Memorandum de finanţare din 22 decembrie 2000

MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 decembrie 2000 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România"*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 20 august 2001 ───────── Notă ... *) Traducere.

Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/001 C(2000)............/............

Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de domnul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte, au convenit următoarele:

Articolul 1

Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.

Articolul 2Identificarea măsurii

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:

Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/001 ──────────────── Denumirea măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România Durata: ────── ● data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie; ● data încheierii: 31 decembrie 2005.

Localizare: municipiul Piatra-Neamţ, România ────────── Grup: managementul deşeurilor. ────

Articolul 3Angajamentul

Articolul 4Plăţile

Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată.

Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor Comunităţii

Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.

Articolul 6Proprietatea intelectuală

Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.

Articolul 7Permisele şi autorizaţiile

Orice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.

Articolul 8Condiţiile specifice referitoare la măsura

Fără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:

Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.

Articolul 9

Prevederile privind implementarea, descrise în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.

Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.

Articolul 10

Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.

Semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Pentru Comunitate, Michel Barnier, membru al Comisiei Europene Semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000.

Pentru Beneficiar, Petre Roman, ministrul afacerilor externe al României Lista cuprinzând anexele ● Anexa nr. I "Descrierea măsurii" ● Anexa nr. II "Plan de finanţare" ● Anexa nr. III:

Anexa I DESCRIEREA MĂSURII Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România Codul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/001 1. Denumirea măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România 2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA) 3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2) 4. Beneficiarul final 5. Localizare 5.1. Statul beneficiar: România 5.2. Regiunea: judeţul Neamţ.

Colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere în Piatra-Neamţ sunt neigienice şi produc riscuri de imbolnavire. Măsura tratează în mod direct problemele serioase de management al deşeurilor, asa cum se prezintă în Raportul Comisiei din data de 13 octombrie 1999. Mai mult, managementul deşeurilor este unul dintre sectoarele-cheie menţionate în Parteneriatul de Aderare. Proiectul va asigura respectarea directivei-cadru în domeniul deşeurilor (Directiva C.E.E. nr. 75/442, amendata prin Directiva C.E.E. nr. 91/156) şi a Directivei referitoare la depozitele de deşeuri (Directiva C.E.E. nr. 99/31). El va reduce un gol substanţial în ceea ce priveşte standardele în domeniul mediului între Uniunea Europeană şi România, astfel cum s-a menţionat în Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar. În mod corespunzător strategia României pentru ISPA identifica proiectul de la Piatra-Neamţ drept măsura prioritara pentru managementul deşeurilor.

Primăria Piatra-Neamţ a luat, de asemenea, măsuri pentru reciclare şi recuperare, astfel cum se descrie în măsura, pentru a respecta cerinţele stabilite în Directiva C.E.E. nr. 94/62 referitoare la deşeuri tip ambalaje. Măsurile necesare sunt luate pentru asigurarea colectării şi refolosirii deşeurilor tip ambalaje, precum hârtia, cartonul, material plastic şi sticla. În scopul reciclarii studiul de fezabilitate prevede că 90% din deşeurile din material plastic pot fi reciclate (adică PET şi PE) şi ca procentul de reciclare pentru hârtie va creşte gradual până la 90%, iar pentru sticla până la 70%. De aceea obiectivele stabilite în directiva trebuie îndeplinite la sfârşitul primului an de operare. Este prevăzută stabilirea unei baze de date pe municipiu, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, pentru a se monitoriza respectarea directivei, cuprinzând date despre cantităţile reciclabile şi reciclate de hârtie/carton, sticla sau material plastic. Date relevante sunt deja înregistrate. O campanie de informare pentru promovarea constientizarii publicului pentru depozitarea deşeurilor tip ambalaje constituie una dintre părţile proiectului. Primăria se va asigura ca exista un capitol separat pentru deşeurile tip ambalaje în planul de management al deşeurilor.

Măsura reprezintă a doua faza a programului de management al deşeurilor solide în Piatra-Neamţ, care se referă la depozitarea separată, colectarea şi transportul deşeurilor menajere, reabilitarea depozitului vechi de deşeuri şi deschiderea unui nou depozit. Proiectul-pilot s-a desfăşurat din octombrie 1997 până în aprilie 1998 în unul dintre cartierele oraşului şi a fost cofinantat de Agenţia Daneza de Protecţie a Mediului (DEPA) şi de Primăria Municipiului Piatra-Neamţ.

Numărul total de locuitori din blocuri şi case implicaţi în proiectul-pilot a fost de aproximativ 2.200 de persoane (aproape 2% din populaţie). Proiectul-pilot a demonstrat ca punctele de colectare bine realizate şi containerele moderne imbunatatesc condiţiile igienice şi estetice. Fiecare gospodărie a participat la separarea hârtiei/cartonului şi a sticlei/sticlelor şi la depunerea acestor materiale în containere speciale.

Proiectul-pilot a fost extrem de bine privit de locuitorii cartierului, iar locuitorii oraşului şi-au exprimat interesul fata de acest proiect. Au fost primite numeroase solicitări pentru extinderea noului sistem şi în restul oraşului.

După ce a fost realizată o evaluare în anul 1999 s-a luat decizia extinderii proiectului-pilot. Experienţa câştigată pe parcursul derulării proiectului-pilot formează baza recomandărilor pentru proiectarea componentei de colectare a deşeurilor, prevăzută în măsura.

Următoarele componente sunt incluse în măsura: ● Colectarea selectiva a deşeurilor, care va cuprinde deşeurile din gospodării (aproape 41.000), mici firme, instituţii publice şi organizaţii (aproape 9.000). Colectarea selectiva va fi realizată prin: furnizarea de pubele pentru locuinţe, pentru deşeurile organice şi reziduale; construirea de puncte de colectare pentru deşeurile menajere şi reziduale; furnizarea de containere şi igluuri pentru deşeurile organice, hârtie, sticla, material plastic şi deşeurile reziduale, precum şi prin achiziţionarea vehiculelor pentru colectarea şi manipularea deşeurilor. Un Centru de service tehnic este inclus în măsura. ● Reciclarea deşeurilor va fi realizată prin construirea unei staţii de sortare a sticlelor, a unei staţii de balotare a materialului plastic şi a unui centru de reciclare care va colecta deşeurile periculoase. Staţia de sortare a sticlelor va putea procesa 20 milioane de sticla din sticla/an. Va fi formată din staţia propriu-zisa (1.300 mp), un depozit pentru sticlele nesortate (500 mp) şi un depozit pentru sticlele sortate (2.200 mp). Amplasamentul este lângă noul depozit de deşeuri. Facilitatea pentru balotarea materialului plastic va consta într-o presa de balotat şi un dispozitiv de rotire, inclusiv staţia propriu-zisa (800 mp) şi un depozit (2.100 mp). Facilitatea va fi amplasata lângă noul depozit de deşeuri. Centrul de reciclare (1.600 mp, din care 750 mp sunt acoperiţi) va fi construit lângă centrul oraşului.

În prezent nu exista angajamente ferme pentru destinaţia finala a produselor sortate şi reciclate. Oricum, au avut loc discuţii preliminare cu câteva firme de reciclare, precum REMAT, principala firma care recicleaza metale, hârtie şi carton, sticle din sticla şi alte obiecte din sticla, PETROCART care produce celuloza, hârtie şi carton, care utilizează deja hârtie reciclabila, ZIMCA, fabrica de bere care recicleaza deşeurile de sticla - altele decât sticlele întregi (fabrica produce sticle pentru folosinţa proprie). Deşeurile concasate din demolări pot fi utilizate pentru straturi carosabile.

Compostarea şi concasarea. Măsura include construcţia unei staţii de compostare care va reduce substanţial volumul deşeurilor reziduale ce vor fi depozitate la depozitul de deşeuri. Suprafaţa de compostare va avea o arie de aproximativ 150 x 120 metri. Materialele grosiere care vor fi folosite în procesul de compostare vor fi deşeurile din parcuri şi aşchii de lemn.

Calitatea deşeurilor compostate: compostul va fi stabilizat şi nu va prezenta boli ale plantelor. Echipamentele incluse în măsura nu permit sterilizarea. Acest lucru nu va fi necesar în primii ani de operare, întrucât deşeurile vor fi folosite pentru acoperirea depozitului vechi. În funcţie de previziunile pentru utilizarea în agricultura a deşeurilor compostate se va decide ulterior dacă va fi necesară o unitate de sterilizare (va fi asigurata concordanta cu standardele Uniunii Europene). Staţiile de compostare în România nu includ şi sterilizarea deşeurilor.

De asemenea, va fi inclus un concasor mobil pentru concasarea deşeurilor din construcţii şi demolări. Concasorul are o capacitate de 60-70 t/ora. Deseul va fi folosit pentru reabilitarea depozitului vechi.

Reabilitarea depozitului vechi. Acest depozit este situat în apropierea unui rau, iar gunoiul se scurge prin sol, poluand astfel apa freatica şi raul, prezentând un risc major pentru sănătatea populaţiei. Suprafeţei depozitului i se va da o noua forma şi apoi va fi acoperită cu materiale cu permeabilitate scăzută şi cu vegetaţie. Închiderea depozitului vechi va elimina, de asemenea, o sursa majoră de poluare a aerului, adică praf, miros neplacut şi fum. Depozitul vechi va fi închis într-o perioadă de 3-5 ani.

Noul depozit de deşeuri, care a fost deschis în luna mai 2000 (şi care a fost construit şi finanţat cu sprijinul Agenţiei Daneze de Protecţie a Mediului şi al Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ), probabil ca va atinge capacitatea maxima de 150.000 mc spre finalul perioadei de implementare a măsurii. De aceea, deschiderea unei noi secţiuni a depozitului de aproximativ 200.000 mc este inclusă în măsura. Depozitul are un sistem de control şi monitorizare a scurgerilor. Pentru monitorizare şi testare a fost instalat la noul depozit un laborator care este deja în funcţiune.

Noul depozit de deşeuri va respecta standardele tehnice cuprinse în Directiva C.E. nr. 99/31. Depozitul va respecta, de asemenea, cerinţele Directivei C.E. nr. 96/61 referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluarii.

Inspectoratul pentru protecţia mediului Neamţ pune la punct în prezent o evaluare a tipurilor şi a cantităţilor de deşeuri periculoase în judeţ. Evaluarea va include şi posibilităţi de tratare şi depozitare. Se va analiza dacă deşeurile industriale periculoase vor fi administrate şi eventual tratate printr-un concept organizational mai larg, de exemplu ca o utilitate intermunicipala. De aceea depozitarea deşeurilor industriale periculoase nu este inclusă în măsura, cu excepţia facilitatii de receptionare şi depozitare la centrul de reciclare. Oricum, aspectul referitor la tratarea deşeurilor periculoase a fost deja analizat în planul de management al deşeurilor la nivel de judeţ. Autorităţile locale au solicitat de curând asistenţă DEPA pentru evaluare.

O unitate de implementare a măsurii va fi stabilită de Primăria Municipiului Piatra-Neamţ. Aceasta se va ocupa cu organizarea licitaţiei, încheierea contractelor şi monitorizarea progresului măsurii. În timpul fazei de proiectare costurile pentru aceasta unitate vor fi acoperite printr-un sprijin financiar nerambursabil din partea Agenţiei Daneze de Protecţie a Mediului. O dată cu demararea măsurii unitatea va fi finanţată în cadrul bugetului alocat pentru măsura.

După ce măsura va obţine aprobarea Comisiei Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ se va asigura ca mass-media locală e complet informată în legătura cu măsura şi cadrul sau.

La începutul anului 2003, când implementarea componentei de colectare se va apropia de finalizare, campania de informare va fi sporită şi va conţine următoarele elemente: ● descrierea măsurii şi a obiectivelor sale în mass-media locală; ● amplasarea de afişe pe scările blocurilor din zonele relevante pentru măsura; ● informarea directa a gospodariilor. Informarea va include fluturasi şi explicaţii verbale despre utilizarea diferitelor containere de către locuitori şi locul unde trebuie depuse materialele care urmează să fie reciclate. Informarile vor oferi, de asemenea, detalii despre punctele de informare de unde se pot obţine clarificări suplimentare; ● postere pe containere şi igluuri la fiecare punct de colectare, explicand cum se sorteaza deşeurile când se depun în container.

Implementarea campaniei se va face cu ajutorul asociaţiilor de locatari. Ca şi în cazul proiectului-pilot, administraţia municipala în colaborare cu organizaţii neguvernamentale locale vor asigura distribuirea materialelor informationale.

Costurile directe ale campaniei de informare se referă doar la tipărirea materialelor. Serviciile vor fi prestate în natura de către primărie şi organizaţiile neguvernamentale locale. Campania va fi implementata pe scara larga, la nivel de municipiu, la sfârşitul anului 2001/începutul anului 2002, înainte de punerea în funcţiune a primelor puncte de colectare. Campanii în zone specifice vor fi implementate în anii 2002-2003 şi la începutul anului 2004, pe măsura realizării ultimelor puncte de colectare. Costurile estimative se cifreaza la 75.000-100.000 euro.

Componenta de colectare este dimensionata pentru a acoperi volumul de deşeuri care se preconizează ca va fi generat într-o perioadă de 10 ani de activitate economică a măsurii în ansamblu. În primul an de operare a măsurii cantitatea de deşeuri preluată de la gospodării şi firme este estimată la 65.000 tone.

Se preconizează ca 2.500 tone de deşeuri depozitate pe străzi vor fi complet eliminate. În plus, metodele mai sigure şi mai sanatoase de colectare vor reduce problemele de sănătate ale angajaţilor din salubritate, precum şi ale întregii populaţii.

Componenta de tratare a deşeurilor va asigura: ● compostarea a aproximativ 35.000 tone de deşeuri organice; ● concasarea a 16.000 tone de deşeuri din construcţii şi demolări; ● reciclarea a 6.000 tone de hârtie; ● reciclarea a 900 tone de metal; ● balotarea a 2.600 tone de material plastic; ● reciclarea a 5.100 tone de sticla/an.

Deschiderea noului depozit de deşeuri va asigura alinierea municipului Piatra-Neamţ la standardele şi reglementările Uniunii Europene şi va elimina principala sursa de risc de imbolnavire în comunitate.

Indicatorii ce vor fi utilizaţi pentru monitorizarea progresului fizic al implementării măsurii:

Beneficiile directe cuantificabile includ: ● oportunitatile de creştere a numărului locurilor de muncă în cadrul măsurii, prin crearea directa a 26 de locuri de muncă noi, în principal pentru persoane necalificate, şi crearea indirecta a altor 40 de locuri de muncă în industria de reciclare din regiune; ● reducerea volumului de deşeuri ce vor fi depozitate la noul depozit cu mai mult de jumătate sau în volum de 60.000-70.000 mc/an. Comparativ, noul depozit va avea o capacitate de 200.000 mc/an care va permite depozitarea pentru 5 ani. În lipsa acestei măsuri ar trebui asigurat dublul capacităţii actuale de depozitare, având ca rezultat creşterea costurilor de investiţie în aceasta zona şi sporirea procentului de utilizare a terenului în acest scop; ● creşterea substantiala a volumului de deşeuri reciclate. În termeni cantitativi se prevede creşterea volumului de deşeuri reciclate de la 1-2% în prezent la 40% în anul 2012. Se preconizează reciclarea a 90% din hârtia şi cartonul colectate, 70% din sticla şi 95% din materialul plastic refolosibil; ● beneficii cuantificabile de magnitudine mai mica cuprind costuri mai mici de transport de ordinul a 0,1 milioane euro/an pentru firma locală de reciclare a hârtiei. În locul transportării hârtiei reciclabile de la Bucureşti, hârtia poate fi procurata pe plan local.

Beneficiile necuantificabile acoperă următoarele: ● diminuarea poluarii şi îmbunătăţirea standardelor referitoare la igiena publică şi a standardelor de salubrizare, care se reflecta direct în condiţiile de sănătate şi de muncă ale muncitorilor din salubritate. Nu sunt disponibile statistici referitoare la sănătate, dar conform informaţiilor furnizate de actualul colector de deşeuri, rata mortalitatii printre muncitorii din salubritate este de 20%, peste media din România. Beneficiile pentru public în general deriva din închiderea actualului sistem de ghene "deschise". Deşeurile sunt acum aruncate pe podeaua ghenelor de gunoi, fără utilizarea pungilor de gunoi. Punctele de colectare "închise" şi igienice vor înlocui acest sistem. Deschiderea noului depozit va elimina poluarea apei freatice; ● agricultura poate avea beneficii din utilizarea gunoiului compostat în producţie, ca un nou tip de ingrasamant, ca un cost mai mic şi care contribuie la protecţia mediului, înlocuind alte îngrăşăminte; ● utilizarea deşeurilor concasate pentru construcţia de drumuri etc., reducându-se astfel cererea de resurse naturale. Cantitatea de deşeuri din demolări este cuprinsă între 1.000 şi 1.500 tone/an; ● închiderea vechiului depozit de deşeuri va elimina poluarea apei freatice şi a aerului (praf, mirosuri şi fum); ● ameliorand calitatea mediului urban şi impresia vizuala în oraş, măsura poate îmbunătăţi oportunitatile de afaceri, cum ar fi turismul în zona municipiului Piatra-Neamţ, care este binecunoscut pentru vestigiile arheologice; ● pe termen lung previziunile pentru industria de reciclare în regiune se vor îmbunătăţi o dată cu implementarea măsurii. Colectarea şi balotarea materialului plastic pot conduce la înfiinţarea unor firme care să transforme acest material plastic în fulgi, pentru utilizarea lor ulterioară la producerea pungilor de gunoi şi în industria textila.

Diferitele alternative au fost evaluate pe baza costurilor de investiţie şi a costurilor cu operarea şi întreţinerea. Cu excepţia opţiunii 4, au fost luate în considerare alternativele care implica cele mai mici costuri. (Stabilizarea şi reabilitarea depozitului vechi de deşeuri prin intermediul barierei hidraulice sunt mai puţin costisitoare, totuşi o analiza preliminară a arătat ca alternativa costului cel mai scăzut s-ar putea sa nu fie cea mai eficienta din punct de vedere tehnic în condiţiile existente la vechiul depozit.) În prezent tarifele pentru gunoi sunt stabilite pentru trei tipuri de consumatori: asociaţii de locatari, firme mici şi instituţii, iar în final primăria este taxată pentru colectarea deşeurilor de tip stradal. Sectoarele comercial şi industrial au tarife separate pentru deşeurile solide sau de alta natură.

Din luna ianuarie 2000 taxele de la proprietarii de case sunt colectate prin sistemul municipal de colectare a taxelor, în timp ce operatorul SALUBRITAS, firma în proprietatea primăriei, îi facturează pe toţi ceilalţi consumatori.

Tarifele acoperă în principal costurile de operare, exclusiv deprecierea (care este foarte mica). Acest lucru este evidenţiat şi de starea foarte proasta a echipamentelor de colectare în prezent.

Asa cum se prezintă în tabelul de mai jos, tarifele curente sunt relativ uniforme.

Tarifele corespund în medie unei valori de aproximativ 4,75 euro/m 3 şi sunt în general neschimbate din luna octombrie 1997, luna în care SALUBRITAS a început sa opereze.

Analiza financiară arata ca funcţiile operaţionale ale colectării gunoiului şi componenta de reciclare sunt separate de operarea depozitului de deşeuri. Aceasta separare va stimula din punct de vedere financiar limitarea volumului de deşeuri reziduale care trebuie depuse în depozit. Primăria intenţionează sa încheie contract cu un nou operator pentru colectarea deşeurilor şi pentru activitatea de reciclare, conform procedurilor de licitaţie publică. Înţelegerile contractuale, care vor prescrie standarde de operare şi întreţinere, vor asigura operarea eficienta şi autonomă a sistemului. Primăria va fi taxată pentru colectare cu tarife bazate pe costuri şi o taxa stabilită de comun acord va fi plătită operatorului. Operatorul depozitului de deşeuri va incasa un tarif bazat pe recuperarea costurilor pentru depozitarea deşeurilor reziduale.

Tarifele vor creşte pe baza unui principiu de recuperare a costurilor, inclusiv a sumelor pentru acoperirea serviciului datoriei, pentru întreţinere şi a costurilor pentru innoirea activelor. Se va analiza posibilitatea de investiţii. Tarifele necolectabile, care sunt deja scăzute, se preconizează ca vor scădea în viitor de la 20% la 10% din tarifele facturate.

Oricum, exista nevoia creşterii tarifelor pentru colectare, pentru a se asigura durabilitatea măsurii. Creşterea reală a tarifelor va fi mai mica de 10%/an, conducând la o creştere cumulată de aproape 40% între anii 2001 şi 2007. Astăzi tarifele sunt destul de scăzute, aproximativ 1 euro/luna/gospodărie, şi se considera ca o astfel de creştere este suportabila.

Analiza arata o creştere a procentului anual de deşeuri între 1-4% şi se va înregistra o modificare structurală în sensul creşterii fracţiunilor materialelor reciclabile.

Principiul "poluatorul plăteşte" va fi respectat prin aplicarea unei formule de tarifare bazate pe recuperarea integrală a costurilor. Costurile incluse în formula vor fi costurile de operare şi întreţinere şi o rezervă pentru innoirea activelor.

Analiza financiară estimează ca toate materialele reciclate şi colectate sunt vândute, introducându-se un sistem de taxare pentru deşeurile din construcţii şi demolări. Veniturile din reciclare vor deveni substanţiale, corespunzând la mai mult de jumătate din veniturile colectate. Veniturile din reciclarea deşeurilor din hârtie, sticla, metal şi material plastic se estimează sa crească la aproximativ 0,9 milioane euro anual.

Având în vedere investiţiile substanţiale, creşterea tarifelor poate părea comparativ modesta. Oricum, creşteri mai mari vor fi necesare în caz ca finanţarea nerambursabilă propusă este redusă. Acest lucru poate avea repercusiuni în ceea ce priveşte acceptarea de către populaţie a introducerii şi în alte zone ale României a unui astfel de sistem modern de colectare a deşeurilor. Întrucât măsura ar trebui sa pună bazele pentru introducerea pe scara naţionala a unui sistem integrat al deşeurilor solide, este esenţial ca participarea populaţiei să fie asigurată.

Un procent de 75,924% de finanţare nerambursabilă din fonduri ISPA asigura o presiune financiară redusă asupra populaţiei şi durabilitatea măsurii. Restul costurilor măsurii va fi acoperit dintr-o contribuţie a Programului DANCEE - program al Ministerului Danez al Mediului şi Energiei (aproximativ 16%) şi o contribuţie directa a Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ (9%).

Rata de recuperare financiară a măsurii, calculată din anul 2001 până în anul 2012, este de 5,2% şi ar fi negativa dacă măsura ar fi finanţată prin credite.

Contribuţia proprie a municipalitatii este de aproape 9%, adică maximul pe care oraşul şi-l poate permite în prezent.

Aceste evaluări şi rezultate ale măsurii sunt prezentate sumar în tabelul de mai jos.

Autoritatea competenţa în domeniul mediului nu a decis încă dacă trebuie realizată o evaluare completa a impactului asupra mediului pentru cele doua componente ale măsurii. Aplicând procedura de selecţie stabilită în Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, autoritatea competentă în domeniul mediului va informa Comisia dacă este necesară o evaluare completa, care va fi realizată înainte de semnarea principalelor contracte.

Încă nu a fost realizată consultarea publicului. Oricum este programata o audiere publică în Piatra-Neamţ la începutul lunii august şi documentaţia completa va fi disponibilă la sfârşitul lunii septembrie 2000. În timpul fazei-pilot au avut loc numeroase campanii de mediatizare care au constientizat populaţia cu privire la avantajele unui sistem integrat de management al deşeurilor.

Noul depozit de deşeuri va respecta standardele tehnice cuprinse în Directiva C.E. nr. 93/31. Depozitul va respecta, de asemenea, cerinţele Directivei C.E. nr. 96/61 referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluarii.

Anexa II PLAN DE FINANŢARE (bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene) Titlul măsurii: Program pentru managementul deşeurilor în Piatra-Neamţ, România Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/001 ------- Notă ... *) Asistenţă financiară nerambursabilă din partea Guvernului Danemarcei (Program DANCEE).

Anexa III.1 PREVEDERI FINANCIARE privind implementarea ISPA

Secţiunea I

Forme şi rate de asistenţă

Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop.

Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.

În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de:

Secţiunea a II-a Angajamente

Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri:

Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.

Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.

Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări.

Secţiunea a III-a Plati

Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.

Ca regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).

Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:

Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.

Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate.

Plăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:

Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.

Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă:

Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

Secţiunea a IV-a Folosirea euro

Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1).

Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare

O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenţă financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3).

Secţiunea a VII-a Controlul financiar

Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite

Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control.

Secţiunea a IX-a Managementul

Secţiunea a X-a Monitorizarea Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanţă lor.

Secţiunea a XI-a Transparenta în adjudecarea contractelor

Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.

Secţiunea a XII-a Transparenta în contabilitate şi în rapoartele proiectelor Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare toate organismele publice sau private implicate în managementul şi în implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabila adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauza.

Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani după efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv.

Secţiunea a XIII-a Evaluarea ex-post Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cat şi randamentul şi eficienta asistenţei şi a impactului sau, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementării măsurilor, realizarilor şi rezultatelor.

După finalizarea măsurilor Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienta utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, aceasta evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeana extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.

Anexa III.2 PREVEDERI privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA

Secţiunea I

Domeniul cheltuielilor ISPA acorda asistenţă pentru următoarele măsuri:

Regulile specificate în secţiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la pct. 3. ---------------- *2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean.

Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de baza 1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:

O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;

Ca o consecinţa, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie printr-un memorandum de finanţare.

În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului ca sunt privite ca echivalent al unor organisme publice.

În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţara beneficiara trebuie să se asigure ca orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţa contabilă separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare.

Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din aceasta secţiune pentru a demonstra ca intrările contabile oferă o imagine adevărata şi corecta a tranzacţiilor reale implicate, în concordanta cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativa echivalenta.

Secţiunea a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regula generală, cheltuielile legate de:

Secţiunea a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor

Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile

În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice se aplică prevederile specificate la pct. 2 din secţiunea a IV-a.

Secţiunea a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

Secţiunea a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile.

Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative 1. Principii generale Ca regula generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local, nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară şi fizica, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intra sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică, astfel cum sunt definite la pct. 3 din secţiunea I.

Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsura de asistenţă tehnică menţionată în memorandumul de finanţare.

Secţiunea a IX-a Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regula generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 şi 2 din secţiunea a IV-a.

Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

Ţările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directa a unor bunuri.

Secţiunea a X-a Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în conformitate cu următoarele situaţii:

În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la B.E.I., fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenţă financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta instituţie finanţatoare pentru fiecare proiect. Ca regula generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii:

În cazurile de mai sus, ca regula generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2) din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

Plăţile făcute înainte de data specificată la pct. a) şi b) de mai sus sunt neeligibile.

Regulile stabilite la paragraful 1 se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.

Secţiunea a XI-a Cererile de plată Cererile de plată prezentate Comisiei de ţările beneficiare au la baza facturile deja plătite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din secţiunea a II-a.

În cazul lucrărilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de responsabilul naţional cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei.

Secţiunea a XII-a Alte elemente specificate în detaliu

Anexa III. 3a) Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA CERERE DE PLATA A. Tipul plăţii B. Fondul Naţional/Identificarea contului C. Măsuri D. Autoritatea responsabilă cu implementarea E. Cheltuieli intervenite şi plati ISPA F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro) O lista suplimentară la contract poate fi potrivita. --------------- *) Astfel cum se precizează în tabelul 9.1 din formularul aplicaţiei pentru asistenţă sau asa cum specifica modificările acestuia.

G. Indicatorii fizici ai execuţiei ┌───────────┬───────────────────┬────────┬──────────────┬─────────────┬────────┐ │ Tipul │Indicatori fizici*)│Execuţia│Până la (data)│Până la (data│ Rata │ │ lucrării*)├────────┬──────────┤fizica ├──────────────┼─────────────┤ execu- │ │ │ │ │până la │ Execuţia │ Execuţia │tiei fi-│ │ │ │ │data │fizica referi-│fizica refe- │zice │ │ │Unitatea│Cantitatea│plăţilor│ toare la -│ritoare la │ (%) │ │ │ │ │anteri- │aceasta cerere│solicitarea │ │ │ │ │ │oare │ de plată │totală inain-│ │ │ │ │ │ │ │tata │ │ │ │ ├──────────┼────────├──────────────┼─────────────┼────────┤ │ │ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(2)+(3) │(5)=(4)/│ │ │ │ │ │ │ │(1) │ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ └───────────┴────────┴──────────┴────────┴──────────────┴─────────────┴────────┘ H. Scurta descriere a lucrărilor efectuate I. Condiţii specifice referitoare la măsura (art. 8 din memorandumul de finanţare) J. Observaţii şi recomandări ale autorităţilor de inspecţie naţionale sau comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) K. Probleme tehnice, financiare şi legislative (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistenţă oferită de Comunitate M. Confirmarea responsabilului naţional cu autorizarea Anexa LA CEREREA DE PLATA Facturi*) ----------- *) Copii stampilate corect de pe evidentele contabile referitoare la cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plată transmisă responsabilului naţional cu autorizarea.

Verificări şi controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) Anexa III.3.b) Model pentru formularul care va fi înaintat comitetului de monitorizare FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA A. Identificarea măsurii B. Execuţia financiară Planul de plati C. Execuţia pe categorii de cheltuieli *) Este de dorit şi o defalcare pe contract.

D. Execuţia fizica ┌───────┬──────────┬────────┬────────┬────────────┬────────────────┬───────────┐ │Tipul │Indicatori│Execuţia│Progres │Execuţia │Procentul de │Execuţia │ │lucra- │ fizici │fizica │în exe- │fizica tota-│execuţie fizica │fizica până│ │rilor*)├───┬──────┤până la │cutia │la până la │ (%) │ la │ │ │Ti-│Cânţi-│data │fizica │comitetul de│ │încheierea │ │ │pul│tatea │comite- │de la │monitorizare│ │măsurii │ │ │ │ │tului de│comite- │actual │ │ │ │ │ │ │monito- │tul de │ │ │ │ │ │ │ │rizare │monito- │ │ │ │ │ │ │ │anterior│rizare │ │ │ │ │ │ │ │ │anterior│ │ │ │ │ │ ├──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ │ │ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4)=(2)+(3)│ (5)=(4)/(1) │ (6) │ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ └───────┴───┴──────┴────────┴────────┴────────────┴────────────────┴───────────┘ *) Este de dorit şi o defalcare pe contract.

E. Motive pentru întârziere şi diferenţe F. Data prevăzută pentru finalizare De anexat, dacă este necesar, informaţii referitoare la: ● adjudecarea contractelor; ● aspecte legate de protecţia mediului; ● condiţii stabilite în memorandumul de finanţare; ● probleme apărute pe parcurs.

Anexa III.c) Model pentru solicitarea de modificări PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA Autoritatea responsabilă cu implementarea:

Data inaintarii solicitării de modificare:

Semnătura coordonatorului naţional ISPA Anexa III.4 ACORD privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA

Secţiunea 1

Acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi implementate de administraţia tarii beneficiare.

Secţiunea a 2-a 1. Sistemele de control şi management ale tarii beneficiare trebuie:

Secţiunea a 3-a 1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru:

Secţiunea a 4-a Pe parcursul controalelor ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor:

Secţiunea a 5-a Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, sa identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare şi acţiunile corective şi preventive, care sunt necesare.

Secţiunea a 6-a Fiecare ţara beneficiara şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiza a riscului care vor fi aplicate şi trebuie să ţină seama de controalele recente, de rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.

Secţiunea a 7-a 1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.

Dacă o anumită neregula are un caracter sistematic, soluţionat corespunzător înseamnă adoptarea acţiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

Secţiunea a 8-a 1. Ţara beneficiara va prezenta Comisiei o declaraţie elaborata de o persoană sau de o organizaţie independenta de serviciul de implementare, al carei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularitatii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.

În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificarii şi rectificarii neregulilor într-o perioadă specificată.

Secţiunea a 9-a Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oara până la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizari necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1.

Secţiunea a 10-a Comisia şi ţara beneficiara trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura ca obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţara beneficiara.

Secţiunea a 11-a 1. Persoanele şi organizaţiile responsabile cu implementarea operaţiunilor cofinanţate de Comunitate trebuie să se asigure ca toate documentele şi evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

Secţiunea a 12-a Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanta cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul tarii beneficiare sau în cadrul instituţiilor comunitare, trebuie să între în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective.

Secţiunea a 13-a Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

Secţiunea a 14-a Prevederile acestui acord nu împiedica ţările beneficiare să aplice proceduri naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

Apendicele A ------------ DESCRIEREA SUCCINTĂ a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare pentru un sistem de audit corespunzător Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită forma de asistenţă când:

Apendicele B ------------ MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI care trebuie anexată la cererea finala de plată Concluzii În cazul în care nu exista limitări ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător:

În cazul în care exista unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă exista probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător:

În cazul în care exista limitări majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător:

Anexa III.5 ACORD cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA

Secţiunea 1

Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiara a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale.

Secţiunea a 2-a

Secţiunea a 3-a Neregula înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale relevante ori o grupa de cheltuiala nejustificată.

Secţiunea a 4-a

Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind:

Secţiunea a 5-a Fiecare ţara beneficiara trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse ca au existat, atunci când exista temerea ca:

Secţiunea a 6-a În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor secţiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din acestea, incluzând:

Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

Secţiunea a 7-a Dacă nu exista nereguli de raportat în perioada de referinţa, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limita de timp stabilită în paragraful (1) din secţiunea a 4-a.

Secţiunea a 8-a Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiara decid, la cererea expresă a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor plătite greşit, Comisia poate să decidă sa ramburseze tarii beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

Secţiunea a 9-a

Secţiunea a 10-a Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).

Secţiunea a 11-a

În plus aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte instituţia beneficiara sa nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

Secţiunea a 12-a Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

Secţiunea a 13-a Verificările şi inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspectiilor menţionate în aceasta anexa, astfel încât autorităţile sa poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii tarii beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspectiile pe loc.

În plus, dacă ţara beneficiara implicata doreşte, verificările şi inspectiile pe loc pot fi efectuate împreună de Comisie şi autorităţile competente ale tarii beneficiare.

Secţiunea a 14-a Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă exista motive să se creadă ca au fost comise nereguli.

Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafeţe folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar să se stabilească unde şi dacă neregulile exista, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspectiilor pe loc.

Secţiunea a 15-a

Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atesta identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.

Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sa corespundă regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate.

Comisia trebuie să se asigure ca toţi oficialii şi organismele menţionate mai sus prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnica, independenta şi respectarea secretului profesional.

Secţiunea a 16-a

Verificările şi inspectiile pe loc pot privi, în particular:

Secţiunea a 17-a

Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afară celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesita cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţara beneficiara intenţionează sa folosească în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspectiile pe loc, trebuie să ceara aprobarea tarii beneficiare de la care informaţia respectiva a fost obţinută.

Secţiunea a 18-a Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiara implicata, actionand în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora să îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.

Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţionala.

Anexa III.6 CERINŢELE privind informarea şi publicitatea Regulile stabilite în prezenta anexa referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea regulile consimţite în acest memorandum de finanţare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA.

Regulile privind detaliile înţelegerii referitoare la informare şi publicitate 1. Obiective şi scop Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţă acordată prin ISPA au ca scop: