - alte documente echivalente emise de autorităţi competente din ţara respectiva. Notă: În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit operatorul nu se emit astfel de documente sau acestea nu vizează toate situaţiile, atunci trebuie să fie acceptată: - fie o declaraţie pe proprie răspundere; - fie o declaraţie autentică data în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare ori a unei asociaţii profesionale care are competente în acest sens. Cerinţe privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale > În documentaţia de atribuire se precizează dacă trebuie demonstrata capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. > Pentru a-şi demonstra capacitatea de exercitare a activităţii profesionale operatorul economic va prezenta documente edificatoare prin care să dovedească: - forma de înregistrare ca persoana fizica sau juridică şi, dacă este cazul, - atestarea ori apartenenţa din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile din ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit. Cerinţe privind situaţia economică şi financiară > Situaţia economică şi financiară reprezintă un indicator prin a cărui demonstrare operatorul economic este considerat calificat pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv. > Se indica în documentaţia de atribuire cerinţele minime privind capacitatea economică şi financiară pe care operatorul economic trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat calificat. > Pentru a-şi demonstra situaţia economică şi financiară operatorul economic va prezenta documente edificatoare cum ar fi: - declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional; - bilanţul contabil sau extrase de bilanţ, în cazul în care publicarea acestor bilanţuri este prevăzută de legislaţia tarii în care este stabilit ofertantul/candidatul; - declaraţii privind cifra de afaceri globală sau, dacă este cazul, privind cifra de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din cel mult ultimii 3 ani, în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile; - auditul financiar emis de persoane autorizate. > Dacă, din motive obiective, justificate corespunzător, operatorul economic nu are posibilitatea de a prezenta documentele solicitate, acesta are dreptul de a-şi demonstra situaţia economică şi financiară şi prin prezentarea altor documente care să prezinte o imagine fidela a situaţiei economice şi financiare. > Capacitatea economică şi financiară a operatorului economic poate fi susţinută şi de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi persoana respectiva. > Operatorul economic care beneficiază de susţinerea situaţiei economice şi financiare trebuie să dovedească aceasta prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei care îl susţine. > Angajamentul ferm de sustinere financiară reprezintă un act juridic unilateral prin care persoana care susţine operatorul economic confirma faptul ca va pune la dispoziţia acestuia resursele financiare invocate. > Persoana care susţine financiar operatorul economic nu trebuie să se afle într-una din situaţiile care determina excluderea din procedura de atribuire. > Dacă grupul de operatori economici beneficiază de susţinerea financiară a unei sau unor terţe persoane, atunci situaţia economică şi financiară se dovedeşte prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei sau persoanelor respective, prin care se confirma faptul ca se vor pune la dispoziţie resursele financiare invocate. Recomandare: Pentru ca riscul neîndeplinirii unui contract din cauza lipsei capacităţii financiare a contractantului să fie redus, cerinţele de calificare pot fi solicitate astfel: > cifra de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani, în cazul în care se solicita, să fie de până la 3 ori mai mare decât valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit; > demonstrarea ca operatorul economic are acces la sau ca are disponibile resurse reale negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci sau orice alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cashflow de execuţie a lucrării pentru perioada impusa. Cerinţe privind capacitatea tehnica şi/sau profesională > Capacitatea tehnica şi/sau profesională reprezintă un indicator prin a cărui demonstrare operatorul este considerat calificat pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv. > Se indica în documentaţia de atribuire cerinţele minime privind capacitatea tehnica şi/sau profesională pe care operatorul economic trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat calificat. > Se indica în documentaţia de atribuire informaţiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte pentru a-şi demonstra capacitatea tehnica şi/sau profesională. > Capacitatea tehnica şi/sau profesională se apreciază în funcţie de: - experienta; - aptitudini; - eficienta şi eficacitatea ofertantului/candidatului. > Capacitatea tehnica şi/sau profesională a operatorului economic poate fi susţinută şi de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi persoana respectiva. > Operatorul economic care beneficiază de susţinerea capacităţii tehnice şi/sau profesionale trebuie să dovedească aceasta prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective prin care aceasta confirma faptul ca va pune la dispoziţia operatorului economic resursele tehnice şi profesionale invocate. > Persoana care asigura susţinerea tehnica nu trebuie să se afle într-o situaţie care determina excluderea din procedura de atribuire. > În cazul în care grupul de operatori economici beneficiază de susţinerea tehnica şi profesională a unei/unor terţe persoane, capacitatea tehnica şi profesională se demonstreaza prin prezentarea unui angajament ferm al susţinătorului/susţinătorilor, prin care se confirma faptul ca va/vor pune la dispoziţia grupului resursele invocate. > Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de furnizor e se poate realiza prin solicitarea: - de liste ale principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urma sunt autorităţi contractante sau clienţi privati; - unei declaraţii referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare; - de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut, în special pentru asigurarea controlului calităţii; - de certificate sau alte documente emise de organisme, care să ateste conformitatea produselor, identificata clar prin referire la specificăţii sau standarde relevante; - de mostre, descrieri şi/sau fotografii/fise tehnice/cataloage a căror autenticitate trebuie să poată fi demonstrata în cazul în care se solicita acest lucru. > Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de servicii se poate realiza prin solicitarea: - unei liste a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urma sunt autorităţi contractante sau clienţi privati; - unei declaraţii referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare; - de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii; - de informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii; - unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al personalului angajat şi al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani; - dacă este cazul, de informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii; - de informaţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de servicii; - de informaţii privind proporţia în care contractul de servicii urmează să fie îndeplinit de către subcontractanţi şi specializarea acestora. > Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de lucrări se poate realiza prin solicitarea: - unei liste a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificari de buna execuţie pentru cele mai importante lucrări şi care vor conţine valori, perioada şi locul execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a obligaţiilor, beneficiari, indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privati; - de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut, în special pentru asigurarea controlului calităţii; - de informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru execuţia lucrărilor; - unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al personalului angajat şi al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani; - dacă este cazul, de informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de lucrări; - unei declaraţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări; - de informaţii privind proporţia în care contractul de lucrări urmează să fie îndeplinit de către subcontractanţi şi specializarea acestora. Recomandare: Se poate solicita ca cerinţa minima privitoare la demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale prezentarea unei liste care să conţină cel puţin informaţii: - despre un contract de lucrări/servicii/furnizare care din punct de vedere fizic şi/sau valoric sa nu reprezinte mai mult de 30% din volumul fizic sau valoric al viitorului contract; - despre cel mult 3 contracte de lucrări/servicii/furnizare care din punct de vedere fizic şi/sau valoric sa nu reprezinte mai mult de 50% din volumul fizic sau valoric al viitorului contract. Cerinţe privind prezentarea de standarde de asigurare a calităţii Cerinţe privind prezentarea de standarde de protecţie a mediului Dacă se solicita prezentarea unor certificate prin care se atesta respectarea anumitor standarde de protecţie a mediului, atunci autoritatea trebuie să se raporteze: - fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit (EMAS); - fie la standarde de gestiune ecologica bazate pe seriile de standarde europene sau internaţionale în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitara ori cu standardele europene sau internaţionale privind certificarea. Dacă operatorul economic nu deţine certificatul de calitate sau certificatul de mediu solicitat, atunci se accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de acesta, dacă prin aceste probe sau dovezi confirma asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii/protecţiei mediului.
73. Stabilirea criteriului de atribuire a contractului de achiziţie publică > Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică poate fi: - oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic; sau - în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut. > Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică se precizează în mod obligatoriu în anunţul de participare şi în cadrul documentaţiei de atribuire. > Criteriul de atribuire odată stabilit nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire. > Dacă a fost ales criteriul de atribuire "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", atunci oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare. > Sistemul de factori de evaluare cuprinde diversi factori obiectivi privitori numai la oferta, precum şi ponderile relative stabilite pentru fiecare dintre aceştia sau un algoritm de calcul specific. > Factorii de evaluare a ofertei pot fi, alături de preţ: - caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional; - caracteristici de mediu; - costuri de funcţionare; - raportul cost/eficienta; - servicii post-vânzare şi asistenţa tehnica; - termen de livrare sau de execuţie; - alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor. > Pentru fiecare factor de evaluare trebuie stabilită o pondere care să reflecte în mod corect: - importanţa caracteristicii tehnice sau functionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ în raport cu cerinţele minime şi care poate fi punctata suplimentar faţă de acest minim; sau - cuantumul valoric al avantajelor de natura financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini. > Nu pot fi utilizaţi factori de evaluare care: - nu au o legătură directa cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; - nu reflecta un avantaj real şi evident pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. > În oricare situaţie, ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. > Dacă a fost ales criteriul de atribuire "în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut", atunci oferta stabilită ca fiind câştigătoare este acea oferta admisibilă a carei propunere tehnica răspunde la toate cerinţele minime obligatorii solicitate şi a carei propunere financiară conţine preţul cel mai scăzut. Recomandare: În cazul atribuirii contractelor de lucrări se va utiliza criteriul "în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut". În situaţia în care se atribuie un contract care are ca obiect proiectarea şi execuţia de lucrări, se poate utiliza criteriul "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" în care ponderea totală însumată a factorilor de evaluare, alţii decât preţul, nu trebuie să depăşească 30% din total pentru a nu distorsiona rezultatul aplicării procedurii.
74. Completarea fisei de date a achiziţiei > Fişa de date a achiziţiei cuprinde informaţii şi instrucţiuni privind: - > autoritatea contractantă, în special cu privire la adresa - inclusiv telefon, fax, e-mail - persoane de contact, mijloace de comunicare etc.; - > adresa de unde se poate achizitiona, descarca documentaţia de atribuire; - > activitatea autorităţii contractante; - > faptul ca se achiziţionează în numele altei autorităţi (dacă este cazul); - > modul de obţinere de clarificări şi alte informaţii; - > soluţionarea litigiilor; - > Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, inclusiv adresa, telefon, fax, e-mail; - > obiectul contractului de achiziţie publică şi durata acestuia; - > modul în care se va finaliza procedura; - > după caz, acordul-cadru, durata acestuia, numărul de operatori, valoarea minima şi maxima a unui contract subsecvent; - > existenta loturilor şi modul de abordare; - > acceptarea/neacceptarea de oferte alternative; - > codul CPV; - > cantitatea produselor; - > garanţii; - > termen de valabilitate a ofertei; - > procedura aplicată şi dacă aceasta are ca etapa finala licitaţia electronică; - > cerinţele minime de calificare, precum şi documentele care urmează să fie prezentate pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate; - > data limita de depunere (ora/zi/luna/an), locul de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire; - > informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi financiare; - > informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a ofertei; - > informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire. Modelul fisei de date este prevăzut în formularul nr. 9 "Fişa de date a achiziţiei".
75. Stabilirea formularelor şi modelelor > Documentaţia de atribuire conţine şi formularele stabilite de către autoritatea contractantă pe baza modelelor prevăzute în prezentul ghid. > Modelele au caracter de recomandare şi pot fi adaptate de autoritatea contractantă. > Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele formulare: - fişa de date a achiziţiei; - formularul de oferta; - formularul de contract; - formularul de scrisoare de garanţie, dacă se solicita; - formularul privind declaraţii. Modelele formularelor de oferta sunt prevăzute în formularele nr. 10 A, B şi C "Formular de oferta". Modelul scrisorii de garanţie de participare este prevăzut în formularul nr. 11 "Scrisoare de garanţie bancară". Modelele declaraţiilor sunt prevăzute în formularele nr. 12 A-I.
76. Constituirea garanţiei de participare, dacă este cazul > Garanţia de participare protejeaza autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al ofertantului pe întreaga perioadă derulata până la încheierea contractului de achiziţie publică. Recomandare: Solicitati garanţia de participare în procedurile de atribuire a contractelor care sunt relativ complexe sau ori de câte ori aveti semnale ca respectiva piaţa de produse, servicii sau lucrări nu este încă stabilă. Cuantumul garanţiei de participare > Garanţia de participare se stabileşte: - în suma fixa; - într-un cuantum de maximum 2% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică. Valabilitatea garanţiei de participare > Perioada de valabilitate a garanţiei de participare va fi cel puţin egala cu perioada de valabilitate a ofertei. Modalităţi de constituire Autoritatea contractantă poate alege una sau mai multe dintre următoarele modalităţi de constituire: > scrisoare de garanţie bancară; > depunerea la casieria autorităţii contractante: - a unui ordin de plată sau unei file cec, însoţită de un document prin care se specifică destinaţia; - a unei sume de bani. Recomandare: Verificaţi pentru conformitate elementele cuprinse în scrisoarea de garanţie bancară de participare. Scrisoarea de garanţie bancară trebuie: 1) prezentată în original şi anexată/ataşată la coletul cu oferta; 2) să facă referire expresă la procedura organizată de autoritatea contractantă; 3) sa conţină în clar denumirea autorităţii contractante în favoarea căreia s-a constituit; 4) sa conţină valoarea garanţiei care să corespundă sumei fixe solicitate prin documentaţia de atribuire; 5) să aibă înscrisă valabilitatea pentru care a fost constituită, care trebuie să corespundă cu cea înscrisă în documentaţie; 6) sa conţină parafa lizibila a băncii emitente şi/sau semnatura autorizata; 7) să fie emisă pentru operatorul economic care a depus oferta. Restituirea garanţiei de participare Garanţia de participare se restituie: - > ofertantului câştigător: în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de buna execuţie sau după încheierea acordului-cadru; - > ofertanţilor necâştigători: după semnarea contractului de achiziţie publică sau după încheierea acordului-cadru, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei. Reţinerea garanţiei de participare > Ofertantul pierde garanţia de participare dacă: - îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia; - oferta sa fiind stabilită câştigătoare, nu constituie garanţia de buna execuţie în perioada de valabilitate a ofertei şi oricum nu mai târziu de 15 zile de la semnarea contractului; - oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuza să semneze contractul de achiziţie publică sau sa încheie acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei.
77. Notificarea Ministerului Finanţelor Publice privind verificarea procedurala Sunt supuse verificării procedurale: > contractele de lucrări a căror valoare estimată, fără TVA, este mai mare sau egala cu 250.000 euro; > contractele de servicii a căror valoare estimată, fără TVA, este mai mare sau egala cu 40.000 euro; > contractele de furnizare a căror valoare estimată, fără TVA, este mai mare sau egala cu 40.000 euro; > acordurile-cadru încheiate în vederea atribuirii contractelor cu valori mai mari decât pragurile de mai sus.
78. Definitivarea documentaţiei de atribuire Documentaţia de atribuire se definitiveaza prin verificarea claritatii şi veridicitatii informaţiilor cuprinse în actele şi formularele stabilite. Se pot preciza în documentaţia de atribuire instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii privind reglementările referitoare la impozitare, precum şi cele referitoare la protecţia mediului. Aceasta obligaţie a autorităţii contractante se considera îndeplinită şi dacă s-au indicat instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementările respective. Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita operatorilor economici sa indice în cadrul ofertei faptul ca la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia muncii. ETAPA 3 Chemarea la competiţie
79. Elaborarea şi publicarea anunţului de participare În vederea asigurării transparenţei atribuirii contractelor de achiziţie publică, autoritatea contractantă, ori de câte ori doreşte sa atribuie un contract de achiziţie publică sau sa încheie un acord-cadru, are obligaţia de a publică un anunţ de participare. - Anunţul de participare trebuie transmis spre publicare atunci când: > se iniţiază, pentru atribuirea contractului de achiziţie publică sau pentru încheierea acordului-cadru, procedura de: - licitaţie deschisă; - licitaţie restrânsă; - dialog competitiv; - negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; > se iniţiază procesul de atribuire a unui contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii, în acest caz publicându-se un anunţ simplificat; > se organizează un concurs de soluţii. - Anunţul de participare trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre, dar, de regula, nu mai mult de 650 de cuvinte. În cazul aplicării procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau negociere, anunţul de participare la etapa de selectare/preselectare a candidaţilor trebuie să conţină: > criterii de selecţie/preselecţie; > regulile aplicabile; > numărul minim al candidaţilor ce vor fi selectaţi sau preselectati; > numărul maxim al candidaţilor ce vor fi selectaţi sau preselectati; > data limita de depunere a candidaturilor şi locul. - Anunţul de participare se publică în: - SEAP - Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a - Achiziţii publice - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă este cazul. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Notă: Obligativitatea publicării în JOUE apare începând cu 1 ianuarie 2007, │ │în toate situaţiile în care: │ │ > valoarea estimată a contractului de furnizare sau servicii este mai mare │ │decât echivalentul în lei a 125.000 euro - pentru sistemul clasic; │ │ > valoarea estimată a contractului de furnizare sau servicii este mai mare │ │decât echivalentul în lei a 420.000 euro - pentru sistemul de utilităţi; │ │ > valoarea estimată a contractului de lucrări este mai mare decât │ │echivalentul în lei a 5.000.000 euro. │ │ Se realizează până la 1 ianuarie 2007 direct de către autoritatea │ │contractantă, utilizând adresa de internet http://simap.europa.eu. │ │ De la 1 ianuarie 2007 se realizează prin sistemul SEAP. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
80. Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita şi de a obţine documentaţia de atribuire. > Documentaţia de atribuire poate fi obţinută: - în urma unei solicitări a fiecărui operator economic interesat; sau - prin accesarea directa şi nerestrictionata a unui fisier electronic, care va fi disponibil în SEAP şi pe pagina de internet proprie. În cazul procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv şi negociere documentaţia aferentă primei etape cuprinde informaţii complete cu privire la condiţiile de participare, precum şi prezentarea detaliată a modalitatii de acordare a punctajului pe baza căruia se vor selecta, respectiv preselecta candidaţii.
81. Răspunsul la solicitarile de clarificări Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire/selectare/preselectare. Răspunsurile - însoţite de întrebările aferente - se transmit către toţi operatorii economici care au obţinut documentaţia de atribuire. Răspunsul la clarificări se transmite cu cel puţin 6 zile înainte de data limita de depunere a ofertelor.
82. Reguli de comunicare şi transmitere a datelor Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea trebuie să se transmită în scris. Orice document scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii. Documentele scrise pot fi transmise prin oricare din următoarele modalităţi: > prin posta; > prin fax; > prin mijloace electronice; > prin orice combinaţie a celor de mai sus. > Documentelor transmise prin mijloace electronice le sunt aplicabile prevederile legale privind semnatura electronică. > Operatorul economic poate transmite o solicitare de participare: - în scris: - prin posta; - prin fax; - prin mijloace electronice; - prin orice combinaţie a celor de mai sus; - prin telefon.
83. Reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese Participarea - Orice operator economic, indiferent de naţionalitate, are dreptul de a participa la procedura de atribuire: > individual sau > într-un grup de operatori. În funcţie de etapa la care participa în cadrul procedurilor de atribuire, operatorii economici pot avea calitatea de: > ofertant, dacă depune oferta; > candidat, dacă depune candidatura în cadrul unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv; > concurent, dacă prezintă un proiect în cadrul unui concurs de soluţii. Participarea operatorilor economici într-un grup de operatori se poate realiza ca: > asociat; sau > subcontractant. Asocierea > Mai mulţi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comuna, jura a exista obligaţia legalizarii. > Legalizarea asocierii se poate solicita numai dacă oferta comuna este declarata câştigătoare şi o astfel de solicitare reprezintă o condiţie necesară pentru îndeplinirea viitorului contract. Subcontractarea > Ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnica posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. > Dacă se solicita, ofertantul are obligaţia de a preciza: - partea/părţile din contract pe care intenţionează sa o/le subcontracteze; şi - datele de recunoaştere ale subcontractanţilor. Exemplu: Dacă la o procedură de atribuire a unui contract de lucrări depune oferta comuna un operator economic "X" în asociere cu un alt operator economic "Y", şi acelaşi operator economic "X" depune şi oferta individuală, atunci autoritatea contractantă este indreptatita sa excludă de la procedura atât asocierea formată din "X" şi "Y", cat şi pe operatorul economic "X" care a depus oferta individuală. Exemplu: Dacă într-o procedură de atribuire sunt depuse numai oferte de către o întreprindere-mama şi, separat, de către o filiala a sa, atunci ofertanţii sunt excluşi şi, implicit, se va anula procedura. Oferte Prin oferta se înţelege actul juridic prin care operatorul economic îşi manifesta voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnica. Prin oferta alternativa se înţelege acea oferta care se poate abate într-o anumită măsura de la cerinţele documentaţiei de atribuire şi pe care ofertanţii o pot depune numai în cazul în care criteriul de atribuire este "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic". Prin oferta comuna se înţelege orice oferta depusa de mai mulţi operatori economici asociaţi în vederea participării la procedura de atribuire. Prin candidatura se înţelege documentele prin care un candidat îşi demonstreaza: - situaţia personală; - capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; - situaţia economică şi financiară; - capacitatea tehnica şi profesională, în vederea obţinerii invitatiei de participare pentru depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv. Interdicţii Operatorul economic nu are dreptul, în cadrul aceleiaşi proceduri: - sa participe în doua sau mai multe asocieri; - să depună o candidatura/oferta individuală şi o alta candidatura/oferta comuna; - să depună o ofertă individuală şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte. Operatorul economic nu poate depune în cadrul aceleiaşi proceduri decât o singura oferta. Recomandare: În cazul în care la o procedură sunt depuse doua oferte, din care una de către o asociere formată din firma "X" şi "Y" şi cealaltă de o firma "Z" având ca subcontractant pe "Y", atunci autoritatea contractantă este indreptatita sa respingă ambele oferte pentru cauza imorala. Limitarea participării - Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca participarea la procedura de atribuire să fie permisă numai: > unor ateliere protejate; > acelor ofertanţi care se angajează sa îndeplinească contractul în contextul unor programe de angajare protejata în cadrul cărora majoritatea angajaţilor implicaţi sunt persoane cu dizabilitati care, prin natura sau gravitatea deficienţelor lor, nu pot exercita o activitate profesională în condiţii normale. Conflictul de interese Un conflict de interese reprezintă situaţia în care angajatul public are un interes personal care ar putea influenţa în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor sale de serviciu. Conflictele de interese apar atunci când salariaţii sau oficialii din sectorul public sunt influentati sau par a fi influentati de interese personale atunci când îşi desfăşoară activitatea. Perceperea unui conflict de interese aparent poate fi la fel de dăunătoare ca şi un conflict existent, pentru ca submineaza încrederea publicului în integritatea instituţiei implicate şi a funcţionarilor săi. Conflictul de interese poate fi împărţit în interese: > financiare; > nefinanciare. Interesele financiare pot implica un câştig real sau potenţial care poate fi obţinut cu ajutorul unui funcţionar public, oficial guvernamental sau al unei persoane alese prin vot sau prin intermediul unui membru al familiilor acestor categorii de persoane, care au proprietăţi, deţin acţiuni sau au o anumită poziţie într-o societate care participa la o procedură de achiziţie publică, accepta cadouri sau alte atenţii sau primesc un venit dintr-o a doua slujba. Beneficiul nu reprezintă neapărat o cantitate de bani care trece din mana în mana, poate să însemne şi o creştere a valorii proprietăţii datorită unei decizii favorabile emise în acest scop sau datorită alegerii unui anumit operator economic drept câştigător al unei proceduri de achiziţie publică. Interesele nefinanciare, de obicei, duc la apariţia puterii politice sau a unui control sporit. Ele pot aparea din relaţii personale sau de familie sau din implicarea în activităţi sportive, sociale sau culturale. În ordonanţa se precizează în mod clar câteva situaţii ce pot duce la apariţia conflictului de interese. Astfel, pentru evitarea intrării în conflict de interese: - Persoana fizica sau juridică care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are dreptul de a fi: - ofertant; - ofertant asociat; - subcontractant, dar numai în cazul în care este în măsura sa demonstreze ca implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natura sa distorsioneze competiţia. - Persoana fizica sau juridică care este implicata direct în procesul de verificare sau evaluare a candidaturilor, respectiv ofertelor, nu are dreptul de a fi: - candidat; - ofertant; - ofertant asociat; - subcontractant, sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire. Incompatibilităţi Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare, respectiv de evaluare a candidaturilor, respectiv ofertelor, următoarele persoane: > soţ/sotie, ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare al unuia dintre ofertanţi/candidaţi; > persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes sau acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi; > persoane aflate într-o situaţie care, în mod obiectiv, induce dubii cu privire la asigurarea imparţialităţii pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor. După numirea comisiei de evaluare, membrii acesteia sunt obligaţi sa dea o declaraţie de interese, imparţialitate şi confidenţialitate. Modelul declaraţiei de confidenţialitate şi imparţialitate este prezentat în formularul nr. 13 "Declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate". Nu este întotdeauna uşor să se decidă când interesul personal şi datoria publică sunt sau ar putea să fie în conflict unul cu celălalt. Toată lumea are interese personale, importante pentru ea sau pentru cei apropiati. Persoanele care lucrează în sectorul public nu pot întotdeauna evita situaţiile când aceste interese intră în conflict cu deciziile pe care le iau sau cu activitatea lor. Faptul ca exista asemenea interese nu reprezintă neapărat o problemă; cel mai important lucru este cum sunt ele abordate. Integritatea instituţiei publice şi a salariaţilor săi va fi protejata şi riscul apariţiei corupţiei va fi redus dacă instituţia are politici şi proceduri de rezolvare a potentialelor conflicte de interese. ETAPA 4 Derularea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică
84. Primirea candidaturilor şi selectarea/preselectarea candidaţilor, dacă este cazul Candidaturile se depun numai în cazul aplicării procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau negociere. Termene acordate pentru depunerea candidaturilor Pentru depunerea candidaturilor se acordă o perioadă de cel puţin 37 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare. Posibilităţi de reducere a termenelor În cazul licitaţiei restrânse, perioada de timp cuprinsă între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare la etapa de selectare a candidaţilor şi data limita de depunere a candidaturilor poate fi redusă după cum urmează:
85. Dacă: > valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (art. 55 din ordonanţa), atunci:
86. Dacă: > valoarea estimată a contractului este egala sau mai mica decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci: Reducerea termenelor în cazul dialogului competitiv Perioada de timp cuprinsă între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare la etapa I a procedurii şi data limita de depunere a candidaturilor poate fi redusă după cum urmează:
87. Dacă: > valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci:
88. Dacă: > valoarea estimată a contractului este egala sau mai mica decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci: Reducerea termenelor în cazul negocierii cu anunţ prealabil de participare: Perioada de timp cuprinsă între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare la etapa I a procedurii şi data limita de depunere a candidaturilor poate fi redusă după cum urmează:
89. Dacă: > valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci:
90. Dacă: > valoarea estimată a contractului este egala sau mai mica decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci: - zile -
91. Derularea rundelor de discuţii, dacă este cazul Rundele de discuţii se derulează în cazul procedurilor de dialog competitiv şi negociere. Acestea se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii de participare, concomitent, tuturor candidaţilor admişi. Invitaţiile de participare trebuie să conţină: > referinţe privind anunţul de participare publicat; > adresa la care vor avea loc discutiile; > data lansării sesiunilor de discuţii; > limba/limbile în care se vor derula discutiile; > precizări privind documentele suplimentare ce trebuie depuse în vederea verificării declaraţiilor date sau completării documentelor prezentate în prima etapa.
92. Termene minime pentru elaborarea ofertelor Licitaţie deschisă Pentru depunerea ofertelor se acordă o perioadă de cel puţin 52 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare. Reducerea termenelor: Perioada de timp cuprinsă între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare şi data limita de depunere a ofertelor poate fi redusă după cum urmează:
93. Dacă: > valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; > nu a fost publicat un anunţ de intenţie, atunci:
94. Dacă: > valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; > a fost publicat un anunţ de intenţie, atunci:
95. Dacă: > valoarea estimată a contractului este mai mica sau egala cu pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; > exista doar obligaţia publicării anunţului de participare în SEAP, atunci: Licitaţie restrânsă În cazul licitaţiei restrânse ofertele se depun la etapa a II-a a acestei proceduri, după ce s-a realizat într-o primă etapa selectarea candidaţilor. Etapa de evaluare a ofertelor se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii de participare operatorilor economici selectaţi în prima etapa, însoţită de documentaţia de atribuire. Invitaţia de participare trebuie transmisă cu cel puţin 40 de zile înainte de data limita de depunere a ofertelor. Reducerea termenelor: Perioada de timp cuprinsă între data transmiterii invitatiei de participare în etapa a II-a a procedurii şi data limita de depunere a ofertelor poate fi redusă după cum urmează:
96. Dacă: > valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; > nu a fost publicat un anunţ de intenţie, atunci:
97. Dacă: > valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; > a fost publicat un anunţ de intenţie, atunci:
98. Dacă: > valoarea estimată a contractului este egala sau mai mica decât pragurile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci: Dialog competitiv În cazul aplicării procedurii de dialog competitiv, data limita pentru depunerea ofertelor finale se stabileşte de comun acord cu candidaţii preselectati, în cadrul rundelor de dialog. Se transmite o invitaţie de participare la etapa de evaluare a ofertelor finale, care trebuie să conţină: > referinţe privind anunţul de participare publicat; > data limita stabilită pentru depunerea ofertelor; > adresa la care se transmit ofertele; > limba/limbile în care trebuie elaborate ofertele; > data deschiderii ofertelor; > precizări referitoare la prezentarea unor documente suplimentare. Negociere În cazul aplicării procedurii de negociere, oferta finala se depune în ultima şedinţa de negociere stabilită de către autoritatea contractantă. Cererea de oferte Invitaţia de participare trebuie trimisa spre SEAP cu cel puţin 10 zile înainte de data limita de depunere a ofertelor. Perioada de timp cuprinsă între data transmiterii invitatiei de participare şi data limita de depunere a ofertelor poate fi modificată după cum urmează: Concursul de soluţii Pentru depunerea ofertelor se acordă o perioadă de cel puţin 52 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.
99. Primirea ofertelor Pot participa la procedura şi operatorii economici care nu au achiziţionat direct documentaţia de atribuire. Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta: > numai prin posta; > direct la sediul autorităţii sau la alta adresa specificată. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Atenţie! Solicitarile de participare şi/sau ofertele pot fi transmise prin │ │mijloace electronice numai dacă: │ │ > informaţiile referitoare la posibilităţile specifice de transmitere │ │electronică, inclusiv criptarea, sunt disponibile pentru orice operator │ │economic interesat; │ │ > dispozitivele electronice de receptionare garantează în mod corespunzător│ │ integritatea şi confidenţialitatea datelor recepţionate; │ │ > operatorii economici trebuie să transmită înainte de data limita de │ │transmitere documentele, certificatele, declaraţiile şi altele asemenea │ │solicitate în cazul în care acestea nu sunt disponibile în format electronic. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Prin garantarea integrităţii şi confidenţialităţii datelor recepţionate se înţelege faptul ca dispozitivele electronice, prin caracteristicile tehnice pe care le deţin şi/sau prin procedurile specifice utilizate, permit îndeplinirea în mod cumulativ a cel puţin următoarelor condiţii: > poate fi determinat cu precizie momentul exact al primirii ofertelor sau solicitărilor de participare, precum şi, dacă este cazul, a unor planuri/proiecte; > înainte de data limita de transmitere a datelor, nicio persoana nu are acces la datele transmise; > accesul neautorizat este clar detectabil; > numai persoane autorizate au dreptul de a stabili sau modifica data de vizualizare a datelor recepţionate; > accesul la datele recepţionate este posibil, în toate etapele procesului, numai printr-o acţiune simultană a cel puţin două persoane sau sisteme autorizate şi numai după data de vizualizare stabilită; > după data de vizualizare a datelor recepţionate, accesul la datele respective rămâne posibil numai pentru persoanele autorizate sa vizualizeze datele respective.
100. Desfăşurarea şedinţei de deschidere Ofertele se deschid la data şi locul indicate în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la şedinţa de deschidere a ofertelor. În prima etapa a licitaţiei restrânse, dialogului competitiv şi a negocierii prezenta candidaţilor nu este obligatorie. În cadrul şedinţei de deschidere a ofertelor, comisia de evaluare verifica modul de respectare a regulilor formale de depunere şi prezentare a ofertelor şi a documentelor care le însoţesc. Plicurile vor fi deschise de către preşedintele comisiei de evaluare, care are obligaţia de a anunta următoarele informaţii: > denumirea (numele) ofertanţilor; > modificările şi retragerile de oferte; > existenta garanţiilor de participare; > elementele principale ale propunerilor financiare, inclusiv preţul; > cursul de referinţa care va sta la baza comparării preţurilor la evaluarea ofertelor prezentate într-o alta moneda; > propuneri de oferte alternative (dacă este cazul); > orice alte detalii şi precizări pe care comisia de evaluare le considera necesare. Orice decizie cu privire la calificarea ofertanţilor, respectiv candidaţilor, sau, după caz, cu privire la evaluarea ofertelor va fi luată de către comisia de evaluare în cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor. Comisia de evaluare va întocmi un proces-verbal de deschidere care trebuie să includă informaţiile anunţate de către preşedintele comisiei. Procesul-verbal privind şedinţa de deschidere a ofertelor va fi semnat de către membrii comisiei şi de către reprezentanţii ofertanţilor care sunt prezenţi la deschiderea ofertelor. Modelul procesului-verbal privind şedinţa de deschidere a ofertelor se găseşte în formularul nr. 14 "Proces-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor".
101. Modul de lucru al comisiei de evaluare Membrii comisiei de evaluare sunt nominalizaţi, de regula, din cadrul compartimentului intern de achiziţii. Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de către preşedintele comisiei de comun acord cu membrii acesteia. Persoana responsabilă pentru atribuirea contractului este preşedintele comisiei. Se are în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii şi perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor. Dacă stabilirea ofertei câştigătoare se face pe bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflecta prin punctajul individual acordat fiecărei oferte în parte. Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborand în acest sens o nota individuală care se ataşează la Raportul procedurii de atribuire.
102. Examinarea şi evaluarea ofertelor Comisia de evaluare are obligaţia de a desfăşura activităţile de examinare şi evaluare numai la sediul autorităţii contractante. Solicitarea prezentării documentelor care lipsesc Dacă se constată că unul sau mai mulţi ofertanţi/candidaţi au omis să prezinte anumite documente prin care se confirma îndeplinirea cerinţelor privind: - situaţia personală; - capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; - situaţia economică şi financiară; - capacitatea tehnica sau profesională, comisia de evaluare va solicita ofertanţilor/candidaţilor respectivi să prezinte documentele care lipsesc. Comisia de evaluare va lua toate măsurile necesare astfel încât solicitarea sa parvina în timp util ofertanţilor/candidaţilor. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Atenţie! Comisia de evaluare nu are dreptul de a permite şi de a solicita │ │prezentarea unui document care lipseşte, dacă: │ │ > în documentaţia de atribuire a fost menţionat expres faptul ca, în caz de│ │neprezentare a respectivului document, nu este permisă completarea ulterioară,│ │neprezentarea având ca efect descalificarea ofertantului/candidatului; │ │ > ofertantul/candidatul respectiv, deşi cunoştea cerinţele, a omis sa │ │prezinte mai mult de 3 dintre documentele solicitate în cadrul documentaţiei │ │de atribuire; │ │ > prin acceptarea prezentării documentului respectiv se creează un avantaj │ │evident în raport cu ceilalţi ofertanţi/candidaţi, aducandu-se atingere │ │principiului tratamentului egal. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Corectarea viciilor de forma > Viciile de forma ale documentelor şi ofertelor prezentate de către operatorul economic se remediaza de către comisia de evaluare, dar numai cu acceptul acestuia. Prin viciu de forma se înţelege o eroare sau omisiune din cadrul unui document, a carei corectare nu creează un avantaj evident în raport cu ceilalţi participanţi şi nu altereaza sensul şi conţinutul informaţiilor existente iniţial în documentul respectiv. Clarificările privind propunerea tehnica şi calificarea > Se stabilesc care sunt: - clarificările; - completările formale; - confirmările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. > Se stabileşte perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificarilor. Omisiuni sau neconcordante > Dacă în cadrul propunerii tehnice se constata anumite omisiuni sau neconcordante, se va considera ca aceasta răspunde în mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, numai atunci când estimarea valorică a eventualelor omisiuni sau neconcordante nu reprezintă mai mult de 3% din valoarea preţului ofertat în cadrul propunerii financiare. > Dacă în cadrul propunerii tehnice se constata existenta unor omisiuni sau neconcordante a căror estimare valorică nu reprezintă mai mult de 3% din valoarea preţului ofertat în cadrul propunerii financiare, se solicita ofertantului completarea sau remedierea acestora în conformitate cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini. Recomandare: În cazul în care se solicita completarea sau remedierea acestei omisiuni, aceasta va putea fi acceptată numai dacă nu se va schimba poziţia în clasament a ofertantului în urma adaugarii valorii de 3%. Corectarea erorilor aritmetice > Erorile aritmetice se pot corecta numai cu acceptul ofertantului. > În cazul în care ofertantul nu accepta corecţia acestor erori, atunci oferta se considerată a fi neconforma. > Erorile aritmetice se corecteaza după cum urmează: - dacă exista o discrepanta între preţul unitar şi preţul total, trebuie luat în considerare preţul unitar, iar preţul total va fi corectat corespunzător; - dacă exista o discrepanta între litere şi cifre, trebuie luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător. Respingerea ofertelor Prin oferta inacceptabila se înţelege oferta care: > a fost depusa după data şi ora limita de depunere a ofertelor; > a fost depusa la o alta adresa decât cea stabilită în anunţul de participare; > nu a fost însoţită de garanţia de participare asa cum a fost solicitată în documentaţia de atribuire; > a fost depusa de un ofertant care nu îndeplineşte cerinţele minime de calificare; > constituie o alternativa la prevederile caietului de sarcini, alternativa care nu poate fi luată în considerare din următoarele motive: - în anunţul de participare nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative; - respectiva oferta alternativa nu respecta cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini; > conţine în propunerea financiară un preţ care depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv; > prezintă un preţ neobisnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, iar justificările primite nu au fost concludente; > nu asigura respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile specifice de muncă şi de protecţia muncii, dacă acest lucru a fost solicitat; > a fost depusa de un ofertant care în ultimii 2 ani, din motive imputabile acestuia, nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile contractuale, fapt care a produs sau este de natura sa producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia. Prin oferta neconforma se înţelege oferta care: > nu satisface cerinţele caietului de sarcini; > conţine propuneri referitoare la clauze contractuale care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă; > conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurente şi care nu pot fi justificate; > conţine vicii de forma sau erori aritmetice a căror remediere nu a fost acceptată de ofertant; > este revocată/modificată ulterior deschiderii, cu excepţia licitaţiei electronice. Prin oferta admisibilă se înţelege oferta corespunzătoare din punct de vedere al documentaţiei de atribuire.
103. Stabilirea ofertei câştigătoare > Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile, pe baza aplicării criteriului pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. > Dacă criteriul utilizat a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", atunci evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare oferta în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire. > Dacă criteriul utilizat a fost "preţul cel mai scăzut", atunci evaluarea ofertelor se realizează prin compararea preţului, fără TVA, al fiecărei oferte în parte şi prin întocmirea, în ordinea descrescătoare a preţurilor respective, a clasamentului pe baza căruia se stabileşte oferta câştigătoare. Dacă şi preţurile ofertate sunt egale, atunci autoritatea contractantă are dreptul: - fie de a solicita ofertanţilor care au oferit cel mai mic preţ o noua propunere financiară în plic închis, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui noua propunere financiară are preţul cel mai scăzut; - fie de a atribui contractul de achiziţie publică unuia dintre ofertanţii care au oferit cel mai mic preţ, pe baza aplicării unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic. Recomandare: Atunci când alegeti între doua oferte care au acelaşi preţ, puteti opta pentru oferta care conţine în proporţie mai mare de 50% produse a căror origine - determinata conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 din 12 octombrie 1992, cu modificările ulterioare - este din state membre ale Uniunii Europene sau din tari terţe cu care Comunitatea Europeană a încheiat acorduri bilaterale sau multilaterale prin care se asigura un acces comparabil întreprinderilor din statele membre pe pieţele ţărilor respective, în detrimentul unei oferte care conţine în proporţie de mai puţin de 50% astfel de produse. Recomandare: Dacă la procedura de licitaţie deschisă se depune o singura oferta corespunzătoare, atunci autoritatea contractantă este indreptatita sa atribuie contractul ofertantului respectiv numai dacă preţul reprezintă răspunsul pieţei. Recomandare: Dacă la procedura de cerere de oferte a carei publicitate a fost realizată numai prin SEAP se depune o singura oferta corespunzătoare, atunci autoritatea contractantă este indreptatita sa atribuie contractul ofertantului respectiv numai dacă preţul reprezintă răspunsul pieţei.
104. Anularea procedurii de achiziţie publică, dacă este cazul Procedura de atribuire a contractului se anulează atunci când: > nu a fost posibila asigurarea unui nivel satisfăcător al concurentei; > au fost depuse numai oferte inacceptabile, neconforme sau necorespunzătoare; > au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare; > abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibila încheierea contractului. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Notă: Procedura de atribuire se considera afectată în cazul în care se │ │îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: │ │ > în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau în modul de aplicare a │ │procedurii de atribuire se constata erori sau omisiuni care au ca efect │ │încălcarea principiilor prevăzute de ordonanţa; │ │ > autoritatea contractantă se afla în imposibilitate de a adopta măsuri │ │corective fără ca acestea sa conducă, la rândul lor, la încălcarea │ │principiilor prevăzute de ordonanţa. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
105. Elaborarea raportului privind procedura de atribuire Raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă: > denumirea şi sediul autorităţii contractante; > obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau sistemului de achiziţie dinamic; > dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor participanţi la procedura; > dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor selectaţi şi neselectati, precum şi motivele care au stat la baza selectării sau neselectarii respectivilor candidaţi; > denumirea/numele ofertanţilor participanţi la procedura; > denumirea/numele ofertanţilor respinsi şi motivele care au stat la baza acestei decizii; > dacă este cazul, motivele concrete pentru care una sau mai multe dintre oferte au fost respinse ca urmare a considerarii preţurilor prezentate ca fiind neobisnuit de scăzute; > denumirea/numele ofertantului/ofertanţilor a cărui/căror oferta a fost declarata câştigătoare şi motivele care au stat la baza acestei decizii; > în cazul ofertantului/ofertanţilor câştigător/castigatori, partea din contract pe care acesta/aceştia au declarat ca o subcontracteaza, împreună cu denumirea/numele subcontractanţilor; > dacă este cazul, justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire. Modelul raportului procedurii de atribuire se regaseste în formularul nr. 15 "Raportul procedurii de atribuire". Modul de desfăşurare a fiecărei proceduri se regaseste în formularele nr. 16 A - G - "Pasi de urmat". ETAPA 5 Atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru
106. Notificarea rezultatului Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa candidaţii/ofertanţii despre deciziile referitoare la: - atribuirea contractului de achiziţie publică; - încheierea acordurilor-cadru; - admiterea într-un sistem de achiziţie dinamic; - dacă este cazul, anularea procedurii de atribuire şi eventuala iniţiere ulterioară a unei noi proceduri. Ofertantul/ofertanţii câştigător/castigatori sunt informati cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentate. Ofertanţii/candidaţii care au fost respinsi sau a căror oferta nu a fost declarata câştigătoare sunt informati asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective, după cum urmează: - fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a candidaturii sale; - pentru fiecare oferta respinsă, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere; - fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă, conformă şi corespunzătoare, dar care nu a fost declarata câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează sa i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru. Modelul comunicării acceptării ofertei câştigătoare se regaseste în formularul nr. 17A, iar modelul comunicării rezultatului procedurii de atribuire este prezentat în formularul nr. 17B.
107. Perioada de asteptare Contractul de achiziţie publică se semnează după o perioadă de asteptare. Perioada de asteptare poate fi utilizata de persoanele care se considera lezate de un act al autorităţii contractante, în legătură cu procedura de achiziţie publică, pentru a-l contesta. În cazul contractelor a căror valoare este mai mare sau egala cu pragul prevăzut la art. 124 din ordonanţa, perioada de asteptare până la semnarea contractului este de 15 zile de la notificarea rezultatului. În cazul contractelor a căror valoare este mai mica decât pragul prevăzut la art. 124 din ordonanţa, perioada de asteptare până la semnarea contractului este de 7 zile de la notificarea rezultatului.
108. Soluţionarea contestaţiilor > Situaţie premisa: orice act al autorităţii contractante care încalcă dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice poate conduce la apariţia litigiilor. > Este act al autorităţii contractante: - orice act administrativ; - lipsa emiterii unui act administrativ sau al oricărui alt act, refuzul de a-l emite; - orice alt act în afară celor de mai sus, care produce sau poate produce efecte juridice. > Subiectul activ - persoana care se considera vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim - poate fi orice persoană care îndeplineşte, în mod cumulativ, următoarele condiţii: - are un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achiziţie publică pentru a cărui atribuire se aplică prevederile ordonanţei; - a suferit, suferă sau risca sa sufere un prejudiciu, ca o consecinţa a unui act al autorităţii contractante, de natura sa producă efecte juridice. > Opţiunile de valorificare a dreptului sau interesului legitim afectat sunt: -> calea administrativ-jurisdicţională prin adresare Consiliului, în condiţiile ordonanţei; sau -> în justiţie, în condiţiile legii contenciosului administrativ. > Obiectul contestaţiei consta în pretenţia concretă dedusă judecaţii şi poate fi, după caz: - anularea actului; - obligarea autorităţii contractante de a emite un act; - obligarea autorităţii contractante de a lua orice alte măsuri necesare pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire. > Competenţa de soluţionare a contestaţiilor este data de opţiunea părţii vătămate: - fie Consiliului; - fie instanţei de judecată. > Consiliul este competent: - să soluţioneze contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului; - să se pronunţe asupra legalităţii procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate în atribuirea unui contract de achiziţie publică; - sa emita opinie asupra litigiului dedus judecaţii, dacă instanţa de judecată solicita acest lucru. > Instanţa de judecată are competenţa exclusiva în soluţionarea: - litigiilor privind acordarea de despăgubiri; - litigiilor apărute după încheierea contractului de achiziţie publică. > Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor: - legalităţii; - celeritatii; - contradictorialităţii; - dreptului la apărare. Contestaţia > Contestaţia se formulează în scris de către partea care se considera vătămată. > Participanţii în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire se pot asocia la contestaţie printr-o cerere proprie care trebuie să conţină toate elementele prevăzute pentru contestaţie. > Contestaţia trebuie să conţină următoarele elemente: - numele, domiciliul sau reşedinţa contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul şi codul unic de înregistrare. În cazul persoanelor juridice se vor indica şi persoanele care le reprezintă şi în ce calitate; - denumirea şi sediul autorităţii contractante; - denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi procedura de atribuire aplicată; - obiectul contestaţiei; - motivarea în fapt şi în drept a cererii; - mijloacele