MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 decembrie 2000

(2000)............/............ Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de domnul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte, au convenit următoarele: Articolul 1 Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta. Articolul 2 Identificarea măsurii Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I: Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/001 ──────────────── Denumirea măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România Durata: ────── ● data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie; ● data încheierii: 31 decembrie 2005. Localizare: municipiul Piatra-Neamţ, România ────────── Grup: managementul deşeurilor. ──── Articolul 3 Angajamentul

(1)Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare, sunt de 13.846.000 euro. ...

(2)Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. ...

(3)Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este stabilită la 10.384.500 euro. ...

(4)O suma de 8.307.600 euro sau 80% este angajata din bugetul pe anul 2000, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare. ... Articolul 4 Plăţile

(1)Asistenţă din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. ...

(2)Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. ...

(3)Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de 31 decembrie 2005. ... Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată.

(4)Plata în avans este stabilită la 2.076.900 euro şi va fi transferata după cum urmează: ... - o sumă de 1.038.450 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar; - plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii conform celor specificate la art. 8 paragraful

(3).

(5)În conformitate cu prevederile pct.

(5)din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate. ... Articolul 5 Respectarea legilor şi politicilor Comunităţii Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului. Articolul 6 Proprietatea intelectuală Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu. Articolul 7 Permisele şi autorizaţiile Orice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala. Articolul 8 Condiţiile specifice referitoare la măsura Fără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii: 1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor Comisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care:

1. a)conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi ...
2. b)rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare. ... Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări. 2. Condiţia privind viabilitatea Asistenţă financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor. 3. Condiţii privind cea de-a doua transa a plăţii în avans:
3. a)va fi efectuat un studiu de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) pentru extinderea depozitului de deşeuri şi a noii staţii de compostare, în caz ca autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului hotărăşte ca o astfel de evaluare este necesară. Decizia autorităţii competente va urma procedurile de selectare stabilite de Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11; ...
4. b)semnarea unui acord cu Ministerul Danez al Mediului şi Energiei pentru a se asigura cofinanţarea măsurii prin intermediul Programului DANCEE, astfel cum se specifica în anexa nr. I, înainte de plată celei de-a doua rate din avans; ...
5. c)nominalizarea unui manager de proiect şi crearea unei Unităţi de Implementare a Proiectului, în conformitate cu termenii de referinţa acceptaţi de Comisie; ...
6. d)plata celei de-a doua rate din avans este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a unui plan de achiziţii care trebuie aprobat de Comisie. ... 4. Va fi pregătit un plan cuprinzator de management al deşeurilor la nivel judeţean nu mai târziu de data de 30 iunie 2002. Articolul 9 Prevederile privind implementarea, descrise în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta. Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1. Articolul 10 Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos. Semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000. Pentru Comunitate, Michel Barnier, membru al Comisiei Europene Semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000. Pentru Beneficiar, Petre Roman, ministrul afacerilor externe al României Lista cuprinzând anexele ● Anexa nr. I "Descrierea măsurii" ● Anexa nr. II "Plan de finanţare" ● Anexa nr. III: - Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA" - Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuie- lilor pentru măsurile finanţate prin ISPA" - Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solici- tarea de modificări" - Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de con- trol financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA" - Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recu- perarea sumelor încasate eronat prin ISPA" - Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicita- tea" Anexa I DESCRIEREA MĂSURII Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România Codul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/001 1. Denumirea măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România 2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA) 3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2) 4. Beneficiarul final 5. Localizare 5.1. Statul beneficiar: România 5.2. Regiunea: judeţul Neamţ. 6. Descriere Piatra-Neamţ este un centru de afaceri, comercial şi turistic din nord-estul României şi are o populaţie de aproximativ 125.000 de locuitori. Piatra-Neamţ va fi primul oraş din România cu un sistem integrat pentru managementul deşeurilor solide. Astfel va fi un model şi pentru alte municipalitati care doresc să urmeze exemplul municipiului Piatra-Neamţ în ceea ce priveşte reducerea şi reciclarea deşeurilor. Colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere în Piatra-Neamţ sunt neigienice şi produc riscuri de imbolnavire. Măsura tratează în mod direct problemele serioase de management al deşeurilor, asa cum se prezintă în Raportul Comisiei din data de 13 octombrie 1999. Mai mult, managementul deşeurilor este unul dintre sectoarele-cheie menţionate în Parteneriatul de Aderare. Proiectul va asigura respectarea directivei-cadru în domeniul deşeurilor (Directiva C.E.E. nr. 75/442, amendata prin Directiva C.E.E. nr. 91/156) şi a Directivei referitoare la depozitele de deşeuri (Directiva C.E.E. nr. 99/31). El va reduce un gol substanţial în ceea ce priveşte standardele în domeniul mediului între Uniunea Europeană şi România, astfel cum s-a menţionat în Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar. În mod corespunzător strategia României pentru ISPA identifica proiectul de la Piatra-Neamţ drept măsura prioritara pentru managementul deşeurilor. Primăria Piatra-Neamţ a luat, de asemenea, măsuri pentru reciclare şi recuperare, astfel cum se descrie în măsura, pentru a respecta cerinţele stabilite în Directiva C.E.E. nr. 94/62 referitoare la deşeuri tip ambalaje. Măsurile necesare sunt luate pentru asigurarea colectării şi refolosirii deşeurilor tip ambalaje, precum hârtia, cartonul, material plastic şi sticla. În scopul reciclarii studiul de fezabilitate prevede că 90% din deşeurile din material plastic pot fi reciclate (adică PET şi PE) şi ca procentul de reciclare pentru hârtie va creşte gradual până la 90%, iar pentru sticla până la 70%. De aceea obiectivele stabilite în directiva trebuie îndeplinite la sfârşitul primului an de operare. Este prevăzută stabilirea unei baze de date pe municipiu, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, pentru a se monitoriza respectarea directivei, cuprinzând date despre cantităţile reciclabile şi reciclate de hârtie/carton, sticla sau material plastic. Date relevante sunt deja înregistrate. O campanie de informare pentru promovarea constientizarii publicului pentru depozitarea deşeurilor tip ambalaje constituie una dintre părţile proiectului. Primăria se va asigura ca exista un capitol separat pentru deşeurile tip ambalaje în planul de management al deşeurilor. Măsura reprezintă a doua faza a programului de management al deşeurilor solide în Piatra-Neamţ, care se referă la depozitarea separată, colectarea şi transportul deşeurilor menajere, reabilitarea depozitului vechi de deşeuri şi deschiderea unui nou depozit. Proiectul-pilot s-a desfăşurat din octombrie 1997 până în aprilie 1998 în unul dintre cartierele oraşului şi a fost cofinantat de Agenţia Daneza de Protecţie a Mediului (DEPA) şi de Primăria Municipiului Piatra-Neamţ. Numărul total de locuitori din blocuri şi case implicaţi în proiectul-pilot a fost de aproximativ 2.200 de persoane (aproape 2% din populaţie). Proiectul-pilot a demonstrat ca punctele de colectare bine realizate şi containerele moderne imbunatatesc condiţiile igienice şi estetice. Fiecare gospodărie a participat la separarea hârtiei/cartonului şi a sticlei/sticlelor şi la depunerea acestor materiale în containere speciale. Proiectul-pilot a fost extrem de bine privit de locuitorii cartierului, iar locuitorii oraşului şi-au exprimat interesul fata de acest proiect. Au fost primite numeroase solicitări pentru extinderea noului sistem şi în restul oraşului. După ce a fost realizată o evaluare în anul 1999 s-a luat decizia extinderii proiectului-pilot. Experienţa câştigată pe parcursul derulării proiectului-pilot formează baza recomandărilor pentru proiectarea componentei de colectare a deşeurilor, prevăzută în măsura. Următoarele componente sunt incluse în măsura: ● Colectarea selectiva a deşeurilor, care va cuprinde deşeurile din gospodării (aproape 41.000), mici firme, instituţii publice şi organizaţii (aproape 9.000). Colectarea selectiva va fi realizată prin: furnizarea de pubele pentru locuinţe, pentru deşeurile organice şi reziduale; construirea de puncte de colectare pentru deşeurile menajere şi reziduale; furnizarea de containere şi igluuri pentru deşeurile organice, hârtie, sticla, material plastic şi deşeurile reziduale, precum şi prin achiziţionarea vehiculelor pentru colectarea şi manipularea deşeurilor. Un Centru de service tehnic este inclus în măsura. ● Reciclarea deşeurilor va fi realizată prin construirea unei staţii de sortare a sticlelor, a unei staţii de balotare a materialului plastic şi a unui centru de reciclare care va colecta deşeurile periculoase. Staţia de sortare a sticlelor va putea procesa 20 milioane de sticla din sticla/an. Va fi formată din staţia propriu-zisa (1.300 mp), un depozit pentru sticlele nesortate (500
7. mp)şi un depozit pentru sticlele sortate (2.200 mp). Amplasamentul este lângă noul depozit de deşeuri. Facilitatea pentru balotarea materialului plastic va consta într-o presa de balotat şi un dispozitiv de rotire, inclusiv staţia propriu-zisa (800
8. mp)şi un depozit (2.100 mp). Facilitatea va fi amplasata lângă noul depozit de deşeuri. Centrul de reciclare (1.600 mp, din care 750 mp sunt acoperiţi) va fi construit lângă centrul oraşului. În prezent nu exista angajamente ferme pentru destinaţia finala a produselor sortate şi reciclate. Oricum, au avut loc discuţii preliminare cu câteva firme de reciclare, precum REMAT, principala firma care recicleaza metale, hârtie şi carton, sticle din sticla şi alte obiecte din sticla, PETROCART care produce celuloza, hârtie şi carton, care utilizează deja hârtie reciclabila, ZIMCA, fabrica de bere care recicleaza deşeurile de sticla - altele decât sticlele întregi (fabrica produce sticle pentru folosinţa proprie). Deşeurile concasate din demolări pot fi utilizate pentru straturi carosabile. Compostarea şi concasarea. Măsura include construcţia unei staţii de compostare care va reduce substanţial volumul deşeurilor reziduale ce vor fi depozitate la depozitul de deşeuri. Suprafaţa de compostare va avea o arie de aproximativ 150 x 120 metri. Materialele grosiere care vor fi folosite în procesul de compostare vor fi deşeurile din parcuri şi aşchii de lemn. Calitatea deşeurilor compostate: compostul va fi stabilizat şi nu va prezenta boli ale plantelor. Echipamentele incluse în măsura nu permit sterilizarea. Acest lucru nu va fi necesar în primii ani de operare, întrucât deşeurile vor fi folosite pentru acoperirea depozitului vechi. În funcţie de previziunile pentru utilizarea în agricultura a deşeurilor compostate se va decide ulterior dacă va fi necesară o unitate de sterilizare (va fi asigurata concordanta cu standardele Uniunii Europene). Staţiile de compostare în România nu includ şi sterilizarea deşeurilor. De asemenea, va fi inclus un concasor mobil pentru concasarea deşeurilor din construcţii şi demolări. Concasorul are o capacitate de 60-70 t/ora. Deseul va fi folosit pentru reabilitarea depozitului vechi. Reabilitarea depozitului vechi. Acest depozit este situat în apropierea unui rau, iar gunoiul se scurge prin sol, poluand astfel apa freatica şi raul, prezentând un risc major pentru sănătatea populaţiei. Suprafeţei depozitului i se va da o noua forma şi apoi va fi acoperită cu materiale cu permeabilitate scăzută şi cu vegetaţie. Închiderea depozitului vechi va elimina, de asemenea, o sursa majoră de poluare a aerului, adică praf, miros neplacut şi fum. Depozitul vechi va fi închis într-o perioadă de 3-5 ani. Noul depozit de deşeuri, care a fost deschis în luna mai 2000 (şi care a fost construit şi finanţat cu sprijinul Agenţiei Daneze de Protecţie a Mediului şi al Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ), probabil ca va atinge capacitatea maxima de 150.000 mc spre finalul perioadei de implementare a măsurii. De aceea, deschiderea unei noi secţiuni a depozitului de aproximativ 200.000 mc este inclusă în măsura. Depozitul are un sistem de control şi monitorizare a scurgerilor. Pentru monitorizare şi testare a fost instalat la noul depozit un laborator care este deja în funcţiune. Noul depozit de deşeuri va respecta standardele tehnice cuprinse în Directiva C.E. nr. 99/31. Depozitul va respecta, de asemenea, cerinţele Directivei C.E. nr. 96/61 referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluarii. Inspectoratul pentru protecţia mediului Neamţ pune la punct în prezent o evaluare a tipurilor şi a cantităţilor de deşeuri periculoase în judeţ. Evaluarea va include şi posibilităţi de tratare şi depozitare. Se va analiza dacă deşeurile industriale periculoase vor fi administrate şi eventual tratate printr-un concept organizational mai larg, de exemplu ca o utilitate intermunicipala. De aceea depozitarea deşeurilor industriale periculoase nu este inclusă în măsura, cu excepţia facilitatii de receptionare şi depozitare la centrul de reciclare. Oricum, aspectul referitor la tratarea deşeurilor periculoase a fost deja analizat în planul de management al deşeurilor la nivel de judeţ. Autorităţile locale au solicitat de curând asistenţă DEPA pentru evaluare. O unitate de implementare a măsurii va fi stabilită de Primăria Municipiului Piatra-Neamţ. Aceasta se va ocupa cu organizarea licitaţiei, încheierea contractelor şi monitorizarea progresului măsurii. În timpul fazei de proiectare costurile pentru aceasta unitate vor fi acoperite printr-un sprijin financiar nerambursabil din partea Agenţiei Daneze de Protecţie a Mediului. O dată cu demararea măsurii unitatea va fi finanţată în cadrul bugetului alocat pentru măsura. După ce măsura va obţine aprobarea Comisiei Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ se va asigura ca mass-media locală e complet informată în legătura cu măsura şi cadrul sau. La începutul anului 2003, când implementarea componentei de colectare se va apropia de finalizare, campania de informare va fi sporită şi va conţine următoarele elemente: ● descrierea măsurii şi a obiectivelor sale în mass-media locală; ● amplasarea de afişe pe scările blocurilor din zonele relevante pentru măsura; ● informarea directa a gospodariilor. Informarea va include fluturasi şi explicaţii verbale despre utilizarea diferitelor containere de către locuitori şi locul unde trebuie depuse materialele care urmează să fie reciclate. Informarile vor oferi, de asemenea, detalii despre punctele de informare de unde se pot obţine clarificări suplimentare; ● postere pe containere şi igluuri la fiecare punct de colectare, explicand cum se sorteaza deşeurile când se depun în container. Implementarea campaniei se va face cu ajutorul asociaţiilor de locatari. Ca şi în cazul proiectului-pilot, administraţia municipala în colaborare cu organizaţii neguvernamentale locale vor asigura distribuirea materialelor informationale. Costurile directe ale campaniei de informare se referă doar la tipărirea materialelor. Serviciile vor fi prestate în natura de către primărie şi organizaţiile neguvernamentale locale. Campania va fi implementata pe scara larga, la nivel de municipiu, la sfârşitul anului 2001/începutul anului 2002, înainte de punerea în funcţiune a primelor puncte de colectare. Campanii în zone specifice vor fi implementate în anii 2002-2003 şi la începutul anului 2004, pe măsura realizării ultimelor puncte de colectare. Costurile estimative se cifreaza la 75.000-100.000 euro. 7. Obiective Principalul obiectiv al măsurii este de a permite municipiului Piatra-Neamţ să se alinieze la reglementările şi standardele Uniunii Europene în ceea ce priveşte colectarea, sortarea, transportul, tratarea şi depozitarea deşeurilor. Acest obiectiv va fi realizat prin implementarea colectării selective a deşeurilor solide în municipiu. Componenta de colectare este dimensionata pentru a acoperi volumul de deşeuri care se preconizează ca va fi generat într-o perioadă de 10 ani de activitate economică a măsurii în ansamblu. În primul an de operare a măsurii cantitatea de deşeuri preluată de la gospodării şi firme este estimată la 65.000 tone. Se preconizează ca 2.500 tone de deşeuri depozitate pe străzi vor fi complet eliminate. În plus, metodele mai sigure şi mai sanatoase de colectare vor reduce problemele de sănătate ale angajaţilor din salubritate, precum şi ale întregii populaţii. Componenta de tratare a deşeurilor va asigura: ● compostarea a aproximativ 35.000 tone de deşeuri organice; ● concasarea a 16.000 tone de deşeuri din construcţii şi demolări; ● reciclarea a 6.000 tone de hârtie; ● reciclarea a 900 tone de metal; ● balotarea a 2.600 tone de material plastic; ● reciclarea a 5.100 tone de sticla/an. Deschiderea noului depozit de deşeuri va asigura alinierea municipului Piatra-Neamţ la standardele şi reglementările Uniunii Europene şi va elimina principala sursa de risc de imbolnavire în comunitate. Indicatorii ce vor fi utilizaţi pentru monitorizarea progresului fizic al implementării măsurii: 8. Program de lucru Program de lucru indicativ 9. Analiza economică şi socială cost-beneficiu O analiza detaliată cost-beneficiu nu a putut fi realizată datorită dificultatii cuantificării multora dintre beneficiile directe şi indirecte ale măsurii. Beneficiile directe cuantificabile includ: ● oportunitatile de creştere a numărului locurilor de muncă în cadrul măsurii, prin crearea directa a 26 de locuri de muncă noi, în principal pentru persoane necalificate, şi crearea indirecta a altor 40 de locuri de muncă în industria de reciclare din regiune; ● reducerea volumului de deşeuri ce vor fi depozitate la noul depozit cu mai mult de jumătate sau în volum de 60.000-70.000 mc/an. Comparativ, noul depozit va avea o capacitate de 200.000 mc/an care va permite depozitarea pentru 5 ani. În lipsa acestei măsuri ar trebui asigurat dublul capacităţii actuale de depozitare, având ca rezultat creşterea costurilor de investiţie în aceasta zona şi sporirea procentului de utilizare a terenului în acest scop; ● creşterea substantiala a volumului de deşeuri reciclate. În termeni cantitativi se prevede creşterea volumului de deşeuri reciclate de la 1-2% în prezent la 40% în anul 2012. Se preconizează reciclarea a 90% din hârtia şi cartonul colectate, 70% din sticla şi 95% din materialul plastic refolosibil; ● beneficii cuantificabile de magnitudine mai mica cuprind costuri mai mici de transport de ordinul a 0,1 milioane euro/an pentru firma locală de reciclare a hârtiei. În locul transportării hârtiei reciclabile de la Bucureşti, hârtia poate fi procurata pe plan local. Beneficiile necuantificabile acoperă următoarele: ● diminuarea poluarii şi îmbunătăţirea standardelor referitoare la igiena publică şi a standardelor de salubrizare, care se reflecta direct în condiţiile de sănătate şi de muncă ale muncitorilor din salubritate. Nu sunt disponibile statistici referitoare la sănătate, dar conform informaţiilor furnizate de actualul colector de deşeuri, rata mortalitatii printre muncitorii din salubritate este de 20%, peste media din România. Beneficiile pentru public în general deriva din închiderea actualului sistem de ghene "deschise". Deşeurile sunt acum aruncate pe podeaua ghenelor de gunoi, fără utilizarea pungilor de gunoi. Punctele de colectare "închise" şi igienice vor înlocui acest sistem. Deschiderea noului depozit va elimina poluarea apei freatice; ● agricultura poate avea beneficii din utilizarea gunoiului compostat în producţie, ca un nou tip de ingrasamant, ca un cost mai mic şi care contribuie la protecţia mediului, înlocuind alte îngrăşăminte; ● utilizarea deşeurilor concasate pentru construcţia de drumuri etc., reducându-se astfel cererea de resurse naturale. Cantitatea de deşeuri din demolări este cuprinsă între 1.000 şi 1.500 tone/an; ● închiderea vechiului depozit de deşeuri va elimina poluarea apei freatice şi a aerului (praf, mirosuri şi fum); ● ameliorand calitatea mediului urban şi impresia vizuala în oraş, măsura poate îmbunătăţi oportunitatile de afaceri, cum ar fi turismul în zona municipiului Piatra-Neamţ, care este binecunoscut pentru vestigiile arheologice; ● pe termen lung previziunile pentru industria de reciclare în regiune se vor îmbunătăţi o dată cu implementarea măsurii. Colectarea şi balotarea materialului plastic pot conduce la înfiinţarea unor firme care să transforme acest material plastic în fulgi, pentru utilizarea lor ulterioară la producerea pungilor de gunoi şi în industria textila. 10. Elementele principale ale analizei financiare Analiza efectivităţii costurilor alternativelor rentabile din punct de vedere tehnic indica soluţia cea mai avantajoasă în termeni cost-beneficiu din cadrul măsurii. Analiza identifica alternativele rentabile din punct de vedere tehnic (acestea sunt în general destul de limitate pentru managementul deşeurilor). Următoarele alternative sunt considerate rentabile din punct de vedere tehnic: Diferitele alternative au fost evaluate pe baza costurilor de investiţie şi a costurilor cu operarea şi întreţinerea. Cu excepţia opţiunii 4, au fost luate în considerare alternativele care implica cele mai mici costuri. (Stabilizarea şi reabilitarea depozitului vechi de deşeuri prin intermediul barierei hidraulice sunt mai puţin costisitoare, totuşi o analiza preliminară a arătat ca alternativa costului cel mai scăzut s-ar putea sa nu fie cea mai eficienta din punct de vedere tehnic în condiţiile existente la vechiul depozit.) În prezent tarifele pentru gunoi sunt stabilite pentru trei tipuri de consumatori: asociaţii de locatari, firme mici şi instituţii, iar în final primăria este taxată pentru colectarea deşeurilor de tip stradal. Sectoarele comercial şi industrial au tarife separate pentru deşeurile solide sau de alta natură. Din luna ianuarie 2000 taxele de la proprietarii de case sunt colectate prin sistemul municipal de colectare a taxelor, în timp ce operatorul SALUBRITAS, firma în proprietatea primăriei, îi facturează pe toţi ceilalţi consumatori. Tarifele acoperă în principal costurile de operare, exclusiv deprecierea (care este foarte mica). Acest lucru este evidenţiat şi de starea foarte proasta a echipamentelor de colectare în prezent. Asa cum se prezintă în tabelul de mai jos, tarifele curente sunt relativ uniforme. Tarifele corespund în medie unei valori de aproximativ 4,75 euro/m 3 şi sunt în general neschimbate din luna octombrie 1997, luna în care SALUBRITAS a început sa opereze. Analiza financiară arata ca funcţiile operaţionale ale colectării gunoiului şi componenta de reciclare sunt separate de operarea depozitului de deşeuri. Aceasta separare va stimula din punct de vedere financiar limitarea volumului de deşeuri reziduale care trebuie depuse în depozit. Primăria intenţionează sa încheie contract cu un nou operator pentru colectarea deşeurilor şi pentru activitatea de reciclare, conform procedurilor de licitaţie publică. Înţelegerile contractuale, care vor prescrie standarde de operare şi întreţinere, vor asigura operarea eficienta şi autonomă a sistemului. Primăria va fi taxată pentru colectare cu tarife bazate pe costuri şi o taxa stabilită de comun acord va fi plătită operatorului. Operatorul depozitului de deşeuri va incasa un tarif bazat pe recuperarea costurilor pentru depozitarea deşeurilor reziduale. Tarifele vor creşte pe baza unui principiu de recuperare a costurilor, inclusiv a sumelor pentru acoperirea serviciului datoriei, pentru întreţinere şi a costurilor pentru innoirea activelor. Se va analiza posibilitatea de investiţii. Tarifele necolectabile, care sunt deja scăzute, se preconizează ca vor scădea în viitor de la 20% la 10% din tarifele facturate. Oricum, exista nevoia creşterii tarifelor pentru colectare, pentru a se asigura durabilitatea măsurii. Creşterea reală a tarifelor va fi mai mica de 10%/an, conducând la o creştere cumulată de aproape 40% între anii 2001 şi 2007. Astăzi tarifele sunt destul de scăzute, aproximativ 1 euro/luna/gospodărie, şi se considera ca o astfel de creştere este suportabila. Analiza arata o creştere a procentului anual de deşeuri între 1-4% şi se va înregistra o modificare structurală în sensul creşterii fracţiunilor materialelor reciclabile. Principiul "poluatorul plăteşte" va fi respectat prin aplicarea unei formule de tarifare bazate pe recuperarea integrală a costurilor. Costurile incluse în formula vor fi costurile de operare şi întreţinere şi o rezervă pentru innoirea activelor. Analiza financiară estimează ca toate materialele reciclate şi colectate sunt vândute, introducându-se un sistem de taxare pentru deşeurile din construcţii şi demolări. Veniturile din reciclare vor deveni substanţiale, corespunzând la mai mult de jumătate din veniturile colectate. Veniturile din reciclarea deşeurilor din hârtie, sticla, metal şi material plastic se estimează sa crească la aproximativ 0,9 milioane euro anual. Având în vedere investiţiile substanţiale, creşterea tarifelor poate părea comparativ modesta. Oricum, creşteri mai mari vor fi necesare în caz ca finanţarea nerambursabilă propusă este redusă. Acest lucru poate avea repercusiuni în ceea ce priveşte acceptarea de către populaţie a introducerii şi în alte zone ale României a unui astfel de sistem modern de colectare a deşeurilor. Întrucât măsura ar trebui sa pună bazele pentru introducerea pe scara naţionala a unui sistem integrat al deşeurilor solide, este esenţial ca participarea populaţiei să fie asigurată. Un procent de 75,924% de finanţare nerambursabilă din fonduri ISPA asigura o presiune financiară redusă asupra populaţiei şi durabilitatea măsurii. Restul costurilor măsurii va fi acoperit dintr-o contribuţie a Programului DANCEE - program al Ministerului Danez al Mediului şi Energiei (aproximativ 16%) şi o contribuţie directa a Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ (9%). Rata de recuperare financiară a măsurii, calculată din anul 2001 până în anul 2012, este de 5,2% şi ar fi negativa dacă măsura ar fi finanţată prin credite. Contribuţia proprie a municipalitatii este de aproape 9%, adică maximul pe care oraşul şi-l poate permite în prezent. Aceste evaluări şi rezultate ale măsurii sunt prezentate sumar în tabelul de mai jos. 11. Analiza impactului asupra mediului Acest tip de măsura se regaseste în anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr. 85/337 referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, în vederea deschiderii unei noi secţiuni a noului depozit de deşeuri şi a staţiei de compostare. Autoritatea competenţa în domeniul mediului nu a decis încă dacă trebuie realizată o evaluare completa a impactului asupra mediului pentru cele doua componente ale măsurii. Aplicând procedura de selecţie stabilită în Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, autoritatea competentă în domeniul mediului va informa Comisia dacă este necesară o evaluare completa, care va fi realizată înainte de semnarea principalelor contracte. Încă nu a fost realizată consultarea publicului. Oricum este programata o audiere publică în Piatra-Neamţ la începutul lunii august şi documentaţia completa va fi disponibilă la sfârşitul lunii septembrie 2000. În timpul fazei-pilot au avut loc numeroase campanii de mediatizare care au constientizat populaţia cu privire la avantajele unui sistem integrat de management al deşeurilor. Noul depozit de deşeuri va respecta standardele tehnice cuprinse în Directiva C.E. nr. 93/31. Depozitul va respecta, de asemenea, cerinţele Directivei C.E. nr. 96/61 referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluarii. 13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale Măsura va fi cofinantata cu 2,210 milioane euro (16%) prin intermediul Programului DANCEE al Ministerului Danez al Mediului şi Energiei şi cu o contribuţie din partea municipalitatii Piatra-Neamţ. 14. Condiţii specifice referitoare la măsura Vezi art. 8 din memorandumul de finanţare. Anexa II PLAN DE FINANŢARE (bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene) Titlul măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/001 ------- Notă ... *) Asistenţă financiară nerambursabilă din partea Guvernului Danemarcei (Program DANCEE). Anexa III.1 PREVEDERI FINANCIARE privind implementarea ISPA Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă

(1)Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă. ... Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop.

(2)Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. ... Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective. În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; ... b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi ... c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". ...

(3)Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful

(4)Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. ...

(5)Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. ... Secţiunea a II-a Angajamente

(1)Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara. ... Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale. ... Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura. Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful

(2)din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare. Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura. ... Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

(2)Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată. ... În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări. Secţiunea a III-a Plati

(1)Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale. ... Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.

(2)Plăţile în avans ... Ca regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful

(9). Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri: - o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare; - diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări. Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura. Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful

(2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate.

(3)Plăţile intermediare ... Plăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii: - ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă; - s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare; - au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut; - a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial; - au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii. Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus. Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

(4)Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. ...

(5)Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor

(2)şi

(3)nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. ...

(6)Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate ... Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă: - măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale; - măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare; - raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei; - autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful

(2)a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare; - ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte; - ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4; - toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate; - când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.

(7)Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. ...

(8)Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. ...

(9)Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. ...

(10)Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. ... Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare. Secţiunea a IV-a Folosirea euro

(1)Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. ...

(2)Sumele privind asistenţă şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. ...

(3)Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro. ... Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1

(2)din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1).

(4)Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens. ... ----------- *1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm Secţiunea a V-a Raportul final Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele:

1. a)descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...
2. b)certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...
3. c)o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la: ... - data efectivă de implementare a măsurii; - indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare; - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate; - confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate; - indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte"; - data la care măsura finanţată devine operaţională;
4. d)informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. ... Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare

(1)Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţă acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare. ... O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenţă financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful

(3).

(2)Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. ...

(3)Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: ...

1. a)amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; ...
2. b)în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; ...
3. c)nici o modificare în cheltuiala anuală mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli. ... Secţiunea a VII-a Controlul financiar

(1)Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. ...

(2)Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. ...

(3)Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătura cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. ...

(4)Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4. ... Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite

(1)Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenţă alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. ...

(2)Ca urmare a examinării menţionate la paragraful

(1)Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţă referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. ...

(3)Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenţă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite tarii beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiara nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: ... a) sa reducă sau sa anuleze orice avans; ... b) sa anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii. ... Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control.

(4)Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită în paragraful

(9)din secţiunea a III-a. Dacă aceasta autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiara trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii. ... Secţiunea a IX-a Managementul

(1)Comisia trebuie să ceara ţărilor beneficiare: ...

1. a)sa stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigura: ... - implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; - separarea funcţiilor de management şi control; - ca declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;
2. b)sa verifice regulat ca măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; ...
3. c)sa prevină neregulile şi sa ia măsuri împotriva acestora; ...
4. d)sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei. ...

(2)Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special: ... - regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative; - verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile şi ale altor fonduri; - examinarea planurilor tehnice şi de finanţare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitaţie şi contractare la diferite niveluri administrative. Secţiunea a X-a Monitorizarea Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

(1)Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiara, Comisie şi, unde este cazul, de B.E.I. şi/sau alte instituţii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. ...

(2)Monitorizarea va fi făcuta pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi astfel încât sa arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi cu obiectivele propuse iniţial şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. ...

(4)Pe baza rezultatelor monitorizarii şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare. ... Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanţă lor. Secţiunea a XI-a Transparenta în adjudecarea contractelor

(1)Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. ...

(4)Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul PHARE. ... Secţiunea a XII-a Transparenta în contabilitate şi în rapoartele proiectelor Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare toate organismele publice sau private implicate în managementul şi în implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabila adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauza. Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani după efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv. Secţiunea a XIII-a Evaluarea ex-post Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cat şi randamentul şi eficienta asistenţei şi a impactului sau, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementării măsurilor, realizarilor şi rezultatelor. După finalizarea măsurilor Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienta utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, aceasta evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeana extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului. Anexa III.2 PREVEDERI privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA Secţiunea I Domeniul cheltuielilor ISPA acorda asistenţă pentru următoarele măsuri: 1. proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi la obiectivele Parteneriatului de Aderare; 2. proiectele de infrastructura în transport, care promovează o mobilitate susţinută, şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale la reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele; 3. studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică, inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor. Regulile specificate în secţiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la pct. 3. ---------------- *2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean. Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de baza 1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:

1. a)un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat; ...
2. b)o etapa independenta tehnic şi financiar reprezintă o etapa care poate fi identificata ca operaţională în întregul său. ... O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;
3. c)pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: ... - trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apa sau în aceeaşi arie de captare ori să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport; - trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apa sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate; - trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite. 2. Organismul responsabil cu implementarea
4. a)Pentru proiectele finanţate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finanţare. ... Ca o consecinţa, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie printr-un memorandum de finanţare.
5. b)În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. ...
6. c)Totuşi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informată despre tipul delegarilor propuse şi trebuie să primească o copie de pe documentele relevante. ... 3. Conceptul de administraţie publică Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernamant: - organisme de guvernamant centrale (nivel naţional); - organisme de guvernamant regionale; - organisme de guvernamant locale. În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului ca sunt privite ca echivalent al unor organisme publice. 4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect
7. a)Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat. ...
8. b)Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus. ...
9. c)Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regula generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional şi obiectivul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. ... 5. Evidenta documentelor şi transparenta Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente documentare corespunzătoare. În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţara beneficiara trebuie să se asigure ca orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţa contabilă separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare. 6. Cheltuieli Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din aceasta secţiune pentru a demonstra ca intrările contabile oferă o imagine adevărata şi corecta a tranzacţiilor reale implicate, în concordanta cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Secţiunea a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regula generală, cheltuielile legate de: - studiile de fezabilitate; - planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului; - pregătirea terenului; - construcţii; - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; - testare şi instruire; - managementul proiectului; - măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; - alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare; - măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos. Secţiunea a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor
10. a)Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regula generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finanţare. ...
11. b)În cazurile în care mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercita funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului). ... 2. Implicarea administraţiei publice În cazurile în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la pct. 1
12. a)din aceasta secţiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri clar justificate şi în concordanta cu următoarele criterii: - funcţionarul a renunţat temporar la statutul sau de funcţionar în administraţia publică; - cheltuielile trebuie să aibă la baza un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programarilor în timp); - cheltuielile trebuie să fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere; - contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limita stabilită pentru finalizarea proiectului; - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din secţiunea a VIII-a; - dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii. Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile
13. a)În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativa echivalenta. ... În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice se aplică prevederile specificate la pct. 2 din secţiunea a IV-a.
14. b)Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate la pct. 1 din secţiunea a X-a şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre următoarele categorii: ... - costuri privind munca (salarii brute şi nete); - cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor; - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului; - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanta cu standardele contabile general recunoscute; - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul menţionat la pct.
15. a)de mai sus este inclus în administraţia publică.
16. c)Ca regula generală, costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. ... Secţiunea a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului
17. a)Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordanta cu convenţiile standard de contabilitate. ...
18. b)Fără a prejudicia prevederile pct. 3 din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibila. ... 2. Achiziţiile de active necorporale Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului. 3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
19. a)În cazul în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile. ...
20. b)Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori sunt distruse după folosinţa şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare. ... 4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică
21. a)Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. ...
22. b)Fără a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. ... Secţiunea a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile. Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative 1. Principii generale Ca regula generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local, nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară şi fizica, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intra sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute. Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică, astfel cum sunt definite la pct. 3 din secţiunea I. Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsura de asistenţă tehnică menţionată în memorandumul de finanţare. 2. Comitetul de organizare şi monitorizare
23. a)Fără a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative. ...
24. b)Ca regula generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: ... - servicii de traducere; - închirierea de sali de conferinţa şi aranjamentele auxiliare; - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare; - procurarea documentaţiei şi a facilităţilor aferente; - taxe pentru participarea experţilor; - cheltuieli pentru călătorii.
25. c)Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică, intervenite în acest context, nu sunt eligibile. ... 3. Intalniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei. Secţiunea a IX-a Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regula generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 şi 2 din secţiunea a IV-a. 2. Costuri financiare Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediara, comisioane bancare, comisioane de garanţie etc. Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei. 3. Tehnici financiare care nu implica un transfer ime- diat al activelor proprii Fără a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesita implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directa a unor bunuri. 4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate
26. a)Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu este eligibil. ...
27. b)Ca excepţie de la prevederile pct.
28. a)de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumită perioada definită în memorandumul de finanţare. ...
29. c)Principiile definite la pct.
30. a)şi
31. b)de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componenta individuală completa a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. ... 5. Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. Secţiunea a X-a Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în conformitate cu următoarele situaţii:
32. a)Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare a proiectului este semnat de Comisie. ... În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la B.E.I., fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenţă financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta instituţie finanţatoare pentru fiecare proiect. Ca regula generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii: - lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare; - B.E.I. sau alta instituţie finanţatoare certifica respectarea prevederilor art. 108

(2), 109

(2)şi

(3), 114

(1), 115, 117 şi 118 din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. În cazurile de mai sus, ca regula generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114

(2)din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

1. b)După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4) cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea sa poată fi considerată completa. ... Plăţile făcute înainte de data specificată la pct.
2. a)şi
3. b)de mai sus sunt neeligibile. 2. Modificări ale proiectelor
4. a)Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substantiala a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind "substanţiale". ... Regulile stabilite la paragraful 1 se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.
5. b)Pentru orice alta modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). ...
6. c)Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcuta în minuta intalnirii. ... 3. Timpul limita final privind eligibilitatea
7. a)Data finala a eligibilităţii este specificată, ca regula generală, în art. 4 paragraful

(3)din memorandumul de finanţare. ...

1. b)Data finala depinde de plăţile făcute de organismul responsabil cu implementarea. ...
2. c)Data finala a eligibilităţii este prevăzută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce această dată a expirat beneficiarul dispune de o perioadă de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plată finala împreună cu raportul final şi o notificare, astfel cum este prevăzut în paragraful

(6)din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finanţare. ... d) Comisia nu poate extinde această perioadă de 6 luni. ... ---------------- *3) Vezi art. 12

(1)din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999. *4) Vezi art. 12

(2)din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999. Secţiunea a XI-a Cererile de plată Cererile de plată prezentate Comisiei de ţările beneficiare au la baza facturile deja plătite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din secţiunea a II-a. În cazul lucrărilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de responsabilul naţional cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei. Secţiunea a XII-a Alte elemente specificate în detaliu

(1)Orice întrebări apărute care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui sa răspundă intrebarilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune. ...

(2)În cazul conflictelor dintre aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie să primeze. ... Anexa III. 3a) Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA CERERE DE PLATA A. Tipul plăţii B. Fondul Naţional/Identificarea contului C. Măsuri D. Autoritatea responsabilă cu implementarea E. Cheltuieli intervenite şi plati ISPA F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro) O lista suplimentară la contract poate fi potrivita. --------------- *) Astfel cum se precizează în tabelul 9.1 din formularul aplicaţiei pentru asistenţă sau asa cum specifica modificările acestuia. G. Indicatorii fizici ai execuţiei ┌───────────┬───────────────────┬────────┬──────────────┬─────────────┬────────┐ │ Tipul │Indicatori fizici*)│Execuţia│Până la (data)│Până la (data│ Rata │ │ lucrării*)├────────┬──────────┤fizica ├──────────────┼─────────────┤ execu- │ │ │ │ │până la │ Execuţia │ Execuţia │tiei fi-│ │ │ │ │data │fizica referi-│fizica refe- │zice │ │ │Unitatea│Cantitatea│plăţilor│ toare la -│ritoare la │ (%) │ │ │ │ │anteri- │aceasta cerere│solicitarea │ │ │ │ │ │oare │ de plată │totală inain-│ │ │ │ │ │ │ │tata │ │ │ │ ├──────────┼────────├──────────────┼─────────────┼────────┤ │ │ │

(1)│

(2)│

(3)│

(4)=

(2)+

(3)│

(5)=

(4)/│ │ │ │ │ │ │ │

(1)│ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ └───────────┴────────┴──────────┴────────┴──────────────┴─────────────┴────────┘ H. Scurta descriere a lucrărilor efectuate I. Condiţii specifice referitoare la măsura (art. 8 din memorandumul de finanţare) J. Observaţii şi recomandări ale autorităţilor de inspecţie naţionale sau comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) K. Probleme tehnice, financiare şi legislative (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistenţă oferită de Comunitate M. Confirmarea responsabilului naţional cu autorizarea Anexa LA CEREREA DE PLATA Facturi*) ----------- *) Copii stampilate corect de pe evidentele contabile referitoare la cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plată transmisă responsabilului naţional cu autorizarea. Verificări şi controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) Anexa III.3.b) Model pentru formularul care va fi înaintat comitetului de monitorizare FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA A. Identificarea măsurii B. Execuţia financiară Planul de plati C. Execuţia pe categorii de cheltuieli *) Este de dorit şi o defalcare pe contract. D. Execuţia fizica ┌───────┬──────────┬────────┬────────┬────────────┬────────────────┬───────────┐ │Tipul │Indicatori│Execuţia│Progres │Execuţia │Procentul de │Execuţia │ │lucra- │ fizici │fizica │în exe- │fizica tota-│execuţie fizica │fizica până│ │rilor*)├───┬──────┤până la │cutia │la până la │ (%) │ la │ │ │Ti-│Cânţi-│data │fizica │comitetul de│ │încheierea │ │ │pul│tatea │comite- │de la │monitorizare│ │măsurii │ │ │ │ │tului de│comite- │actual │ │ │ │ │ │ │monito- │tul de │ │ │ │ │ │ │ │rizare │monito- │ │ │ │ │ │ │ │anterior│rizare │ │ │ │ │ │ │ │ │anterior│ │ │ │ │ │ ├──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ │ │ │

(1)│

(2)│

(3)│

(4)=

(2)+

(3)│

(5)=

(4)/

(1)│

(6)│ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ └───────┴───┴──────┴────────┴────────┴────────────┴────────────────┴───────────┘ *) Este de dorit şi o defalcare pe contract. E. Motive pentru întârziere şi diferenţe F. Data prevăzută pentru finalizare De anexat, dacă este necesar, informaţii referitoare la: ● adjudecarea contractelor; ● aspecte legate de protecţia mediului; ● condiţii stabilite în memorandumul de finanţare; ● probleme apărute pe parcurs. Anexa III.

1. c)Model pentru solicitarea de modificări PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA Autoritatea responsabilă cu implementarea: 1. Identificarea măsurii 2. Schimbarea datei de finalizare a măsurii 3. Schimbări propuse în planul de finanţare*) - euro - *) De anexat planul de finanţare modificat. 4. Modificări în costurile eligibile ale măsurii *) Este de dorit şi o defalcare pe contract. 5. Modificări ale indicatorilor fizici ┌───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┐ ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤ ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤ ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤ ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤ └───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘ 6. Modificări ale caracteristicilor măsurii 7. Motive pentru modificările propuse Propunerea de modificare: Data inaintarii solicitării de modificare: Semnătura coordonatorului naţional ISPA Anexa III.4 ACORD privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA Secţiunea 1 Acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi implementate de administraţia tarii beneficiare. Secţiunea a 2-a 1. Sistemele de control şi management ale tarii beneficiare trebuie:
2. a)să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanta cu obiectivele managementului financiar adecvat; ...
3. b)sa furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finala, bazată pe cheltuielile efectuate; ...
4. c)sa furnizeze un sistem de audit corespunzător; ...
5. d)sa specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificării; ...
6. e)sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot aparea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; ...
7. f)sa stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. ... 2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A. Secţiunea a 3-a 1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru:
8. a)a verifica eficienta sistemelor de management şi control în vigoare; ...
9. b)a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate. ... 2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egala a controalelor pe parcursul perioadei în cauza. 3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere:
10. a)controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; ...
11. b)factorii de risc identificati de controalele naţionale sau ale Comunităţii; ...
12. c)concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. ... Secţiunea a 4-a Pe parcursul controalelor ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor:
13. a)aplicarea practica şi eficacitatea sistemelor de management şi control; ...
14. b)corespondenta dintre înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; ...
15. c)existenta unui sistem de audit adecvat; ...
16. d)natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plati) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi ale lucrărilor executate; ...
17. e)utilizarea proiectului este în concordanta cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; ...
18. f)contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; ...
19. g)a fost făcuta disponibilă cofinanţarea naţionala corespunzătoare; ...
20. h)măsurile cofinanţate au fost implementate în concordanta cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. ... Secţiunea a 5-a Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, sa identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare şi acţiunile corective şi preventive, care sunt necesare. Secţiunea a 6-a Fiecare ţara beneficiara şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiza a riscului care vor fi aplicate şi trebuie să ţină seama de controalele recente, de rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. Secţiunea a 7-a 1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare. 2. Dacă o neregula evidenta nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauza, ţara beneficiara trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute în anexa nr. III.5. 3. Pentru paragrafele 1 şi 2, soluţionat corespunzător înseamnă prezentarea de dovezi suficiente care să demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost corectată de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în fata persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiara. Dacă o anumită neregula are un caracter sistematic, soluţionat corespunzător înseamnă adoptarea acţiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor. 4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrările contabile şi de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar. Secţiunea a 8-a 1. Ţara beneficiara va prezenta Comisiei o declaraţie elaborata de o persoană sau de o organizaţie independenta de serviciul de implementare, al carei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularitatii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile. 2. În cazul în care exista puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul sau frecventa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar. În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificarii şi rectificarii neregulilor într-o perioadă specificată. Secţiunea a 9-a Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oara până la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizari necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1. Secţiunea a 10-a Comisia şi ţara beneficiara trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura ca obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţara beneficiara. Secţiunea a 11-a 1. Persoanele şi organizaţiile responsabile cu implementarea operaţiunilor cofinanţate de Comunitate trebuie să se asigure ca toate documentele şi evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta. 2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidentele contabile menţionate în paragraful 1. Secţiunea a 12-a Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanta cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul tarii beneficiare sau în cadrul instituţiilor comunitare, trebuie să între în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective. Secţiunea a 13-a Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor. Secţiunea a 14-a Prevederile acestui acord nu împiedica ţările beneficiare să aplice proceduri naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici. Apendicele A ------------ DESCRIEREA SUCCINTĂ a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare pentru un sistem de audit corespunzător Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită forma de asistenţă când: 1. Evidentele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi). 2. În cazul cheltuielilor care au doar parţial legătura cu operaţiunile cofinanţate de Comunitate exista justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de Comunitate şi celelalte operaţiuni. Justificări similare exista, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri. 3. Planurile tehnice şi de finanţare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistenţei financiare nerambursabile, procedurile de licitaţie şi contractare etc. sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat. 4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediara informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată care precizează, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuiala individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare. 5. Autorităţile intermediare vor tine înregistrări contabile pentru fiecare proiect şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul financiar menţionat în paragraful

(9)din secţiunea a III-a din anexa nr. III autorităţile intermediare vor prezenta o lista cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel puţin o identificare completa a proiectului şi a beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei. 6. În cazul în care benficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli menţionate în paragraful 4 constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate care este responsabilă cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, menţionată în paragraful 5. 7. În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate fiecare autoritate intermediara solicita, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, raportand instituţiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect. 8. În cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a-şi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuiala şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final. Apendicele B ------------ MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI care trebuie anexată la cererea finala de plată Concluzii În cazul în care nu exista limitări ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.

1. a)În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, opinia mea este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi cu prevederile programului şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară pare să fie valida. În cazul în care exista unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă exista probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.
2. b)Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a erorilor/neregulilor care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la pct. 4, opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi prevederile programului şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară pare să fie valida. În cazul în care exista limitări majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.
3. c)Din cauza problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la pct. 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară. Anexa III.5 ACORD cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA Secţiunea 1 Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiara a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. Secţiunea a 2-a

(1)Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare: ... - prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA; - lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

(2)Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului

(1). ...

(3)Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atâta timp cat este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni. ... Secţiunea a 3-a Neregula înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale relevante ori o grupa de cheltuiala nejustificată. Secţiunea a 4-a

(1)În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifrauda orice nereguli care au constituit subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare. ... Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind: - măsura finanţată prin ISPA; - prevederile care au fost incalcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plata, sumele care ar fi fost plătite greşit dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor în care eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare; - suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare; - perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisă; - practicile folosite pentru comiterea neregulii; - felul în care a fost descoperită neregula; - autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli; - consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare; - data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea ca se comite o neregula, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula şi, dacă este cazul, ţara beneficiara şi tertele tari implicate; - identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanta în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauza.

(2)Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful

(1)şi, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze informaţiile lipsa atunci când înaintează Comisiei următoarele rapoarte trimestriale privind neregulile. ...

(3)Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigatiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizari din partea unei instanţe judecătoreşti competente. ... Secţiunea a 5-a Fiecare ţara beneficiara trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse ca au existat, atunci când exista temerea ca: - acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afară teritoriului sau; şi/sau - arata ca un nou malpraxis a fost implicat (folosit). Secţiunea a 6-a În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor secţiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din acestea, incluzând: - sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate; - măsurile interimare luate de ţara beneficiara pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit; - procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor plătite greşit şi pentru impunerea sancţiunilor; - motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cat posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei; - orice suspendări ale acuzarilor judiciare. Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri. Secţiunea a 7-a Dacă nu exista nereguli de raportat în perioada de referinţa, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limita de timp stabilită în paragraful

(1)din secţiunea a 4-a. Secţiunea a 8-a Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiara decid, la cererea expresă a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor plătite greşit, Comisia poate să decidă sa ramburseze tarii beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes. Secţiunea a 9-a

(1)Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiara în scopul suplimentarii informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare. ...

(2)Independent de contactele menţionate în paragraful

(1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea maniera încât sugereaza ca practici similare sau identice pot aparea în alte tari beneficiare. ...

(3)Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare intalniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6 şi paragrafului

(1)din aceasta secţiune, în special cu privire la invatamintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. ...

(4)La cererea unei tari beneficiare sau a Comisiei ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărui aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. ... Secţiunea a 10-a Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric). Secţiunea a 11-a

(1)Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precautiile necesare pentru a se asigura ca informaţiile pe care le schimba rămân confidenţiale. ...

(2)Informaţiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare, care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. ...

(3)Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor tari beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacă o presupusa neregula a avut loc. ...

(4)Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţionala a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. ... În plus aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte instituţia beneficiara sa nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

(5)Paragrafele

(1)-

(4)nu împiedica folosirea, în orice acţiune legală sau procedura instituită ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei pentru preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestui acord. Autoritatea competenţa din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre o asemenea folosire. ...

(6)Când o ţara beneficiara notifica Comisiei ca o persoană fizica sau juridică, al carei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeşte că nu a fost implicata în nici o neregula, Comisia trebuie să îi informeze în continuare pe toţi cei cărora le-a dezvaluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie după aceea sa mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avută în vedere. ... Secţiunea a 12-a Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea. Secţiunea a 13-a Verificările şi inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspectiilor menţionate în aceasta anexa, astfel încât autorităţile sa poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii tarii beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspectiile pe loc. În plus, dacă ţara beneficiara implicata doreşte, verificările şi inspectiile pe loc pot fi efectuate împreună de Comisie şi autorităţile competente ale tarii beneficiare. Secţiunea a 14-a Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă exista motive să se creadă ca au fost comise nereguli. Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafeţe folosite în scopuri de afaceri. Când este strict necesar să se stabilească unde şi dacă neregulile exista, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspectiilor pe loc. Secţiunea a 15-a

(1)Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei, de către oficialii sau de alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispoziţie Comisiei de ţara beneficiara în cadrul procesului de înfrăţire instituţională - twinning - poate să participe la aceste verificări şi inspecţii. ... Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atesta identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc. Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sa corespundă regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate.

(2)Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiara Comisia poate cere asistenţă oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme, care activează sub responsabilitatea sa, sa acorde asistenţă tehnică. ... Comisia trebuie să se asigure ca toţi oficialii şi organismele menţionate mai sus prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnica, independenta şi respectarea secretului profesional. Secţiunea a 16-a

(1)Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţionala, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiunile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspectiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot face copii în special de pe documentele relevante. ... Verificările şi inspectiile pe loc pot privi, în particular: - registre şi documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, omitere de plati, declaraţii privind materialele folosite şi munca efectuată, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate; - sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere; - verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau ale operaţiunilor finalizate; - prelevarea şi verificarea de mostre; - progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate; - documente contabile şi bugetare; - implementarea tehnica şi financiară a proiectelor subsidiare.

(2)Dacă este cazul, este în sarcina tarii beneficiare, la cererea Comisiei, sa ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţionala, în special pentru protejarea probelor. ... Secţiunea a 17-a

(1)Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţionala a tarii beneficiare care le primeşte şi de prevederile corespunzătoare aplicabile instituţiilor comunitare. ... Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afară celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesita cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţara beneficiara intenţionează sa folosească în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspectiile pe loc, trebuie să ceara aprobarea tarii beneficiare de la care informaţia respectiva a fost obţinută.

(2)Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil autorităţilor competente ale tarii pe al carei teritoriu au fost efectuate verificările şi inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregula pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. În orice moment Comisiei i se va putea cere sa informeze autoritatea sus-menţionată despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. ...

(3)Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure ca la întocmirea rapoartelor lor se tine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţionala a tarii beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale tarii beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi rapoartele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfăşurata în comun, inspectorii nationali care au luat parte la operaţiune vor fi rugati sa contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei. ... Secţiunea a 18-a Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiara implicata, actionand în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora să îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc. Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţionala. Anexa III.6 CERINŢELE privind informarea şi publicitatea Regulile stabilite în prezenta anexa referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea regulile consimţite în acest memorandum de finanţare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA. Regulile privind detaliile înţelegerii referitoare la informare şi publicitate 1. Obiective şi scop Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţă acordată prin ISPA au ca scop: - sa mărească constientizarea şi transparenta publică fata de activităţile Comunităţii Europene; -