ANEXĂ din 19 decembrie 2019

Pe scurt

Această anexă aduce modificări și completări la Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008. Principalul său scop este de a detalia structura administrativă și organizatorică a Bisericii Ortodoxe Române, atât în țară, cât și în străinătate.

Ce reglementează

Structura Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor și Episcopiilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv sediile acestora.
Titulatura ierarhilor (mitropoliți, arhiepiscopi, episcopi) și posibilitatea acordării de ranguri onorifice.
Organismele centrale deliberative, executive, de judecată și administrative ale Bisericii Ortodoxe Române.
Atribuțiile Sfântului Sinod, inclusiv cele legate de unitatea dogmatică, liturgică și canonică, precum și de înființarea sau desființarea eparhiilor.

Cui îi privește

Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române (Patriarhul, mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari și arhiereii-vicari).
Credincioșii ortodocși români, atât din țară, cât și din afara granițelor României.

Puncte cheie

Sfântul Sinod se compune din Patriarhul României și toți mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari și arhiereii-vicari în funcție.
Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru (primăvara și toamna) și ori de câte ori este nevoie în ședințe extraordinare.
Aprobarea Statutului și a regulamentelor de aplicare, precum și modificarea acestora, necesită o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți ai Sfântului Sinod.
Înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schimbarea titulaturii eparhiilor și mitropoliilor se aprobă cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți ai Sfântului Sinod.

Textul legii

ANEXĂ din 19 decembrie 2019 privind modificări și completări la Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008 Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 13 bis din 10 ianuarie 2020 Notă ... Conținută de ORDINUL nr. 116 din 19 decembrie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 13 din 10 ianuarie

Modificări și completări la Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008
I. Mitropolia Munteniei și Dobrogei, cuprinzând:
Arhiepiscopia Bucureștilor, cu sediul în municipiul București. ...
Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanța. ...
Arhiepiscopia Târgoviștei, cu sediul în municipiul Târgoviște. ...
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Argeș. ...
Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, cu sediul în municipiul Buzău. ...
Arhiepiscopia Dunării de Jos, cu sediul în municipiul Galați. ...
Episcopia Sloboziei și Călărașilor, cu sediul în municipiul Slobozia. ...
Episcopia Alexandriei și Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria. ...
Episcopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu. ...
Episcopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea. ... ... II. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, cuprinzând:
Arhiepiscopia Iașilor, cu sediul în municipiul Iași. ...
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sediul în municipiul Suceava. ...
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, cu sediul în municipiul Roman. ...
Episcopia Hușilor, cu sediul în municipiul Huși. ... ... III. Mitropolia Ardealului, cuprinzând:
Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu. ...
Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia. ...
Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea. ...
Episcopia Covasnei și Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc. ...
Episcopia Devei și Hunedoarei, cu sediul în municipiul Deva. ... ... IV. Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, cuprinzând:
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca. ...
Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, cu sediul în municipiul Baia Mare. ...
Episcopia Sălajului, cu sediul în municipiul Zalău. ... ... V. Mitropolia Olteniei, cuprinzând:
Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova. ...
Arhiepiscopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea. ...
Episcopia Severinului și Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin. ...
Episcopia Slatinei și Romanaților, cu sediul în municipiul Slatina. ... ... VI. Mitropolia Banatului, cuprinzând:
Arhiepiscopia Timișoarei, cu sediul în municipiul Timișoara. ...
Arhiepiscopia Aradului, cu sediul în municipiul Arad. ...
Episcopia Caransebeșului, cu sediul în municipiul Caransebeș. ... ... VII. Mitropolia Basarabiei, autonomă și de stil vechi și Exarhat al Plaiurilor, cuprinzând:
Arhiepiscopia Chișinăului, cu sediul în municipiul Chișinău. ...
Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), cu sediul în orașul Bălți. ...
Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în orașul Cahul. ...
Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari. ... ... VIII. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, cuprinzând:
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, cu sediul la Paris. ...
Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu sediul la Roma. ...
Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei, cu sediul la Madrid. ... ... IX. Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, cuprinzând:
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, cu sediul la Nurnberg. ...
Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm. ... ... X. Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, cu sediul la Chicago, cuprinzând:
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii, cu sediul la Chicago (SUA). ...
Episcopia Ortodoxă Română a Canadei, cu sediul la St. Hubert/Montreal (Quebec, Canada). ... ... XI.

(41)Episcopia Daciei Felix, cu sediul în Vârșeț, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române. ... XII.

(42)Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei, cu sediul în Gyula, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române. ... XIII.

(43)Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române. ... XIV. Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetu Marmației, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române. ... XV. Reprezentanțe și comunități ale Patriarhiei Române în străinătate: Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (Așezământul Românesc de la Ierusalim; Așezământul Românesc de la Ierihon cu Centrul de Studii și Pelerinaje "Sfântul Cuvios Ioan Iacob", Așezământul Românesc de la Iordan), Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene (Bruxelles), Comunitatea Ortodoxă Română din Sofia (Bulgaria), Comunitatea Ortodoxă Română din Turcia (Istanbul), Comunitatea Ortodoxă Română din Africa de Sud (Johannesburg), Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru (Nicosia), Reprezentanța Patriarhiei Române de la Tokyo (Japonia) și Comunitatea Ortodoxă Română din Osaka (Japonia), Comunitatea Ortodoxă Română din Siria (Damasc) și altele, înființate conform principiilor înscrise la art. 8 alin.

(1)și art. 14 alin.

(11)din prezentul Statut. ... XVI. Unități ortodoxe române din străinătate, care păstrează legături spirituale și culturale cu Patriarhia Română: Așezămintele Românești din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu și alte schituri sau chilii), precum și alte unități asemănătoare acestora. ... ... 2.

(2)Titulatura mitropoliților, arhiepiscopilor și episcopilor este cea a mitropoliei sau a eparhiei în care păstoresc. Titulatura episcopilor-vicari patriarhali, a episcopilor-vicari și a arhiereilor-vicari se stabilește de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului României pentru episcopii-vicari patriarhali și a Chiriarhului locului pentru episcopii-vicari și arhiereii-vicari.

(3)Ierarhii eparhioți din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut și cu importanță pastoral-misionară, administrativă și cultural-națională, care s-au distins printr-o slujire chiriarhală deosebită și îndelungată a Bisericii, la propunerea Patriarhului României, făcută în consultare cu Sinodul Permanent, pot primi, cu aprobarea Sfântului Sinod, ranguri cu titlu personal, de mitropolit onorific cei dintre arhiepiscopi și de arhiepiscop onorific cei dintre episcopi, eparhia păstrându-și în continuare locul stabilit în dipticele canonic și administrativ al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, episcopiile vechi pot deveni arhiepiscopii, pe baza unei motivații temeinice. ... 3.

(3)În cazul înființării de noi eparhii în afara granițelor țării, mitropolitul locului sau delegatul Sfântului Sinod va proceda la organizarea eparhiilor nou-înființate, inclusiv întocmirea statutelor eparhiilor respective, informând periodic Patriarhia Română despre stadiul misiunii sale. ... 4. Articolul 9

(1)În Biserica Ortodoxă Română, la nivel central, funcționează organisme deliberative, executive, de judecată și administrative.

(2)Organismele centrale deliberative ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:

a)Sfântul Sinod, ...
b)Sinodul Permanent, ...
c)Adunarea Națională Bisericească. ...

(3)Organismele centrale executive ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:

a)Patriarhul României, ...
b)Consiliul Național Bisericesc, ...
c)Permanența Consiliului Național Bisericesc. ...

(4)Organismele centrale de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:

a)Consistoriul Arhieresc Prim, ca instanță de judecare în fond a cauzelor ierarhilor, ...
b)Consistoriul Arhieresc Ultim, ca instanță de judecare în apel a cauzelor ierarhilor, ...
c)Consistoriul Superior Bisericesc, ca instanță de judecare în recurs a cauzelor clericilor de mir sancționați cu caterisirea; ...
d)Consistoriul Superior Bisericesc Monahal, ca instanță de judecare în recurs a cauzelor monahilor clerici sancționați cu caterisirea. ...

(5)Organismele centrale administrative ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:

a)Cancelaria Sfântului Sinod, ...
b)Administrația Patriarhală. ... ... 5.

(1)Organismele centrale deliberative și executive bisericești sunt valabil constituite cu prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor lor și iau hotărâri cu jumătate plus unu din voturile valide, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 14 alin.

(7),

(10)și

(12)- alegerea de Patriarh al României,

(15)și

(16)din prezentul Statut. Pentru situațiile care privesc alegerile sau retragerile de ierarhi, votul organismelor centrale deliberative sau executive este secret, iar pentru situații de procedură, votul este deschis.

(3)Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de către președinte, cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru ședință, iar, în cazuri excepționale, în cel mai scurt timp posibil. ... 6. Organismele centrale deliberative ... 7. Articolul 12

(1)Sfântul Sinod se compune din: Patriarhul României și toți mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari și arhiereii- vicari în funcție. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.

(2)Președintele Sfântului Sinod este Patriarhul României. În absența Patriarhului, președinte al Sfântului Sinod este, în ordine, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, mitropolitul Ardealului, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, mitropolitul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalți mitropoliți, arhiepiscopi sau episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română (diptice).

(3)Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului României. ... 8. Articolul 13

(1)Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru în perioadele de primăvară și toamnă, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni și în ședințe solemne.

(2)Sfântul Sinod este autoritatea canonică disciplinară și de judecată centrală a membrilor săi în ultimă instanță.

(3)Sfântul Sinod este autoritatea canonică disciplinară de cercetare și de judecată în primă și ultimă instanță a Patriarhului României. ... 9. Articolul 14Atribuțiile Sfântului Sinod sunt următoarele:

(1)păstrează unitatea dogmatică, liturgică și canonică, statutară și regulamentară, în Biserica Ortodoxă Română, precum și comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă;

(2)promovează coresponsabilitatea, consultarea și cooperarea între ierarhii săi, în timpul și între ședințele de lucru, prin conslujire la diferite evenimente bisericești centrale și regionale, prin scrisori de felicitare, prin conlucrare permanentă între sinoadele mitropolitane învecinate, la nivel pastoral-misionar, social-filantropic și cultural, prin întrajutorarea frățească a eparhiilor mai sărace din interiorul și din afara granițelor țării și prin solidaritate spirituală și materială exprimată în cazuri de urgență (dezastre, calamități naturale etc.);

(3)examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic și pastoral-misionar, pe care o soluționează în conformitate cu învățătura Bisericii Ortodoxe și hotărăște, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericești de orice natură;

(4)se îngrijește de sfințirea Marelui Mir, potrivit cerințelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;

(5)aprobă canonizarea sfinților și emite tomosul sinodal de canonizare;

(6)exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor recunoscute și organizațiilor religioase, la învățământul teologic și religios, la asistența socială și religioasă, la patrimoniul cultural-național, în special cel bisericesc, precum și în alte domenii importante pentru Biserică și societate;

(7)aprobă, prin vot deschis, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și regulamentele de aplicare a acestuia și modifică textul acestor documente când este strict necesar;

(8)inițiază și aprobă acorduri și parteneriate cu Statul și cu alte instituții în domenii de interes general bisericesc;

(9)exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general ale societății;

(10)aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schimbarea titulaturii eparhiilor (episcopiilor și arhiepiscopiilor) și mitropoliilor din Patriarhia Română, iar, în cazul înființării de noi eparhii, emite tomosul sinodal de înființare;

(11)are dreptul și îndatorirea de a se îngriji de păstorirea credincioșilor ortodocși români din din afara granițelor României, în care scop aprobă sau retrimite, motivat, spre amendare, statutele de organizare și funcționare a eparhiilor (episcopiilor și arhiepiscopiilor) și mitropoliilor, precum și ale altor unități bisericești din afara granițelor României, și adresează acestora îndemnuri pastorale;

(12)alege, cu două treimi din totalul voturilor valide, pe Patriarhul României, iar cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe mitropoliții, arhiepiscopii și pe episcopii eparhioți pentru eparhiile din Patriarhia Română;

(13)alege, cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari și pe arhiereii-vicari;

(14)emite gramata sinodală pentru întronizarea Patriarhului României;

(15)hotărăște, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, cu privire la retragerea ierarhilor și stabilește drepturile acestora;

(16)aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, propunerea de hotărâre a Consistoriului Arhieresc Ultim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare;

(17)aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale preoților și diaconilor sancționați prin caterisire care, după recurs, a rămas definitivă și irevocabilă, dacă aceștia, timp de mai mulți ani, au dat sau nu dovadă de pocăință și îndreptare;

(18)aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale ierarhilor sancționați prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhierească, care, după recurs, a rămas definitivă și irevocabilă, dacă aceștia, timp de mai mulți ani, au dat sau nu dovadă de pocăință și îndreptare;

(19)stabilește criteriile după care arhimandriții sau preoții văduvi (prin deces) sunt eligibili pentru slujirea de arhiereu;

(20)aprobă propunerile Sinoadelor mitropolitane privind componența Consistoriului Superior Bisericesc și a Consistoriului Superior Bisericesc Monahal;

(21)aprobă propunerile Sinodului Permanent privind componența Consistoriului Arhieresc Prim și a Consistoriului Arhieresc Ultim;

(22)aprobă sau respinge hotărârile Consistoriului Superior Bisericesc și ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile clericilor de mir și din cinul monahal sancționați prin caterisire;

(23)aprobă sau respinge, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, hotărârile Consistoriului Arhieresc Ultim;

(24)îndrumă și supraveghează ca activitatea organismelor deliberative și executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii și Patriarhia Română să se desfășoare potrivit prevederilor statutare și regulamentare bisericești;

(25)inițiază și cultivă relații frățești interortodoxe, relații de dialog și cooperare intercreștină și interreligioasă pe plan național și internațional;

(26)aprobă, la solicitarea Chiriarhului, înființarea, organizarea, funcționarea și desființarea unităților de învățământ teologic preuniversitar (școli de cântăreți bisericești/școli de arte și meserii, seminarii teologice liceale) și universitar (departamente și facultăți de teologie) și a altor unități de învățământ organizate de Biserica Ortodoxă Română, precum și normele privind predarea Religiei în școlile de stat, particulare și confesionale;

(27)stabilește normele privind învățământul confesional de toate nivelurile, precum și programele pentru catehizarea tinerilor și adulților;

(28)aprobă înființarea și desființarea instituțiilor media scrise (reviste, ziare și periodice oficiale) și audiovizuale (radio, televiziune și altele) ale Patriarhiei Române și ale centrelor eparhiale, la propunerea temeinic motivată a Patriarhului României sau a chiriarhilor eparhiilor din țară și din afara granițelor țării, în scopul păstrării, promovării și apărării unității de credință și a unității vieții bisericești;

(29)aprobă normele activității misionar-pastorale și pe cele pentru promovarea vieții religioase și morale a clerului;

(30)stabilește normele activității de asistență social-filantropică pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română și aprobă măsurile pentru organizarea asistenței religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine pentru copii și pentru bătrâni, așezăminte sociale și medicale destinate persoanelor defavorizate etc.;

(31)aprobă înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundațiilor bisericești cu caracter național, care sunt constituite și conduse de către Biserica Ortodoxă Română;

(32)acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru înființarea, organizarea și, respectiv, desființarea asociațiilor și fundațiilor cu caracter național, altele decât cele bisericești, care au fondator unic sau membri asociați unități de cult, având conducere proprie formată din creștini ortodocși, și care contribuie la opera misionară, socială, culturală, educativă din Patriarhia Română, activând în eparhiile acesteia;

(33)aprobă sau respinge motivat raportul financiar anual și rapoartele semestriale de activitate ale asociațiilor și fundațiilor care funcționează cu binecuvântarea Sfântului Sinod, pe care acestea au obligația de a le prezenta Cancelariei Sfântului Sinod;

(34)inițiază, autorizează și supraveghează traducerea, diortosirea, editarea și difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea și răspândirea cărților de cult și acatistelor, a calendarului bisericesc, manualelor de teologie și a manualelor de Religie;

(35)supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic și canonic, lucrările de arhitectură, pictură, sculptură și alte forme de artă bisericească ortodoxă și ia măsurile cuvenite în caz de abateri;

(36)aprobă anual modul de constituire și de repartizare a Fondului central misionar;

(37)instituie fonduri speciale și stabilește modul de constituire și destinația acestora;

(38)aprobă sau respinge motivat propunerile chiriarhilor de acordare a rangului de arhimandrit;

(39)aprobă sau respinge motivat solicitările primite la Patriarhia Română sau la eparhii din partea unor instituții sau persoane fizice, pentru cercetarea academică, publicistică sau de altă natură a documentelor din Arhivele Patriarhiei Române ori din arhivele Centrele eparhiale, privind viața personală și activitatea ierarhilor;

(40)interpretează, în formă definitivă și obligatorie, pentru toate organismele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare. ... 10. Articolul 16

(1)Sfântul Sinod poate invita la lucrările comisiilor sale, pentru consultări, profesori de teologie și specialiști din alte domenii.

(2)Asociațiile și fundațiile menționate la art. 14 alin.

(31)și

(32)au obligația de a prezenta Cancelariei Sfântului Sinod, de două ori pe an (primăvara și toamna), rapoarte privind activitatea desfășurată și, o dată pe an, raportul privind situația financiară.

(3)Patriarhia Română, prin Corpul de control financiar și audit, poate verifica inopinat situația financiară și patrimonială a respectivelor asociații sau fundații, împreună sau separat de cenzor sau comisia de cenzori. În cazul în care constată deficiențe și lipsuri, Patriarhia Română adoptă măsuri pentru remedierea acestora.

(4)Nu intră în atribuțiile Sfântului Sinod să devină, în fața autorităților de Stat, garantul sau reprezentantul organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), chiar dacă unele dintre acestea funcționează cu aprobarea Bisericii; acestea se vor adresa direct instituțiilor de resort în nume propriu, ca fiind dedicate unor activități specifice. ... 11.

(2)Sinodul Permanent se compune din Patriarhul României și toți mitropoliții în funcție de la eparhiile din țară și din afara granițelor României. Din Sinodul Permanent fac parte și alți 3 ierarhi eparhioți (un arhiepiscop și 2 episcopi) desemnați anual de Sfântul Sinod.

(3)Președintele Sinodului Permanent este Patriarhul României. În lipsa Patriarhului, ședințele Sinodului Permanent sunt prezidate în ordinea prevăzută de art. 12 alin.

(2)din prezentul Statut.

(4)Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de către Președinte, ori de câte ori este nevoie.

(7)Dispozițiile art. 16 alin.

(1)din prezentul Statut se aplică și cu privire la ședințele Sinodului Permanent. ... 12. Articolul 18

(1)Sinodul Permanent exercită, în timpul dintre ședințele Sfântului Sinod, următoarele atribuții:

a)exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în relațiile ei cu Statul și în probleme de interes general ale societății; ...
b)sprijină, în diferite forme, predarea Religiei în școlile de Stat, particulare și confesionale; ...
c)inițiază și sprijină traducerea, diortosirea, editarea și distribuirea Sfintei Scripturi și a cărților de cult, inclusiv a acatistelor, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie și a manualelor de religie; ...
d)semnalează Sfântului Sinod literatura teologică și spirituală sincretistă și confuză; ...
e)hotărăște în privința înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale Patriarhiei Române, cu excepția bunurilor sacre, care sunt inalienabile. ...

(2)Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală pentru mitropoliți, pentru ierarhii din afara României aflați sub directa autoritate a Patriarhiei Române și pentru episcopii-vicari patriarhali în ceea ce privește abaterile acestora.

(3)Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală care analizează și aprobă sau respinge, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, trimiterea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române în judecata Consistoriului Arhieresc Prim.

(4)Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală care aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, propunerea de hotărâre a Consistoriului Arhieresc Prim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare.

(5)Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului României sau a membrilor săi, examinează și formulează propuneri privind probleme ce urmează a fi aduse în dezbaterea Sfântului Sinod.

(6)Sinodul Permanent exercită și alte atribuții date de către Sfântul Sinod sau prin Statut și regulamente.

(7)Sinodul Permanent aduce la cunoștință Sfântului Sinod, pentru aprobare, hotărârile luate în timpul dintre ședințele acestuia. ... 13.

(1)Adunarea Națională Bisericească este alcătuită din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii, un cleric și 2 mireni, delegați de Adunările eparhiale din țară și din jurul granițelor, pe termen de 4 ani. Ei pot fi delegați pentru cel mult două mandate.

(3)Președintele Adunării Naționale Bisericești este Patriarhul României. În lipsa Patriarhului României, ședințele sunt prezidate în ordinea prevăzută de art. 12 alin.

(2)din prezentul Statut. ... 14. Articolul 22Atribuțiile Adunării Naționale Bisericești sunt următoarele:

(1)susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române;

(2)avizează regulamente de aplicare ale prezentului statut cu privire la domenii de activitate date în competența sa de către Sfântul Sinod;

(3)la propunerea Patriarhului României, alege membrii Consiliului Național Bisericesc;

(4)adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale, social-filantropice, economice și fundaționale ale Bisericii;

(5)stabilește mijloacele de ajutorare ale organismelor și instituțiilor centrale bisericești;

(6)examinează și aprobă Raportul general anual al Consiliului Național Bisericesc privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română și hotărăște cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru buna desfășurare a vieții bisericești;

(7)aprobă contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al instituțiilor centrale bisericești cu scop misionar;

(8)aprobă bugetul general al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al instituțiilor centrale bisericești cu scop misionar;

(9)aprobă măsuri unitare privind administrarea bunurilor mobile și imobile, aflate în proprietatea sau folosința unităților de cult din întreaga Biserică Ortodoxă Română, precum și a celor fundaționale;

(10)aprobă proiecte sociale, culturale, educaționale și comunicaționale ale Bisericii Ortodoxe Române;

(11)stabilește mijloacele de ajutorare a românilor din afara granițelor țării;

(12)exercită și alte atribuții care îi sunt date prin Statut, prin regulamentele bisericești sau de către Sfântul Sinod. ... 15. e) Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești. ...

(2)La lucrările Comisiei pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești pot fi invitați și reprezentanți clerici și mireni ai eparhiilor ortodoxe române din afara granițelor țării, când ordinea de zi impune acest fapt. ...

Organismele centrale executive ...
A. Patriarhul României ... ...
Articolul 24Patriarhul României este Întâistătătorul între ierarhii Bisericii Ortodoxe Române și președintele organismelor centrale deliberative și executive bisericești. ...
Articolul 25

(1)Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este și Arhiepiscopul Bucureștilor și Mitropolitul Munteniei și Dobrogei.

(2)Titulatura sa este: "Preafericirea Sa, Preafericitul Părinte (N), Arhiepiscopul Bucureștilor, Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, Locțiitorul tronului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române" sau "Patriarhul României".

(3)În conformitate cu Sfintele Canoane, cu tradiția panortodoxă și cu practica Bisericii Ortodoxe Române, la serviciile religioase Patriarhul României este pomenit de către mitropoliți, mitropoliții sunt pomeniți de către ierarhii sufragani, iar arhiepiscopii și episcopii sunt pomeniți de către preoții slujitori.

(4)Patriarhul României poartă ca însemne distinctive: o cruce și două engolpioane, haine de culoare albă: reverendă și rasă, culion și camilafcă având cruce.

(5)Patriarhul României exercită drepturile și îndeplinește îndatoririle prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut și de regulamentele bisericești.

(6)În exercitarea drepturilor și îndatoririlor sale, Patriarhul României emite: tomosuri patriarhale, gramate patriarhale, acte patriarhale, decizii și dispoziții patriarhale, acte de acordare a unor ordine, distincții și ranguri bisericești, prevăzute de prezentul Statut și de regulamentele bisericești. ... 20. Articolul 26Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are următoarele atribuții:

(1)convoacă și prezidează organismele centrale deliberative și executive bisericești și veghează pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;

(2)convoacă Sfântul Sinod în cel mult trei zile, în cazuri de urgență și de forță majoră;

(3)când constată că aplicarea unei hotărâri a Sfântului Sinod nu mai este favorabilă vieții bisericești, convoacă Sinodul Permanent, într-o ședință extraordinară, pentru a formula și propune Sfântului Sinod, spre dezbatere și aprobare, o nouă hotărâre prin care se modifică sau se completează hotărârea precedentă;

(4)dispune măsurile necesare, potrivit hotărârii Sfântului Sinod, pentru pregătirea și sfințirea Marelui Mir la Patriarhia Română;

(5)reprezintă Patriarhia Română în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, în justiție și față de terți, personal sau prin delegați împuterniciți;

(6)reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relațiile cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, personal sau prin delegați;

(7)reprezintă, personal sau prin delegați, Biserica Ortodoxă Română în relațiile cu celelalte Biserici creștine, organizații intercreștine, organizații religioase și interreligioase, din țară și de peste hotare;

(8)adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu încuviințarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;

(9)efectuează vizite canonice (statutare) în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, la invitația chiriarhilor acestora;

(10)efectuează vizite irenice la celelalte Biserici Ortodoxe și adresează scrisori irenice întâistătătorilor acestora, în scopul menținerii unității Ortodoxiei și al promovării comuniunii frățești;

(11)efectuează vizite oficiale la alte Biserici creștine, la organizații creștine, religioase și civile în folosul Bisericii Ortodoxe Române;

(12)se îngrijește de îndeplinirea prevederilor statutare pentru completarea eparhiilor vacante;

(13)prezidează Sfântul Sinod pentru alegerea mitropoliților ortodocși români din țară și din afara granițelor;

(14)hirotonește împreună cu alți ierarhi și întronizează pe mitropoliți;

(15)emite tomosul patriarhal pentru proclamarea ridicării în rang a unei eparhii, pe baza aprobării Sfântului Sinod;

(16)emite gramata patriarhală pentru întronizarea mitropoliților și a chiriarhilor din afara granițelor țării care se află sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;

(17)emite gramata patriarhală pentru acordarea de ranguri onorifice unor ierarhi (arhiepiscop sau mitropolit onorific);

(18)numește locțiitori de mitropoliți în cazul vacanței scaunelor mitropolitane;

(19)sfătuiește frățește pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din țară și din afara granițelor și conciliază eventuale neînțelegeri dintre aceștia;

(20)sesizează Sinodul Permanent, printr-o adresă scrisă, cu privire la abaterile mitropoliților, ale ierarhilor aflați sub autoritatea directă a Patriarhiei Române și ale episcopilor-vicari patriarhali, solicitând cercetarea respectivei sesizări în vederea trimiterii în judecata Consistoriului Arhieresc Prim;

(21)primește apelul motivat al unui ierarh sancționat printr-o hotărâre a Consistoriului Arhieresc Prim aprobată de Sinodul Permanent și îl trimite spre judecare Consistoriului Arhieresc Ultim;

(22)în consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidați de episcop-vicar patriarhal și prezidează alegerea acestora;

(23)în consultare cu Adunarea eparhială a eparhiei vacante, propune Sinodului Permanent 2 (doi) candidați pentru slujirea de episcop eparhiot al unei eparhii aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;

(24)exercită dreptul de a primi apel și dreptul de devoluțiune în mitropolii și în eparhiile aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române pentru restabilirea ordinii canonice și administrative;

(25)numește, sancționează și revocă, într-o ședință a Permanenței Consiliului Național Bisericesc, personalul de conducere, precum și celelalte categorii de personal clerical și neclerical de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administrația Patriarhală, de la Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă, de la celelalte instituții centrale bisericești cu scop misionar, precum și personalul de la unitățile bisericești din interiorul țării și de la reprezentanțele, comunitățile și unitățile bisericești din afara granițelor țării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;

(26)convoacă și prezidează ședințele Comisiei de Pictură Bisericească, personal sau printr- un delegat, aprobă, modifică sau respinge hotărârile Comisiei, cu scopul de a promova pictura ortodoxă autentică și de a sprijini unitățile bisericești;

(27)numește pe membrii Comisiei de Pictură Bisericească, iar în caz de indisciplină sau incompetență, îi sancționează și îi revocă;

(28)emite, suspendă sau anulează atestatele de pictor/restaurator bisericesc într-o ședință a Comisiei de Pictură Bisericească, dacă ele nu corespund cu exigențele Comisiei de Pictură Bisericească;

(29)aprobă, modifică sau respinge soluțiile Comisiei de Pictură Bisericească în cazurile de apel sau arbitraj;

(30)aprobă în regim de urgență proiecte/devize de pictură bisericească și dispune măsuri pentru ducerea la îndeplinire a procedurilor legale și pentru realizarea obiectivelor aprobate;

(31)aprobă anual lista pictorilor și restauratorilor bisericești autorizați din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de Pictură Bisericească;

(32)deleagă un membru al Comisiei de Pictură Bisericească sau mai mulți pentru cercetarea sesizărilor primite de la eparhii asupra oricăror lucrări de pictură bisericească executate necorespunzător;

(33)emite, suspendă sau anulează, într-o ședință a Comisiei de Pictură Bisericească, autorizațiile în diferite domenii ale artei bisericești;

(34)sancționează pictorii sau restauratorii bisericești autorizați din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de Pictură Bisericească;

(35)aprobă formatul documentelor utilizate de Comisia de Pictură Bisericească, la propunerea acesteia;

(36)prin Decizie patriarhală, dizolvă Adunările eparhiale în vederea organizării de noi alegeri și confirmă noile Adunări eparhiale;

(37)în cazul unor acțiuni potrivnice Bisericii din partea Adunării eparhiale, la solicitarea Chiriarhului locului sau a locțiitorului acestuia, Patriarhul României, prin decizie, dizolvă respectiva Adunare eparhială în vederea organizării de noi alegeri;

(38)în mod excepțional și cu motivații justificate, în acord cu tradiția ortodoxă și cutuma românească, poate întemeia stravropighii în interes bisericesc, cu acordul prealabil al Chiriarhului locului și cu aprobarea Sfântului Sinod, pe care le organizează și administrează prin delegații săi;

(39)conferă distincții patriarhale clericilor și mirenilor din Biserica Ortodoxă Română, precum și unor personalități din țară și de peste hotare, care sprijină activitățile Patriarhiei Române;

(40)aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, cartea canonică de ieșire din Biserica Ortodoxă Română a unui cleric, de mir sau din cinul monahal, care a fost emisă de Chiriarhul lui;

(41)aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, transferul monahilor în Muntele Athos sau în mănăstiri din alte Biserici Ortodoxe autocefale, după ce au obținut în prealabil acordul Chiriarhului lor;

(42)aprobă hirotonia absolvenților instituțiilor de învățământ teologic ortodox din România pentru comunități ale eparhiilor ortodoxe române din afara țării, după ce au obținut acordul scris al Chiriarhului care le-a acordat binecuvântarea pentru studii și a Chiriarhului român din afara granițelor țării care solicită hirotonia absolventului respectiv;

(43)aprobă transferul absolvenților instituțiilor de învățământ teologic ortodox din România, într-o altă Biserică Ortodoxă autocefală, în vederea hirotoniei, după obținerea în prealabil a acordului Chiriarhului ortodox român care a acordat binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru studiile de teologie și consultarea Chiriarhului ortodox român din regiunea respectivă (Europa, America și Australia);

(44)acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru teologii ortodocși români care doresc să studieze în străinătate;

(45)aprobă aducerea moaștelor unor sfinți din afara țării, pentru pelerinaj sau în dar, în Biserica Ortodoxă Română și informează Sfântul Sinod despre aceasta;

(46)aprobă solicitările adresate eparhiilor ortodoxe române pentru pelerinaj cu moaște ale unor sfinți în afara României și informează Sfântul Sinod despre acestea;

(47)acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru trecerea moaștelor de la o eparhie ortodoxă română la alta, pentru pelerinaj sau în dar, și informează Sfântul Sinod despre aceasta;

(48)aprobă efectuarea concediului de odihnă pentru mitropoliții din țară și din afara granițelor, pentru ierarhii care sunt sub autoritatea sa directă, precum și pentru personalul angajat în instituțiile bisericești centrale și în unitățile bisericești care sunt sub autoritatea sa directă;

(49)exercită și alte atribuții prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut, de regulamentele bisericești și cele încredințate de Sfântul Sinod. ... 21. Articolul 27Pentru desfășurarea activității curente, la dispoziția Patriarhului României se află Cabinetul Patriarhului, coordonat de un vicar patriarhal, cu personalul corespunzător și serviciile aferente: secretariat, registratură, arhivă, bibliotecă etc. ... 22.

(3)Președintele Consiliului Național Bisericesc este Patriarhul României, iar în lipsă locțiitorul său, conform prevederilor art. 12 alin.

(2)din prezentul Statut. Membrii Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la ședințele Consiliului Național Bisericesc.

(5)Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali și inspectorul general bisericesc sunt membri permanenți ai Consiliului Național Bisericesc, cu vot consultativ.

(7)Secretar al ședințelor este vicarul patriarhal coordonator de la Cabinetul Patriarhului, iar în lipsa acestuia unul dintre consilierii patriarhali, desemnat de Patriarhul României. ... 23. Articolul 30Consiliul Național Bisericesc exercită, în timpul dintre ședințele Adunării Naționale Bisericești, atribuțiile acesteia prevăzute de art. 22 alin.

(1),

(4)și

(5), precum și următoarele atribuții:

(1)susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române;

(2)adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale, social-filantropice, economice și fundaționale ale Bisericii;

(3)stabilește mijloace de ajutorare ale organismelor și instituțiilor centrale bisericești;

(4)întocmește raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naționale Bisericești;

(5)întocmește contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar;

(6)întocmește bugetul general al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar;

(7)aprobă planul de activitate al editurii, tipografiei și atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă;

(8)aprobă modul de administrare a bunurilor mobile și imobile ale Administrației Patriarhale, ale Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, ale celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar și ale fundațiilor bisericești centrale;

(9)stabilește normele (instrucțiunile) de administrare a bunurilor bisericești centrale, în materiile care nu sunt stabilite printr-o altă normă statutară sau regulamentară;

(10)decide, după aprobarea prealabilă a Sinodului Permanent, în privința înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale Patriarhiei Române, cu excepția bunurilor sacre care sunt inalienabile;

(11)exercită și alte atribuții care îi sunt date prin statut, regulamente sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești. ... 24.

(2)Permanența Consiliului Național Bisericesc se compune din Patriarhul României, ca președinte, episcopii-vicari patriarhali, vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali și inspectorul general bisericesc, ca membri, și ia hotărâri valide prin consensul membrilor prezenți. În funcție de agenda ședinței, pot participa și conducătorii eparhiilor, reprezentanțelor, comunităților și altor unități bisericești din interiorul și din afara granițelor țării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.

(3)Din încredințarea Patriarhului României, Permanența Consiliului Național Bisericesc poate fi prezidată de unul din episcopii-vicari patriarhali sau de un delegat. În această situație, procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării Patriarhului. Hotărârile devin executorii numai după confirmarea lor în scris, de către Patriarhul României. ... 25. Articolul 32Permanența Consiliului Național Bisericesc, prezidată de Patriarhul României, exercită atribuțiile Consiliului Național Bisericesc, în perioada dintre ședințele sale, precum și următoarele competențe:

(1)susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române;

(2)adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale, social-filantropice, economice și fundaționale ale Bisericii;

(3)stabilește mijloace de ajutorare ale organismelor și instituțiilor centrale bisericești;

(4)întocmește raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naționale Bisericești;

(6)întocmește bugetul general al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar;

(7)aprobă planul de activitate al editurii, tipografiei și atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă;

(8)hotărăște cu privire la administrarea bunurilor mobile și imobile ale Administrației Patriarhale, ale Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, ale celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar și ale fundațiilor bisericești centrale;

(9)verifică și aprobă inventarul bunurilor bisericești ce aparțin Patriarhiei Române, precum și inventarele instituțiilor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, întocmite de sectorul de resort;

(10)se îngrijește de păstrarea, întreținerea și punerea în valoare a bunurilor Patriarhiei Române;

(11)acordă subvenții, ajutoare și burse instituțiilor bisericești sărace și școlilor pentru pregătirea personalului bisericesc;

(12)examinează orice problemă bisericească, misionar-pastorală, culturală, socială, administrativ-gospodărească, economic-financiară etc. din cadrul instituțiilor centrale bisericești ce urmează a face obiectul dezbaterilor organismelor centrale deliberative și executive și face propuneri statutare;

(13)examinează și definitivează dările de seamă anuale asupra activității instituțiilor centrale bisericești;

(14)prezintă spre definitivare contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al instituțiilor centrale bisericești;

(15)prezintă spre definitivare proiectul bugetului general anual al instituțiilor centrale bisericești;

(16)întocmește planurile anuale ale activității instituțiilor centrale bisericești;

(17)analizează și face propuneri Consiliului Național Bisericesc privind modul de administrare a bunurilor mobile și imobile ale instituțiilor centrale bisericești și ale fundațiilor bisericești centrale;

(18)administrează Fondul central misionar, în limita bugetului aprobat de Sfântul Sinod, și prezintă anual acestuia contul de execuție bugetară;

(19)administrează fondurile special instituite la nivelul Administrației Patriarhale potrivit destinației lor și în limita sumelor colectate, informând anual Sfântul Sinod despre situația acestora;

(20)aprobă proiectele de investiții în limita bugetului Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar;

(21)aprobă prețurile maximale ale lucrărilor de pictură bisericească, obligatorii și unitare în toate unitățile de cult din Patriarhia Română;

(22)aprobă, cu avizul Centrului eparhial, devizele suplimentare de pictură în cazuri excepționale, temeinic motivate și în procent de maxim 20% din valoarea devizului inițial;

(23)aprobă proiectele de investiții ale Comisiei de Pictură Bisericească;

(24)sprijină acțiunile cu caracter juridic și patrimonial ale Comisiei de Pictură Bisericească;

(25)evaluează de două ori pe an activitatea Comisiei de Pictură Bisericească;

(26)face demersuri pe lângă autoritățile publice centrale și locale și pe lângă alte instituții pentru obținerea de sprijin destinat activităților interne și internaționale organizate de Patriarhia Română prin instituțiile centrale bisericești, precum și pentru acordarea altor forme de sprijin de la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, în general, sau unităților de cult din interiorul sau din afara granițelor României;

(27)decide în privința folosinței bunurilor imobile bisericești ale Patriarhiei Române, cu excepția bunurilor sacre, care sunt inalienabile;

(28)hotărăște cu privire la acceptarea donațiilor, legatelor, sponsorizărilor și cumpărării de bunuri în favoarea Patriarhiei Române, pentru instituțiile sale centrale, precum și în legătură cu transmiterea folosinței bunurilor imobile bisericești (închiriere, comodat, arendare etc.), a grevării cu sarcini sau afectării de servituți a acestora;

(29)aprobă înființarea și organizarea de instituții cu caracter economic, cu sau fără personalitate juridică, distincte de instituțiile administrative centrale bisericești sau de unitățile subordonate lor, pentru susținerea activităților misionar-pastorale și social-filantropice ale acestora, în condițiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericești și legislației în vigoare;

(30)exercită și alte atribuții care îi sunt date prin Statut, regulamente și prin hotărâri ale Sfântului Sinod, ale Sinodului Permanent și ale Adunării Naționale Bisericești. ... 26. Articolul 33

(1)Permanența Consiliului Național Bisericesc se întrunește, de regulă, săptămânal, la convocarea Președintelui sau a delegatului său.

(2)Vicarul patriarhal coordonator al Cabinetului Patriarhului sau, în absența acestuia, unul dintre ceilalți consilieri patriarhali, desemnat de Președinte, întocmește procesul-verbal al ședințelor Permanenței Consiliului Național Bisericesc. ...

Articolul 34Hotărârile Permanenței Consiliului Național Bisericesc sunt duse la îndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod și de sectoarele celorlalte instituții centrale bisericești. ...
Organismele centrale administrative ... 29.

(1)În exercitarea atribuțiilor sale executive de Președinte al organismelor centrale bisericești deliberative și executive și Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul României este ajutat de:a. Cancelaria Sfântului Sinod, ... b. Administrația Patriarhală. ...

(2)Din încredințarea Patriarhului României, Cancelaria Sfântului Sinod, sectoarele Administrației Patriarhale și celelalte instituții centrale bisericești sunt coordonate de episcopii-vicari patriarhali sau de către un delegat al Patriarhului.

(4)Episcopii-vicari patriarhali îndeplinesc atribuțiile delegate lor, prin decizie, de către Patriarhul României și desfășoară activități liturgice în Capitală și în Arhiepiscopia Bucureștilor, ca delegați ai Patriarhului României, de reprezentare în fața autorităților centrale și locale, precum și în relațiile cu organizații din țară și din străinătate. ... 30.

(1)Cancelaria Sfântului Sinod este organism central administrativ al Sfântului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunării Naționale Bisericești, al Patriarhului României, al Consiliului Național Bisericesc și al Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

(3)Vicarul administrativ patriarhal și consilierul patriarhal din Cancelaria Sfântului Sinod, sub conducerea episcopului-vicar patriarhal, pregătesc lucrările pentru convocarea organismelor centrale deliberative și executive bisericești și cele care se supun examinării acestora.

(4)Cancelaria Sfântului Sinod elaborează, păstrează și pregătește pentru publicarea în revista "Biserica Ortodoxă Română", procesele-verbale ale ședințelor de lucru ale organismelor centrale bisericești, comunică tuturor centrelor eparhiale hotărârile acestora și ține evidența modului de aducere a lor la îndeplinire, cu excepția celor care sunt date în competența sectoarelor Administrației Patriarhale prevăzute de art. 38 din prezentul Statut sau altor instituții centrale bisericești.

(9)Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, ca organism central administrativ, Cancelaria Sfântului Sinod are următoarele servicii: Oficiul de reprezentare și comunicare, Oficiul canonico-juridic, Corpul de inspecție bisericească, Secretariat, Registratură și Arhivele Patriarhiei Române, Serviciul Personal (Resurse umane), Serviciul IT, Biblioteca Sfântului Sinod, Responsabil pentru protecția datelor cu caracter personal și altele, a căror activitate este organizată de vicarul administrativ patriarhal. ... 31. Articolul 36^1

(1)Corpul de inspecție bisericească are atribuții generale de inspecție bisericească în domeniile liturgic, duhovnicesc și administrativ-gospodăresc.

(2)Corpul de inspecție bisericească este coordonat de un inspector general bisericesc, care are și atribuția de referent la Consistoriul Superior Bisericesc;

(3)Membrii Corpului de inspecție bisericească își desfășoară activitatea din dispoziția Patriarhului României, potrivit atribuțiilor prevăzute de Statut, de regulamentele bisericești și de legislația în vigoare. ... 32.

(1)Administrația Patriarhală, ca organism central administrativ, are în atribuțiile sale studierea și întocmirea referatelor privitoare la problemele bisericești de competența organismelor centrale deliberative și executive, prin următoarele sectoare administrative de specialitate:a. Sectorul teologic-educațional, ... b. Sectorul social-filantropic, ... c. Sectorul cultură și patrimoniu religios (inclusiv Comisia de pictură bisericească, Comisia de arhitectură bisericească și Centrul de pregătire pentru patrimoniu), ... d. Sectorul comunicații și relații publice (Centrul de presă BASILICA), ... e. Sectorul monumente și construcții bisericești, ... f. Sectorul relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești externe, ... g. Sectorul pelerinaje, ... h. Sectorul stavropighii patriarhale și centre sociale, ... i. Sectorul economic-financiar (cu următoarele servicii: Contabilitate, Bunuri, Prognoză financiară), ... j. Control financiar și audit intern. ...

(3)Prin Decizie patriarhală, episcopii-vicari patriarhali sau delegați ai Patriarhului României coordonează sectoarele Administrației Patriarhale având colaboratori pe consilierii patriarhali de resort și pe inspectorii de specialitate. ... 33.

(5)La Administrația Patriarhală se pot numi, prin Decizie patriarhală, unul sau mai mulți vicari patriarhali, din rândurile clerului monahal și de mir, având atribuții de reprezentare și de organizare a unor activități ale Patriarhiei Române, ca delegați ai Patriarhului României. Numărul posturilor și responsabilitățile funcției de vicar patriarhal se stabilesc, prin decizie, de către Patriarhul României. ... 34. Articolul 38 se abrogă. ... 35. Articolul 39

(1)Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali și inspectorii patriarhali se numesc în condițiile art. 26 alin. 25 din prezentul Statut, dintre preoții doctori, absolvenți de masterat, licențiați în teologie sau în alte specializări, cu activități și aptitudini deosebite, fără impedimente canonice sau condamnări penale. Clericii din instituțiile centrale bisericești pot fi numiți slujitori la parohii direct (fără concurs) de către Patriarhul României.

(2)Vicarului administrativ patriarhal, vicarilor patriarhali, consilierilor patriarhali și inspectorilor patriarhali li se fixează, prin decizie a Patriarhului României, sfera de activitate și atribuțiile în cadrul Sectoarelor pe care le coordonează, ca membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc sau ca invitați.

(3)Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali și consilierii patriarhali participă la ședințele organismelor centrale deliberative și executive bisericești, cu vot consultativ, iar la ședințele Permanenței Consiliului Național Bisericesc, cu vot deliberativ.

(4)În cadrul instituțiilor centrale bisericești este încadrat, pe funcții de execuție, personal de specialitate clerical, monahal și neclerical. Acesta este numit, transferat și promovat de Patriarhul României într-o ședință a Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

(5)Toate categoriile de personal clerical, monahal și neclerical menționate la alin.

(1)și

(4)se sancționează și se revocă de către Patriarhul României într-o ședință a Permanenței Consiliului Național Bisericesc, pentru activitate necorespunzătoare sau abateri disciplinare, conform prevederilor statutare și regulamentare. ... 36.

(1)^1 Cu binecuvântarea Chiriarhului și cu aprobarea Permanenței Consiliului eparhial, se pot înființa și organiza asociații, fundații și instituții cu caracter economic, pentru susținerea activităților social-filantropice, social-medicale, cultural-educaționale și misionare ale Bisericii. ... 37.

(1)Patriarhia Română, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mănăstirea și parohia sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică, cu drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul Statut. ...

Articolul 42Înființarea și desființarea unităților componente ale Bisericii Ortodoxe Române se comunică, pentru evidență, instituției administrației publice centrale de resort. ...
Articolul 44Înființarea, desființarea și delimitarea teritorială a parohiilor se aprobă de către Permanența Consiliului eparhial, ținând seamă de cerințele misionare și pastorale din teritoriu. ...
Articolul 50În cadrul întreitei slujiri preoțești: învățătorească, sfințitoare și pastoral- misionară, parohul exercită următoarele atribuții:

(1)săvârșește Sfânta Liturghie și Laudele bisericești în duminici, sărbători și în alte zile ale săptămânii, cu rostirea cuvântului de învățătură; săvârșește Sfinte Taine și ierurgii; catehizează copii, tineri și adulți conform îndrumărilor Centrului eparhial și asigură accesul zilnic în lăcașul de cult, conform programului afișat la intrarea în biserică;

(2)preotul paroh sau unul dintre ceilalți preoți, dacă sunt mai mulți, cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului, în fiecare an școlar, va solicita aprobarea inspectoratului școlar județean pentru predarea orelor de religie la școala din parohie, dacă acestea nu sunt repartizate unui cadru didactic titular sau suplinitor;

(3)aduce la îndeplinire toate dispozițiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericești și ale organismelor bisericești centrale și eparhiale în ceea ce privește parohia;

(4)aduce la îndeplinire hotărârile organismelor eparhiale și dispozițiile autorității superioare bisericești (protopop, episcop sau arhiepiscop), precum și cele ale Consiliului parohial, referitoare la viața parohială;

(5)întocmește și duce la îndeplinire prevederile programului anual al activităților pastoral-misionare, social-filantropice și administrativ-gospodărești ale parohiei, comunicând Centrului eparhial, în scris, și credincioșilor rezultatele acțiunilor întreprinse în acest sens;

(6)fără aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, nu poate reprezenta parohia în justiție, în fața autorităților locale și față de terți, personal sau prin delegați. În aceeași măsură, clericii din parohii, în virtutea jurământului de ascultare (subordonare) față de Chiriarh depus la hirotonie, nu pot să compară în fața instanțelor judecătorești fără aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes personal; încălcarea acestei prevederi atrage sancțiuni canonice și disciplinare;

(7)convoacă și prezidează Adunarea parohială, Consiliul parohial și Comitetul parohial;

(8)duce la îndeplinire hotărârile Adunării parohiale și ale Consiliului parohial;

(9)ține registrul cu evidența tuturor parohienilor;

(10)ține la zi evidența botezaților, cununaților și decedaților din parohie în registrele speciale (mitricale) și emite certificate de botez și de cununie;

(11)administrează patrimoniul parohiei în conformitate cu hotărârile Adunării parohiale și ale Consiliului parohial și controlează modul de administrare a bunurilor instituțiilor culturale, social-filantropice și fundaționale bisericești din parohie;

(12)întocmește și ține la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natură, biblioteca, precum și arhiva parohiei;

(13)deține sigiliul parohiei pe durata oficiului de paroh. ... 41. Articolul 53

(1)Mai multe parohii (10-15) din cadrul unui protopopiat se constituie într-un cerc pastoral-misionar pentru desfășurarea de activități bisericești, misionar-pastorale, culturale și sociale.

(2)Chiriarhul deleagă pe unul din preoți drept coordonator al cercului pastoral-misionar. ... 42.

(3)Președintele Adunării parohiale este preotul paroh, iar dacă acesta este absent sau suspendat din funcție, un preot delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o altă parohie învecinată. În cazul în care la Adunarea parohială ia parte protopopul sau un preot delegat de către Centrul eparhial, acesta prezidează ședința. ... 43. Articolul 55Adunarea parohială exercită următoarele atribuții:

(1)alege membrii Consiliului parohial și pe cei ai Comitetului parohial;

(2)aprobă raportul de activitate al Consiliului parohial;

(3)aprobă raportul de activitate al Comitetului parohial;

(4)avizează bugetul anual al parohiei spre a fi aprobat de către Permanența Consiliului eparhial;

(5)ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea și întreținerea bisericii, a casei parohiale și a altor clădiri ale parohiei, precum și la conservarea și restaurarea patrimoniului mobil, și solicită aprobarea scrisă Permanenței Consiliului eparhial, care verifică, prin specialiștii de la Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea și calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;

(6)hotărăște înființarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-filantropic și stabilește normele pentru completarea resurselor financiare necesare parohiei;

(7)la propunerea Consiliului parohial fixează cuantumul contribuțiilor benevole de cult, potrivit nevoilor parohiei, informând despre aceasta Centrul eparhial;

(8)examinează și completează raportul anual privind desfășurarea activităților din parohie;

(9)avizează raportul anual privind situația economico-financiară a parohiei spre a fi aprobat de către Permanența Consiliului eparhial;

(10)face propuneri spre aprobare de către Consiliul eparhial, cu privire la înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale parohiei;

(11)aprobă măsuri pentru administrarea proprietăților mobile și imobile ale parohiei, supraveghind buna întreținere a edificiilor bisericești, culturale, social-filantropice și fundaționale. ... 44.

(2)Adunarea parohială este convocată de președinte, cu cel puțin o săptămână înainte de data fixată pentru întrunire, înștiințând despre aceasta pe protopop. În caz de neputință sau rea voință a parohului, constatată de Centrul eparhial, Adunarea parohială este convocată și prezidată de protopop sau delegatul acestuia, din încredințarea Chiriarhului. ... 45.

(1)Consiliul Parohial este organismul executiv al Adunării parohiale. Adunarea parohială alege din rândul ei pe membrii Consiliului parohial - în număr de 7, 9 sau 12 membri - în funcție de categoria parohiei, precum și 2-4 membri supleanți.

(2)Membrii Consiliului parohial și supleanții, persoane majore, sunt aleși pe termen de 4 ani dintre credincioșii care frecventează biserica, au o viață creștină pilduitoare, se bucură de respectul comunității și nu au fost judecați și condamnați penal; aceștia activează benevol și pot fi realeși.

(3)Membrii aceleiași familii: soțul și soția, părinții și copiii, frații, verii primari, ginerii, socrii, nașii și finii nu pot fi, în același timp, membri ai Consiliului parohial. ...

Articolul 60Pentru activitate ostilă Bisericii, comportament imoral și ofensator, membrii Consiliului parohial pot fi revocați de Permanența Consiliului eparhial, la cererea motivată a parohului, avizată de protopop, sau în urma constatării de către autoritatea superioară bisericească. Membrii revocați nu pot fi realeși timp de 5 ani în Consiliul parohial. ...
Articolul 61În afara atribuțiilor prevăzute de art. 55 alin.

(1),

(2),

(3),

(4),

(5),

(9)și

(10), între ședințele Adunării parohiale, Consiliul parohial exercită toate atribuțiile acesteia, precum și următoarele atribuții:

(1)desemnează dintre membrii Adunării parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunării eparhiale din circumscripția respectivă, pe care îl comunică protopopului, pentru aprobare;

(2)întocmește raportul anual privind situația economico-financiară a parohiei, iar o copie a acestui raport se va înainta spre informare Centrului eparhial;

(3)elaborează raportul anual privind activitatea Consiliului parohial, pe care îl prezintă spre aprobare Adunării parohiale;

(4)desemnează doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului parohial, pe care îi comunică protopopului, pentru aprobare;

(5)primește și verifică justificarea financiară anuală a gestiunii Comitetului parohial;

(6)aprobă propunerile preotului paroh privind înzestrarea bisericii cu veșminte, icoane, obiecte și cărți de cult, cele necesare pentru serviciul religios și a instituțiilor parohiale (culturale, sociale, fundaționale), precum și alocarea fondurilor corespunzătoare;

(7)veghează ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumânări, calendare, obiecte și cărți de cult, precum și tipărituri de zidire duhovnicească, să se facă numai de la Centrul eparhial, pentru susținerea activităților misionare ale eparhiei respective;

(8)unde sunt mai mulți slujitori ai altarului, încredințează, cu proces-verbal, pangarul unui alt slujitor decât parohul, cu asumarea întregii răspunderi materiale și gestionare de către acesta, iar apoi îi comunică protopopului, pentru aprobare;

(9)verifică anual și înaintează în primul trimestru al anului următor Permanenței Consiliului Eparhial inventarul bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sau folosința parohiei;

(10)întocmește proiectul de buget (venituri, cu identificarea resurselor, și cheltuieli) și raportul economic-financiar, pe care le prezintă spre avizare protopopiatului, în vederea înaintării Permanenței Consiliului eparhial spre aprobare;

(11)ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea și întreținerea bisericii, a casei parohiale și a altor clădiri ale parohiei, precum și la conservarea și restaurarea patrimoniului mobil, și solicită aprobarea scrisă Permanenței Consiliului Eparhial, care verifică, prin Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea și calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;

(12)face propuneri spre aprobare Permanenței Consiliului eparhial, cu privire la transmiterea folosinței bunurilor imobile bisericești ale parohiei (închiriere, comodat, arendare etc.), a grevării cu sarcini sau afectării de servituți a acestora, cu excepția lăcașurilor de cult.

(13)face propuneri, spre aprobare, Consiliului Eparhial, cu privire la înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale parohiei;

(14)propune Adunării parohiale, spre aprobare, cuantumul contribuțiilor de cult, potrivit nevoilor parohiei, cuantum ce va fi confirmat, modificat sau respins de Permanența Consiliului Eparhial;

(15)îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamente, hotărâri sau instrucțiuni ale autorităților superioare bisericești. ... 48.

(1)Consiliul Parohial se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie.

(2)Convocarea o face preotul paroh, cu prezentarea problemelor ce se află pe ordinea de zi. ... 49. Articolul 63Consiliul parohial deleagă unul sau doi membri care, în calitate de epitropi, sprijină parohul în administrarea corectă și eficientă a bunurilor parohiale. Numele epitropilor se comunică protopopiatului pentru aprobare. ... 50.

(1)Parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile și imobile împreună cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial, și răspunde canonic-disciplinar și administrativ-bisericesc în fața acestuia, iar pentru administrarea și gestionarea defectuoasă a averii bisericești răspunde și în fața instanțelor civile și penale, în baza legislației în vigoare.

(2)Când unele atribuții gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon slujitor de la parohie, potrivit prevederilor art. 61 alin.

(8)din prezentul Statut, acesta răspunde canonic- disciplinar, administrativ-bisericesc, civil și penal pentru gestionarea bunurilor încredințate. ... 51. Articolul 65Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are următoarele îndatoriri:

(1)administrează corect bunurile mobile și imobile ale parohiei, instituțiilor culturale, sociale și fundaționale, precum și fondurile parohiale pe baza registrelor de evidență financiar-contabilă, de gestiune și inventar;

(2)ia măsuri pentru păstrarea în siguranță a bunurilor și a documentelor de valoare ale parohiei. În caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informează, de urgență, Centrul eparhial, care ia măsurile adecvate pentru rezolvarea problemei;

(3)ia măsuri pentru restaurarea, conservarea și protejarea bunurilor mobile și imobile ale parohiei, potrivit legislației bisericești și civile în vigoare, referitoare la patrimoniul cultural-național;

(4)ține registrul de venituri și cheltuieli;

(5)prezintă anual Consiliului parohial și Adunării parohiale o informare asupra veniturilor și cheltuielilor bisericești, culturale, sociale și fundaționale, precum și asupra modului de administrare și gestionare a patrimoniului bisericesc din anul anterior;

(6)se îngrijește, împreună cu ceilalți preoți slujitori și cu epitropul sau epitropii, de luarea măsurilor pentru întreținerea, repararea și restaurarea edificiilor bisericești, bunurilor mobile și imobile parohiale, ale instituțiilor culturale, social-filantropice și fundaționale, a patrimoniului cultural-național, a casei parohiale, a curții și cimitirului parohial, precum și a altor bunuri bisericești parohiale;

(7)se îngrijește să construiască sau să cumpere o casă parohială, acolo unde nu există;

(8)se îngrijește, împreună cu ceilalți preoți slujitori și cu epitropul sau epitropii, de înscrierea în evidențele parohiale și ale autorităților centrale și locale competente a bunurilor mobile și imobile ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum și de întocmirea și buna păstrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericești, a hotărârilor organismelor bisericești centrale și eparhiale. Câte o copie legalizată a actelor de proprietate a bunurilor parohiei se păstrează la protopopiat și la Centrul eparhial;

(9)sprijinit de epitrop, încasează sumele cuvenite parohiei potrivit hotărârilor Adunării parohiale și face, la timp, plățile curente.

(10)semnează documente de administrare curentă, în calitate de reprezentant legal al parohiei, conform atribuțiilor din Decizia chiriarhală de numire și aprobărilor organismelor superioare bisericești;

(11)întocmește și ține la zi registrul inventar al bunurilor parohiei de orice natură, biblioteca, precum și arhiva parohiei;

(12)cu binecuvântarea scrisă a Chiriarhului, preotul paroh depune toate diligențele în vederea recuperării bunurilor mobile și imobile ale parohiei preluate abuziv în decursul timpului, precum și în vederea înlăturării cauzelor punctuale de abuz asupra patrimoniului bisericesc, cu sprijinul autorităților competente, străduindu-se, împreună cu membrii Consiliului parohial, să conserve și să sporească patrimoniul parohiei;

(13)împreună cu ceilalți preoți slujitori și cu membrii Consiliului parohial, este responsabil pentru asigurarea fondurilor proprii necesare întreținerii bunurilor parohiale și completării drepturilor salariale ale angajaților care deservesc parohia;

(14)administrează patrimoniul parohiei în conformitate cu hotărârile Consiliului parohial și controlează modul de administrare a cimitirului parohial, a bunurilor instituțiilor culturale, social-filantropice și fundaționale bisericești din parohie;

(15)întocmește și ține la zi registrul inventar al bunurilor parohiei de orice natură, biblioteca, precum și arhiva parohiei. ... 52.

(1)Comitetul parohial este organismul bisericesc parohial care funcționează sub președinția de drept a preotului paroh și este subordonat Consiliului parohial. Membrii Comitetului parohial sunt aleși de Adunarea parohială dintre membrii ei. Comitetul parohial are un număr dublu de membri față de cel al Consiliului parohial.

(3)Comitetul parohial este prezidat de preotul-paroh ajutat de un birou de conducere compus din: coordonator de programe, secretar și casier.

(4)Comitetul parohial poate avea prevederi și evidență gestionară proprie în cadrul bugetului parohial pentru activitățile desfășurate utilizând, sub controlul preotului paroh, același cont bancar, și face justificarea financiară anuală față de Consiliul parohial. Pentru controlul financiar al Comitetului parohial sunt desemnați doi cenzori de către Consiliul parohial. ...

organizează acțiuni multiple privind cunoașterea operelor de artă bisericească, păstrarea și promovarea tradițiilor, a folclorului și a specificului cultural local și național. ... ...
Articolul 68Parohiile pot colabora cu asociații și fundații bisericești, constituite cu aprobarea Sfântului Sinod sau cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului, sau cu filiale ale acestora. ... 55.

(2)Înființarea, desființarea, delimitarea și schimbarea întinderii teritoriale a protopopiatelor se aprobă de Permanența Consiliului eparhial, ținând seama de cerințele misionar-pastorale locale, de situarea parohiilor și filiilor dintr-o zonă geografică, precum și de posibilitățile economice de funcționare.

(3)Fiecare protopopiat are o cancelarie administrativă proprie în cadrul căreia funcționează personal clerical și neclerical, potrivit competențelor date prin Statut și regulamentele bisericești. ... 56.

(2)Protopopul se numește de către Chiriarh pe o perioadă de patru ani, într-o ședință de lucru a Permanenței Consiliului eparhial, ținându-se seama de următoarele criterii: media generală de licență în teologie - minimum 8,50, cel puțin 5 ani vechime în preoție, fără impedimente canonice sau condamnări penale, cu o activitate deosebită liturgică, administrativ-pastorală, misionară, culturală și socială, bucurându-se de o bună apreciere în societate.

(4)Protopopul, precum și celelalte categorii de personal clerical și neclerical din cancelaria administrativă a protopopiatului, se sancționează și se revocă de Chiriarh, într-o ședință de lucru a Permanenței Consiliului eparhial, pentru activitate necorespunzătoare sau abateri disciplinare. ... 57.

(3)Protopopii pot fi numiți, prin Decizie chiriarhală, pentru un nou mandat de 4 ani, doar dacă în cursul celor 4 ani de activitate au primit calificativul maxim cu ocazia evaluărilor periodice. ... 58. Articolul 71Protopopul are următoarele atribuții exercitate prin mandat, în numele Chiriarhului:

(1)îndrumă, coordonează și supraveghează activitatea bisericească a parohiilor și filiilor din protopopiat;

(2)inspectează, cel puțin o dată pe an, parohiile, filiile și așezămintele sociale din protopopiat, constatând calitatea vieții religioase, morale și sociale; verifică registrele contabile, arhiva și biblioteca, starea bisericii și a obiectelor de patrimoniu cultural mobil, a clădirilor bisericești, a cimitirelor, precum și a altor bunuri bisericești;

(3)înscrie în registrul de inspecție al parohiei procesul-verbal amănunțit privind constatările făcute. O copie a acestuia se înaintează Centrului eparhial, cu raport și propuneri, iar al treilea exemplar rămâne la protopopiat;

(4)supraveghează și îndrumă activitatea catehetică, misionar-pastorală, culturală și social-filantropică a clerului din protopopiat, astfel încât aceasta să se desfășoare în conformitate cu prevederile statutare și regulamentare bisericești, cu hotărârile Sfântului Sinod și ale organismelor eparhiale;

(5)întocmește și prezintă anual Permanenței Consiliului eparhial situația privind bunurile mobile și imobile proprietăți ale parohiilor și filiilor din protopopiat;

(6)întocmește și prezintă anual Permanenței Consiliului Eparhial situația privind bunurile mobile și imobile ale protoieriei;

(7)urmărește ca ordinele și dispozițiile autorităților superioare bisericești să fie transmise la timp unităților și personalului bisericesc din protopopiat și să fie aduse la îndeplinire;

(8)face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoți, diaconi și cântăreți bisericești;

(9)aprobă preoților și diaconilor din protopopiat până la 8 zile pe an din concediul legal de odihnă, asigurând suplinirea parohiei cu un alt preot și informând despre aceasta Centrul eparhial;

(10)aprobă concediul de odihnă personalului neclerical de la parohii și protopopiat, iar pentru personalul clerical înaintează Centrului eparhial, spre aprobare, planificarea concediului anual de odihnă;

(11)întocmește un raport anual general privind întreaga viață bisericească din protopopiat, pe care îl înaintează Chiriarhului și îl face cunoscut preoților din protopopiat la prima conferință administrativă din fiecare an;

(12)avizează asupra tuturor lucrărilor organismelor parohiale care urmează a fi supuse aprobării Centrului eparhial;

(13)avizează bugetele anuale ale parohiilor;

(14)avizează decizia de inventariere a bunurilor parohiale și aprobă propunerile preotului paroh privind componența comisiei de inventariere a bunurilor parohiale;

(15)susține acuzarea în cauzele aflate pe rolul Consistoriului disciplinar protopopesc;

(16)coordonează, supraveghează și răspunde de activitatea cancelariei administrative a protopopiatului, în conformitate cu prevederile statutare și regulamentare, cu dispozițiile date de conducerea eparhială și cu normele legislației civile în vigoare;

(17)întocmește trimestrial un raport pastoral-misionar și financiar privind activitatea protopopiatului, pe care îl înaintează pentru aprobare către Permanența Consiliului eparhial;

(18)întocmește bugetul anual al protopopiatului și îl prezintă spre aprobare Permanenței Consiliului eparhial pe care, apoi, îl va face cunoscut preoților din protopopiat într-o ședință administrativă a acestuia;

(19)propune Chiriarhului acordarea de ranguri și distincții de vrednicie clericilor și credincioșilor merituoși;

(20)face propuneri Centrului eparhial privind notarea anuală a preoților, în vederea definitivării de către Permanența Consiliului eparhial;

(21)analizează anual, împreună cu preotul paroh (și cu ceilalți preoți din parohie), configurația confesională a teritoriului parohial, informând despre aceasta Centrul eparhial;

(22)semnează documentele, în calitate de reprezentant legal al protoieriei, conform atribuțiilor din Decizia chiriarhală de numire și aprobărilor organismelor superioare bisericești;

(23)administrează corect bunurile mobile și imobile ale protoieriei, instituțiilor culturale, sociale și fundaționale, precum și fondurile protoieriei, pe baza registrelor de evidență financiar-contabilă, de gestiune și inventar;

(24)ia măsuri pentru păstrarea în siguranță a bunurilor și a documentelor de valoare ale protoieriei. În caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informează, de urgență, Centrul eparhial, care ia măsurile adecvate pentru rezolvarea problemei;

(25)ia măsuri pentru restaurarea, conservarea și protejarea bunurilor mobile și imobile ale protoieriei, potrivit legislației bisericești și civile în vigoare, referitoare la patrimoniul cultural-național;

(26)întocmește și ține la zi inventarul bunurilor protoieriei de orice natură, biblioteca, precum și arhiva protoieriei;

(27)îndeplinește și alte atribuții date de organismele eparhiale sau de Chiriarh pentru bunul mers al vieții bisericești. ... 59. Articolul 72

(1)Protopopul este, pe teritoriul protopopiatului său, reprezentantul oficial al Centrului eparhial față de autoritățile publice locale și față de terți și îndeplinește sarcinile ce-i sunt atribuite prin prezentul Statut, prin regulamentele bisericești și prin alte dispoziții în vigoare. În această calitate, lucrează cu încuviințarea Chiriarhului, pe care îl informează, în prealabil, cu privire la problemele respective.

(2)Cu aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, reprezintă protopopiatul și, când este cazul, unitățile bisericești din protopopiat, în justiție, în fața autorităților locale și față de terți, personal sau prin delegați. ... 60.

(1)Vicariatul este o unitate bisericească administrativă cu regim misionar-pastoral, aflată sub autoritatea directă a Patriarhiei Române, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii și mănăstiri.

(2)Organizarea și funcționarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului României, și care se comunică instituției administrației publice centrale de resort.

(3)Conducătorul vicariatului și protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiți de Patriarhul României dintre preoții din vicariat, în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru personalul clerical de conducere de la eparhii.

(4)Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarhul României, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu Chiriarhul locului.

(5)Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral- misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul României poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora funcționează unitățile bisericești din vicariat.

(7)Unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului primesc Antimisul sfințit, Sfântul și Marele Mir, precum și pastoralele chiriarhale de la Patriarhul României. ... 61.

(4)Mănăstirea depinde direct de Chiriarhul locului, care este conducătorul ei canonic, în condițiile art. 78 alin.

(1)din prezentul Statut. ... 62.

(3)În mănăstirea, schitul sau metocul date în folosință prin sfințire, niciunul dintre ctitori, donatori și binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosință sau amestec în conducerea, administrarea și viața spirituală a acestora. ... 63. Articolul 75 se abrogă. ... 64.

(6)Monahii care doresc să plece din diferite eparhii ortodoxe române din țară și din afara granițelor țării pentru a se stabili în Muntele Athos sau în mănăstiri aparținând altei Biserici Ortodoxe trebuie să obțină, în prealabil, aprobarea scrisă a Chiriarhului ortodox român de care depind canonic, precum și acordul Patriarhului României, la solicitarea ierarhului aparținând unei alte Biserici Ortodoxe surori.

(7)Monahii, în virtutea votului monahal al ascultării, nu pot să compară în fața instanțelor judecătorești fără aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes personal; încălcarea acestei prevederi atrage sancțiuni canonice și disciplinare. ... 65.

(1)Chiriarhul este conducătorul canonic al mănăstirilor, schiturilor și metocurilor din eparhia sa, cu excepția prevăzută de art. 26 alin.

(78)din prezentul Statut. Prin delegație din partea Chiriarhului, conducerea mănăstirii este asigurată de stareț(ă), a schitului de egumen(ă), iar a metocului de persoana anume desemnată ca administrator.

(4)Cu aprobarea scrisă a Chiriarhului, starețul(a) reprezintă mănăstirea în justiție, în fața autorităților locale și față de terți, personal sau prin delegați împuterniciți, în condițiile art. 50 alin.

(6)din prezentul Statut. ... 66.

(5)Administrarea bunurilor mănăstirești se face de stareț sau de stareță, cu ajutorul Consiliului economic și al Soborului mănăstiresc, în conformitate cu dispozițiile prezentului Statut, ale regulamentelor, hotărârilor sau instrucțiunilor date de autoritățile superioare bisericești. ... 67. Articolul 79^1

(1)Conducerea mănăstirii (schitului) are următoarele îndatoriri:

a)să rânduiască programul în așa fel încât mănăstirea (schitul) să devină un loc de aleasă viață duhovnicească, de practicare a virtuților creștinești, de evlavioasă participare la slujbele religioase, de zidire sufletească, atât pentru viețuitori, cât și pentru închinători; ...
b)să promoveze îndeletniciri potrivite cu sfințenia locului, atât pentru folosul viețuitorilor, cât și al credincioșilor, dovedind prin fapte bune dragoste față de comunitatea monahală, de Biserică și de popor; ...
c)să vegheze ca toți viețuitorii din mănăstiri și schituri, evlavioși și înclinați spre studiu, să fie îndatorați, cu binecuvântarea (aprobarea scrisă
a)Chiriarhului, să urmeze studii la instituțiile de învățământ teologic din eparhie sau din eparhiile învecinate, dacă nu există școli teologice în eparhia respectivă; ...
d)să coopereze cu Centrul eparhial în organizarea și susținerea activităților social- filantropice, culturale și misionare ale acestuia, potrivit mijloacelor materiale pe care le are mănăstirea sau schitul; ...
e)să aprovizioneze mănăstirea (schitul) cu lumânări și colportaj de la Centrul eparhial; ...
f)să asigure călugărilor sau călugărițelor condiții adecvate vieții chinoviale (de obște). ...

(2)Starețul sau stareța, ca administrator al bunurilor mănăstirești, are următoarele atribuții:

a)semnează documente, în calitate de reprezentant legal al mănăstirii, conform atribuțiilor din Decizia chiriarhală de numire și aprobărilor organismelor superioare bisericești; ...
b)încredințează membrilor Consiliului Economic, pe bază de inventare speciale, parte din bunurile mobile și imobile înscrise în inventarul general al mănăstirii, astfel: economului - obiectele din gospodăria mănăstirii; casierului - casa de bani cu toate cele ce țin de ea; eclesiarhului - biserica cu tot ce are și ține de dumnezeieștile slujbe; arhondarului - arhondaricul cu toate cele ce țin de primirea oaspeților; trapezarului - inventarul ce ține de trapeză, iar egumenului - atribuții de ordin gospodăresc și disciplinar; ...
c)gestionează corect averea mănăstirii (mobilă și imobilă), atât direct cât și prin delegații săi, purtând grijă deosebită pentru toate bunurile și mai ales pentru cele care fac parte din patrimoniul cultural-național; ...
d)ia măsuri pentru păstrarea în siguranță a bunurilor și a documentelor de valoare ale mănăstirii. În caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informează, de urgență, Centrul eparhial, care ia măsurile adecvate pentru rezolvarea problemei; ...
e)ia măsuri pentru restaurarea, conservarea și protejarea bunurilor mobile și imobile ale mănăstirii, potrivit legislației civile în vigoare și reglementărilor bisericești, referitoare la patrimoniul cultural-național; ...
f)se îngrijește, împreună cu ceilalți monahi, de luarea măsurilor pentru întreținerea, repararea și restaurarea edificiilor bisericești mănăstirești, ale instituțiilor culturale, social-filantropice și fundaționale, a stăreției, a chiliilor, a curții și cimitirului mănăstiresc, precum și a altor bunuri bisericești mănăstirești; ...
g)se îngrijește de înscrierea bunurilor mobile și imobile ale mănăstirii în evidențele mănăstirești și ale autorităților centrale și locale competente, de buna administrare a acestora, precum și de întocmirea și buna păstrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericești, a hotărârilor organismelor bisericești centrale și eparhiale. Câte o copie legalizată a actelor de proprietate a bunurilor mănăstirii se păstrează la protopopiat și la Centrul eparhial; ...
h)administrează patrimoniul mănăstirii în conformitate cu hotărârile Consiliului Economic și ale Soborului mănăstiresc și controlează modul de administrare a cimitirului mănăstirii, a bunurilor instituțiilor culturale, social-filantropice și fundaționale bisericești din mănăstire; ...
i)întocmește și ține la zi registrul inventar al bunurilor mănăstirești de orice natură, biblioteca, precum și arhiva mănăstirii; ...
j)îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamente, hotărâri sau instrucțiuni ale autorităților superioare bisericești. ...

(3)Consiliul Economic al mănăstirii are următoarele atribuții:

a)întocmește proiectul de buget (venituri, cu identificarea resurselor, și cheltuieli) și raportul economic-financiar ale mănăstirii, pe care le supune spre avizare Soborului mănăstiresc, în vederea înaintării Permanenței Consiliului Eparhial spre aprobare; ...
b)prezintă anual Soborului mănăstiresc și Permanenței Consiliului eparhial o informare asupra veniturilor și cheltuielilor bisericești, culturale, sociale și fundaționale, asupra modului de administrare și gestionare a patrimoniului bisericesc, precum și inventarul bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sau folosința mănăstirii; ...
c)hotărăște executarea micilor reparații necesare mănăstirii; ...
d)aprobă propunerile starețului sau ale eclesiarhului privind înzestrarea bisericii cu veșminte, icoane, obiecte și cărți de cult, cele necesare pentru serviciul religios și a instituțiilor mănăstirești (culturale, sociale, fundaționale), precum și alocarea fondurilor corespunzătoare; ...
e)veghează ca aprovizionarea pangarului mănăstirii cu lumânări, calendare, obiecte și cărți de cult, precum și tipărituri de zidire duhovnicească, să se facă numai de la Centrul eparhial, pentru susținerea activităților misionare ale eparhiei respective; ...
f)ține registrul de venituri și cheltuieli, prin intermediul casierului; ...
g)aprobă actele de plată încheiate de casier și aduce la îndeplinire hotărârile Soborului mănăstiresc și ale organismelor superioare bisericești; ...
h)îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamente, hotărâri sau instrucțiuni ale autorităților superioare bisericești. ...

(4)Soborul mănăstiresc are următoarele atribuții:

a)avizează proiectul de buget și raportul economic-financiar întocmite de Consiliul economic, pe care le înaintează Permanenței Consiliului Eparhial spre aprobare; ...
b)ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea și întreținerea bisericii, a stăreției, a chiliilor și a altor clădiri ale mănăstirii, precum și la conservarea și restaurarea patrimoniului mobil, și solicită aprobarea scrisă Permanenței Consiliului Eparhial, care verifică, prin specialiștii de la Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea și calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate; ...
c)face propuneri, spre aprobare, Permanenței Consiliului Eparhial, cu privire la dobândirea bunurilor imobile bisericești mănăstirești, transmiterea folosinței acestora (închiriere, comodat, arendare etc.), grevarea cu sarcini, afectarea de servituți, cu excepția lăcașurilor de cult; ...
d)face propuneri, spre aprobare, Consiliului Eparhial, cu privire la înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale mănăstirii; ...
e)verifică și înaintează anual Permanenței Consiliului Eparhial inventarul bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sau folosința mănăstirii; ...
f)îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamente, hotărâri sau instrucțiuni ale autorităților superioare bisericești. ...

(5)Controlul administrării bunurilor mănăstirești, al casei și al gestiunii se face de către exarh, de sectoarele de resort ale Centrului eparhial sau de către delegatul Chiriarhului. ... 68.

(3)Rangurile de arhidiacon, singhel, protosinghel și stareță stavroforă se acordă de către Chiriarh, iar rangul de arhimandrit se conferă de Chiriarh, cu aprobarea prealabilă a Sfântului Sinod. ... 69.

(2)Bunurile eparhiilor (episcopii și arhiepiscopii) se administrează de Consiliul Eparhial și de Permanența Consiliului Eparhial, prin Sectoarele Bunuri Bisericești, Monumente și Construcții Bisericești și Economic-financiar ale Administrației eparhiale, sub îndrumarea și controlul Chiriarhului.

(3)Bunurile reședinței episcopale și arhiepiscopale vor fi administrate de un referent sau inspector, ajutat de un econom, care vor îndeplini atribuțiile prevăzute în fișa postului. Ei se numesc de către Chiriarh, ca și celălalt personal al reședinței eparhiale. ... 70.

(2)Chiriarhul își exercită dreptul de a conduce eparhia din momentul întronizării și al primirii gramatei din partea mitropolitului său canonic, respectiv, din partea Patriarhului României pentru mitropolit și pentru chiriarhii din afara granițelor țării care se află sub autoritatea directă a Patriarhiei Române. ... 71.

(1)Pe durata vacanței, locțiitorul de arhiepiscop sau de episcop îndeplinește toate prerogativele titularului de scaun, cu excepția modificării structurilor (instituțiilor și posturilor) eparhiale și înstrăinării sau schimbării destinației bunurilor bisericești. ... 72. Articolul 88Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) exercită următoarele atribuții:

(1)exercită slujirea de învățător, slujitor al Sfintelor Taine și păstor al eparhiei sale;

(2)conduce eparhia în conformitate cu prevederile Sfintelor Canoane, ale Statutului și regulamentelor bisericești, precum și cu hotărârile Sfântului Sinod;

(3)păstrează unitatea statutară, regulamentară și administrativă bisericească și se îngrijește de aducerea la îndeplinire în cuprinsul eparhiei a hotărârilor organismelor deliberative și executive centrale și eparhiale;

(4)veghează la bunul mers al vieții bisericești din eparhie, al organismelor și instituțiilor ei;

(5)convoacă și prezidează organismele deliberative și executive ale eparhiei, precum și conferințe și întruniri ale preoților și sinaxe ale personalului monahal;

(6)reprezintă eparhia în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, în justiție și față de terți, personal sau prin delegați;

(7)reprezintă eparhia în relațiile cu cultele religioase recunoscute de pe teritoriul eparhiei, în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod;

(8)efectuează vizite canonice și pastorale în eparhie cu scopul de a intensifica viața duhovnicească a clerului și credincioșilor, precum și dinamica activității liturgice, social-misionare și administrativ-gospodărești a eparhiei;

(9)prezintă Sfântului Sinod darea de seamă anuală cu privire la activitatea pastoral- misionară și social-filantropică din eparhie;

(10)dăruiește tuturor lăcașurilor de cult din eparhie Antimisul sfințit, precum și Sfântul și Marele Mir primit de la Patriarhia Română;

(11)după o consultare prealabilă, de principiu, cu Președintele Sfântului Sinod și cu mitropolitul locului (conform canonului 34 apostolic) privind oportunitatea pastoral- misionară și administrativă a alegerii unui episcop-vicar, respectiv, arhiereu-vicar și, în consultare, prin vot secret, cu Sinodul mitropolitan, propune Sfântului Sinod doi candidați de episcop-vicar la arhiepiscopie și doi candidați de arhiereu-vicar la episcopie. Chiriarhii care au împlinit vârsta de 75 de ani și care nu au episcop-vicar sau arhiereu-vicar vor propune, statutar, doi candidați eligibili pentru această demnitate bisericească;

(12)adresează scrisori pastorale clerului și credincioșilor din eparhie;

(13)hirotonește clerici și se îngrijește de ocuparea la timp a parohiilor vacante, cu respectarea prevederilor canonice, statutare și regulamentare bisericești;

(14)numește, transferă, promovează, sancționează și revocă personalul clerical, monahal și neclerical prevăzut de art. 69 alin.

(4), art. 70 alin.

(2)și

(3), art. 105 alin.

(1)și art. 109 alin.

(1)și

(3)din prezentul Statut, în ședințe ale Permanenței Consiliului eparhial;

(15)emite decizia de încetare a activității pentru personalul clerical și neclerical, la limita de vârstă, în vederea pensionării;

(16)aprobă înființarea și desființarea de posturi la Centrul eparhial și la unitățile subordonate acestuia, în ședințe ale Permanenței Consiliului eparhial;

(17)conferă distincții clericilor și mirenilor, precum și ranguri bisericești preoților, diaconilor și personalului monahal din eparhie, cu respectarea prevederilor statutare și regulamentare bisericești;

(18)avizează, într-o ședință a Permanenței Consiliului eparhial, proiectele lucrărilor de pictură/restaurare bisericească și le trimite spre aprobare Comisiei de Pictură Bisericească, cu avizul consultativ al unui specialist în domeniu;

(19)acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru numirea personalului didactic de predare a religiei din unitățile de învățământ public și particular, pentru încadrarea personalului didactic și a personalului de conducere din școlile confesionale și de la instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar teologic din eparhia sa;

(20)eliberează Cartea canonică unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru ieșirea acestuia din eparhia sa, la solicitarea scrisă a unui ierarh ortodox român din țară, care îl primește în eparhia lui;

(21)cu acordul Patriarhului României, eliberează Cartea canonică unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru ieșirea acestuia din eparhia sa, la solicitarea scrisă a unui ierarh ortodox român din afara granițelor țării, care îl primește în eparhia lui;

(22)cu acordul Patriarhului României, eliberează Cartea canonică unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru ieșirea acestuia din Patriarhia Română, la solicitarea scrisă a unui ierarh aparținând unei alte Biserici Ortodoxe autocefale;

(23)acordă dispense bisericești de căsătorie și recăsătorire pentru credincioșii mireni, în limita prevederilor canonice;

(24)acordă concediul de odihnă personalului clerical și neclerical din administrația eparhială, protopopilor, personalului clerical de la parohii, precum și personalului monahal, pentru îngrijirea sănătății;

(25)emite decizia de numire a membrilor Consistoriului eparhial aleși de Adunarea eparhială, decizia de numire a membrilor Consistoriului eparhial monahal pe care i-a desemnat, a membrilor Consistoriilor protopopești propuși de protopop, precum și decizia de numire a apărătorilor bisericești, admiși în urma examenului pentru apărători;

(26)aprobă sau respinge motivat hotărârile pronunțate de Consistoriul eparhial, Consistoriul eparhial monahal și Consistoriile protopopești;

(27)asigură disciplina clerului și a celorlalte categorii de personal în eparhia sa, direct sau prin organismele eparhiale competente;

(28)primește plângerile aduse împotriva personalului clerical și neclerical din administrația eparhială, de la protopopiate și parohii, precum și împotriva personalului monahal și dispune măsuri corespunzătoare potrivit prevederilor canonice, statutare și regulamentare bisericești;

(29)în cazuri de vinovăție gravă poate opri de la săvârșirea celor sfinte personalul clerical din eparhia sa și dispune, fără întârziere, cercetarea cazului;

(30)poate aplica preotului sau monahului pedeapsa transferului disciplinar, prin decizie chiriarhală, când se constată că acesta influențează în rău viața parohială sau mănăstirească;

(31)aprobă, într-o ședință a Permanenței Consiliului eparhial, înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundațiilor bisericești cu caracter eparhial;

(32)acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundațiilor cu caracter local, altele decât cele care au fondator unic sau membri asociați unități de cult, precum și pentru filialele asociațiilor și fundațiilor cu caracter național, care au binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Sfântului Sinod;

(33)îndrumă și controlează direct și prin sectoarele de resort sau prin delegați, modul în care se face administrarea bunurilor eparhiale și ale unităților componente ale eparhiei;

(34)primește rapoartele sectoarelor administrației Centrului eparhial și aprobă sau respinge într-o ședință a Permanenței Consiliului eparhial rapoartele motivate ale acestora, privind bunurile eparhiale sau ale unităților din subordine;

(35)se îngrijește ca unitățile de cult și personalul din eparhie să primească sprijinul financiar alocat de la bugetul de stat, de la bugetele locale și din fondurile proprii ale eparhiei și verifică modul de utilizare a acestuia, potrivit destinației aprobate.

(36)exercită drepturile și îndeplinește îndatoririle prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut și de regulamentele bisericești, în baza cărora emite decizii și dispoziții chiriarhale, acordă ranguri bisericești și distincții;

(37)îndeplinește și alte atribuții date lui prin Sfintele Canoane, Statut și regulamentele bisericești sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod. ... 73. Articolul 89

(1)Asociațiile și fundațiile menționate la art. 88 alin. 32 și 33 au obligația de a prezenta Centrului eparhial, de două ori pe an (primăvara și toamna), rapoarte privind activitatea desfășurată și, o dată pe an, raportul privind situația financiară.

(2)Centrul eparhial, prin Corpul de control financiar și audit, poate verifica inopinat situația financiară și patrimonială a respectivelor asociații sau fundații, împreună sau separat de cenzor sau comisia de cenzori. În cazul în care constată deficiențe și lipsuri, Centrul eparhial adoptă măsuri pentru remedierea acestora. ... 74.

(1)Adunarea eparhială se compune din reprezentanții aleși ai clerului și ai credincioșilor, în proporție de o treime clerici și două treimi mireni, cu o viață morală și religioasă demnă de un creștin, care au candidat cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) ierarhului locului. Pentru activitate potrivnică Bisericii, mandatele acestora se revocă de Adunarea eparhială, la propunerea Chiriarhului. ... 75. Articolul 92Atribuțiile Adunării eparhiale sunt următoarele:

(1)susține interesele și drepturile Bisericii și ale eparhiei, conform prevederilor canonice, statutare și regulamentare bisericești;

(2)veghează la respectarea, în cuprinsul eparhiei, a măsurilor cu caracter unitar prevăzute de Statut, de regulamentele bisericești și de hotărârile organismelor bisericești centrale privitoare la administrarea bunurilor mobile și imobile ale unităților de cult din întreaga eparhie, precum și a altor bunuri patrimoniale, culturale și epitropești ale acestora;

(3)promovează activitățile educaționale, culturale, social-filantropice, misionare ale eparhiei și identifică mijloace și resurse economico-financiare pentru susținerea acestora;

(4)deleagă un cleric și 2 mireni, dintre membrii Adunării eparhiale, ca reprezentanți eparhiali, în Adunarea Națională Bisericească;

(5)alege membrii Consiliului eparhial, la propunerea Chiriarhului;

(6)alege pe cei 3 membri ai Consistoriului eparhial și pe cei 2 supleanți, la propunerea Chiriarhului;

(7)la propunerea Chiriarhului, desemnează unu sau doi clerici, după caz, pentru a fi aprobați de Sinodul mitropolitan ca membri ai Consistoriului mitropolitan;

(8)aprobă raportul general anual întocmit de Consiliul eparhial și hotărăște măsuri pentru o bună desfășurare a activităților eparhiei;

(9)aprobă contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al eparhiei, al instituțiilor și fundațiilor sale, precum și măsuri pentru asigurarea bunurilor bisericești;

(10)aprobă bugetul general al eparhiei, al instituțiilor și fundațiilor eparhiale;

(11)hotărăște cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum și ale instituțiilor și fundațiilor eparhiale, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

(12)exercită și alte atribuții date prin prezentul Statut și regulamentele bisericești. ... 76.

(2)Convocarea Adunării eparhiale, cu precizarea ordinii de zi, se face de către președinte, cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru ședință, iar în cazuri excepționale, în cel mai scurt timp posibil. ... 77.

(5)Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic și contabilul-șef sunt membri permanenți ai Consiliului eparhial, cu vot consultativ. Conducătorii instituțiilor de învățământ teologic din eparhie participă la lucrări în calitate de invitați. ... 78. Articolul 98Consiliul eparhial exercită în timpul dintre ședințele Adunării eparhiale atribuțiile acesteia prevăzute de art. 92 alin.

(1),

(2),

(3)și

(11), precum și următoarele atribuții:

(1)întocmește darea de seamă anuală asupra activității Cancelariei și sectoarelor Administrației eparhiale, a instituțiilor și fundațiilor eparhiale;

(2)întocmește și prezintă Adunării eparhiale contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al eparhiei, al instituțiilor și fundațiilor sale și propune măsuri de asigurare a bunurilor bisericești;

(3)întocmește bugetul general anual al eparhiei, al instituțiilor și fundațiilor sale;

(4)sprijină catehizarea copiilor, tinerilor și adulților și ia măsuri pentru procurarea mijloacelor materiale necesare susținerii programelor culturale și educativ-religioase în eparhie;

(5)îngrijește de bunul mers al instituțiilor de învățământ teologic și al școlilor confesionale din eparhie, în conformitate cu prevederile statutare și regulamentare bisericești;

(6)înființează, organizează și supraveghează activitatea editurii și tipografiei eparhiale, a atelierelor de lumânări și pentru producerea veșmintelor și a obiectelor de cult, precum și a magazinelor pentru desfacerea acestora și a produselor achiziționate de la tipografia și atelierele Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă;

(7)hotărăște înființarea de fonduri eparhiale destinate ajutorării parohiilor sărace, acordării de burse tinerilor care se pregătesc în instituțiile de învățământ, precum și sprijinirii programelor locale de asistență social-filantropică și cultural-misionară;

(8)hotărăște în privința înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile ale unităților bisericești din eparhie, cu excepția bunurilor sacre care sunt inalienabile;

(9)stabilește normele (instrucțiunile) de administrare ale bunurilor bisericești eparhiale, în materiile care nu sunt stabilite prin prezentul Statut, regulamente sau hotărâri ale organismelor superioare bisericești;

(10)verifică respectarea prevederilor statutare și regulamentare bisericești cu privire la alegerile de membri mireni și clerici în organismele bisericești deliberative și executive;

(11)confirmă, suspendă sau dizolvă Consiliul parohial, la sesizarea preotului și la propunerea motivată a protopopului, dispunând instituirea unui consiliu interimar până la noi alegeri;

(12)verifică, aprobă, respinge sau modifică hotărârile organismelor parohiale, în conformitate cu prevederile art. 55 alin.

(10)din prezentul Statut;

(13)exercită și alte atribuții care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotărâri ale organismelor centrale bisericești și ale Adunării eparhiale. ... 79. Articolul 99 se abrogă. ... 80.

(1)Permanența Consiliului eparhial se compune din Chiriarh, ca președinte, episcopul- vicar sau arhiereul-vicar, vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic și contabilul-șef, ca membri. În caz de vacanță, prezidează locțiitorul desemnat canonic și statutar.

(2)Permanența Consiliului eparhial se întrunește, de regulă, săptămânal, la convocarea Chiriarhului sau a delegatului său.

(3)Din încredințarea Chiriarhului, Permanența Consiliului eparhial poate fi prezidată de episcopul-vicar, arhiereul-vicar, vicarul eparhial sau de unul dintre consilierii eparhiali. În acest caz, procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării Chiriarhului.

(5)Hotărârile Permanenței Consiliului eparhial se iau cu votul majorității membrilor prezenți și sunt aduse la îndeplinire de Cancelaria și sectoarele Administrației eparhiale, potrivit competențelor date prin Statut și regulamentele bisericești. ... 81. Articolul 102Permanența Consiliului eparhial exercită atribuțiile Consiliului eparhial în perioada dintre ședințele acestuia, cu excepția celor prevăzute de art. 98 alin.

(1),

(2),

(3),

(8), și

(12), precum și următoarele atribuții:

(1)examinează și definitivează dările de seamă anuale privind activitățile Cancelariei și sectoarelor Administrației eparhiale, ale instituțiilor și fundațiilor eparhiale;

(2)analizează și definitivează contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al eparhiei, al instituțiilor și fundațiilor sale;

(3)prezintă Consiliului eparhial, spre verificare și avizare, proiectul bugetului general al eparhiei, al instituțiilor și fundațiilor sale;

(4)face propuneri privind planurile de activitate ale editurii și tipografiei eparhiale, precum și ale atelierelor eparhiale și mănăstirești;

(5)aprobă înființarea, desființarea, delimitarea și schimbarea întinderii teritoriale a protopopiatelor, ținând seama de cerințele misionar-pastorale locale, de situarea dintr-o zonă geografică, precum și de posibilitățile economice de funcționare;

(6)aprobă înființarea, desființarea și delimitarea teritorială a parohiilor, precum și transformarea filiilor în parohii, ținând seama de cerințele misionar-pastorale locale, de situarea parohiilor și filiilor dintr-o zonă geografică, precum și de posibilitățile economice de funcționare;

(7)aprobă clasificarea pe categorii a parohiilor, în conformitate cu prevederile art. 47 din prezentul Statut;

(8)definitivează notarea anuală a preoților, la propunerea protopopului, într-o ședință de lucru din prima lună a anului următor perioadei evaluate;

(9)hotărăște în privința modului de administrare a bunurilor mobile și imobile ale eparhiei, ale instituțiilor și fundațiilor eparhiale;

(10)aprobă înființarea și organizarea de instituții cu caracter economic, cu sau fără personalitate juridică, distincte de instituțiile administrative ale eparhiei sau de unitățile subordonate, pentru susținerea activităților misionar-pastorale și social-filantropice ale acestora, în condițiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericești și legislației în vigoare;

(11)aprobă înființarea, organizarea, funcționarea și desființarea Casei de Ajutor Reciproc eparhiale, eventuala divizare sau fuzionare, precum și statutul acesteia, concordant cu Regulamentul Caselor de Ajutor Reciproc ale clerului și salariaților bisericești, de pe lângă eparhii, aprobat de Sfântul Sinod;

(12)administrează fondurile eparhiale, ale instituțiilor și fundațiilor eparhiale destinate ajutorării parohiilor sărace, acordării de burse tinerilor care se pregătesc în instituțiile de învățământ, precum și sprijinirii programelor locale de asistență social-filantropică și cultural-misionară;

(13)administrează bunurile mobile și imobile ale eparhiei, ale instituțiilor culturale, social- filantropice și fundaționale eparhiale, în conformitate cu hotărârile Adunării eparhiale;

(14)verifică și aprobă raportul anual privind situația bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sau folosința unităților de cult din eparhie (inventar, stare fizică etc.), întocmit de sectorul de resort;

(15)se îngrijește de păstrarea, întreținerea, repararea, construcția și punerea în valoare a bunurilor mobile și imobile eparhiale;

(16)stabilește normele de administrare ale bunurilor bisericești eparhiale, în materiile care nu sunt stabilite prin prezentul Statut, regulamente sau hotărâri ale organismelor superioare bisericești;

(17)aprobă propunerea Ecleziarhului privind înzestrarea și dotarea Catedralei eparhiale cu odoare, veșminte și mobilier necesar;

(18)asigură buna funcționare și întreținerea reședinței chiriarhale, a reședinței episcopului sau arhiereului vicar, a casei arhierești a arhiereului pensionar sau retras, precum și cheltuielile necesare acestora;

(19)aprobă proiectele de investiții în limita bugetului anual al eparhiei;

(20)aprobă proiectele de buget și rapoartele economico-financiare ale protopopiatelor, ale parohiilor și ale mănăstirilor;

(21)face demersuri către autoritățile publice centrale și locale pentru obținerea de sprijin destinat susținerii activităților pastoral-misionare, culturale și social-filantropice ale eparhiei și unităților sale, restaurării monumentelor bisericești, precum și construirii de noi biserici în cuprinsul eparhiei;

(22)întocmește raportul către Consiliul eparhial privind inventarul protopopiatelor, parohiilor și mănăstirilor;

(23)verifică și aprobă inventarul bunurilor mobile și imobile ale eparhiei, ale instituțiilor și fundațiilor eparhiale, întocmit de sectorul de resort, pe care îl prezintă anual Adunării eparhiale și Sinodului mitropolitan;

(24)hotărăște în privința acceptării donațiilor de bunuri imobile, legatelor și sponsorizărilor și cumpărării de bunuri în favoarea eparhiei sau unităților bisericești din eparhie;

(25)referă, pentru Consiliul eparhial, în privința folosului înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile ale unităților bisericești din eparhie, cu excepția bunurilor sacre care sunt inalienabile;

(26)pune în aplicare hotărârea Sinodului Mitropolitan în legătură cu înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale Centrului eparhial, ale instituțiilor și fundațiilor eparhiale, cu excepția bunurilor sacre care sunt inalienabile;

(27)solicită în scris protopopiatelor inventarierea bunurilor oficiilor protopopești și aprobă componența comisiei de inventariere a bunurilor oficiilor protopopești;

(28)decide cu privire la contestațiile făcute împotriva hotărârilor organismelor parohiale;

(29)ia măsuri și controlează, prin delegați, ca unitățile componente bisericești din subordine să administreze în mod legal și unitar bunurile bisericești;

(30)exercită și alte atribuții care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotărâri ale Adunării eparhiale și ale Consiliului eparhial. ...

Articolul 102^1Hotărârile Adunării eparhiale, ale Consiliului eparhial și ale Permanenței Consiliului eparhial devin executorii după confirmarea lor în scris de către Chiriarhul locului. În caz de neconfirmare, Chiriarhul dispune rediscutarea problemei. ...
Articolul 103În exercitarea atribuțiilor sale, Chiriarhul este ajutat de un episcop-vicar sau de un arhiereu-vicar, potrivit rangului eparhiei (arhiepiscopie sau episcopie), de Cancelaria și Administrația eparhială. ...
Articolul 104

(1)Episcopii-vicari și arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organismelor deliberative și executive eparhiale, iar, în cadrul Administrației eparhiale, au atribuțiile ce le sunt delegate, prin decizie, de chiriarhi, cu aprobarea Sfântului Sinod. Ei poartă, cu aprobarea Sfântului Sinod, titluri legate de eparhiile respective ori, după caz, titluri speciale, hotărâte de Sfântul Sinod.

(2)Episcopii-vicari și arhiereii-vicari au îndatorirea pastorală și misionară de a fi prezenți în cuprinsul eparhiei, cel puțin trei zile pe săptămână, iar lunar să aducă la cunoștința Chiriarhului lor, prin rapoarte de activitate liturgică, pastorală și de inspecție pe teren, lucrarea desfășurată ca delegat al Chiriarhului, în relațiile eparhiei cu instituțiile de stat, cu organizații și persoane particulare care sprijină activitatea eparhiei, formulând propuneri de rezolvare a problemelor sesizate. ... 85. Articolul 105

(1)Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial și secretarul eparhial se numesc prin Decizie chiriarhală, pe o perioadă de 4 ani, într-o ședință de lucru a Permanenței Consiliului eparhial, ținându-se seama de următoarele criterii: media generală de licență în teologie - minimum 8,50, fără impedimente canonice sau condamnări penale și având o activitate deosebită liturgică, administrativ-pastorală, misionară și culturală.

(2)Personalul din Administrația și Cancelaria eparhială (vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, exarhul, consilierul juridic, contabilul șef și secretarul eparhial), precum și protopopii, pot fi numiți, prin Decizie chiriarhală, pentru un nou mandat de 4 ani, doar dacă în cursul celor 4 ani de activitate au primit calificativul maxim cu ocazia evaluărilor periodice.

(3)Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial și secretarul eparhial au atribuții stabilite, prin decizie, de Chiriarh. Ei participă fără drept de vot la ședințele Adunării eparhiale, iar la ședințele Permanenței Consiliului eparhial, cu vot deliberativ. Clericii din Cancelaria și Administrația eparhială pot fi numiți slujitori la parohii direct (fără concurs) de către Chiriarh. ... 86. Articolul 106

(1)Din încredințarea Chiriarhului, Cancelaria eparhială pregătește, împreună cu vicarul eparhial și sectoarele Administrației eparhiale, lucrările organismelor deliberative și executive eparhiale și duce la îndeplinire hotărârile acestora.

(2)Cancelaria eparhială are următoarele servicii și compartimente: cabinetul chiriarhului, secretariatul, oficiul canonico-juridic, corpul de inspecție bisericească, biroul de comunicații și relații cu publicul, registratură, arhivă.

(3)Vicarul eparhial are, în principal, atribuții de protocol, reprezentare și relații cu instituții și organizații care sprijină activitățile eparhiei. În acest sens, el activează ca delegat al Chiriarhului, căruia îi prezintă raport scris despre modul de îndeplinire a activităților încredințate.Articolul 107

(1)Corpul de inspecție bisericească al chiriarhului este încadrat cu următorul personal, numit de Chiriarh într-o ședință de lucru a Permanenței Consiliului epahial:a) Un inspector eparhial bisericesc, numit în condițiile art. 105 alin.

(1)din prezentul Statut, cu atribuții generale de inspecție bisericească și de acuzator la Consistoriul eparhial și la Consistoriul mitropolitan pentru dosarele instrumentate de către acesta, judecate în apel sau recurs; ...

b)Un inspector pentru instituțiile de învățământ preuniversitar teologic (seminarii teologice liceale, școli de cântăreți bisericești/școli de arte și meserii), având competențe în domeniile liturgic, duhovnicesc și administrativ-gospodăresc; ...
c)Exarhul mănăstirilor numit dintre arhimandriți sau protosingheli, cu atribuții generale de îndrumare, de inspecție, de control la mănăstiri și de referent pentru problemele mănăstirești. Acesta poate conduce și Sectorul Exarhatul mănăstirilor. ...

(2)Membrii Corpului de inspecție bisericească al chiriarhului își desfășoară activitatea din dispoziția acestuia, potrivit atribuțiilor prevăzute de statut, de regulamentele bisericești și de legislația civilă în vigoare.Articolul 108

(1)Administrația eparhială duce la îndeplinire hotărârile organismelor deliberative și executive centrale și eparhiale, prin următoarele sectoare de activitate:

a)Sectorul administrativ-bisericesc, ...
b)Sectorul învățământ și activități cu tineretul, ...
c)Sectorul cultural și comunicații media, ...
d)Sectorul social-filantropic și misionar, ...
e)Sectorul economic-financiar, ...
f)Sectorul patrimoniu și construcții bisericești, ...
g)Sectorul Exarhatul mănăstirilor, ...
h)Control financiar și audit intern. ...

(2)În funcție de cerințele pastorale și administrative locale, Permanența Consiliului eparhial poate înființa și alte sectoare de activitate.

(3)În cadrul sectoarelor Administrației eparhiale pot funcționa următoarele servicii și compartimente: bibliotecă, muzeu, personal-resurse umane, contabilitate, tehnic, editură, tipografie, ateliere, precum și altele, potrivit cerințelor locale specifice.

(4)Administrația eparhială este condusă de Chiriarh, ajutat de episcopul-vicar sau arhiereul-vicar, împreună cu vicarul eparhial și consilierii eparhiali.Articolul 109

(1)În Cancelaria și Administrația eparhială este încadrat, pe funcții de execuție, personal de specialitate, clerical, monahal și neclerical. Acesta este numit, transferat și promovat de Chiriarh în ședință a Permanenței Consiliului eparhial.

(2)Consilierii eparhiali împreună cu personalul de specialitate studiază și întocmesc referate asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de organismele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh.

(3)Toate categoriile de personal clerical, monahal și neclerical menționate la art. 105 alin.

(1), art. 107 alin.

(1)și la alin.

(1)din prezentul articol se sancționează și se revocă de către Chiriarh, într-o ședință a Permanenței Consiliului eparhial, pentru activitate necorespunzătoare sau abateri disciplinare. ... 87.

(3)Sinodul mitropolitan veghează ca pe cuprinsul mitropoliei, prin consultare și cooperare ierarhică, să fie apărate și promovate credința ortodoxă, unitatea liturgică și disciplina canonică a clerului și monahilor, precum și întrajutorarea frățească între eparhii. ... 88.

(4)Sinodul mitropolitan este autoritatea canonică disciplinară locală pentru ierarhii din mitropolie (mitropolit onorific, arhiepiscop, arhiepiscop onorific, episcop, episcop-vicar, arhiereu-vicar) în ceea ce privește abaterile acestora. ... 89. Articolul 112

(1)Sinodul mitropolitan este prezidat de mitropolit, care îl convoacă ori de câte ori este nevoie.

(2)În caz de vacanță a mitropolitului, Sinodul mitropolitan este prezidat de Patriarhul României sau ierarhul desemnat de acesta canonic și statutar.

(3)Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, în situația examinării acuzațiilor (sesizărilor) referitoare la un ierarh din mitropolie, este prezidat de unul dintre arhiepiscopii din mitropolie desemnat de Patriarhul României.

(4)Sinodul mitropolitan ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.

(5)Lucrările Sinodului mitropolitan se pregătesc de către personalul clerical de conducere, respectiv consilier eparhial și secretar eparhial, desemnați de mitropolit, iar hotărârile acestuia se păstrează distinct în arhiva eparhiei de reședință a mitropolitului, împreună cu procesele-verbale ale ședințelor. ... 90. Articolul 113Pe lângă atribuțiile enumerate mai sus, Sinodul mitropolitan are și următoarele atribuții:

(1)propune Sfântului Sinod înființarea de noi eparhii, modificarea teritorială și schimbarea titulaturii eparhiilor din mitropolie, în consultare cu Adunarea eparhială, ținând seama de cerințele pastoral-misionare, de posibilitățile economice de funcționare, precum și de organizarea administrativ-teritorială a Statului, după o consultare prealabilă a mitropolitului și ierarhului eparhiot cu Patriarhul României și a Patriarhiei Române cu instituțiile administrației publice centrale, care au competențe în domeniul cultelor, privind posibilitatea de susținere materială a noilor eparhii;

(2)hotărăște în legătură cu înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale Centrulor eparhiale și ale instituțiilor și fundațiilor eparhiale din mitropolie, cu excepția bunurilor sacre care sunt inalienabile;

(3)analizează și avizează solicitările venite de la eparhiile sufragane privind canonizarea de sfinți, proiectele de texte liturgice și icoane pentru cinstirea acestora și înaintează Sfântului Sinod propunerile sale;

(4)aprobă tematicile cursurilor pentru obținerea de către personalul clerical a gradelor profesionale (definitiv și gradul II), organizate de unitățile de învățământ universitar teologic din mitropolie, aprobate de Sfântul Sinod;

(5)avizează, prin consultare deschisă, urmată de vot secret consultativ, propunerile chiriarhilor eparhiilor din mitropolie pentru alegerea episcopilor-vicari și arhiereilor- vicari de către Sfântul Sinod;

(6)aprobă, la solicitarea scrisă a Chiriarhului, înființarea, desființarea și transformarea mănăstirilor de călugări în mănăstiri de călugărițe sau a mănăstirilor de călugărițe în mănăstiri de călugări, precum și ridicarea s

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.