MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002
Pe scurt
Acest memorandum stabilește acordul de finanțare nerambursabilă între Guvernul României și Comisia Europeană pentru reabilitarea unei secțiuni a drumului național DN 6. Finanțarea este acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) și vizează modernizarea infrastructurii rutiere.
Ce reglementează
- Asistența financiară nerambursabilă pentru reabilitarea secțiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului național DN 6.
- Condițiile de implementare și finanțare a proiectului, inclusiv termenele și sumele alocate.
- Respectarea legilor și politicilor Comunității Europene, în special cele legate de transporturi.
- Condițiile specifice legate de evaluări, viabilitate, plăți în avans și finale, precum și proprietatea intelectuală.
Cui îi privește
- Guvernul României, în calitate de Beneficiar.
- Comisia Europeană, care acționează în numele Comunității Europene și acordă finanțarea.
- Administrația Națională a Drumurilor, ca autoritate responsabilă cu implementarea proiectului.
Puncte cheie
- Valoarea maximă a asistenței nerambursabile prin ISPA este de 138.011.625 euro.
- Asistența Comunității acoperă 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente.
- Data finalizării proiectului și a plăților este 31 decembrie 2007.
- Plata în avans este stabilită la 27.602.325 euro, împărțită în două tranșe.
Textul legii
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 13 mai 2003 Măsura ISPA Nr. 2001/RO/16/P/PT/006 Notă ... *) Traducere. Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de către comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte, au convenit următoarele: Articolul 1 Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta. Articolul 2 Identificarea măsurii Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa nr. I: Numărul măsurii: 2001/RO/16/P/PT/006 Denumirea măsurii: Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România" Durata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie - data finalizarii: 31 decembrie 2007 Localizare: Oltenia şi Banat, România Grup: Coridorul IV de transport european (drum), ramura de sud. Articolul 3 Angajamentul
- Cheltuiala publică sau echivalenta maxima care va fi luată în considerare pentru calcularea grantului va fi de 184.015.500 euro.
- Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru această măsură este stabilită la 75% din totalul cheltuielilor publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II.
- Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 138.011.625 euro.
- O suma de 10.790.000 euro este angajata din bugetul pe anul 2001 din linia bugetară B7-
- Angajamentele privind tranşele ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementarii măsurii şi de disponibilităţile bugetare. Articolul 4 Plăţile
- Asistenţa Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere legal de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie corelate cu lucrările descrise în anexa nr. I.
- Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu vor fi eligibile pentru asistenţa prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare.
- Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie
- Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată.
- Plata în avans este stabilită la 27.602.325 euro şi va fi transferata după cum urmează: - suma de 13.801.162 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar; - plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract major de lucrări ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie şi după îndeplinirea condiţiilor specificate la art. 8 paragraful
- În conformitate cu prevederile pct.
- a)afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi ...
- b)rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi a infrastructurii finanţate, fie din încetarea sau modificarea esenţială a aranjamentelor de exploatare. ... Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi se va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări. 2. Condiţia privind viabilitatea Asistenţa financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor. 3. Condiţii privind plata în avans A doua transa a plăţii în avans este condiţionată de: - numirea unui manager de proiect în cadrul unităţii responsabile pentru managementul proiectului din Administraţia Naţionala a Drumurilor; - prezentarea de către Beneficiar a unui plan de achiziţie final, care trebuie să fie aprobat de Comisie; - prezentarea unei evaluări complete a impactului asupra mediului (EIA), inclusiv transmiterea documentaţiei relevante care să dovedească şi sa descrie felul cum: - a fost consultat publicul; - au fost consultate şi/sau informate alte organisme competente; - au fost luate în considerare rezultatele consultatiilor menţionate mai sus; - nu vor fi afectate de proiect zonele sensibile; - transmiterea unui rezumat netehnic al versiunii finale revizuite a studiului de impact asupra mediului menţionat mai sus; - un angajament al Administraţiei Naţionale a Drumurilor privind luarea de măsuri de corectie necesare pentru atenuarea impactului proiectului asupra mediului; acest document va conţine o descriere detaliată a măsurilor de atenuare prevăzute şi a felului cum ele vor fi puse în aplicare; - transmiterea şi publicarea unei autorizaţii de mediu emise de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pe baza evaluării impactului asupra mediului (EIA), menţionată mai sus. 4. Implementarea Sistemului de management al pavajelor rutiere (SMP): programele PHARE anterioare au sprijinit dezvoltarea şi implementarea SMP, permitand definirea strategiilor de întreţinere şi îmbunătăţirea activităţilor de planificare. Concordanta deplina cu SMP va fi garantată înainte de efectuarea primei plati intermediare. 5. Condiţii privind plata finala
- a)Un program de întreţinere va fi prezentat de către Beneficiar, în formatul menţionat mai sus, înainte ca plata finala să fie efectuată de către Comisie. Acest program va acoperi o perioadă de 10 ani începând cu data de 1 ianuarie 2007 şi va fi în conformitate cu standardele de exploatare cerute de Directiva nr. 96/53/CE . ...
- b)Un studiu de impact asupra siguranţei traficului va fi transmis Comisiei, cel mai târziu în momentul finalizarii execuţiei lucrărilor. ... 6. Se vor aplica regulamentele Comunităţii Europene privind procedura de licitare şi contractare. Articolul 9 Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta. Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa III.1. Articolul 10 Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos: Semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002. Pentru Beneficiar, Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, coordonatorul naţional ISPA Semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001. Pentru Comunitate, Michel Barnier, membru al Comisiei Europene Lista anexelor Anexa nr. I "Descrierea măsurii" Anexa nr. I a "Planul de achiziţii provizoriu" Anexa nr. II "Plan de finanţare" Anexa nr. III: - Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA" - Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA" - Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări" - Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA" - Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA" - Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea" Anexa 1 DESCRIEREA MĂSURII "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România" Codul măsurii nr.: 2001/RO/16/P/PT/006 1. Denumirea măsurii: Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova - Lugoj), România" 2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA) 2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene 2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene Direcţia coordonarea programelor ISPA şi SAPARD Eugen Teodorovici, director Str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti Telefon: +40-1-30116 23 Fax: +40-1-30116 26 E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro 3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (conform celor definite la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2) 3.1. Numele: Eugenia Dunca, director Administraţia Naţionala a Drumurilor 3.2. Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureşti Telefon: 223 26 07 Fax: 312 09 84 E-mail: ispa@andnet.ro 4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată la pct. 3): ca mai sus 5. Localizare 5.1. Ţara beneficiara: România 5.2. Regiunea: Oltenia şi Banat, judeţele Mehedinti, Caraş-Severin şi Timiş 6. Descriere Cadrul general Strategia generală privind infrastructura rutiera are scopul de a menţine structurile existente, incluzând reabilitarea reţelei de drumuri naţionale (cu acordarea priorităţii legăturilor localizate pe coridoarele paneuropene), şi de a creşte capacitatea de circulaţie în conformitate cu cerinţele actuale de trafic. Măsura face parte dintr-un program mai larg, finanţat, de asemenea, de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI): Programul de reabilitare a drumurilor nr. 4, cu un cost total estimat de peste 688 milioane euro. Acest program prevede reabilitarea următoarelor sectoare de drum: - Craiova-Drobeta-Turnu Severin (proiect ISPA aprobat în martie 2001); - Drobeta-Turnu Severin-Lugoj (prezenta aplicaţie ISPA); - Petrosani-Simeria (finanţat de BEI); - sectoare ale rutei Cluj-Dej-Suceava (finanţat de BEI). Administraţia Naţionala a Drumurilor intenţionează sa continue modernizarea DN 6 şi a ramurii de sud a Coridorului IV, care în România trece pe ruta Nadlac-Timişoara-Lugoj- Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat. Proiectul de reabilitare Proiectul de reabilitare a DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj implica modernizarea a aproximativ 163,5 km de drum existent în regiunile mai joase ale Muntilor Carpaţi, făcând legătură între Timişoara şi Drobeta-Turnu Severin (km 332+150) şi trecând prin Lugoj (km 495+800). Ultimii 35 km de-a lungul Portilor de Fier pe Dunăre reprezintă o legătură ingusta între fluviu şi principala linie de cale ferată Bucureşti-Timişoara, pe de o parte, şi versantii stancosi, pe de altă parte. Drumul include doua tunele şi mai multe poduri şi viaducte importante. Lucrările de reabilitare includ: - consolidarea a 132,625 km de pavaje rutiere existente, incluzând lărgirea cu 1,0 m până la 2,0 m pe ambele părţi (lăţimea totală - 10,0 m); - construcţia a 5 sectoare noi (2 sectoare deluroase şi 3 variante de ocolire) totalizand 31,2 km cu o latime de 12,0 m. Drumul existent este o parte carosabilă cu doua benzi (cu excepţia oraşelor importante), variind în latime între 5,70 m şi 7,00 m, cu acostamente foarte inguste neasfaltate, de clasa III sau IV, la standardele naţionale clasa III sau IV. Se intenţionează lărgirea părţii carosabile la 7,0 m plus 1,5 m de acostamente consolidate pe fiecare parte (suprafaţa asfaltata de 10,0 m), la fel ca pe secţiunea adiacenta Craiova-Drobeta-Turnu Severin a DN 6, care prezintă niveluri de trafic similare, adică minimum clasa III, potrivit standardelor europene. Îmbunătăţiri minore ale aliniamentului sunt incluse sistematic în lucrările de largire a drumului. Exista o serie de excepţii de la aceasta soluţie de proiectare, după cum urmează: - în zona Portilor de Fier, între km 331+150 şi km 364+650, drumul existent trece printre principala linie de cale ferată dintre Timişoara şi Bucureşti şi fluviul Dunarea, pe de o parte, şi o porţiune stancoasa, de cealaltă parte. La acest moment, din cauza costurilor nu se intenţionează lărgirea drumului existent, deşi se vor face îmbunătăţiri ale structurii asfaltice; - în regiunea deluroasa, la nord de Domasnea, între km 413+150 şi km 428+800, sunt prevăzute benzi suplimentare în rampa pentru vehicule lente, pentru a îmbunătăţi capacitatea şi siguranţa circulaţiei. Acestea totalizează 3,450 m în lungime; - repozitionarea drumului existent în doua zone deluroase deosebit de dificile: (
- i)Dealul Plugova (de la km 388+500 la km 397+450) şi (îi) Domasnea (de la km 409+100 la km 412+700), unde viteza medie este în acest moment între 20 km/h şi 30 km/h. Aceste sectoare noi sunt proiectate, de asemenea, la o parte carosabilă cu doua benzi, cu o latime a părţii carosabile de 7,0 m şi acostamente de 2,5 m (1,5 m asfaltat) pe fiecare parte, adică clasa III, conform standardelor europene. Fiind aşezate în zone foarte deluroase, aceste sectoare includ benzi de urcare pe pantele cele mai abrupte; - variantele de ocolire noi cu o parte carosabilă de doua benzi, o suprafaţa asfaltata de 7,0 m şi acostamente asfaltate de 2,5 m sunt menite sa reducă congestionarea traficului/poluarea în zone rezidentiale şi sa micşoreze întârzierile în circulaţie pentru vehiculele internaţionale de tonaj greu, în localităţile: - Drobeta-Turnu Severin (de la km 334+850 la km 343+900); - Mehadia (de la km 385+500 la km 388+000); şi - Caransebes (de la km 449+175 la km 455+315). Nu este avută în vedere construirea de noi tunele. Lucrările la tunele se vor limita la reparaţii şi consolidare, de exemplu: colmatarea şi realinierea a doua tunele între Drobeta-Turnu Severin şi Orşova. În plus faţă de îmbunătăţirile geometrice aduse drumului, stratul asfaltic existent va fi îmbunătăţit. La momentul actual acesta cuprinde: - 24,80 km de îmbrăcăminte din beton; - 56,20 km de îmbrăcăminte din beton cu un strat de asfalt; şi - 82,65 km de îmbrăcăminte din asfalt. Starea pavajelor rutiere variaza de la "rau" spre "foarte rau" în zonele din partea de sud şi cele deluroase din partea de mijloc, arătând semne de uzura a structurii atât la construcţia din beton, cat şi la construcţia din asfalt, la "acceptabil" spre "bun" în zonele din partea de nord, mai ales între Caransebes şi Lugoj (de la km 455+500 la km 495+800), care a fost reasfaltata în anul 2000. Valorile IRI brute variaza între 2 (foarte bun) şi peste 10 (foarte prost). Întreaga lungime va fi consolidata cu straturi de beton asfaltic de grosimi variabile, de la 8 cm la 16 cm, în funcţie de nevoile impuse de traficul prevăzut până în anul 2020 şi de nevoile de imbunatatire a capacităţii de rulare. Acostamentele consolidate sunt prevăzute pe ambele părţi ale drumului. Nu sunt prevăzute lucrări pe drumul existent din interiorul municipiilor Drobeta-Turnu Severin şi Caransebes, deoarece se are în vedere construirea de variante de ocolire şi deoarece aceste municipii sunt în afară jurisdicţiei AND. În zone locuite unde se construiesc variante de ocolire, se intenţionează executarea doar a unor lucrări minime la drumul existent aflat în administrarea AND, cum ar fi peticirea/repararea, urmată de o reasfaltare a pavajelor rutiere. În zonele locuite unde nu se vor construi variante de ocolire, drumul existent va fi largit la 10,0 m şi straturi de asfalt vor fi adăugate în funcţie de constrangerile impuse de existenta clădirilor în zona drumului. Caracteristicile consolidării sunt următoarele: - 4 cm strat de uzura din asfalt; - 4 cm strat de binder; - 0-8 cm strat de baza din mixtura asfaltica, în funcţie de capacitatea portanta a sistemului rutier. Noi secţiuni de drum pe 31,2 km (aliniamentele de la Plugova şi Domasnea, plus variantele de ocolire la Drobeta-Turnu Severin, Mehadia şi Caransebes) vor fi construite cu următoarele straturi rutiere: - 4 cm de îmbrăcăminte asfaltica; - 4 cm de binder şi asfalt; - 23 cm de balast stabilizat cu ciment ca strat de subbaza; - 25 cm balast ca subbaza; - 15 cm strat de forma. Doar 6 poduri cu o deschidere de 12 m sau mai puţin urmează a fi reabilitate, adică largite, înlocuirea tabierului şi a hidroizolatiei pentru 67 de poduri existente. Pe de altă parte, pentru a îmbunătăţi sistemul de drenare, întreţinere şi protecţie împotriva inundaţiilor, 215 podeţe de mici dimensiuni urmează a fi înlocuite cu podeţe ce au lumina mai mare (minimum 2 m deschidere), iar cele 65 de podeţe de mari dimensiuni existente vor fi lungite şi consolidate acolo unde este necesar. Proiectarea întregii structuri a drumului respecta cerinţele standardelor UE în domeniu, inclusiv Directiva nr. 96/53/CE privind greutatile şi dimensiunile şi, în particular, permite o greutate pe osie de 11,5 tone. 7. Obiective Obiectivele generale ale proiectului sunt de a acorda asistenţa României în transformarea economiei sale, în vederea pregătirii pentru integrarea în Uniunea Europeană, şi sprijinirea României în perioada de preaderare, mai ales în privinta dezvoltării coridoarelor de transport prioritare pentru a sprijini reabilitarea unor sectoare de pe Coridorul paneuropean IV şi integrarea lor viitoare în Reţeaua transeuropeana de transport a UE. Obiectivul direct îl constituie reabilitarea sectorului de drum Drobeta-Turnu Severin-Lugoj (163,5
- km)pe DN 6. Acest sector (km 332+150 - km 495+800) este localizat pe ramura de sud a Coridorului paneuropean IV şi reprezintă o veriga lipsa pe drumul european E70 de la Timişoara la Craiova, planificat a fi finalizată în etapa a IV-a (2001-2004) a strategiei de reabilitare a drumurilor naţionale. De asemenea, el reprezintă o parte a infrastructurii rutiere de acces la viitorul pod peste fluviul Dunarea, de la Calafat/Vidin. În acest sens, obiectivele sunt următoarele: - îmbunătăţirea fluentei traficului şi asigurarea unei capacităţi de trafic suficiente până în anul 2020, precum şi întreţinerea/îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei; - consolidarea pavajelor rutiere, a structurilor şi a sistemului de drenare, după cum se considera necesar în conformitate cu cerinţele standardelor naţionale/europene în vigoare; şi - introducerea de îmbunătăţiri în privinta protecţiei mediului şi de măsuri corective, în relaţie directa cu orice efecte negative pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului. Viteza de circulaţie de-a lungul întregului drum este, la momentul actual, aproximativ între 30 km/h şi 80 km/h, cu o medie de aproximativ 60 km/h, deşi la orele de vârf viteza se reduce considerabil. Se prevede că în următorii 20 de ani traficul va fi mai mult decât dublu. Acest fapt va constitui un obstacol important pentru circulaţie, mai ales în zonele muntoase de la Plugova (km 388+500 - km 397+450) şi Domasnea (km 409+100 - km 412+700) unde, dacă nu se vor face îmbunătăţiri, viteza de circulaţie va scădea la 20 km/h în viitor. În timpul iernii viteza va fi chiar mai mica. În contextul aderării României la Uniunea Europeană, un interes special a fost arătat pregătirii şi sprijinirii proiectelor de infrastructura de transport în cadrul procesului ŢINĂ. Secţiunea de drum Drobeta-Turnu Severin a fost identificata ca o importanţa veriga ŢINĂ şi este considerată ca punct critic în Raportul final ŢINĂ. Măsura va contribui la dezvoltarea Coridorului paneuropean IV, cu infrastructura de buna calitate, asa cum a fost definit în Decizia Parlamentului European nr. 1.692/96/CE şi în Decizia Consiliului European din 23 iulie 1996 privind Ghidul Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport. Măsura va contribui, de asemenea, la dezvoltarea reţelei de baza ŢINĂ. Planul naţional pentru adoptarea acquisului, versiunea 2001, include continuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale ca parte a prioritatilor pe termen mediu în sectorul de transport. 8. Programul de lucru 9. Analiza cost-beneficiu socioeconomica Traficul actual este moderat spre mediu, variind de la 3.500 vehicule pe zi în nord la 5.500 vehicule pe zi în sud. Previziunile pentru anul 2010 indica valori de la 5.200 la 8.000 vehicule pe zi, iar în anul 2015, de la 6.400 la 8.900 vehicule pe zi. Analiza economică a fost realizată folosindu-se tehnici cost-beneficiu standard. Analiza este în conformitate cu instrucţiunile Comisiei Europene din "Ghidul de analiza cost-beneficiu pentru proiecte importante în contextul politicii regionale a CE". Pentru analiza au fost luate în considerare patru alternative. În vederea evaluării, fiecare dintre ele a fost comparata cu o alternativa minima, care include cheltuieli de întreţinere necesare pentru menţinerea drumului într-o stare rezonabila. Alternativele au fost evaluate luându-se în considerare o perioadă de 15 ani şi un factor de actualizare de 5% şi folosindu-se modelul HDM IV al Băncii Mondiale pentru scenarii de creştere mica, medie şi mare. Principalele trei beneficii au fost identificate: economii de timp, costuri de exploatare a vehiculelor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere. În plus faţă de analiza cost-beneficiu a fost utilizata o varianta simplificata a analizei multicriteriale, cu scopul de a se identifica importanţa tuturor factorilor de impact, atât cuantificabili, cat şi necuantificabili. Asa cum a fost explicat în studiul de fezabilitate, alternativa 2 a fost preferata ca fiind cea mai viabila, realista şi consistenta faţă de celelalte lucrări de reabilitare a sectoarelor de drum adiacente. Rezultatele analizei economice pentru varianta aleasă, alternativa 2, potrivit scenariului de creştere medie a traficului, sunt următoarele: rata de rentabilitate economică - RRE = 14.75%; valoarea prezenta neta - NPV = 104 milioane euro; raportul beneficiu/cost - B/C = 1.67. 10. Elementele principale ale analizei financiare Proiectul nu va genera venituri din taxare. 11. Analiza impactului asupra mediului Proiectul se încadrează în clasa de dezvoltare acoperită de anexa nr. I la directivele nr. 85/337/CE şi 97/11/CE . O evaluare a impactului asupra mediului a fost realizată de consultant ca parte a studiului de fezabilitate. Evaluarea impactului asupra mediului a fost realizată în conformitate cu cerinţele legislaţiei române şi cu directivele Uniunii Europene. Procesul de obţinere a avizului de mediu, potrivit legislaţiei române, este legat în mod direct de analiza şi consultarea publicului după aprobarea versiunii finale a studiului de fezabilitate. Raportul final EIA va integra comentariile inspectoratului de mediu şi ale altor agenţii guvernamentale, precum şi pe cele ale publicului. Evaluarea impactului asupra mediului va fi finalizată până la sfârşitul anului 2001 şi va respecta procedurile CE. Studiul complet de impact asupra mediului şi planul de atenuare a impactului asupra mediului vor fi transmise la începutul anului 2002 autorităţilor de mediu competente. Până acum au fost consultate inspectoratele de mediu de la Drobeta-Turnu Severin, Resita şi Timişoara. Ele au oferit date privind calitatea apei, aerului şi solului în zonele considerate sensibile, din care nici una nu este afectată de proiect. Aceste instituţii vor efectua măsurători suplimentare şi vor informa Administraţia Naţionala a Drumurilor despre rezultate. Mai mult, un anunţ a fost deja transmis spre publicare într-un ziar local, pentru a informa publicul cu privire la proiect. În noiembrie şi decembrie 2001 consultarile publice vor fi organizate la nivelul municipalitatilor aflate de-a lungul drumului. Acest proces include: - transmiterea către fiecare municipalitate a documentaţiei necesare, spre a fi pusă la dispoziţia publicului; - deschiderea unui registru, pentru o perioadă de cel puţin 3 săptămâni; - intalniri publice în fiecare municipalitate; - închiderea registrului. Rezultatele consultărilor publice vor fi integrate în studiul final de impact asupra mediului. Impactul general al proiectului va fi în mod clar benefic. Cele mai multe impacturi negative vor aparea în timpul execuţiei lucrărilor. Antreprenorul va trebui să obţină permise pentru extragerea materialelor de construcţie şi pentru debarasarea de material neutilizabil, precum şi pentru toate activităţile poluante, cum ar fi: folosirea echipamentului, taberele de muncă, portiunile de întreţinere etc. Cerinţele pentru minimizarea efectelor adverse asupra mediului ale activităţilor, altele decât cele specificate în avizul de mediu şi în legislaţia română, vor fi indicate în contractul antreprenorului. Este necesară o monitorizare atenta a activităţilor antreprenorului. În final, documentaţia de licitaţie va include măsuri pentru protecţia mediului: acestea au fost estimate la 12,15 milioane euro sau 7,5% din costul lucrărilor principale. Va fi acordată o importanţa deosebită şi echipamentului pentru siguranţa traficului: garduri de siguranţă, semnalizari şi traversari marcate. 12. Cost şi asistenţa (în euro) Defalcarea estimativă a costurilor -------------- *1) Justificate corespunzător şi aplicabile numai articolelor menţionate. *2) Taxele şi impozitele publice se referă la plata taxei ISCLPUAT (0,7% din lucrări) pentru Inspecţia Calităţii în Construcţii, precum şi la costurile pentru obţinerea aprobărilor şi autorizaţiilor. Nu includ T.V.A. 13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale BEI cofinanteaza cel de-al patrulea program de reabilitare a celor 650 km de drumuri naţionale printr-un împrumut de 245 milioane euro. Aceasta măsura este o componenta separată a programului cofinantat prin ISPA şi bugetul naţional. 14. Condiţii specifice ale măsurii Vezi art. 8 din memorandumul de finanţare. 15. Planul de achiziţii Lucrările vor fi implementate conform planului de achiziţii prezentat în anexa I.a. Anexa 1.a PLANUL de achiziţii provizoriu Împărţirea propusă în 5 contracte de lucrări cu valori între 20 şi 60 milioane euro fiecare este în concordanta cu practica românească în privinta programelor de reabilitare a drumurilor, care s-a dovedit a fi eficienta şi viabila. Condiţiile specifice de acordare a contractelor vor fi disponibile în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/sau pe Internet. Anexa 2 PLAN DE FINANŢARE (bazat pe angajamentele de la bugetele Uniunii Europene) Titlul măsurii: Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România Nr. ISPA: 2001/RO/16/P/PT/006 Anexa 3.1 PREVEDERI FINANCIARE privind implementarea ISPA Secţiunea I Forme şi rate de asistenţa
- b)sunt cele care privesc: ...
- a)infrastructura a carei folosinţă implica taxe provenite de la utilizatori; ...
- b)investiţii productive în sectorul de mediu. ... Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte".
- a)descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...
- b)certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...
- c)o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la: ... - data efectivă de implementare a măsurii; - indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare; - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile asteptate; - confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor asteptate; - indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte"; - data la care măsura finanţată devine operationala;
- d)informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. ... Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare
- a)amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definitia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; ...
- b)în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; ...
- c)nici o modificare în cheltuiala anuală, mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect, nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli. ... Secţiunea a VII-a Controlul financiar
- a)sa stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigura: ... - implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; - separarea funcţiilor de management şi control; - ca declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;
- b)sa verifice regulat ca măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; ...
- c)sa prevină neregulile şi sa ia măsuri împotriva acestora; ...
- d)sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei. ...
- a)Pentru fiecare măsura coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. ...
- b)Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să între în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea intalnirii programate. ...
- a)Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA. ... Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.
- b)În cazurile justificate corespunzător, cum ar fi cofinantarea de la instituţii financiare internaţionale, şi după o examinare facuta din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe tari sa participe la licitaţia pentru contracte. ...
- a)Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cat mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitatiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în "Monitorul Oficial" din ţările beneficiare. ...
- b)Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificăţii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din ţările beneficiare. ...
- c)În plus informaţia trebuie lansata pe Internet într-o formă transparenta. ...
- a)un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat; ...
- b)o etapa independenta tehnic şi financiar reprezintă o etapa care poate fi identificata ca operationala în întregul său. ... O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;
- c)pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: ... - trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apa sau în aceeaşi arie de captare ori să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport; - trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apa sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate; - trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite. 2. Organismul responsabil cu implementarea
- a)Pentru proiectele finanţate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finanţare. ... Ca o consecinţa, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie printr-un memorandum de finanţare.
- b)În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. ...
- c)Totuşi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informată despre tipul delegarilor propuse şi trebuie să primească o copie de pe documentele relevante. ... 3. Conceptul de administraţie publică Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernamant: - organisme de guvernamant centrale (nivel naţional); - organisme de guvernamant regionale; - organisme de guvernamant locale. În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ, în virtutea faptului ca sunt privite ca echivalent al unor organisme publice. 4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect
- a)Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat. ...
- b)Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus. ...
- c)Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regula generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operational şi obiectivul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. ... 5. Evidenta documentelor şi transparenta Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente documentare corespunzătoare. În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţara beneficiara trebuie să se asigure ca orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţa contabilă separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare. 6. Cheltuieli Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din aceasta secţiune pentru a demonstra ca intrările contabile oferă o imagine adevarata şi corecta a tranzacţiilor reale implicate, în concordanta cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Secţiunea a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regula generală, cheltuielile legate de: - studiile de fezabilitate; - planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului; - pregătirea terenului; - construcţii; - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; - testare şi instruire; - managementul proiectului; - măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; - alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare; - măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos. Secţiunea a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor
- a)Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regula generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finanţare. ...
- b)În cazurile în care mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercita funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului). ... 2. Implicarea administraţiei publice În cazurile în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la pct. 1
- a)din aceasta secţiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri clar justificate şi în concordanta cu următoarele criterii: - funcţionarul a renunţat temporar la statutul sau de funcţionar în administraţia publică; - cheltuielile trebuie să aibă la baza un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programarilor în timp); - cheltuielile trebuie să fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere; - contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limita stabilită pentru finalizarea proiectului; - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din secţiunea a VIII-a; - dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii. Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile
- a)În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativa echivalenta. ... În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate la pct. 2 din secţiunea a IV-a.
- b)Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate la pct. 1 din secţiunea a X-a şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre următoarele categorii: ... - costuri privind munca (salarii brute şi nete); - cheltuieli pentru utilizarea durabila a echipamentelor pe perioada construcţiilor; - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului; - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanta cu standardele contabile general recunoscute; - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul menţionat la pct.
- a)de mai sus este inclus în administraţia publică.
- c)Ca regula generală, costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. ... Secţiunea a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului
- a)Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordanta cu convenţiile standard de contabilitate. ...
- b)Fără a prejudicia prevederile pct. 3 din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibila. ... 2. Achiziţiile de active necorporale Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului. 3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
- a)În cazul în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile. ...
- b)Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori sunt distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare. ... 4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică
- a)Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. ...
- b)Fără a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. ... Secţiunea a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile. Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative 1. Principii generale Ca regula generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local, nu sunt eligibile pentru asistenţa (inclusiv asistenţa tehnica), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară şi fizica, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intra sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute. Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţa tehnica, astfel cum sunt definite la pct. 3 din secţiunea I. Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsura de asistenţa tehnica menţionată în memorandumul de finanţare. 2. Comitetul de organizare şi monitorizare
- a)Fără a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative. ...
- b)Ca regula generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: ... - servicii de traducere; - închirierea de sali de conferinţe şi aranjamentele auxiliare; - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare; - procurarea documentaţiei şi a facilităţilor aferente; - taxe pentru participarea experţilor; - cheltuieli pentru călătorii.
- c)Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică, intervenite în acest context, nu sunt eligibile. ... 3. Intalniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei. Secţiunea a IX-a Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regula generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 şi 2 din secţiunea a IV-a. 2. Costuri financiare Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediara, comisioane bancare, comisioane de garanţie etc. Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei. 3. Tehnici financiare care nu implica un transfer imediat al activelor proprii Fără a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesita implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directa a unor bunuri. 4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate
- a)Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu este eligibil. ...
- b)Ca excepţie de la prevederile pct.
- a)de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumită perioada definită în memorandumul de finanţare. ...
- c)Principiile definite la pct.
- a)şi
- b)de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componenta individuală completa a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. ... 5. Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. Secţiunea a X-a Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în conformitate cu următoarele situaţii:
- a)Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţa de la data la care memorandumul de finanţare a proiectului este semnat de Comisie. ... În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la B.E.I., fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenţa financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţa de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta instituţie finanţatoare, pentru fiecare proiect. Ca regula generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii: - lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare; - B.E.I. sau alta instituţie finanţatoare certifica respectarea prevederilor art. 108
- b)După decizia Comisiei de a acorda sprijin agentiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţa de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea să poată fi considerată completa. ... Plăţile făcute înainte de data specificată la pct.
- a)şi
- b)de mai sus sunt neeligibile. 2. Modificări ale proiectelor
- a)Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala cu sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substantiala a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind "substanţiale". ... Regulile stabilite la paragraful 1 se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.
- b)Pentru orice alta modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). ...
- c)Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie facuta în minuta intalnirii. ... 3. Timpul limita final privind eligibilitatea
- a)Data finala a eligibilităţii este specificată, ca regula generală, în art. 4 paragraful
- b)Data finala depinde de plăţile făcute de organismul responsabil cu implementarea. ...
- c)Data finala a eligibilităţii este prevăzută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce această dată a expirat beneficiarul dispune de o perioadă de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plată finala împreună cu raportul final şi o notificare, astfel cum este prevăzut în paragraful
- a)să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanta cu obiectivele managementului financiar adecvat; ...
- b)sa furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finala, bazată pe cheltuielile efectuate; ...
- c)sa furnizeze un sistem de audit corespunzător; ...
- d)sa specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificării; ...
- e)sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot aparea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; ...
- f)sa stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. ... 2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A. Secţiunea a 3-a 1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru:
- a)a verifica eficienta sistemelor de management şi control în vigoare; ...
- b)a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate. ... 2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egala a controalelor pe parcursul perioadei în cauza. 3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere:
- a)controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; ...
- b)factorii de risc identificati de controalele naţionale sau ale Comunităţii; ...
- c)concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. ... Secţiunea a 4-a Pe parcursul controalelor ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor:
- a)aplicarea practica şi eficacitatea sistemelor de management şi control; ...
- b)corespondenta dintre înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; ...
- c)existenta unui sistem de audit adecvat; ...
- d)natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plati) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi ale lucrărilor executate; ...
- e)utilizarea proiectului este în concordanta cu cea descrisă în solicitarea de cofinantare din partea Comunităţii; ...
- f)contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; ...
- g)a fost facuta disponibilă cofinantarea naţionala corespunzătoare; ...
- h)măsurile cofinantate au fost implementate în concordanta cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. ... Secţiunea a 5-a Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, sa identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinari ulterioare şi acţiunile corective şi preventive care sunt necesare. Secţiunea a 6-a Fiecare ţara beneficiara şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiza a riscului care vor fi aplicate şi trebuie să ţină seama de controalele recente, de rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. Secţiunea a 7-a 1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare. 2. Dacă o neregula evidenta nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauza, ţara beneficiara trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute în anexa nr. III.5. 3. Pentru paragrafele 1 şi 2, soluţionat corespunzător înseamnă prezentarea de dovezi suficiente care să demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost corectată de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiara. Dacă o anumită neregula are un caracter sistematic, soluţionat corespunzător înseamnă adoptarea acţiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor. 4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrările contabile şi de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar. Secţiunea a 8-a 1. Ţara beneficiara va prezenta Comisiei o declaraţie elaborata de o persoană sau de o organizaţie independenta de serviciul de implementare, al carei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularitatii operaţiunilor, cu evidentierea declaraţiei finale privind cheltuielile. 2. În cazul în care exista puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul sau frecventa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar. În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificarii şi rectificarii neregulilor într-o perioadă specificată. Secţiunea a 9-a Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oara până la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizari necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1. Secţiunea a 10-a Comisia şi ţara beneficiara trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura ca obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţara beneficiara. Secţiunea a 11-a 1. Persoanele şi organizaţiile responsabile cu implementarea operaţiunilor cofinantate de Comunitate trebuie să se asigure ca toate documentele şi evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta. 2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidentele contabile menţionate în paragraful 1. Secţiunea a 12-a Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanta cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul tarii beneficiare sau în cadrul instituţiilor comunitare, trebuie să între în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective. Secţiunea a 13-a Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor. Secţiunea a 14-a Prevederile acestui acord nu împiedica ţările beneficiare să aplice proceduri naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici. Apendicele A DESCRIEREA SUCCINTĂ a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare pentru un sistem de audit corespunzător Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită forma de asistenţa când: 1. Evidentele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi). 2. În cazul cheltuielilor care au doar parţial legătură cu operaţiunile cofinantate de Comunitate exista justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinantate de Comunitate şi celelalte operaţiuni. Justificări similare exista, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri. 3. Planurile tehnice şi de finanţare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistenţei financiare nerambursabile, procedurile de licitaţie şi contractare etc. sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat. 4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediara informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată care precizează, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuiala individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare. 5. Autorităţile intermediare vor tine înregistrări contabile pentru fiecare proiect şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul financiar menţionat în paragraful
- a).................................................; ...
- b).................................................; ...
- c)............................................. etc. ... (Se vor indica limitarile controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutatoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi asistenţa comunitara corespunzătoare acestora.) 4. Controlul împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces au dezvaluit o frecventa scăzută/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată, se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător de autorităţile de management şi nu par sa afecteze suma provenită din asistenţa comunitara, cu următoarele excepţii:
- a).................................................; ...
- b).................................................; ...
- c)............................................. etc. ... (Se indica erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător şi, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenţa comunitara, care par să fie afectate de acestea.) Concluzii În cazul în care nu exista limitări ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.
- a)În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, opinia mea este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi cu prevederile programului şi solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitara pare să fie valida. În cazul în care exista unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă exista probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.
- b)Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a erorilor/neregulilor care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la pct. 4, opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi prevederile programului şi solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitara pare să fie valida. În cazul în care exista limitări majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.
- c)Din cauza problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la pct. 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitara. Anexa 3.5 ACORD cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA Secţiunea 1 Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiara a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. Secţiunea a 2-a