GHID din 20 februarie 2020

(2013)la cerințele legislației naționale și armonizarea ghidului sectorial pentru incinerarea deșeurilor municipale cu legislația UE în domeniu Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 211 bis din 16 martie 2020 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 20 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 211 din 16 martie

1. PREFAȚĂ Acest ghid este destinat în primul rând experților în evaluarea impactului asupra mediului (EIA) din cadrul autorităților competente din domeniul mediului și, de asemenea, ar putea fi utilizat și de către experții în elaborarea rapoartelor privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele din acele sectoare care solicită mai frecvent sprijin financiar comunitar. Acesta subliniază aspecte care pot ti relevante pentru raportul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele de incinerare a deșeurilor municipale. De asemenea, ar putea fi important și pentru alte autorități care sunt consultate în concordantă cu prevederile legale, pentru organizațiile neguvemamentale și pentru public, cu scopul de a facilita participarea lor sporită la procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Sperăm ca recomandările vor avea beneficii practice pentru cei implicați în procesul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele de incinerare a deșeurilor municipale. *NOTA: Acest document reprezintă traducerea și adaptarea ghidului sectorial pentru incinerarea deșeurilor municipale elaborat de JASPERS în 2013 la cerințele legislației naționale și armonizarea cu legislația UE în domeniu. CUPRINS
2. INTRODUCERE ...
3. CADRUL POLITIC, LEGISLATIV ȘI ADMINISTRATIV ...
4. DESCRIEREA PROIECTULUI PROPUS3.
5. Descrierea conceptului de proiect ... 3.
6. Activități corespunzătoare proiectelor privind instalații de eliminare a deșeurilor municipale ... 3.
7. Cerințele privind amplasamentul și utilizarea terenului3.3.
8. Poziționarea incineratorului de deșeuri ... 3.3.
9. Descrierea locației proiectului și a cerințelor terenului ... ... 3.
10. Descrierea proiectului ... 3.
11. Descrierea proceselor principale ... 3.
12. Estimarea reziduurilor și a emisiilor rezultate din implementarea proiectului ... ...
13. SCHIȚA ALTERNATIVELOR PRINCIPALE STUDIATE DE DEZVOLTATOR4.
14. Principalele alternative studiate de dezvoltator ... 4.
15. Scenariul de bază ... 4.
16. Selectarea alternativei ... ...
17. DESCRIEREA CONDIȚIILOR INIȚIALE (MEDIUL EXISTENT)5.
18. Context ... 5.
19. Caracteristici5.2.
20. Ape de suprafață și subterane ... 5.2.
21. Sol și geologie ... 5.2.
22. Aer și climă ... 5.2.
23. Populație și sănătatea umană ... 5.2.
24. Fauna și flora ... 5.2.
25. Peisaj ... 5.2.
26. Bunuri materiale ... 5.2.
27. Patrimoniul cultural ... ... 5.
28. Semnificația ... 5.
29. Sensibilitatea ... 5.
30. Date/informații suficiente ... ...
31. DESCRIEREA IMPACTURILOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ȘI A MĂSURILOR DE DIMINUARE6.
32. Anticiparea impacturilor posibil semnificative ... 6.
33. Descrierea efectelor posibil semnificative asupra mediului și reducerea/diminuarea acestora6.2.
34. Ape de suprafață și subterane ... 6.2.
35. Sol și geologie ... 6.2.
36. Aer și zgomot ... 6.2.
37. Schimbări climatice ... 6.2.
38. Populație și sănătatea umană ... 6.2.
39. Fauna și flora ... 6.2.
40. Peisaj ... 6.2.
41. Bunurile materiale ... 6.2.
42. Patrimoniul cultural ... ... 6.
43. Evaluarea impactului rezidual ... 6.
44. Evaluarea cumulativă a impactului ... 6.
45. Cazuri de risc ... ...
46. PROGRAMUL DE MONITORIZARE A MEDIULUI ...
47. REZUMATUL NON-TEHNIC ...
48. PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ...
49. PROVOCĂRI ÎN PREGĂTIREA RAPORTULUI EIM ...
50. REFERINȚE ...
51. ANEXE ANEXA 1 Legislația UE privind mediul relevantă pentru ghid ANEXA 2 Legislația națională privind mediul relevantă pentru ghid ANEXA 3 Cele mai relevante hotărâri CJEU în domeniul gestionării deșeurilor pentru proiectele privind instalații de incinerare a deșeurilor ANEXA 4 Studii de caz reprezentative pentru legislația E1A din domeniul incinerării deșeurilor din jurisprudența CJUE ANEXA 5 Alte ghiduri și documente utile ... ACRONIME GLOSAR DE TERMENI
52. Acest ghid a fost realizat sub forma unui set de instrumente pentru a fi utilizate de către autoritățile de mediu pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) pentru anumite proiecte, în special calitatea rapoartelor privind evaluarea impactului proiectelor asupra mediului/acordurilor de mediu și analiza calității rapoartelor efectuată de către autoritățile competente. De asemenea, se adresează și autorităților care trebuie consultate în cadrul procedurii EIM, în conformitate cu dispozițiile procedurale și juridice relevante și experților desemnați să pregătească raportul EIM pentru proiecte în acele sectoare care solicită mai frecvent sprijin financiar comunitar, dar nu numai. În conformitate cu Directiva 2011/92/UE amendată prin Directiva 2014/52/EU a Consiliului European privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (DEIM), pentru proiectele de "instalații de eliminare a deșeurilor destinate incinerării", statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că dezvoltatorul le furnizează în raportul EIM. Prezentul ghid se referă la categoriile de proiecte enumerate în anexa I și anexa II la Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului:– Anexa I.
53. Instalații de eliminare a deșeurilor prin incinerare, tratare chimică, astfel cum sunt definite în anexa I la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile [43] la poziția D9, ... – Anexa I.
54. Instalații de eliminare a deșeurilor destinate incinerării sau tratării chimice, astfel cum sunt definite în anexa I la Directiva 2008/98/CE, la rubrica D9 pentru deșeurile nepericuloase cu o capacitate mai mare de 100 de tone pe zi. ... – Anexa II.
55. Alte proiecte, lit. b) Instalații pentru eliminarea deșeurilor (proiecte neincluse în anexa I) ... Următoarele instalații de eliminare a deșeurilor municipale intră sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (DEI), astfel cum figurează în anexa I a directivei:– Anexa I, 5.
56. Eliminarea sau valorificarea deșeurilor în instalațiile de incinerare a deșeurilor ...: (a) pentru deșeurile nepericuloase cu o capacitate de peste 3 tone pe oră. ... Facem precizarea că în cuprinsul prezentului Ghid se face referire NUMAI la instalații de incinerare a deșeurilor municipale. În conformitate cu Art. 4

(2)a Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Denumită în continuare LEGE), procedura de evaluare a impactului asupra mediului integrează și evaluarea posibilelor efecte ale emisiilor industriale, astfel asigurându-se îndeplinirea cumulativă a cerințelor directivelor și legislației naționale privind evaluarea impactului asupra mediului și prevenirea și controlul integrat al poluării. În acest sens, aspectele BAT ar trebui abordate în cursul procedurii EIA, ținând cont de faptul că, în conformitate cu DEI, incinerarea deșeurilor trebuie făcută în instalațiile proiectate pe baza celor mai bune tehnici disponibile (denumite în continuare BAT). DEI și Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale definesc "cele mai bune tehnici disponibile" ca fiind stadiul de dezvoltare cel mai eficient și avansat înregistrat în dezvoltarea unei activități și a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a constitui referința pentru stabilirea valorilor-limită de emisie și a altor condiții de autorizare, în scopul prevenirii poluării, iar, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce, în ansamblu, emisiile și impactul asupra mediului în întregul său. Pentru majoritatea instalațiilor din anexa I, a fost elaborat un "document de referință BAT" care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor și consumului, tehnicile luate în considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum și concluziile BAT și orice tehnici emergente. Termenul "concluzii BAT" a fost introdus prin art. 13 din DEI și art. 3 al. 1) al Legii nr. 278/2013, un document care conține părți ale unui document de referință BAT, prin care se stabilesc concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului. Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile stau la baza stabilirii condițiilor din autorizația integrată de mediu. În baza art. 13 din Legea nr. 278/2013, pană la adoptarea prin decizii ale Comisiei Europene a concluziilor BAT, se aplică concluziile din documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru incinerarea deșeurilor, adoptate înainte de 6 ianuarie 2011, drept concluzii BAT. Celelalte documente de referință BAT care pot avea legătură cu instalațiile de incinerare (respectiv concluziile BAT, după adoptare) ar trebui luate în considerare, cum ar fi BREF pentru Emisii din depozitare, BREF pentru Industria Tratării Deșeurilor, REF pentru Eficiența Energetică, REF pentru Efecte Economice și Cross-Media, REF Principii Generale de Monitorizare. Structura ghidului urmează, într-o mare măsură, cerințele prevăzute în anexa IV a DEIM în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate de către titular autorității competente în cadrul procedurii EIM, respective în Anexa nr. 4 a Legii. În Lege este prevăzut conținutul raportului privind impactul asupra mediului. Secțiunile ghidului furnizează recomandări pentru structura standard a Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, recomandări ce se vor regăsi în fiecare secțiune și sub-secțiune a acestuia:

1. Introducere ...
2. Cadrul politic, legal și administrativ ...
3. Descrierea proiectului propus inclusiv a BAT ...
4. Descrierea principalelor alternative ...
5. Descrierea mediului ...
6. Descrierea impacturilor semnificative probabile asupra mediului și a măsurilor de atenuare ...
7. Programul de monitorizare a mediului ...
8. Rezumat non-tehnic ...
9. Planul de management al mediului ...
10. Provocări în pregătirea Raportului EIM ...
11. Referințe ... Ordinea propusă și domeniul de aplicare nu sunt obligatorii sau exhaustive, ci trebui să fie adaptate în funcție de caracteristicile fiecărui proiect în parte. Acest lucru se referă la obiectivele proiectului, caracteristicile tehnice, localizarea, mediul natural și construit și alte elemente. ...
12. Obiectivul acestei secțiuni din Raportul EIM este de a oferi o imagine de ansamblu a politicii naționale de mediu, precum și a legislației naționale și a UE care a fost luată în considerare în realizarea EIM. Acest capitol al Raportului EIM analizează relevanța legislației europene și naționale, a planificării naționale, a politicii și compatibilitatea proiectului cu această legislație/politică. Acesta evidențiază legislația și politicile ministerelor naționale, după caz, și conturează directivele și regulamentele UE și alte obligații internaționale care se aplică proiectului. Anexele 1-4 din prezentul ghid oferă o privire asupra legislației UE aplicabile și asupra celor mai relevante cazuri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu o scurtă descriere a subiectului. Directivele relevante ale UE (Anexa 1) includ DEIM, precum și diverse alte directive și documente referitoare la deșeuri, calitatea aerului, schimbări climatice, calitatea apei și zgomot. Deoarece acquis-ul de mediu al UE a fost transpus în legislația națională, directivele în sine nu vor fi abordate, iar legislația națională care transpune directivele este sumarizată în continuare, lista detaliată, inclusiv actele subsecvente fiind prezentată în Anexa
13. Caseta
14. Legislația aplicabilă la nivel naționalActe de planificare și dezvoltare naționale, regionale sau locale Strategia de gestionare a nămolurilor,Strategia Naționala a României privind Schimbările Climatice 2013-2020Reglementarea managementului de mediu privind șantiereleManagementul deșeurilor• Legislația cadru• Legislația privind incinerarea deșeurilor și norme tehnice• Legislația privind depozitarea deșeurilor și norme tehnicePrevenirea și controlul poluării• Legislația cadru privind prevenirea și controlul integrat al poluării• Ghiduri BAT naționaleCalitatea apei• Legislația cadru pentru protecția calității apei• Legislația privind calitatea apei uzuale• Standarde de calitate pentru apa uzatăCalitatea aerului înconjurător Legislația care definește și stabilește obiective pentru calitatea aerului ambiental, cea referitoare la limitarea emisiilor de gaze din diverse activități și nivelurile de emisie din diferite tipuri de vehiculeLegislația stabilind metodele și criteriile pentru monitorizarea calității aerului și metodologiile de modelare pentru dispersia poluanților din aerSol• Legislația pentru evaluarea și conservarea calității soluluiZgomot• Legislația referitoare la nivelurile de zgomot pentru echipamentele utilizate în exterior, de la diferite tipuri de vehicule, metodologii de evaluare și modelare;Flora, fauna și habitatele naturale• Legislația pentru protecția și conservarea biodiversității, protecția pădurilor, conservarea habitatelor naturale.Schimbări climaticeLegislație privind sănătatea și securitateaLegislație privind: sănătatea la locul de muncă; protecția lucrătorilor; siguranța la locul de muncă; utilizarea echipamentului individual de protecție la locul de muncă;Legislația referitoare la rețelele de utilități publice (de exemplu, rețeaua de transport energetic*1)Legislație orizontală• Legislația privind evaluarea impactului asupra mediului• Legislația privind libertatea de acces la informații privind mediul;Politici și planuri• Politica dezvoltării urbane/rurale• Politicile de conservare a terenurilor• Planuri de dezvoltare locală• Politici privind patrimoniul cultural *1) Unele state membre au o legislație specifică pentru autorizarea proiectelor care stau sub liniile de transport aerian de înaltă tensiune. Pe lângă legislația relevantă a UE, în Raportul EIM trebuie să se introducă pe scurt toată legislația națională privind mediul înconjurător aplicabilă în materie de emisii, precum și politicile și planurile luate în considerare pentru realizarea proiectului. Autoritățile responsabile pentru monitorizarea construcțiilor și a mediului trebuie notate. Sistemele instituționale EIM diferă de la o țară la alta, reflectând diferite tipuri de guvernare. în unele țări, fie Ministerul Mediului sau o autoritate desemnată sau Autoritatea de Planificare administrează procesul EIM. În cadrul acestei secțiuni a Raportului EIM, ar trebui să se descrie pe scurt rolul autorităților/instituțiilor implicate în procesul EIM și alte modalități instituționale de implementare a DEIM. Anexa 3 prezintă cazurile cele mai relevante ale CJUE pentru proiectele de incinerare a deșeurilor. Chiar dacă nu sunt legate direct de procesul de evaluare a impactului asupra mediului, se face referire la unele hotărâri ale CJUE, care ar trebui avute în vedere atunci când se efectuează EIM pentru proiectele de incinerare. Trebuie remarcat faptul că utilizatorii acestui ghid ar trebui să verifice periodic noua jurisprudența relevantă a Curții. Anexa 4 prezintă studii de caz reprezentative pentru legislația EIA din domeniul incinerării deșeurilor din jurisprudența CJUE, inclusiv concluziile rezidând din analiza acestora. ...
15. Această secțiune a raportului EIM ar trebui să conțină astfel de informații și un nivel de detaliere care să ofere verificatorilor, factorilor de decizie și părților interesate o imagine completă (o privire de ansamblu) a caracteristicilor relevante pe parcursul tuturor etapelor proiectului, de la proiectare până la existența și funcționarea fizică a acestuia. În mod tipic, această secțiune a raportului EIM va cuprinde patru subsecțiuni principale, și anume:– Descrierea cerințelor de amplasare și de utilizare a terenului ... – Descrierea proiectării ... – Descrierea proceselor principale în fazele de dezvoltare și de operare; ... – Estimarea reziduurilor și a emisiilor rezultate din implementarea proiectului. ... Este important de menționat că această, secțiune va acoperi doar alternativa selectată, în timp ce opțiunile luate în considerare anterior sunt prezentate într-o secțiune separată a raportului EIM. Următoarele subsecțiuni se referă în principal la construirea unui nou incinerator de deșeuri municipale. 3.
16. Descrierea conceptului de proiect Articolul 1

(2)al Directivei EIA definește "proiectul" ca: "executarea lucrărilor de construcție sau a altor instalații sau scheme, altor intervenții în mediul și cadrul natural inclusiv cele ce implică extracția resurselor minerale". Termenul de "instalație" nu este definit în Directiva EIM. O definiție a acestui termen este furnizată în Directiva Emisiilor Industriale*2), dar această definiție nu este considerată adecvată pentru scopurile Directivei EIA. "Instalația" în sensul DEI semnifică, o unitate tehnică staționară în cadrul căreia simt realizate una sau multe activități enumerate în Anexa I sau în Partea 1 a Anexei VII (la Directiva 2010/75/UE) și ori alte activități asociate în mod direct pe același amplasament ce au legătură tehnică cu activitățile enumerate în acele Anexe și care pot avea un efect asupra emisiilor și poluării" (Articolul 3

(3)al DEI). Prin comparație, Directiva EIM prevede un domeniu de aplicare mai larg. Instalațiile mobile - cu toate că nu sunt menționate în mod explicit în Directiva EIM - sunt considerate acoperite de prevederile acesteia deoarece sunt instalații temporare.*3) În momentul în care instalațiile mobile sau temporare au caracteristicile (și impactul asociat) categoriilor de proiecte incluse în Anexele I și II la Directiva EIA, acestea vor fi supuse cerințelor acesteia.*4) Mai mult, în momentul în care o instalație mobilă este mutată în altă regiune, necesitatea unei noi evaluări a impactului asupra mediului va fi luată în considerare. *2) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului și Consiliului European din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (Reformare), MO L 334, 17.12.2010, p. 17-119. *3) Mai mult, Anexa II

(13), a doua liniuță, include în mod explicit proiectele din Anexa I desfășurate în mod exclusiv sau în principal pentru dezvoltarea și testarea noilor metode sau produse și neutilizate pentru mai mult de doi ani. *4) Instalațiile mobile vor fi luate în considerare în scopul Directivei EIA, printre altele, cu privire la amplasarea acestora. Definiția "proiectului" a fost completată de către Curte, care a concluzionat că "lucrările de demolare intră în sfera de aplicare a Directivei 85/337 și în această privință pot constitui un "proiect" în sensul Articolului 1

(2)(C-50/09, alineatele 86-107). Curtea a concluzionat că lucrările de demolare nu pot fi excluse din sfera de aplicare a legislației naționale ce adoptă Directiva EIM. Pe baza jurisprudenței și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului, Directiva EIM modificată prevede că procedurile de încadrare și evaluările impactului asupra mediului vor lua în considerare impactul întregului proiect în cauză și, unde este relevant, fazele de demolare (Anexa II A, punctul 1 (

1. a)și Anexa IV, punctul 1 (
2. b)și 5 (a)). ... 3.2. Activități corespunzătoare proiectelor privind instalații de eliminare a deșeurilor municipale Există tipuri de activități ce prezintă caracteristicile mai multor categorii de proiecte enumerate în Directiva EIA. Aceste activități pot fi privite din unghiuri diferite, în funcție de caracteristicile lor tehnice, proiectare sau producție, de exemplu proiectele biogaz sau biocombustibil.*5) Practica arată că diferite categorii de proiecte pot fi relevante, în funcție de domeniul de aplicare al proiectului biogaz, în special: *5) Din perspectiva producției, biogazul poate fi fie rezultatul principal al activității sau produsul său secundar. În plus, din perspectiva construcției și întreținerii, producția de biogaz se bazează pe infrastructură, de exemplu conducte, unități de depozitare, etc. Prin urmare, pentru a determina dacă un proiect legat de biogaz intră sau nu în sfera de aplicare a Directivei EIA, acesta trebuie examinat în detaliu luând în considerare toate perspectivele relevante.– Instalații de eliminare a deșeurilor prin incinerare, tratare chimică, astfel cum sunt definite în anexa I la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile [4] la poziția D9*6), *6) Directiva 200/98/CE - Anexa 1, poziția D9 - Tratarea fizico-chimică nemenționată în altă parte în prezenta anexă, care generează compuși sau mixturi finale eliminate prin intermediul unuia dintre procedeele numerotate de la D1 la D12 (de ex.: evaporare, uscare, calcinare etc.) ... – Instalații de eliminare a deșeurilor nepericuloase prin incinerare, tratare chimică, procedee definite în anexa I la Directiva 2008/98/CE, la poziția D9*7), cu o capacitate de peste 100 tone pe zi. *7) Directiva 200/98/CE - Anexa I, poziția D9: Tratarea fizico-chimică nemenționată în altă parte în prezenta anexă, care generează compuși sau mixturi finale eliminate prin intermediul unuia dintre procedeele numerotate de la D1 la D12 (de ex.: evaporare, uscare, calcinare etc.) ... – Instalații pentru eliminarea deșeurilor (proiecte neincluse în anexa la Directiva EIA 2014/52/UE. ... Din perspectiva producției, biogazul poate fi fie rezultatul principal al activității sau produsul său secundar. În plus, din perspectiva construcției și întreținerii, producția de biogaz se bazează pe infrastructură, de exemplu conducte, unități de depozitare, etc. Prin urmare, pentru a determina dacă un proiect legat de biogaz intră sau nu în sfera de aplicare a Directivei EIA, acesta trebuie examinat în detaliu luând în considerare toate perspectivele relevante. ... 3.3. Cerințele privind amplasamentul și utilizarea terenului3.3.1. Poziționarea incineratorului de deșeuri Cercetarea (analiza) preliminară a locației propuse pentru instalația de incinerare trebuie să furnizeze date privind situl și împrejurimile sale și se va baza pe:– sondaje specifice zonei, de exemplu, topografie, accesibilitate, condiții climatice (vânturile predominante, fenomene de inversiune, temperatură etc. distanța de la limita locului de instalare propus la receptorii sensibili etc.), tipologia solului, etc.; ... – Studii hidrologice, hidrogeologice și/sau geologice (de exemplu, apele de recepție ale efluentului din stația de epurare a apelor uzate, fluctuația tabelelor de apă subterană, direcția apei subterane, calitatea apei subterane, caracteristicile tehnice, distanțele de la instalație până la orice aval de ape recepționate (ape subterane adânci și adânci, precum și ape de suprafață proaspete și/sau sărate) etc. ... – studii socio-economice (de exemplu, utilizarea terenurilor, demografie, traseul transportului direct de deșeuri și transferul de la generatori/orașele principale la instalația de incinerare (adică pe drumurile existente sau planificate), precum și comunitățile vecine existente care ar putea fi afectate, inclusiv fermele etc.). ... Pe baza informațiilor de mai sus, amplasarea terenului (locației) trebuie verificată în conformitate cu criteriile din caseta 2, dacă nu prezintă un risc serios pentru mediu.Caseta 2. Criterii de cartografiere negativeCriterii care trebuie luate în considerare:• zone geologice instabile;• soluri instabile;• convecție (de exemplu, din cauza resurselor minerale, a apei, a petrolului sau a gazelor);• zone umede;• zone predispuse la inundații;• zone din interiorul unei distanțe reglementate din zone sensibile (legendă a apei, zone rezidențiale etc.);• depresiuni naturale și văile în care este posibilă contaminarea apei;• zone de reîncărcare a apelor subterane și zonă de masă mare de apă;• zone de locuit protejate, aproape de parcuri naționale și/sau situri Natura 2000;• zone intens populate, situri arheologice, istorice, paleontologice și turistice unice;• condițiile atmosferice care ar împiedica dispersia sigură a emisiilor gazoase și eliberarea accidentală de gaz;• pericole naturale majore (de exemplu, alunecări de teren);Criterii care trebuie luate în considerare:• locații sensibile. BREF existente pentru incinerarea deșeurilor subliniază faptul că amplasarea geografică a unei noi instalații de incinerare are o importanță deosebită și trebuie corelată cu cererea de căldură (a se vedea caseta 3).Caseta 3. Amplasarea incineratoarelor aproape de beneficiarii de căldură"Amplasarea instalațiilor noi astfel încât utilizarea căldurii și/sau a aburului generat în cazan să poată fi maximizată prin orice combinație de:a. producerea de energie electrică cu furnizare dc căldură sau cu abur pentru utilizare (adică prin cogenerare)b. furnizarea de căldură sau de abur pentru utilizarea în rețelele de distribuție termicăcentralizatăc. furnizarea de abur de proces pentru diverse utilizări, în principal industriale (a se vedea exemplele de la punctul 4.3.18)d. furnizarea de căldură sau abur pentru a fi utilizată ca forță motrice a sistemelor derăcire/aer condiționatAlegerea unei locații pentru o nouă instalație este un proces complex care implică mulți factori locali (de exemplu, transportul deșeurilor, disponibilitatea consumatorilor de energie etc.). Generarea de energie electrică poate oferi cea mai eficientă opțiune de energie pentru recuperarea energiei deșeurilor în cazuri specifice în care factorii locali împiedică recuperarea căldurii/aburului.”CE, Incinerarea deșeurilor BREF, 2006 ... 3.3.2. Descrierea locației proiectului și a cerințelor terenului Pe baza unor studii adecvate, descrierea locației selectate ar trebui să includă informații despre zona proiectului și, în special, locațiile componentelor proiectului, inclusiv alte facilități (de exemplu, zăcăminte de depozitare și tratare a zgurii, depozite de zgură și/sau cenușă, tratarea apelor uzate/instalația de pretratare), clădiri sau alte structuri fizice, precum și vecinătatea zonei proiectului. De asemenea, ar trebui să conțină informații similare în legătură cu faza de construcție a proiectului și componentele proiectului (ex. organizare de șantier). Se vor avea în vedere prevederile Ord. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deșeurilor, respectiv faptul că amplasarea instalației de incinerare se va face ținând cont de modelarea matematică a dispersiei poluanților în aer realizat în condițiile de funcționare cele mai nefavorabile, dar nu la mai puțin de 500 m de zona locuită.Caseta 4. Date privind localizarea proiectului și cerințele privind utilizarea terenuluiDescriere locație• amplasarea instalației (coordonatele geografice);• topografia înconjurătoare a instalației de incinerare propuse;• utilizare terenului (agricol, rezidențial, comercial, recreere, zone industriale, zone turistice, instituții);• vecinătatea terenurilor de mai sus față de incineratorul propus;• suprafața de teren necesară pentru instalația de incinerare (inclusiv posibila extindere ulterioară);• dimensiunea zonei solicitate pentru celelalte componente ale zonei incineratorului (de exemplu, zona de recepție, zonele speciale de depozitare a deșeurilor, instalația de tratare a apelor uzate, depozitul de deșeuri de zgură/cenușă etc.Limite de construcție, zonele de muncă• utilizarea terenului zonei propuse pentru șantierul de construcții și a zonelor de muncă; amploarea zonelor de muncă;• limitările de proiectare impuse de caracteristicile terenului (inclusiv utilizarea terenului adiacent, topografia);• amplasarea organizării de șantier legat de lucrările prevăzute în proiect. Dacă locațiile nu au fost încă stabilite. Raportul EIM ar trebui să conțină propuneri pentru organizările de șantier. Propunerile se vor face în funcție de mărimea și tipul lucrărilor prevăzute în proiect. Se recomandă ca titularul să includă lista receptorilor sensibili, descrierea acestora și distanța până la limita amplasamentului instalației de incinerare. Trebuie să fie prezentat traseul de acces/trafic spre teren, care va fi utilizat atât în etapa de construire, cât și în cea de exploatare, precum și o estimare a fluxului de trafic curent. Pentru a facilita o bună înțelegere a proiectului, hărțile semnificative din punct de vedere al protecției mediului ar trebui să însoțească descrierea amplasării proiectului și a descrierii proiectării:– harta care prezintă propunerea în context regional; ... – harta care prezintă limitele administrative ale localităților incluse în aglomerare, delimitarea aglomerărilor și locațiile altor facilități ale sistemului de gestionare a deșeurilor (de exemplu stațiile de transfer); ... – hărți care indică utilizarea terenului existent în zona componentei proiectului/proiectului și în zona șantierului și a locurilor de muncă; ... Pentru o mai bună prezentare a amplasamentului în vederea localizării exacte a componentelor proiectului vor fi prezentate coordonatele Stereo 70 ale tuturor componentelor acestuia. În cazul în care localizarea nu este de tip punct, ci poligon sau linie, se vor reda coordonatele punctelor extreme (în cazul poligonului coordonatele colțurilor, iar în cazul liniilor coordonatele punctelor extreme). O localizare precisă se poate efectua și pe baza unor fișiere GIS (shapefile) sau CAD (dwg). De asemenea, titularul va insera imagini recente ale amplasamentului propus. ... ... 3.3. Descrierea proiectului În absența concluziilor BAT, incineratoarele de deșeuri ar trebui să continue să îndeplinească standardele de control al mediului în baza BREF pentru incinerarea deșeurilor și a altor documente BREF aferente. Proiectarea incineratoarelor ar trebui să asigure respectarea legislației naționale și europene existente. Din ambele perspective, statele membre au obligații stabilite de DEI. În conformitate cu DEI, "eliminarea sau recuperarea deșeurilor în instalațiile de incinerare a deșeurilor sau în instalațiile de coincinerare a deșeurilor pentru deșeuri nepericuloase cu o capacitate mai mare de 3 tone pe oră" (anexa I punctul 5.2 litera (a)) trebuie să fie proiectată luând măsurile adecvate de prevenire împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile și fac obiectul unei aprobări integrate de mediu. Toate componentele instalației de incinerare ar trebui să respecte BAT incluse în BREF pentru incinerarea deșeurilor. În această secțiune trebuie să fie incluse principalele componente constructive ale proiectului în limitele amplasamentului instalației de incinerare și sunt prezentate în caseta 5 împreună cu fluxul tehnologic.Caseta 5. Principalele componente ale proiectului• platforma de cântărire;• zona de recepție;• buncăr pentru depozitarea deșeurilor;• zona de pre-tratare a deșeurilor (acolo unde este necesar);• cuptor, inclusiv generator de abur;• unitate de recuperare a energiei (de ex. Boiler) și unitate de conversie• sistemul de curățare a gazelor de ardere• managementul reziduurilor de curățare a gazelor de ardere• evacuarea gazelor arse • instalații de tratare și de eliminare a zgurii/cenușii*8)• instalația de tratare/pre-epurare a apelor reziduale;• zona de parcare;• construcții pentru administrație și personal• atelier și depozit;• alte unități auxiliareTrebuie inclusă o diagramă detaliată a fluxului tehnologic *8) Depozitul de deșeuri, inclus în limita amplasamentului instalației WtE, a fost proiectat pentru a se conforma Directivei 1999/31 privind depozitele de deșeuri. Se recomandă includerea capacității (dacă este cazul) și a suprafeței acoperite (mp).Caseta 6. Eficiența energetică într-o instalație de incinerare a deșeurilor DEI definește o "instalație de incinerare a deșeurilor" ca fiind "orice unitate și echipament tehnic staționar sau mobil destinat tratării termice a deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii produse prin incinerare, prin oxidarea deșeurilor, precum și prin alte procese de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesul plasmatic, dacă substanțele rezultate din tratare sunt ulterior incinerate. De asemenea, instalațiile de incinerare a deșeurilor municipale DEI cu o capacitate de peste 3 t/h ar putea fi clasificate ca:– operațiunea de eliminare sau ... – operațiunea de recuperare (n.b., de energie); lista neexhaustivă a operațiunilor de recuperare prezentată în anexa II la Directiva-cadru privind deșeurile (DCD) definește R1 drept operațiune de recuperare care este înțeleasă ca "Utilizați în principal ca combustibil sau alt mijloc de a genera energie". Este clarificat într-o notă de subsol că aceasta include instalații de incinerare destinate prelucrării deșeurilor municipale numai în cazul în care eficiența lor energetică este egală sau mai mare de 0,65 pentru instalațiile noi. Pentru o valoare a eficienței energetice mai mică de 0,65 incinerarea este considerată o operațiune de eliminare. ... Eficiența energetică ar putea fi considerată un "indicator de performanță pentru nivelul de recuperare a energiei provenite din deșeuri într-o instalație dedicată incinerării deșeurilor municipale"*9) *9) CE, Ghidul privind interpretarea formulei de eficiență energetică R1 pentru instalațiile de incinerare destinate prelucrării deșeurilor solide municipale în conformitate cu anexa II la Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, 2011 Termenul "deșeuri în energie" este frecvent utilizat pentru descrierea instalațiilor de incinerare cu recuperare energetică de înaltă eficiență, fără a avea în vedere o valoare limită particulară. Documentul BREF pentru incinerarea deșeurilor este singurul document oficial care îl definește drept "o utilizare pe termen pentru a descrie incineratoarele care recuperează căldura și/sau energia electrică", fără a fi obligat din punct de vedere juridic. Există o diferență semnificativă între operațiunile de "recuperare a energiei din deșeuri" și de "recuperare" a energiei "(ca în cazul DEI), deoarece nu toate procesele de recuperare a energiei din deșeuri "sunt" operațiuni de recuperare. Deoarece recuperarea energiei este o cerință tehnică în timpul etapei de răcire a gazelor de ardere pentru toate instalațiile de incinerare, toate instalațiile moderne de incinerare funcționează cu o anumită recuperare a energiei ca și căldură (ca apă caldă sau abur) sau electricitate sau ambele ca energie termică și combinată. Cantitatea de energie disponibilă pentru a fi recuperată din deșeuri depinde de valoarea calorică a deșeurilor. Eficiența de recuperare a energiei depinde, de asemenea, de proiectarea instalației. Optimizarea tehnicilor de recuperare a energiei necesită ca instalația de incinerare să fie proiectată pentru a satisface cererea consumatorului de energie.*10) *10) Document de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru incinerarea deșeurilor, august 2006 BAT specifice pentru recuperarea energiei legate de incineratoarele de deșeuri municipale sunt enumerate în subcapitolul 5.2 (măsurile 61-63) din BREF pentru incineratoarele de deșeuri. Datele cheie care trebuie furnizate în Raportul EIM, pentru componentele principale a proiectului, sunt prezentate în Caseta 7.Caseta 7. Date privind proiectareaPopulație/localități deservite · număr, localități; · populația inițială care trebuie servită, locuitorii; · populația finală care trebuie servită, locuitorii; · distanțele față de localitățile deservite sau stațiile de transfer; Instalația de incinerare · numărul de linii; · durata de viață, ani; · capacitatea de deșeuri (tone/oră); · cantitatea estimată de deșeuri zilnice de la data punerii în funcțiune, respectiv anul de închidere, t/zi, mc/zi; · caracteristicile constructive și operaționale ale cuptorului (numărul de arzătoare de pornire, temperatura, timpul de retenție a gazului etc.); · timpul de funcționare anual (ore/
3. an)(recomandat 365 zile x 24 ore); · numărul de închideri planificate pe an; · tehnici/metode de construcție, inclusiv natura lucrărilor de construcție și a scării mașinilor care vor fi utilizate. Deșeuri acceptate · compoziția estimată*11)· valori termice estimate (medii, minime și maxime*12); · ar trebui furnizată o listă cu deșeurile acceptate (inclusiv codurile ELW*13); Generarea energiei termice/electrice · producția de căldură/electricitate; · eficiența energetică (după proiectare); · caracteristicile sistemelor de recuperare a căldurii și/sau de generare a energiei electrice; Sistemul de control al poluării aerului · reducerea emisiilor de NOx (de exemplu, reducerea selectivă non- catalitică (SNCR), reducerea catalitică selectivă (SCR) și caracteristicile procesului; · neutralizarea gazelor acide (sistem de curățare uscată, semi-uscată sau umedă) și caracteristicile procesului; · controlul și caracteristicile procesului de dioxine și furani; · echipamente de îndepărtare a prafului (tip de filtre) și caracteristici ale procesului; Cenușă/cenușă particule atmosferice și zgură/managementul cenușii de fund · manipularea cenușii/zgurii pe șantier; · tehnologie de tratare; · eliminarea cenușii tratate și a altor reziduuri; Rețeaua de alimentare cu apă · proces (de curățare) și surse de apă potabilă; · tratarea apelor uzate; Rețeaua de colectare a apelor pluviale · aria acoperită, tratarea și evacuarea scurgerilor de ape Echipamente de monitorizare · echipamente de monitorizare a calității mediului;· echipamente de monitorizare și întreținere operațională, inclusiv monitorizarea post- dezafectare; Desene Aspecte, secțiuni transversale și detalii de construcție pentru componentele instalației, inclusiv:· toate instalațiile (instalația de incinerare, instalațiile auxiliare);· măsuri de atenuare care vor fi realizate ca parte a proiectului;· sisteme de monitorizare; Diagrame· diagrama fluxului de proces pentru instalația de incinerare. *11) Centrele WtE ar putea utiliza RDF ca combustibil produse în instalații externe. *12) Toate datele incluse în raportul EIM trebuie să provină din surse de încredere, cum ar fi lucrări științifice, rapoarte și studii publicate *13) Unele state membre ar putea accepta alte deșeuri nepericuloase decât cele municipale. ... 3.3. Descrierea proceselor principale Raportul EIM trebuie să ia în considerare toate etapele de viață ale incineratorului: construcția, exploatarea și dezafectarea. Activitățile desfășurate în faza de construcție a proiectului, organizarea de șantier, pregătirea șantierului, activitățile de construcție și, după caz, activități de dezafectare sau demolare. Descrierea activităților legate de faza de operare ar trebui să abordeze aspecte legate de funcționarea și întreținerea componentelor proiectului. Caseta 8 oferă o imagine de ansamblu (nu este exhaustivă) a problemelor care trebuie abordate în Raportul EIM în legătură cu activitățile proiectului.Caseta 8. Activitățile proiectuluiConstrucția Pregătirea amplasamentului · investigații preliminare; · îndepărtarea vegetației din zona șantierului; · îndepărtarea și depozitarea pământului și a săpăturilor, nivelarea amplasării șantierului; · estimarea cantităților/volumelor de excavare în vrac; · facilități de cazare pentru șantier: alimentarea cu apă (potabilă și tehnologică dacă este cazul) și evacuarea apelor reziduale și instalațiile pentru tratarea și/sau îndepărtarea efluenților lichizi, după caz, alimentarea cu energie electrică, eliminarea deșeurilor etc .; · facilități de depozitare a materialelor de construcție; · parcarea și întreținerea echipamentului utilizat pentru activitățile de construcție; · împrejmuirea șantierului de construcții; · drumuri de acces la șantier; · echipamentul principal utilizat; · instalații temporare de depozitare a deșeurilor la fața locului; Etapa de construcție a proiectului · evoluția activităților, ținând cont de tipul de lucrări din zona proiectului și de diferite tipuri de activități de construcție (săpături, lucrări civile etc.); · varietatea infrastructurii (temporară și/sau permanentă); · echipamente, mașini și vehicule grele și proceduri de construcție care trebuie utilizate; · instalarea echipamentului; · caracteristicile estimative ale lucrărilor în ceea ce privește forța de muncă (număr) și amplasamentele (suprafața de teren ocupată temporar de materiale și solul excavat); · Lucrări pentru protecția siturilor arheologice, a monumentelor istorice sau a bunurilor materiale relevante (dacă este cazul); · numărul de lucrători implicați în etapa de construcție. Operarea Instalație de incinerare · acceptarea deșeurilor; · operațiunile tehnologice necesare pentru funcționarea instalației de incinerare (alimentarea cu deșeuri, extracția zgurii/cenușilor, etc); · controlul calității; · operațiuni de întreținere; Managementul cenușii depuse · operațiunile de întreținere ale sistemelor de colectare și tratare; · transportul, depozitarea și manipularea cenușii de fund și a deșeurilor rezultate din tratarea acesteia; · activități de inspecție la fața locului; Managementul cenușii eliminate în aer · operațiunile de întreținere ale sistemelor de colectare și tratare; · transportul, depozitarea și manipularea cenușii de fund și a deșeurilor rezultate din tratarea acesteia; · activități de inspecție la fața locului; · controlul calității - eficiența procesului de tratare a cenușii eliminate în aer; Rețeaua de alimentare cu apă · activități de inspecție la fața locului: echipamente, integritate conducte, structuri civile; · activități de întreținere Rețeaua de colectare a apelor pluviale · activități de inspecție la fața locului: echipamente, integritate conducte, structuri civile; · activități de întreținere Sistemul de transport al căldurii și al energiei · activități de inspecție la fața locului: integritate echipamente; · activități de întreținere Dezafectarea Pregătirea locului ·cercetări preliminare specifice; · dezmembrare, demolare și decontaminare; · transportul deșeurilor la tratare, reciclare sau eliminare; · reabilitarea profilului final și a peisajului; · monitorizare; · activități de asistență medicală (dacă este cazul). Pentru activitățile prezentate mai sus, trebuie prezentate materialele destinate utilizării (inclusiv cele care pot fi dăunătoare pentru sănătatea umană sau pentru mediu), atât pentru faza de construcție, cât și pentru faza de funcționare a proiectului. Următoarele aspecte privind materialele destinate utilizării ar trebui abordate, de asemenea:– materiale: tipuri și cantități; ... – instalațiile de depozitare și locațiile acestora; ... – condițiile de manipulare. ... ... 3.4. Estimarea reziduurilor și a emisiilor rezultate din implementarea proiectului Estimarea reziduurilor și a emisiilor ar trebui să se efectueze luând În considerare componentele proiectului, echipamentele și tehnicile de construcție, respectiv activitățile specifice de exploatare și materialele corespunzătoare care sunt destinate utilizării.Caseta 9. Estimarea emisiilor și reziduurilorConstrucția Emisii · efluenți lichizi: surse, caracteristici (compoziția estimată, fluxurile și/sau cantitățile); · emisii/mirosuri de gaz: surse, caracteristici (compoziția estimată, fluxurile și/sau cantitățile); · emisii de praf: surse, caracteristici (compoziție estimată, debite și/sau cantități); · generarea de zgomote și vibrații (surse și intensitate). Deșeuri · tipurile de deșeuri, de exemplu:- materialele rezultate din excavare/dragare care nu sunt utilizate pentru umplere, strat humus, soluri contaminate sau alte materiale, deșeuri menajere nepericuloase, deșeuri periculoase, deșeuri rezultate din construcții; · caracteristici ale deșeurilor*14) (cantități estimate, proprietăți periculoase, coduri ELW); · gestionarea deșeurilor: stocarea temporară, transportul și destinația finală (reutilizare, reciclare/recuperare, depozitare și/sau incinerare). Operare Emisii · generarea gazelor arse* (concentrația componentelor, debitul, temperatura etc.); · deșeuri lichide (levigat din depozit) · efluenți lichizi: caracteristici (surse, compoziție, concentrații, debite și/sau cantități); de exemplu. Incinerarea deșeurilor BREF menționează drept surse potențiale de eliberare în apă (dependente de proces) următorii efluenți lichizi:- efluenți proveniți din dispozitivele de control al poluării aerului, care conțin săruri, metale grele (HM);- evacuările finale ale efluentului din stațiile de tratare a apelor reziduale, care conțin săruri;- scurgerea apei din cazan (scurgeri), care conține săruri;- apă de răcire - din sistemele de răcire umedă, care conțin săruri, biocide;- zonele de depozitare, manipulare și transfer a deșeurilor, care conțin reziduuri diluate;- zonele de depozitare a materiilor prime, care conțin substanțe chimice de tratare;- manipularea reziduurilor, tratare și depozitare a reziduurilor, care conțin săruri, substanțe chimice, substanțe organice. · emisii de gaze provenite de la liniile de colectare (praf, CO_2, N_2O, benzen, etc.); · generarea de zgomote și vibrații (surse și intensitate); · mirosuri ofensive. Deșeuri· tipurile și sursele de deșeuri, de exemplu:- cenușa din aer (de la buncăre, boilere de economizor și sistem de filtrare a sacilor);- cenușa de fund;- gips;- metale feroase;- alte metale;- carbonul activ care conține dioxine; · caracteristicile deșeurilor (de exemplu, compoziția estimată, umiditatea, proprietățile periculoase, codurile ELW); · cantități estimate pentru fiecare tip de deșeuri, de ex. zilnic și/sau anual; · gestionarea deșeurilor: stocarea temporară, tratarea (de exemplu, stabilizarea cenușii din aer), transportul și/sau destinația finală (reutilizare, reciclare/recuperare, depozitare). *14) Lista europeană a descrierilor deșeurilor din catalogul european al deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei (modificată prin Deciziile 2001/118/CE, 2001/119/CE și 2001/216/CE). *) O analiză de modelare a dispersiei trebuie să demonstreze prin utilizarea modelelor de dispersie a calității aerului, că emisiile admise din sursa propusă și emisiile provenite din toate activitățile conexe, de ex. de colectare și transport, nu vor provoca sau nu vor contribui la încălcări ale standardelor naționale privind calitatea aerului înconjurător. ... ... 4. În conformitate cu cerințele din anexa IV punctul 2 din DEIM, care precizează că informațiile furnizate de dezvoltator în conformitate cu articolul 5 alineatul

(1)din directiva menționată (și anume raportul EIM) ar trebui să includă "o schiță a principalelor alternative studiate de dezvoltatorul și o indicație a principalelor motive ale acestei alegeri, luând în considerare efectele asupra mediului." Alternativele sunt în mod esențial moduri diferite în care dezvoltatorul poate îndeplini cu succes obiectivele proiectului, de exemplu prin alegerea unei locații alternative sau prin adoptarea unei tehnologii sau a unui proiect diferit pentru proiect. La un nivel mai detaliat de planificare, alternativele fuzionează în măsuri de atenuare în cazul în care se fac modificări specifice în proiectarea proiectului sau în metodele de construcție sau de exploatare pentru a evita, reduce sau remedia efectele asupra mediului. În cazul instalațiilor de incinerare a deșeurilor municipale, alternativele ar fi de obicei evaluate în termeni de:– locație alternativă; ... – proiect alternativ/tehnologii pentru proiect/componentele proiectului principal. ... 4.

1. Principalele alternative studiate de dezvoltator Opțiunile alternative sunt, de obicei, identificate și evaluate în faza incipientă a dezvoltării proiectului și reprezintă în mod clar strategia cea mai eficientă pentru prevenirea și atenuarea impactului. Problemele esențiale pentru proiectele instalațiilor de incinerare a deșeurilor urbane care ar trebui luate în considerare pentru alternativele propuse includ, dar nu se limitează la:– obiectivele de mediu stabilite în evaluarea strategică de mediu realizate în ceea ce privește planurile de amenajare a teritoriului și urbane, precum și planurile de gestionare a deșeurilor; ... – cerințele stabilite în planurile de utilizare a terenurilor și planuri de dezvoltare, de exemplu, cele legate de vecinătatea de alte dezvoltări existente și viitoare, utilități etc. ... – existența unor constrângeri naturale legate de topografie (de exemplu, munți, văi adânci), aspecte legate de geologia siturilor, hidrogeologie și hidrologie; ... – constrângerile induse de locațiile din zonele protejate (de ex. recomandări de evaluare adecvată*15) efectuate pentru un sit Natura 2000); *15) În conformitate cu Directiva habitate 92/437/CEE și cu Directiva păsări 2009/147/CE ... – infrastructura existentă de gestionare a deșeurilor din zonă și din regiune; ... – apropierea de orașe, orașe și sate, care ar putea prezenta constrângeri de dezvoltare; ... – densitatea populației; ... – proximitatea/interferența cu infrastructura de transport (drumuri, căi ferate); ... – proximitatea/interferența cu infrastructura de apă și de ape reziduale; ... – apropierea de/interferența cu rețelele importante de utilitate (de exemplu, energie, gaz); ... – constrângeri de dezvoltare (de exemplu, o utilizare specifică a terenurilor; zone restricționate); ... – situri contaminate; ... – probleme legate de proprietatea funciară; ... – interferența cu trasee pitorești sau zone de frumusețe naturală etc. ... Atunci când o alternativă este considerată că are potențialul de a afecta o zonă protejată inclusă sau propusă a fi inclusă în rețeaua Natura 2000, dezvoltatorul trebuie să efectueze o evaluare a impactului probabilității proiectului asupra siturilor Natura 2000, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul 3 și 4 din Directiva Habitate în acest stadiu. Rezultatele evaluării adecvate ar trebui luate în considerare în procesul EIM. Alternativele considerate ar trebui să fie relevante și rezonabile din punctul de vedere al contextului proiectului. Câteva exemple de locații și design alternative pentru componentele principale ale proiectului sunt prezentate în Caseta 10.Caseta
2. Alternative pentru instalația de incinerareLocații alternative Instalație de incinerare · amplasamente alternative, adică alternative rezonabile rămase după excluderea zonelor neconformeAmplasamentul instalației de incinerare se va face ținând cont de modelarea matematica a dispersiei poluanților în aer realizat în condițiile de funcționare cele mai nefavorabile, dar nu la mai puțin de 500 m de zona locuita. Proiect alternative Incinerator · tehnologia de ardere și tipul de incinerator (alegerea unui proces trebuie adaptată la deșeurile municipale care urmează a fi primite) · capacitate;· numărul de linii/capacitate;Tratarea gazelor arse · pentru eliminarea NOx (SNCR, SNR) · pentru îndepărtarea SO_2 (procese umede, uscate, semi uscate)Recuperarea energiei · căldură (ca abur sau apă caldă) · electricitate· combinarea căldurii și electricitățiiProcese alternative Resurse surse de apă tehnologică/potabilă (de exemplu, din rețeaua locală, din subteran, folosind apa tratată etc.); Zgură și cenușă din aer tratarea și/sau eliminarea Vor fi incluse desene, diagrame de flux și/sau hărți care ilustrează alternativele ... 4.
3. Scenariul de bază Evoluția probabilă a stării existente a mediului (inclusiv a populației) fără implementarea proiectului ar trebui descrisă într-un scenariu, de bază sau așa-numitul "Scenariul zero intervenție "sau" "Nu faceți nici un scenariu". Astfel, ar trebui identificate potențialele efecte negative asupra mediului, pe baza identificării deficiențelor datorate situației existente (de exemplu, nerespectarea cerințelor de reglementare în materie de gestionare a deșeurilor) în cazul nerealizării proiectului. ... 4.
4. Selectarea alternativei Informațiile furnizate în această secțiune a raportului EIM vor oferi detaliile necesare pentru a documenta procesul de selecție pentru alternativa preferată într-o manieră inteligibilă și transparentă. În acest scop, Raportul EIM trebuie să furnizeze examinatorilor un rezumat al principalelor elemente ale analizei care au fost utilizate pentru a compara diferitele opțiuni/alternative tehnice. Selectarea alternativei se realizează în stadiile incipiente ale dezvoltării proiectului, cu scopul de a evalua și compara opțiunile de dezvoltare fezabile, luând în considerare mai multe criterii, cum ar fi cele tehnice/inginerie, economice, sociale și de mediu. Fiecare criteriu este, de obicei, exprimat de un număr de parametri relevanți cu indicatorii lor asociați. Comparația și selecția finală a alternativei preferate ar trebui să se facă pe baza ponderilor care sunt atribuite fiecărui criteriu cheie în funcție de importanța lor relativă. După cum se menționează în secțiunea 4.1., alternativele propuse pot face referire la mai multe opțiuni care ar trebui comparate prin cuantificarea efectelor pozitive și negative semnificative și luând în considerare "Scenariul de bază". Opțiunea pentru o alternativă ar trebui justificată având în vedere mai multe criterii, cum ar fi:– Criterii de mediu: un impact negativ redus asupra mediului, având în vedere că măsurile de atenuare prevăzute ar putea reduce impacturile reziduale la niveluri acceptabile; ... – Criterii tehnice: performanța îmbunătățite propuse etc.; ... – Criterii financiare și economice: costul investițiilor materialelor, costurile de eliminare a deșeurilor rezultate din tratarea cenușii, beneficii de recuperare energetică, costuri de întreținere etc.; ... – Criterii sociale: condițiile de viață în zona proiectului, economia locală etc. ... ... ...
5. Componentele de mediu care sunt susceptibile de a fi afectate de un proiect privind instalație de incinerare a deșeurilor urbane (în timpul fazelor sale de construcție, operare și dezafectare), includ în special receptori fizici (aer, apă, sol, climă), receptori biologici (floră, faună), mediul uman (populație, bunuri materiale, patrimoniu cultural și peisaj) și inter-relația dintre acești receptori. Pentru raportul EIM, descrierea condițiilor de mediu existente trebuie să furnizeze informațiile necesare pentru a facilita identificarea și evaluarea efectelor semnificative posibile asupra fiecărui receptor. Practica curentă este de a grupa descrierea în funcție de următoarele criterii, după cum se explică în detaliu mai jos: ● context (zona de proiect a zonei de influență / studiu); ● caracter (informațiile trebuie furnizate pentru fiecare componentă de mediu); ● semnificația și sensibilitatea fiecăruia dintre componentele / receptorii relevanți; și ● suficiența datelor. Un raport de evaluare a impactului asupra mediului ar trebui să includă o descriere concisă a condițiilor de mediu existente care sunt relevante pentru proiect, cu trimiteri la studii, rapoarte, studii de teren, înregistrări de monitorizare etc., care trebuie adăugate ca anexă la Raportul EIM. Descrierea informațiilor de bază ar trebui să se concentreze numai asupra acelor aspecte care sunt relevante pentru componentele de mediu și ar putea fi afectate în mod semnificativ de punerea în aplicare a proiectului. Prezentarea generală a mediului existent ar trebui să ofere informațiile care pot constitui un punct de plecare pentru o evaluare bună a efectelor proiectului și pentru monitorizarea implementării proiectului. 5.
6. Context Stabilirea informațiilor adecvate privind mediul existent necesită cunoașterea domeniului de influență sau a contextului proiectului, adică asupra gradului, timpului, frecvenței și duratei spațiale a impacturilor semnificative pe care proiectul este susceptibil să le provoace. Acest context trebuie să fie stabilit pentru toate activitățile cheie ale proiectului și impacturile lor semnificative asociate*16) și pentru fiecare dintre componentele afectate ale mediului natural și cel construit și locuit. *16) Rețineți că aceste efecte sau efecte trebuie să fie descrise în termeni de caracter și durată, de ex. permanent, temporar, pe termen scurt, mediu sau lung; continuu, intermitent sau ocazional; reversibilă sau ireversibilă O abordare practică simplă pentru stabilirea acestui context este de a cartografia diferitele activități /componentele proiectului și zonele respective de efect și limitele. Extinderea zonei de influență poate să difere de la o fază la alta a proiectului. Prin urmare, este important ca zonele potențiale care ar putea fi afectate de proiectul propus să fie identificate, iar descrierea condițiilor inițiale ar trebui să facă referire la acestea. ... 5.
7. Caracteristici O descriere exactă a mediului existent ("de bază") este necesară pentru a anticipa impacturile semnificative posibile ale dezvoltării propuse. Metodologia utilizată pentru efectuarea investigațiilor de bază ar trebui să fie bine documentată pentru a facilita înțelegerea informațiilor și a ipotezelor făcute și pentru a se asigura că rezultatele monitorizării ulterioare pot fi menționate. Descrierile ar trebui, în primul rând, să se bazeze pe referințele publicate pentru a asigura obiectivitatea. Unele surse standard de astfel de informații sunt enumerate în caseta 11.Caseta
8. Sursele standard ale informațiilor de bază privind mediul· hărți topografice; · fotografii aeriene/Google Earth; · informații tehnice de la autoritățile locale, regionale și naționale sau din literatura științifică (rapoarte, date de monitorizare și hărți tematice, de exemplu privind solurile, geologia, clima, hidrologia, calitatea apei, ariile protejate, planurile de zonare, inventarele elementelor protejate ale culturii sau istorice importanță etc.); · rapoarte/publicații științifice și tehnice; · alte rapoarte de evaluare a impactului asupra mediului elaborate pentru proiecte în aceeași regiune/zonă;· rapoartele de evaluare strategică de mediu ale unui plan sau unui program relevant sau plan; · publicații din partea organizațiilor profesionale, de cercetare și organizațiilor neguvernamentale Toate sursele de informații (hărți, ilustrații, date statistice și tehnice, date de monitorizare, declarații de specialitate etc.) trebuie să fie actualizate și adecvat menționate. De regulă, hărțile și figurile ar trebui să fie de bună calitate și ușor de citit. Informațiile furnizate în această secțiune a rapoartelor EIM ar trebui să fie mai degrabă concise decât să reflecte cantitatea de date privind mediul care poate fi disponibilă pentru o problemă specifică sau pentru o anumită zonă. Principiul călăuzitor este de a furniza o astfel de bază necesară pentru a evalua sensibilitatea unei componente sau funcții de mediu specifice în ceea ce privește evaluarea ulterioară a impactului și luarea deciziilor. Numai în cazul în care au fost identificate aspecte critice specifice în etapa de definire a domeniului de aplicare, ar putea fi necesar să se prezinte informații detaliate suplimentare. Lista de mai jos include mai multe aspecte cu privire la condițiile de bază pentru mediu, relevante pentru evaluarea impactului asupra mediului a proiectului propus.5.2.
9. Ape de suprafață și subterane ● corpuri de apă de suprafață din zona proiectului și în vecinătatea sa:– punctele de evacuare ale efluentului din stația de epurare (dacă există) în corpul de apă; ... – date*17) despre corpul de apă care primește efluentul din stația de epurare (de exemplu, parametrii fizici și chimici, debitele / volumele, variațiile sezoniere ale corpurilor de apa de suprafață în ceea ce privește parametrii și fluxurile de calitate); *17) Datele ar trebui să provină din măsurătorile efective pe teren ale viitoarelor puncte de monitorizare, furnizând măsurători de încredere și siguranță înaintea implementării proiectului ... ● zonele de protecție și de captare a apei potabile, existente sau planificate; ● apă subterană– natura și localizarea acviferelor în zona proiectului; ... – date*18) despre valoarea debitului și variațiile sale sezoniere, direcția curgerii; *18) idem ... – date*19) despre calitate (de exemplu parametrii fizici și chimici); dacă au fost identificate pericole de poluare sau contaminare existente în apele subterane din zona proiectului, vor fi incluse și date suplimentare; *19) idem ... – adâncimea mesei de apă în zona de proiect propusă. ... ● zona sanitară cu restricții în vecinătatea zonei de proiect propuse; ● informații despre existența zonelor de reîncărcare precum și despre utilizarea apei subterane; ● hărți: harta bazinului hidrografic și indicația pe hartă a locației proiectului. ... 5.2.
10. Sol și geologie ● topografia zonei de proiect {altitudine maximă și minimă, gradienți maxim și minim); ● trăsăturile pedologice ale zonei proiectului; ● trăsături geotehnice ale ariei proiectului, furnizate de obicei printr-un studiu hidrogeologic; ● contaminarea solului în zona proiectului; orice investigații anterioare sau recente și compararea concluziilor investigațiilor cu cerințele privind utilizarea terenurilor; ● degradarea solului în zona proiectului: eroziunea suprafeței, eroziunea adâncimii, alunecările de teren, compactarea solului; ● hărțile care prezintă topografia zonei, precum și caracteristicile pedologice și geologice ale regiunii sunt utile pentru o mai bună înțelegere a aspectelor solului și geologiei. ... 5.2.
11. Aer și clima ● condițiile climatice și atmosferice: precipitații, evaporare, direcțiile vântului și frecvența apariției, temperatura, fenomenele de inversiune, variabilitatea sezonieră; ● creșterea preconizată a condițiilor meteorologice extreme, cum ar fi perioadele prelungite de uscare, furtunile de ploaie, zăpadă puternică etc.; ● date privind calitatea aerului existent în zona proiectului; ● receptori sensibili la calitatea aerului în zona și vecinătățile proiectului; ● date referitoare la neplăcerile cauzate de mirosurile și plângerile înregistrate de către public cu privire la mirosurile tari în imediata apropiere a locației propuse; ● înregistrări ale concentrațiilor depășite de praf, dioxid de sulf, oxizi de azot, metale grele în praf. ... 5.2.
12. Populație și sănătatea umană ● date demografice; ● infrastructura; ● zonele rezidențiale actuale și viitoare (așa cum se precizează în planurile de utilizare a terenurilor și dezvoltare urbană / rurală); ● distanțe de la limitele dezvoltării propuse la zonele rezidențiale, comerciale și de agrement, instituții și alți receptori sensibili; ● ocupația, activități legate de locuitorii zonei proiectului; unde este cazul, indicarea timpului, duratei sau sezonalității oricărei activități (de exemplu, agricultorii în timpul exploatării funciare, timpul de recoltare); ● boli legate de utilizarea aerului, ape subterane în zona de proiect, riscuri pentru sănătatea umană; ● locații sensibile la zgomot din zona proiectului și vecinătatea lucrărilor propuse; ● nivelurile de zgomot în zonele de lucru; ● hărți: hărți fizice / administrative - indicând locațiile receptorilor sensibili și distanțele față de acestea. ... 5.2.
13. Fauna și flora ● descrierea vegetației din zona proiectului și a vecinătății acestuia:– habitate sau comunități de plante, locații de specii sensibile sau rare; ... – speciile dominante, diversitatea speciilor, factorii de mediu specifici, managementul existent, ... – habitatele principale, locațiile importante pentru reproducere, zonele de studiu / capturare; ... ● descrierea faunei din zona proiectului și a vecinătății sale:– diversitatea, mărimea estimată a populației sau densitatea faunei, gestionarea existentă; ... – cerințe speciale: dimensiunea teritoriului, calitatea habitatului, gestionarea actuală, lipsa perturbării; ... – prezența oricărui habitat, a plantelor sau a speciilor de faună care sunt specii protejate la nivel internațional, național, regional sau local; ... – importanța apei ca habitat în regiune, în special pentru zonele situate în aval de descărcarea efluentului din stația de epurare. ... ● siturile Natura 2000 din zona proiectului și din vecinătatea sa:– numele și codul siturilor Natura 2000, distanțele de la situri la limita dintre locația instalației de incinerare propuse și a proiectelor asociate (de exemplu, drum de acces), specii și habitate ale intereselor comunitare în sit, managementul sitului; ... – descrierea etapelor procedurale de evaluare corespunzătoare efectuate în temeiul articolului 6 din Directiva privind habitatele (dacă este cazul); ... ● zone naturale protejate, altele decât siturile Natura 2000, identificate în aria proiectului și în vecinătatea acestuia; ● hărți care prezintă principalele caracteristici ale zonei proiectului pentru aspectele menționate mai sus. ... 5.2.
14. Peisaj ● caracteristicile și geomorfologia peisajului și împrejurimile propuse ● vizionarea locurilor de muncă din proprietățile adiacente și zonele publice, în special acolo unde acestea sunt sensibile (de exemplu, zone rezidențiale, de agrement sau turistice); ● cerințele și reglementările privind planurile de amenajare a terenurilor și reglementările pentru zona proiectului în raport cu peisajul; ● hărți care prezintă principalele caracteristici ale zonei proiectului pentru aspectele menționate mai sus. ... 5.2.
15. Bunuri materiale ● orașe, sate și așezări din zona proiectului; ● utilități în zona proiectului (alimentare cu apă, sistem de colectare a apelor reziduale, sisteme energetice, canale etc.); ● industrie, obiective economice în zona proiectului; ● zone rezidențiale, turistice și de recreere în zona de proiect și în vecinătate; ● obiective publice și private izolate pentru scopuri rezidențiale, comerciale, industriale, de agrement sau sociale (proprietăți individuale pentru locuințe, școli, camping și alte terenuri de agrement, inclusiv spitale, grădini zoologice, facilități pentru bătrâni); ● cerințele și reglementările privind planificarea dezvoltării terenurilor pentru zona proiectului; ● hărți care prezintă principalele caracteristici ale zonei proiectului pentru aspectele menționate mai sus ... 5.2.
16. Patrimoniul cultural ● patrimoniul arhitectural, arheologic în zona proiectului sau în vecinătate; ● obiective importante arhitectonice sau arheologice localizate în vecinătatea lucrărilor propuse de proiect; vor fi specificate distanțele față de aceste obiective (va fi furnizată o hartă care să prezinte obiectivele); ● restricții, condiții speciale impuse de autoritățile naționale și locale. ... Ar trebui, de asemenea, să fie furnizată o listă cu toate sursele de informare. ... 5.
17. Semnificația Semnificația zonelor sau amplasamentelor - care nu trebuie confundată cu "semnificația impactului" - este determinată de desemnarea, calitatea sau valoarea care este atribuită acestui aspect al mediului existent. Întrebările care trebuie abordate aici sunt: ● Este amplasamentul zona protejată / planificată să fie protejată prin legislație (internațională, națională și locală) sau prin desemnare pentru o valoare ecologică, peisagistică, culturală sau de altă natură? ● este amplasamentul zonă regenerabilă, unică sau înlocuibilă? ● Este locația zonă pitorească, obișnuită sau abandonată? ... 5.
18. Sensibilitatea Sensibilitatea unei zone, a unui sit sau a unei funcții se referă la întrebarea dacă efectele permanente, temporare sau accidentale cauzate de proiect ar modifica semnificativ caracterul unui factor de mediu relevant, de exemplu: ● Degradarea solului ar fi accentuată (de exemplu prin eroziune) în anumite zone prin efectuarea activităților de construcție? ● Zonele rezidențiale de lângă incinerator ar fi afectate de emisiile eliberate sau de alte instalații pe amplasament sau de proiectele conexe (de exemplu, drumul de acces) și activitățile pe care le desfășoară? ● Concentrația de fond de dioxine va crește în zonă? ... 5.
19. Date/informații suficiente Datele și informațiile furnizate în raportul EIM trebuie să fie de o calitate și o completitudine care să permită autorității competente să ia o decizie solidă și informată cu privire la acordarea sau refuzul consimțământului pentru elaborarea proiectului. Criteriile care pot ghida evaluarea suficienței datelor cuprinse într-un raport de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele: ● Sunt disponibile informațiile necesare identificării efectelor principale? ● Sunt informații necesare pentru modelarea dispersiei prin conducție a emisiilor în aer din instalația de incinerare? ● Sunt informații necesare pentru evaluarea efectelor cumulative? ● Sunt informații concentrate asupra efectelor, care sunt probabil și semnificative? Siguranța sau încrederea pe care le oferă informațiile reprezintă o bază bună pentru evaluarea calității datelor. În cazul în care informațiile furnizate într-un raport privind evaluarea impactului asupra mediului sunt incomplete, trebuie indicat în mod clar că informațiile lipsă nu au fost reținute în mod intenționat. Această abordare va asigura că toate părțile sunt conștiente de faptul că informațiile sunt incomplete și de faptul că decizia va fi calificată sau condiționată de furnizarea informațiilor într-o etapă ulterioară. ... ...
20. Proiectele privind dezvoltarea de instalații de incinerare a deșeurilor municipale au efecte pozitive semnificative, cum ar fi:– efecte pozitive asupra calității mediului prin reducerea cantităților de deșeuri depozitate; ... – efecte pozitive asupra reducerii emisiilor de GES (CO

(2),CH4, N

(2)O); ... – efecte pozitive asupra amenajării vizuale prin reducerea cantităților de deșeuri aruncate ... În ciuda efectelor sale (regionale) pozitive, un proiect al instalației de incinerare necesită luarea în considerare a posibilelor implicații negative (locale). 6.

1. Anticiparea impacturilor posibil semnificative Predicția impactului semnificativ probabil ar trebui să se realizeze prin luarea în considerare a condițiilor inițiale de mediu și, în descrierea lor, ar trebui să se acopere "efectele directe și orice efecte indirecte, secundare, cumulative, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și negative ale proiectului"*20). *20) DEIM, Anexa IV Parametrii luați în considerare în anticiparea impactului și luarea deciziilor vor avea în vedere următoarele caracteristici ale impactului asupra mediului:– natura (pozitivă, negativă, directă, indirectă, cumulativă); ... – magnitudinea (severă, moderată, scăzută); ... – complexitatea; ... – extinderea / localizarea (suprafața / volumul acoperit, distribuția), natura locală, regională, globală, transfrontalieră a impactului; ... – etapa (în timpul construcției, funcționării, închiderii, post-închidere); ... – durata (pe termen scurt, pe termen lung) și calendarul (imediat, întârziat, rata de schimbare); ... – frecvența (intermitentă, continuă, periodică); ... – reversibilitate / ireversibilitate; ... – probabilitatea (probabilitatea, incertitudinea sau încrederea în predicție); și ... – nivelul de semnificație. ... Efectele semnificative probabile ale diferitelor activități ale proiectului în timpul fazelor de construcție, de operare și de dezafectare trebuie identificate în această secțiune a raportului EIM. Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-ar putea aplica diverse metodologii, având următoarele etape:
2. definirea impactului - identificarea impactului în contextul condițiilor de bază și crearea unei matrici preliminare a impactului potențial asupra mediului (pozitiv și negativ), a diferitelor etape ale proiectului asupra parametrilor de mediu; ...
3. evaluarea importanței impacturilor identificate - interpretarea semnificației impactului pe baza unei metode de clasificare (de exemplu, pe baza parametrilor spațiali, temporali și de intensitate) pentru efectele negative ale matricei preliminare;Caseta
4. Exemplu de interpretare a semnificației impactuluiA. Un exemplu de caracteristici ale impactului pentru niveluri diferite de semnificație sunt prezentate mai jos Semnificație Impact Caracteristici impact Beneficii majore pe scară largă, dă naștere la un câștig semnificativ pentru mediu. Beneficii moderate ar aduce un câștig pozitiv mediului. Beneficii minore ar avea un ușor beneficiu pentru mediu. Neglijabil Neutru sau fără impact Minor nefavorabil mică îngrijorare; este nedorită, dar acceptabilă. Moderat nefavorabil dă naștere la o anumită îngrijorare, dar este probabil să fie tolerabilă pe termen scurt (de exemplu, în timpul fazei de construcție) sau ar necesita o judecată de valoare cu privire la acceptabilitatea sa Major nefavorabil la scară largă, dă naștere la o mare îngrijorare; ar trebui considerată inacceptabilă și necesită măsuri atenuante, compensatorii sau importante dacă nu există nicio alternativă. Dacă nu este posibilă nici o atenuare, atunci impactul ar necesita o judecată de valoare în ceea ce privește acceptabilitatea acestuia. B. De obicei, pentru a calcula nivelul de semnificație al fiecărui impact, formula cea mai utilizată (bazată pe scoruri care ar putea avea valori diferite în diferite metodologii) este: Semnificația impactului = Amplitudinea impactului x Valoarea și sensibilitatea receptorului C. Tabelul de mai jos prezintă o relație calitativă între nivelul de magnitudine și nivelul de semnificație care dă Semnificația impactului. magnitudine Nivel de semnificație a impactului ridicată Moderat Moderat/Major Major medie Minor/Moderat Moderat Moderat/Major Scăzut Minor Moderat Moderat Neglijabil Minor/fără impact Mediu Ridicat Valoare și sensibilitate Scăzută Medie Ridicată ...
5. evaluarea impactului cumulativ care rezultă din impactul proiectului atunci când acesta este adăugat altor activități viitoare trecute, prezente și prevăzute în mod rezonabil. Aceasta poate rezulta din activități individuale minore, dar colectiv semnificative, care au loc într-o perioadă de timp. ...
6. evaluarea impactului transfrontier; ...
7. selectarea măsurilor de atenuare - selectarea efectelor moderate și majore ca posibile impacturi semnificative și măsurile de atenuare propuse; să le prezinte într-un tabel pentru fiecare componentă de mediu și etapă de proiect; ...
8. evaluarea impactului rezidual. ... Câteva exemple, legate de efectele adverse frecvente (negative) și măsuri de atenuare a acestora, sunt prezentate în subsecțiunea următoare, ... 6.
9. Descrierea efectelor posibil semnificative asupra mediului și reducerea/diminuarea acestora Următoarele secțiuni prezintă o serie de posibile efecte semnificative asupra mediului și măsurile de reducere a acestora pentru proiectele de incinerare a deșeurilor urbane. Următoarele tabele pot fi astfel utilizate ca liste de verificare pentru posibilele efecte semnificative ale proiectului. Selecția măsurilor de reducere trebuie să se bazeze pe ierarhia măsurilor de atenuare, având în vedere următoarele opțiuni, așa cum se referă mai multe directive ale CE (și anume Directiva habitate): ● evitarea și / sau reducerea la sursă - cauza impactului este reproiectată sau modificată. ● măsuri de atenuare la sursă (in situ) - măsuri "finale" (măsuri la fața locului). ● atenuarea la receptor - pusă în aplicare atunci când impactul nu poate fi evitat, măsuri la fața locului și în afara amplasamentului trebuie să fie puse în aplicare. ● compensarea - compensarea pierderii, a daunelor și a intruziunii generale atunci când alte măsuri de atenuare nu sunt posibile sau pe deplin eficiente. Măsurile de nivel superior sunt de obicei mai ieftine, mai acceptabile din punct de vedere politic, preventiv și cu implicații sociale / echitate mai puține decât cele de nivel inferior. Anumite măsuri de reducere sunt adoptate în faza incipientă, de proiectare prin alegerea tehnologiilor mai puțin poluante, iar altele sunt așteptate ca parte a bunelor practici internaționale.Măsuri de reducere în etapa de proiectare În etapa de proiectare, trebuie să se țină seama de documentul BREF privind incinerarea deșeurilor pentru minimizarea impactului negativ al instalației de incinerare propuse. Măsurile de reducere sunt încorporate în proiectarea instalației prin aplicarea BAT, de exemplu: ● măsuri care să garanteze că emisiile din instalație nu depășesc valorile limită de emisie reglementate conform DEI; ● proiectarea clădirii ca un reper cu valoare arhitecturală ridicată; ● proiectarea clădirilor care să cuprindă întregul proces într-o singură structură, eliminând astfel emisiile de zgomot, miros și praf; ● recepția deșeurilor proiectată ca o hală închisă care să fie menținută la o presiune negativă în raport cu aerul exterior și astfel împiedicând mirosul și praful să părăsească zona de recepție a deșeurilor și să provoace neplăceri produse de praf și miros; ● proiectarea înălțimii coșului și aplicarea modelelor de dispersie pentru a asigura respectarea standardelor de calitate a aerului; ● să conceapă și să optimizeze facilitatea de realizare a unei eficiențe energetice ridicate și a unei redresări energetice, luând în considerare disponibilitatea beneficiarilor pentru energia recuperată; etc. Dacă pe șantier va fi construit un depozit de deșeuri pentru cenușă și reziduuri, măsurile de reducere aplicate pentru acestea vor trebui incluse în mod clar.6.2.
10. Ape de suprafață și subteraneCaseta
11. Efecte semnificative posibile asupra apelor de suprafață și subterane și reducerea acestoraEfecte semnificative posibile Măsuri de reducere Construirea Perturbarea nivelului apei subterane ca rezultat al lucrărilor de excavare. - scurgerea și evacuarea sigură a apelor subterane pompate, pentru a evita posibilele fenomene de suflare;Scurgerea și evacuarea în siguranță a apei subterane pompate, pentru a evita posibilele fenomene de scurgere;Poluarea corpurilor de apă de suprafață prin scurgerea apei de furtună din șantierul de construcție și/sau locul de lucru, în cazul instalațiilor inadecvate de depozitare a materialelor de construcție, a substanțelor periculoase, a combustibililor, a lubrifianților și a deșeurilor. - proceduri pentru depozitarea și manipularea materialelor de construcție, a substanțelor periculoase, combustibililor, lubrifianților și deșeurilor;- combustibilii de stocare, lubrifianții și substanțele chimice în spațiile de depozitare adecvate (acces restrâns, pachete sigilate);- rezervoarele pentru depozitele de combustibil sunt etanșe și instalate pe o suprafață impermeabilă; în cazul scurgerilor accidentale care colectează recipiente, se furnizează materiale absorbante și echipamente de stingere a incendiilor;- stocurile de materiale de construcții (cu prelată sau altele similare).Poluarea apelor subterane prin infiltrarea scurgerilor accidentale (de exemplu, combustibili și lubrifianți, substanțe periculoase) datorită instalațiilor de depozitare necorespunzătoare, operațiunilor de alimentare cu combustibil sau operațiunilor de manipulare. - depozitarea combustibililor, lubrifianților și substanțelor chimice în spațiile de depozitare adecvate (acces restrâns, ambalaje sigilate);- procedurile de depozitare și manipulare a materialelor de construcție, a substanțelor periculoase, a combustibililor;- alimentarea vehiculelor și a echipamentelor în ateliere/locuri cu prevenirea adecvată a scurgerilor (de exemplu suprafață impermeabilă, coloniști și separator de ulei);- proceduri de urgență și planuri de urgență pentru accidente, defecțiuni, deversări etc .;Funcționare Poluarea apelor subterane prin infiltrarea levigatului din buncărul de depozitare a deșeurilor ca urmare a defecțiunilor/deteriorărilor sistemului de căptușire - conformitatea cu proiectarea (BAT) și cerințele de construcție pentru sistemul de linie de rezervoare;- un plan de urgență pentru evenimentele de poluare datorate căptușirii insuficiente;Poluarea apelor subterane prin infiltrarea scurgerilor ca urmare a apariției daunelor la structurile civile, platforme, țevi etc., amplasate pe amplasament - inspecții periodice pentru detectarea în timp util a oricăror defecțiuni și luarea măsurilor corective adecvate;- un plan de urgență pentru evenimente de poluare și daune asupra structurilor civile, platformelor, conductelor;- a se prevedea sonde/instalații de monitorizare a calității efluenților, în amonte și în aval de proiect,Deteriorarea calității apei de suprafață (fizică, chimică și biologică) provocată de deversările de ape uzate/reziduale netratate. - reciclarea apei reziduale pe amplasament (măsura de atenuare de la etapa de proiectare);- tratarea apelor reziduale și a apelor pluviale si eliminarea acestora, pe cât posibil în rețele de canalizare municipale.Dezafectarea Similar cu etapa de construire ... 6.2.
12. Sol și geologieCaseta
13. Efecte semnificative posibile asupra solului și geologiei și reducerea acestoraEfecte semnificative posibile Măsuri de reducere Construirea Degradarea solului după îndepărtarea stratului de humus. - îndepărtarea și depozitarea solului în straturi separate și reinstalarea după reumplerea tranșelor, pentru a permite re-vegetarea naturală;- îndepărtarea solului și curățarea vegetației în paralel cu liniile de contur, pornind de la sol la nivel înalt;- utilizarea unor utilaje adecvate pentru curățarea terenurilor pentru a minimiza perturbarea solului;Eroziunea solului (în special suprafețele situate în zonele înclinate) prin:- lucrări de excavare care duc la instabilitatea solului și alunecările de teren;- îndepărtarea vegetației, lucrărilor de terasament și utilizarea utilajelor grele în timpul activităților de construcție. - restrângerea, pe cât posibil, a lucrărilor de terasament majore în timpul sezonului ploios;- drenajul locurilor de muncă pentru a facilita evacuarea de scurgere și, dacă este posibil, tratarea pentru reducerea încărcării cu nămol (sedimentare);- re-vegetarea locurilor de muncă (în care s-a intervenit), incluzând în special zonele predispuse la eroziune (de ex. dealurile laterale);Modificarea temporară a utilizării terenului. - re-vegetarea după închiderea locului de muncă (șantierul);Poluarea solului la locul de muncă datorită scurgerii accidentale a combustibililor și lubrifianților în timpul alimentării și curățării vehiculelor și echipamentelor utilizate pentru activitățile de construcție. - amenajări pentru echipamentele și vehiculele implicate în activitățile de construcție (de exemplu suprafață impermeabilă); - întreținerea, alimentarea cu combustibil și curățarea vehiculelor și a echipamentelor realizate în ateliere/locuri cu prevenirea adecvată a scurgerilor (de exemplu suprafață impermeabilă, separator de ulei);- stocarea combustibililor, lubrifianților și substanțelor chimice în instalațiile de depozitare corespunzătoare (acces restrâns, recipiente sigilate);- rezervoarele pentru depozitele de combustibil sunt protejate împotriva scurgerilor și instalate pe o suprafață impermeabilă; în cazul scurgerilor accidentale care colectează recipiente, se furnizează materiale absorbante și echipamente de stingere a incendiilor;- întreținerea corespunzătoare a echipamentului de transport și de construcție;- procedurile de curățare a echipamentelor și a solurilor contaminate.Poluarea solului la locurile de muncă prin scurgerea accidentală a substanțelor chimice și prin infiltrarea levigatului din depozitele necontrolate de deșeuri. - depozitarea substanțelor chimice în instalații adecvate (acces restrâns, etaj sigilat, recipiente sigilate) și- întreținerea corespunzătoare a depozitului;- procedurile de curățare a echipamentelor și a solurilor contaminate.Funcționare Poluarea solului prin scurgere datorită deversărilor, deteriorării conductelor - acoperirea corespunzătoare a zonelor de lucru (beton) în conformitate cu recomandările producătorului;- controlul periodic și întreținerea conductelor, bazinelor, structurilor;- proceduri de urgență și planuri de urgență pentru accidente, defecțiuni, deversări, etcDezafectarea Modificarea permanentă a utilizării terenului. - reabilitarea șantierului, a drumurilor, a gropilor provizorii;- re-vegetație după închidere; ... 6.2.
14. Aer și zgomotCaseta
15. Efecte semnificative posibile asupra aerului și climei și reducerea acestoraEfecte semnificative posibile Măsuri de reducere Construirea Poluarea aerului - emisiile de praf dispersate in aer în timpul construcției de la locul de lucru (prin vehicule, lucrări de terasament și datorită eroziunii eoliene din zone deschise și coșuri) - prevenirea apariției prafului prin stropire cu apă, pe vreme uscată;- curățarea zilnică a căilor de acces;Poluarea aerului prin emisiile provenite de la motoarele vehiculelor și utilajelor pentru construcții - inspecții periodice ale vehiculelor și echipamentelor;- limitarea orelor de lucru pentru lucrările situate în locații sensibile.- utilizarea de echipamente si mijloace de transport cu reviziile tehnice periodice realizate la zi si care se încadrează țn minim tipul EURO 4.Creșterea nivelului zgomotului ambiental - evitarea trecerii prin zone urbane și a locațiilor sensibile - rute alternative pentru transportul materialelor;- utilizarea echipamentelor si mijloacelor de transport cu reviziile tehnice periodice realizate la zi si care se încadrează în norme din punct de vedere al zgomotului;- să utilizeze echipamente fixe și mobile adecvate;- utilizarea barierelor de zgomot (perdele vegetale) și asigurarea unei distanțe suficiente față de receptori;- controlul perioadelor de timp în care apare zgomotul.Funcționare Degradarea calității aerului prin emisii în aer (mirosuri, gaze de eșapament, praf produs în locuri de muncă, precum și din transportul de materii prime și deșeuri) - curățarea zilnică a căilor de acces;- inspecții periodice ale vehiculelor și echipamentelor;- utilizarea corespunzătoare a echipamentului;Degradarea calității aerului prin emisiile gazelor de ardere (NOx, CO, SOx) - încă de la etapa de proiectare, o analiză de modelare a dispersiei trebuie să demonstreze, prin utilizarea modelelor de dispersie a calității aerului, că emisiile admise din sursa propusă nu vor provoca sau nu vor contribui la încălcarea standardelor naționale de calitate a aerului înconjurător;- instalarea unui sistem adecvat de control al gazelor (de la etapa de proiectare) în conformitate cu BREF pentru incinerarea deșeurilor;Degradarea calității aerului prin praf de cenușă - utilizarea unui sistem de transport adecvat și/sau să evacueze cenușa dispersată în aer direct în recipiente închise;- să se folosească o instalație de depozitare adecvată pentru cenușa dispersată în aer, evitând răspândirea în aer a curenților de aer;Degradarea calității aerului prin emisiile de dioxizi - eliminarea din a fluxul de deșeuri a deșeurilor care conțin compuși organici clorurați (de exemplu PCV);- să evite oprirea și pornirea frecventă, atunci când concentrațiile dioxizilor cresc în gazele de ardere;Creșterea nivelului zgomotului ambiental - evitarea trecerii prin zone urbane și a locațiilor sensibile - rute alternative pentru transportul materialelor;- să utilizeze echipamente fixe și mobile adecvate;- utilizarea barierelor de zgomot (perdele vegetale) și asigurarea unei distanțe suficiente față de receptori;Dezafectarea Degradarea calității aerului prin emisii în aer (mirosuri, gaze de eșapament, praf produs la locul de muncă, precum și cele rezultate din deșeurile de materiale și echipamentele de transport) - curățarea zilnică a căilor de acces;- udarea zonelor demolate și a grămelor de gunoi;- inspecții periodice ale vehiculelor și echipamentelor;- să utilizeze echipamentele corespunzătoare și vehiculele de transport;- Să recupereze cât mai mult posibil deșeurile de demolări.Creșterea nivelului zgomotului ambiental - evitarea trecerii prin zone urbane și a locațiilor sensibile - rute alternative pentru transportul materialelor;- să utilizeze echipamente fixe și mobile adecvate; ... 6.2.
16. Schimbări climatice Anexa IV La Directiva EIA include referire directă la clima și schimbările climatice în două dispoziții. Accentul este pus pe două aspecte distincte ale problemei schimbărilor climatice: ● atenuarea schimbărilor climatice se va considera în primul rând impactul pe care proiectul îl va avea asupra schimbărilor climatice, prin emisiile de gaze cu efect de seră; ● adaptarea la schimbările climatice: se ia în considerare vulnerabilitatea proiectului la schimbările viitoare ale climei, precum și capacitatea sa de a se adapta la efectele schimbărilor climatice, ceea ce ar putea fi incert.Atenuarea schimbărilor climatice Evaluarea efectivă a impactului asupra schimbărilor climatice în cadrul EIM este total dependentă de metodologia aleasă, iar un număr de metodologii standardizate pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră deja există. Măsura în care acestea vor fi aplicabile în cazul specific în cauză va fi important, precum și aspecte legate de colectarea datelor. Calcularea impactului direct va fi mai simplă decât impactul indirect - și evaluările vor trebui să se bazeze pe estimări în unele cazuri. Ex: Abordarea folosită pentru integrarea externalităților date de schimbările climatice, utilizând amprenta de carbon, se bazează pe Metodologia Amprentei de Carbon a Băncii Europene de Investiții, care a fost elaborată în concordanță cu propunerile Uniunii Europene privind reducerea Carbonului până în anul
17. Pașii recomandați presupun:– Cuantificarea volumului emisiilor suplimentar emise în atmosferă datorate componentelor proiectului: emisiile sunt cuantificate pe baza factorilor de emisie specifici proiectului și se exprimă în tone/an; ... – Calcularea CO(2-eq) total se face folosind Potențialul de încălzire Globală al gazelor cu efect de seră (GES) emise; GES emise, altele decât CO, sunt transformate în C0(2 - eq) prin înmulțirea valorii emisiilor de GES cu un factor de încălzire globală aferent. ... Gazele cu efect de seră precum dioxidul de carbon [CO

(2)], metanul [CH

(4)] și protoxidul de azot (N

(2)O), specifice proiectelor de acest tip, au un potențial diferit de încălzire globală. De exemplu, o tonă de metan este echivalentă cu 25 tone C0

(2)iar o tonă de protoxid de azot cu 298 tone CO

(2). Pentru a ține cont de acest aspect, cantitatea de emisii pentru fiecare gaz cu efect de seră este transformată în dioxid de carbon echivalent [CO

(2e)], astfel încât impactul total al surselor să poată fi agregat într-o singură cifră. Astfel, pentru proiectul de incinerare deșeuri municipale, surse de emisii de GES se iau în considerare:a. Emisii CO

(2)și N

(2)O provenite din procesul de incinerare ; ... b. Emisii de CO

(2)provenite din consumul de energie electrică; ... c. Emisii CO

(2)provenite din transportul deșeurilor ... Adaptarea la schimbările climatice Conform Liniilor directoare pentru manageri de proiect: Realizarea de investiții rezistente la schimbările climatice*21), etapele de lucru pentru stabilirea necesității de adaptare la schimbări climatice a proiectelor de incinerare deșeuri municipale, urmărește parcurgerea a 7 etape, și anume: *21) Non-paper gudline for Project managers: Making vulnerable investments climate resilient (http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/non_paper_guidelines_proiect_managers_en.pdf) ● Analiza senzitivității ● Evaluarea expunerii ● Analiza vulnerabilității ● Evaluarea riscului ● Identificarea opțiunilor de adaptare ● Evaluarea opțiunilor de adaptare ● Integrarea în proiect a Planului de acțiuni cu măsurile de adaptare și ameliorare Figura 6.2.4.-

1. Metodologia de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice și stabilirea măsurilor de adaptare Stabilirea unor măsuri adecvate de adaptare la variabilitatea și schimbarea climei trebuie să se bazeze pe evaluarea cât mai completă a riscurilor. În cadrul proiectului realizat de SEERISK*22): Metodologia comună de evaluare a riscurilor pentru macro-regiunea Dunării, s-a elaborat o metodologie de evaluare a riscului aplicabilă inclusiv fenomenelor meteorologice extreme legate de variabilitatea și schimbarea climei, importante pentru România, precum seceta, inundații, episoade de vânt extrem și valurile de căldură. Conform acestui raport, evaluarea riscului la care sunt sau pot fi supuse lucrările proiectate, din punct de vedere al schimbărilor climatice, se face plecând de la premisele inițiale privind condițiile climatice actuale. *22) Seerisk: Common Risk Assessment Methodology for the Danube Macro-Region (http://www.rsoe.hu/projectfiles/seeriskOther/download/Act 3 1 Common Risk Assessment Methodology.pdf) ... 6.2.
2. Populație și sănătatea umanăCaseta
3. Efecte semnificative posibile asupra populației și reducerea acestoraEfecte semnificative posibile Măsuri de reducere Construirea Perturbările și daunele aduse publicului, prin emisiile în aer (praful produs la locul de muncă, precum și din transportul materiilor prime și a deșeurilor) Consultați măsurile de atenuare recomandate în secțiunea 6.2.3 pentru cauze similare ale poluării aerului și ale mirosului din activitățile de construcție. Disconfort pentru locuitori din cauza zgomotului generat de trafic*23)- interzicerea traficului/construcțiilor pe timpul nopții și restricții privind limitele orelor de odihnă în cartierele sensibile;- limitarea de viteză și a tonajului pentru vehiculele grele care trec prin zone rezidențiale;- întreținerea corectă a vehiculelor pentru operarea silențioasăFuncționare Contaminarea apei subterane datorată creșterii unei potențiale poluări sau a unei defecțiuni a sistemului de căptușire în zona de depozitare (buncăr) Consultați recomandările din secțiunea 6.2.2 pentru atenuarea generării poluării solului din activitățile de exploatare. Perturbări și neplăceri aduse publicului, prin mirosuri tari generate de funcționarea instalației. Consultați recomandările din secțiunea 6.2.3 pentru a atenua degradarea calității aerului din activitățile de exploatare. Perturbări și neplăceri aduse publicului, prin emisiile în aer provenite de la transportatorii de deșeuri Consultați recomandările din secțiunea 6.2.3 pentru a atenua degradarea calității aerului din activitățile de exploatare. Proliferarea de paraziți și dăunători - transport cu vehicule închise; dacă se folosesc vehicule deschise sau containere, acestea vor fi asigurate cu o plasă sau o prelată pentru a preveni așternutul;- inspecții periodice privind zona de depozitare a deșeurilor și tratamentul pentru controlul dăunătorilor.Riscuri de sănătate generate de pericolele majore (explozii, incendii) asociate cu instalația - utilizarea echipamentului individual de protecție și a echipamentului de lucru;- controlul emisiilor CH4 în buncărul de depozitare; ... 6.2.
4. Fauna și floraCaseta
5. Efecte semnificative potențiale asupra florei și faunei și reducerea acestoraEfecte semnificative posibile Măsuri de reducere Construirea Afectarea speciilor de faună care au vulnerabilitate sezonieră variabilă, datorită, de exemplu, reproducerii, perioadelor de hrană critice sau migrațiilor sezoniere - restricționarea și reprogramarea lucrărilor de construcție care au loc în timpul sezoanelor de reproducereSchimbarea locurilor subterane și a locurilor de hrănire pentru speciile de faună, cu habitat în zona de lucru, din cauza perturbațiilor produse de activitățile de construcție - limitarea vitezei vehiculelor grele în zone sensibile;- măsuri de atenuare a zgomotului, de ex. perdele vegetale pentru zgomote, utilizarea echipamentelor cu zgomot redus și vibrații;- instruirea lucrătorilor cu privire la prevederile legislației privind protecția biodiversității și la măsurile adecvate de atenuare;Distrugerea totală sau parțială a vegetației în zonele de lucru (îndepărtarea solului, decojirea vegetației și curățarea);Capacitate redusă de recuperare a speciilor de faună (fie în mod natural sau cu asistență) din cauza perturbării habitatului - conservarea cât mai mult posibil a copacilor și a altor vegetații;- va fi realizat un inventar al arborilor care urmează a fi tăiați și va fi elaborat și implementat un plan de replantare;- se va evita tăierea copacilor; curățarea și tăierea copacilor se realizează numai cu consimțământul autorității competente;- după orice intervenție care ar putea perturba siturile naturale: restaurarea ecologică prin măsuri de reconstrucție a mediului (restaurări, reabilitări), inclusiv restaurarea solurilor de vârf;Funcționare Modificarea mediului acvatic cauzată de schimbările caracteristicilor apei (fizice, chimice și biologice) urmare a deversărilor de ape uzate/reziduale netratate. - reciclarea apei uzate pe amplasament (de la etapa de proiectare);- tratarea apelor reziduale și a apelor pluviale.Dezafectarea Reabilitarea finală a sitului ar putea avea un impact pozitiv prin re-vegetarea sitului. În plus, în cazul siturilor protejate situate pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea sa: dacă a fost efectuată o evaluare adecvată, raportul EIM ar trebui să includă constatările sale - efectele semnificative prevăzute, măsurile de reducere și / sau compensatorii recomandate. ... 6.2.
6. PeisajCaseta
7. Efecte semnificative posibile asupra peisajului și reducerea acestoraEfecte semnificative posibile Măsuri de reducere Construirea Perturbări vizuale cauzate de amplasarea șantierului și de traficul asociat cu activitățile de construcție. - restricționarea mărimii/dimensiunii șantierelor;- conservarea vegetației în jurul șantierului (dacă există) cât mai mult posibil pentru a servi drept cortină vegetală;- organizarea și întreținerea adecvată a șantierelor de construcții printr-o curățenie bună;- restabilirea șantierelor de construcții direct la finalizarea lucrărilor (se recomandă să se ofere un termen limită).Funcționarea Perturbări vizuale asupra zonei, în special vizibilitatea din zona de recreere, zona turistică, zona rezidențială etc. - perdele vizuale (de exemplu, loc închis la drumuri pe baza vederii verticale);Dezafectarea Forma finală și reabilitarea peisagistică ar putea îmbunătăți (impactul pozitiv) peisajul inițial prin:- re-vegetarea sitului;- combinație de folosințe diferite pentru zonă, (de exemplu, parcuri pentru recreere informală și educație pentru comunitățile locale). ... 6.2.
8. Bunurile materialeCaseta
9. Efecte semnificative posibile asupra bunurilor materiale și reducerea acestoraEfecte semnificative posibile Măsuri de reducere Construirea Deteriorarea altor infrastructuri (drumuri, conducte de alimentare cu apă, canalizări, clădiri, linii de utilități etc.), ceea ce duce la o întrerupere (temporară) a anumitor servicii publice - să se evite interferențele cu alte infrastructuri;Perturbarea temporară a receptorilor rezidențiali și a altor receptori sensibili (spitale, școli etc.) prin generarea de zgomote - Alegerea de rute ocolitoare care să evite trecerea prin zone rezidențiale;Avarii la lucrările civile din cauza vibrațiilor produse de vehicule care transportă materiale. - Alegerea de rute care să evite trecerea prin zone rezidențiale;Schimbarea utilizării terenului - să minimizeze zona perturbată ocupată de proiect;- să restabilească productivitatea solului (în zona neacoperită de construcții sau zona de drumuri de acces temporar) după terminarea etapei de construcție;- re-vegetarea depozitului închis și dezafectarea proiectului.Avarii la lucrările civile din cauza vibrațiilor produse de vehicule care transportă deșeuri. - Alegerea de rute care să evite trecerea prin zone rezidențiale;Funcționarea Avarii la lucrările civile din cauza vibrațiilor produse de vehicule care transportă deșeuri. - Alegerea de rute care să evite trecerea prin zone rezidențiale; ... 6.2.
10. Patrimoniul culturalCaseta
11. Efecte semnificative posibile asupra patrimoniului cultural și reducerea acestoraEfecte semnificative posibile Măsuri de reducere Construirea Deteriorarea obiectelor descoperite de importanță culturală și arheologică care nu au fost cunoscute anterior - să se efectueze un studiu arheologic detaliat al sitului, precum și un studiu complet la birou pentru a determina nivelul sau potențialul de semnificație culturală sau arhitecturală a zonei;- în cazul identificării oricăror obiecte arheologice potențiale, activitățile ar trebui să se oprească; autoritatea arheologică trebuie să fie consultată pentru a stabili măsurile adecvate de atenuare;- să ia în considerare orice măsură necesară pentru a asigura protecția obiectelor în conformitate cu cerințele legaleDeteriorarea mediului construit, inclusiv monumentele arhitecturale și arheologice, prin vibrațiile produse de vehiculele care transportă materiale. - alegerea de rute ocolitoare care să evite trecerea în apropierea siturilor culturale și arheologice. Funcționarea Deteriorarea mediului construit, inclusiv monumentele arhitecturale și arheologice, prin vibrațiile produse de vehiculele care transportă deșeuri. - alegerea de rute ocolitoare care să evite trecerea în apropierea siturilor culturale și arheologice. ... ... 6.
12. Evaluarea impactului rezidual Impacturile reziduale sunt definite ca și consecințele impactului după implementarea măsurilor de atenuare. Acestea trebuie să fie luate în considerare în raport cu condițiile inițiale, deoarece condițiile de bază diferite pot avea o semnificație diferită a impactului pentru același tip de proiect. Scara impactului rezidual trebuie evaluată utilizând modele, de ex. pentru a determina concentrația de poluanți cheie asociată cu activitățile asociate la locația receptorului, și urmând o metodologie adecvată. ... 6.
13. Evaluarea cumulativă a impactului Mai multe efecte ale anumitor proiecte pot acționa în mod diferit asupra mediului (populație, faună, floră, sol, apă, aer, factori climatici și materiale, inclusiv patrimoniu arhitectural și arheologic, peisajul). Acțiunile depind de localizarea proiectului, de caracteristicile condițiilor de mediu de bază, de exemplu receptorii sensibili în zona proiectului sau în vecinătate, dar și în funcție de anumite efecte ale altor proiecte (actuale și viitoare) și activități care se suprapun cu propunerea zona de proiect. În acest sens, alte proiecte actuale și viitoare care pot fi luate în considerare sunt proiectele viitoare și proiectele în desfășurare identificate într-un plan de dezvoltare pentru regiune (aprobat sau în curs de aprobare). Exemple de categorii de proiecte care trebuie abordate, în faza de construcție sau în faza de exploatare, în zona de proiect propusă sau în apropierea acesteia:– prelungirea amplasamentului de incinerare; ... – proiecte de dezvoltare urbană, de exemplu, dezvoltarea zonelor rezidențiale sau de agrement; ... – proiecte de drumuri; ... – industria. ... Posibilele interacțiuni între un anumit proiect propus și alte proiecte actuale și viitoare sunt prezentate în Caseta 21.Caseta
14. Posibile interacțiuni între proiectele actuale și viitoarePosibile interacțiuni între proiectele actuale și viitoare care pot conduce la efecte cumulative Efectele altor proiecte în faza de construcție și efectele proiectului propus în faza de construcție Efectele altor proiecte în faza de construcție și efectele proiectului propus în faza de funcționare Efectele altor proiecte în faza de funcționare și efectele proiectului propus în faza de construcție Efectele altor proiecte în faza de funcționare și efectele proiectului propus în timpul fazei sale de funcționare Câteva exemple de posibile efecte cumulative apărute prin implementarea proiectelor de incinerare a deșeurilor municipale sunt prezentate mai jos:– zgomot prin activitățile de construcție (echipamente) și zgomotul datorat traficului, creșterea efectelor negative asupra faunei, a oamenilor, a bunurilor materiale (ca turism în zonă) ... – eroziunea solului prin înlăturarea vegetației și creșterea turbidității pe corpul apei de suprafață prin scurgerea apei dintr-o zonă înclinată și afectând habitatele de apă ale speciilor de faună; ... – mirosuri; ... – praf; și ... – dioxizi. ... De exemplu, zgomotul și praful generat de activitățile de excavare și transportul materialelor excavate din două proiecte adiacente s-ar putea cumula dacă perioada de lucru sau transporturile coincid. Traficul existent se va suprapune cu un număr tot mai mare de vehicule în toate fazele și va genera efecte cumulative asupra calității aerului și a zgomotului. ... 6.
15. Cazuri de risc Această secțiune a raportului EIM va identifica activitățile proiectului care ar putea genera incidente cu impact semnificativ asupra mediului; de asemenea, consecințele posibilelor pericole naturale vor fi abordate aici. Cazurile de risc tipice care trebuie luate în considerare sunt:– activitate seismică; ... – alunecări de teren; ... – inundații; ... – incendii; ... – incidente legate de substanțe chimice toxice sau periculoase; ... – incidente legate de sănătatea și securitatea la locul de muncă. ... Caseta
16. Date care trebuie furnizate cu privire la cazurile de riscActivitate seismică date privind situațiile seismice din regiune identificarea oricăror zone afectate în timpul unui astfel de eveniment, de exemplu, defectarea conductelor de alimentare cu apă măsuri de reducere a evenimentelor seismice. Inundații identificarea căilor de inundații; identificarea zonelor expuse inundațiilor; identificarea principalelor efecte în cazul inundării zonelor expuse, de exemplu deteriorarea și blocarea conductelor de canalizare; măsuri de prevenire și reducere. Incendii cauzele pericolului de incendiu, de ex. în timpul fazei de construcție: arderea spontană a deșeurilor stocate; în timpul fazei de operare: eliberarea accidentală de metan în aer din cauza defecțiunii rezervoarelor de digestie; posibilele efecte asupra lucrărilor/activităților proiectului; măsurile de prevenire și control al incendiilor. Incidente legate de substanțe periculoase Utilizarea de substanțe periculoase; identificarea eventualelor incidente care implică substanțe periculoase, de ex. cele legate de depozitarea și manipularea produselor chimice; măsuri de prevenire și reducere. incidente legate de sănătatea și securitatea la locul de muncă incidentele de sănătate și siguranță la locul de muncă, de exemplu: în timpul fazei de construcție: lucrul în spații închise; în timpul fazei de operare: lucrătorii expuși la emisii de gaze care pot produce efecte asupra sănătății; măsuri de prevenire și reducere. ... ...
17. Se recomandă ca Raportul EIM să conțină un program de monitorizare pentru fazele de construcție, funcționare și dezafectare, având următoarele obiective:– să dovedească respectarea legislației/standardelor relevante, a autorizațiilor sau a cerințelor deciziei EIM; ... – să evalueze eficacitatea măsurilor de atenuare implementate; ... – să furnizeze date pentru a informa publicul; ... – crearea unei baze de date pentru măsurile și inventarele de emisii menționate mai sus; va furniza informații pentru îmbunătățirea și actualizarea programului de monitorizare; ... – să asiste la o investigație în cazul în care se încalcă un nivel de declanșare sau o valoare limită de emisie. ... Pașii principali de monitorizare a mediului includ:– planificarea unui program de sondaj și eșantionare (continuă sau discontinuă) pentru colectarea sistematică a datelor/informațiilor relevante; ... – desfășurarea programului de sondaj și de eșantionare; ... – analiza probelor și a datelor/informațiilor colectate și interpretarea datelor și a informațiilor; și ... – pregătirea rapoartelor pentru sprijinirea managementului de mediu. ... Monitorizarea minimă a mediului ar trebui efectuată pentru parametrii legați de:– calitatea aerului; ... – calitatea apelor de suprafață și a apelor subterane; ... – zgomot, ... – condițiile meteorologice, ... – topografia și stabilitatea, ... – mediul natural, pentru anumite specii sau habitate. ... Trebuie menționat faptul că, pentru ca monitorizarea de mediu să fie eficientă, este necesar să existe informații actuale de bază înainte de construirea proiectului pentru a fi comparate cu valorile măsurate după implementarea proiectului. Prin urmare, pe baza informațiilor colectate în campania de investigație de bază (inițială), efectele asupra mediului în timpul și după proiect ar putea fi identificate, controlate și atenuate. Monitorizarea la fața locului presupune monitorizarea operațională și de mediu (a se vedea tabelul I). Ambele tipuri se referă la fazele de construcție, operare și dezafectare și trebuie descrise în raportul EIM. Tabelul
18. Aspecte care trebuie incluse în programul de monitorizare pentru etapele proiectuluiMonitorizarea operațională Monitorizarea mediului Construirea Construirea - calitatea și cantitatea de ieșiri de deșeuri;- tipul și cantitatea de combustibil consumat (zilnic, lunar);- cantitatea de apă utilizată;- cantitățile de materiale periculoase utilizate;- cantitățile de deșeuri periculoase generate; - date meteorologice (precipitații zilnice, direcția și intensitatea vântului, evaporarea, temperatura)- calitatea apei de suprafață și a apei subterane;- calitatea aerului;- nivelul zgomotului; Funcționarea Funcționarea - calitatea și cantitatea de intrări și ieșiri de deșeuri;- calitatea și cantitatea de deversări de deșeuri tratate/netratate;- calitatea și cantitatea de ieșiri de ape uzate tratate;- emisiile de gaze arse (în conformitate cu DEI);- parametrii tehnologici în conformitate cu documentul BREF privind incinerarea IED și incinerarea deșeurilor;- calitatea scurgerilor de scurgere înainte de descărcare; - monitorizarea datelor meteorologice care ar putea fi efectuate la fața locului cu echipamentul operatorului sau pe baza datelor primite de la cea mai apropiată stație meteo;- date privind calitatea monitorizării apelor de suprafață și a apelor subterane;- calitatea aerului la fața locului și în afara acestuia;- zgomot;- centura verde (dacă există) și/sau vegetația din jurul amplasamentului; Dezafectarea Dezafectarea - deșeuri periculoase (tip, caracteristici, inclusiv cantități);- deșeuri nepericuloase (tip, caracteristici, inclusiv cantități). - deșeuri periculoase (tip, caracteristici, inclusiv cantități);- deșeuri nepericuloase (tip, caracteristici, inclusiv cantități);- date meteorologice;- calitatea apei de suprafață și a apei subterane;- calitatea aerului;- nivelul de zgomot. Pentru fiecare parametru, se indică locațiile/punctele de prelevare a probelor, numărul de teste / eșantioane, frecvența de eșantionare pentru realizarea monitorizării. ...
19. Prezentarea unui rezumat cu caracter non-tehnic (RCNT) a informațiilor conținute în Raportul EIM este o cerință legală a DEIM (articolul 5). RCNT va fi citit atât de către publicul interesat, cât și de factorii de decizie și, prin urmare, joacă un rol important în evaluarea impactului asupra mediului. Mai presus de toate, RCNT ar trebui să fie considerat un instrument de comunicare care să sprijine consultarea publică oficială, după prezentarea raportului EIM autorității competente. RCNT ar trebui să permită publicului să obțină aprecierea proiectului, să înțeleagă impacturile sale semnificative și măsurile de atenuare care sunt propuse de dezvoltator. RCNT poate fi disponibil ca un document separat și trebuie să fie clar în ceea ce privește conținutul, structura și limba acestuia, în loc să copieze și să lipsească întreaga secțiune din Raportul EIM, textul RCNT ar trebui să fie reformulat și, în general, să fie scris într-un limbaj netehnic care să fie ușor de înțeles de către publicul larg și astfel să se evite terminologia științifică sau tehnică. În ansamblu, rezumatul cu caracter non-tehnicar trebui să reprezinte o reflectare corectă a Raportului EIM principal și să acopere toate aspectele procesului EIM. Formatul trebuie să fie dezvoltat în mare parte pe principalele rubrici ale raportului EIM, adică ar trebui să conțină o descriere a proiectului și a obiectivului acestuia, o descriere a condițiilor de mediu existente, a efectelor semnificative, a măsurilor propuse de reducere și gestionare și a oricăror alte aspecte critice. Ar trebui furnizate, de asemenea, unele informații privind procesul de autorizare și etapele anterioare ale procesului de evaluare a impactului asupra mediului (adică rezultatele screening-ului, dacă este cazul, precum și consultarea în funcție de domeniu și consultările publice). În general, RCNT poate fi considerat un document individual și ar trebui să includă, de asemenea, o hartă a locației și un plan de planificare a proiectului. Un rezumat al impactului, al măsurilor de diminuare a impactului și al impactului rezidual poate fi prezentat în format tabelar. Caseta
20. Conținutul rezumatului non-tehnic (RCNT)Descrierea proiectului - Scurtă descriere a proiectului- Incertitudini legate de proiectImpacturi semnificative (pozitive și negative)- Prezentare generală a abordării evaluării- Incertitudini privind efectele asupra mediului ale implementării proiectuluiDate despre succesiunea etapelor procedurii EIA realizate până acum pentru proiect - Decizia etapei de încadrare- Decizia etapei de definire a domeniului (dacă este cazul)Consultarea/avizul autorităților care ar putea fi interesate de proiect datorită autorităților lor în domeniul mediului: aviz de gospodărirea apelor, aviz custode/aviz Natura 2000, etc. Informații privind consultarea publică ...
21. Implementarea reducerii impactului și monitorizarea impactului reprezintă adesea legăturile slabe din procesul EIM. O abordare a celor mai bune practici pentru a face față acestei probleme este de a pregăti un Plan de Management al Mediului (PMM), un instrument menit să asigure continuitatea între planificarea / evaluarea proiectului, proiectarea detaliată, implementarea / construirea și operarea / întreținerea. Pregătirea unui PMM nu este cerută în mod oficial în temeiul dispozițiilor DEIM. Unele state membre au o cerință legală de a pregăti PMM, altele nu. Pe plan internațional, PMM este considerată ca fiind cea mai bună practică pentru a se asigura că angajamentele asumate în etapa de planificare și evaluare vor fi realizate până la etapa de construcție și / sau funcționare a proiectului. Pe măsură ce proiectul este dezvoltat în detaliu, PMM va fi, de obicei, rafinat, incluzând ajustări ale termenilor și condițiilor specificate în orice aprobare de proiect. Obiectivele cheie ale unui PMM sunt: ● asigurarea conformității executării proiectului cu legislația de mediu aplicabilă (locală, națională, UE sau internațională); ● asigurarea mobilizării resurselor tehnice și organizatorice pentru implementarea măsurilor necesare de reducere; ● să furnizeze o referință pentru managementul impactului, monitorizarea performanței de mediu și identificarea oricăror schimbări și evenimente neprevăzute în timpul implementării proiectului, care nu au fost luate în considerare în EIM. PMM este elaborat pe baza rezultatelor EIM, adică impactul anticipat asupra mediului și măsurile de reducere propuse. În mod obișnuit, un PMM este realizat după efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului, adesea ca o cerință a autorizației de dezvoltare elaborată de autoritatea de mediu competentă. Unele dintre problemele abordate în PMM vor fi urmărite în timpul proiectării detaliate, dar cea mai mare parte a măsurilor se referă de obicei la construcții și etapa funcțională a proiectului. În general, atunci când un PMM este solicitat de către instituțiile sau autoritățile de finanțare, ar trebui să fie dezvoltat înainte ca activitățile conexe să fie întreprinse. PMM este un document care ar trebui să fie pus la dispoziția contractorilor (societăți de construcție și de exploatare) de la faza de licitație. Măsurile de atenuare ar trebui cunoscute și incluse în bugetul ofertanților care fac parte din condițiile contractuale. Mai mult, PMM trebuie să fie complet operațional/ funcțional de îndată ce se începe etapa de construcție. Un plan de management de mediu va prezenta un rezumat al impacturilor semnificative care pot apărea și care va stabili abordarea pe care dezvoltatorul o va lua pentru a proteja toate interesele de mediu în timpul construcției și funcționării și în conformitate cu legislația aplicabilă. Pentru un PMM care este prezentat ca un document separat, conținutul este prezentat în caseta
22. Caseta
23. Componentele PMM (numai pentru scopuri ilustrative)Detalii despre dezvoltator/operator/antreprenor*24)- numele și adresa - număr de personal - structura companiei (se recomandă organizarea grafică) - adresa punctelor de lucru (detalii vor fi furnizate pentru toate zonele în care compania operează) Scurtă descriere a locației proiectului - limitele și topografia; - caracteristicile geologice și hidrologice ale zonei; - date meteorologice locale; Prezentare generală a activității propuse - scurtă descriere a proiectului (clădiri și structuri civile, echipamente și instalații și activități operaționale corespunzătoare); - descrierea succintă a aspectelor privind construcția: șantierul, activitățile de construcție și lucrările auxiliare, tehnicile de construcție, programul activităților de construcție în diferite locații (dacă este cazul); - descrierea succintă a aspectelor operaționale: operațiuni specifice, măsuri de control, măsuri de control al accesului, acceptarea deșeurilor, tratarea și eliminarea deșeurilor generate (cenușă/cenușă), tratarea apelor reziduale, regulile operaționale și de siguranță etc Rezumatul activităților critice care determină impacturi de importanță medie spre mare, inclusiv etapele de dezafectare și de asistență ulterioară Cerințe legislative relevante, standarde care se aplică proiectului Acte normative - acorduri juridice, aprobări și autorizații (deja acordate sau care trebuie să se aplice) - în ceea ce privește faza de construcție și de funcționare a proiectului - specificații referitoare la dispozițiile documentelor de reglementare: de ex. condiții- cheie: specificații de performanță; - monitorizarea de mediu cerută de documentele de reglementare; Programul de monitorizare a mediului - vezi secțiunea
24. Riscuri - vezi Secțiunea 6.5 Program de implementare și raportare aEMP - indicând succesiunea și calendarul (inclusiv frecvența și durata) activităților de gestionare și monitorizare ale EMP Hărți, diagrame (după cum se indică în secțiunea 3) - Descrierea proiectului. *24) Dacă se cunoaște în stadiul elaborării EMP ...
25. Raportul EIM ar trebui să conțină informații cuprinzătoare, dar concise în legătură cu principalele aspecte abordate. O descriere ambiguă a proceselor tehnice și a activităților legate de proiect poate face dificil pentru cititor să înțeleagă abordarea EIM. Se recomandă evitarea adăugării datelor și informațiilor care nu sunt relevante pentru proiect, de exemplu, despre condițiile de mediu existente sau o descriere amplă a speciilor de faună dintr-o regiune extinsă (de exemplu, pentru un INCINERATOR care este dezvoltat pe o suprafață cu limită de zeci de hectare), În timpul EIM, pot fi întâmpinate unele dificultăți și se referă la următoarele: ● incertitudinea cu privire la unele informații privind condițiile de mediu de bază; ● date limitate privind faza de construcție a proiectului; ● informații limitate privind rata estimată de creștere (sau scădere) a generării de deșeuri pe an în regiune; ● posibile modificări ale planificării dezvoltării terenurilor, fapt care poate necesita o reevaluare a datelor de bază pentru proiectarea proiectului (de exemplu, posibila extindere a duratei de viață a INCINERATORULUI datorită unei colecții separate îmbunătățite în viitorul apropiat); ● lipsa de orientări / metodologii pentru evaluarea semnificației impactului asupra mediului. Dacă este cazul, dificultățile întâmpinate în timpul EIM vor fi menționate în Raportul EIM, iar incertitudinea de predicție a impactului va fi specificată, de asemenea. Dacă nu se pot furniza informații complete, trebuie să se precizeze că informațiile nu sunt reținute intenționat și că toate părțile vor fi conștiente de acest aspect. Decizia rezultantă ar fi fie calificată, fie condiționată. Astfel de clauze de declinare a responsabilității și informații trebuie prezentate în secțiunea raportului EIM menționată în Anexa IV DEIM Punctul 8 "Indicarea oricăror dificultăți (deficiențe tehnice sau lipsă de know-how) întâlnite de dezvoltator în compilarea informațiilor solicitate"