PLANUL DE MANAGEMENT din 19 mai 2016

PLANUL DE MANAGEMENT din 19 mai 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și al rezervației naturale Pădurea Dălhăuți cod. 2.817 Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 644 bis din 23 august 2016 Notă ... Aprobat de Ordinul 947 din 19 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 644 din 23 august 2016. CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management ... 1.2. Obiectivele planului de management ... 1.3. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ... 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management ... 1.5. Procesul de elaborare a planului de management ... 1.6. Proceduri de implementare a Planului de management ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie ... 2.2.2. Relief și geomorfologie 2.2.2.1. Geomorfologie ... ... 2.2.3. Hidrografie ... 2.2.4. Clima ... 2.2.5. Soluri ... ... 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme ... 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată ... 2.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată 2.3.3.1. Plante superioare ... 2.3.3.2. Nevertebrate ... ... 2.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată 2.3.4.1. Plante superioare ... 2.3.4.2. Herpetofaună ... 2.3.4.3. Avifaună ... 2.3.4.4. Mamifere ... ... ... 2.4. Informații socio-economice și culturale 2.4.1. Comunitățile locale și factorii interesați ... 2.4.2. Utilizarea terenului ... 2.4.3. Situația juridică a terenurilor ... 2.4.4. Administratori și gestionari ... 2.4.5. Infrastructură și construcții ... ... 2.5. Activități cu potențial impact: presiuni și amenințări 2.5.1. Lista activităților cu potențial impact 2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ... 2.5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate ... ... 2.5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 2.5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... 2.5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... ... 2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 2.5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor ... 2.5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor ... ... 2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 2.5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate ... ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ 3.2.1. Definiția stării de conservare pentru habitate ... 3.2.2. Criterii utilizate ... 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de tip Asperulo - Fagetum - cod 9130 ... 3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum - cod 9170 ... ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management ... 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 4.2.1. Obiective Generale ... 4.2.2. Obiective specifice ... 4.2.3. Măsură specifică/măsură de management, activități ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI 5.1. Estimarea resurselor umane, resurse materiale ... ... BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Prezentul plan de management are scopul de oferi un instrument de lucru clar, precis și ușor de folosit pentru instituțiile sau persoanele care vor avea responsabilitatea administrării sitului de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și a Rezervației Naturale Pădurea Dălhăuți. Acest plan ilustrează o viziune pe termen lung asupra managementului acestei arii naturale protejate. Planul de management constituie documentul oficial de prezentare a unei arii protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale pentru realizarea acestor obiective. Prin realizarea planului de management se oferă un sprijin pentru administrarea ariei protejate deoarece prezintă în detaliu informații descriptive cu privire la aria protejată. Planul de management clarifică obiectivele ce trebuie avute în vedere la luarea oricăror decizii cu privire la situl de importanță comunitară și la rezervația naturală, identifică principalii factori interesați, anticipează potențialele conflicte, acționează ca și ghid pentru pregătirea personalului nou, asigură o continuitate a managementului, constituie un instrument de comunicare și educație și reprezintă punctul de referință față de care va fi evaluată fiecare decizie referitoare la administrarea ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și a Rezervației Naturale Pădurea Dălhăuți. Acest plan de management constituie un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare și protecție a habitatelor și a speciilor de interes conservativ și a peisajului, atât cel natural cât și cel antropic. Planul de management a fost realizat pentru punerea în aplicare a obiectivelor ariei protejate având ca principal scop menținerea elementelor cadrului fizico-geografic cât mai aproape de starea lor naturală, asigurarea protecției ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și implicit a diversității biologice. Prezentul plan de management își propune să integreze interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică prin utilizarea durabilă a resurselor, cu respectarea trăsăturilor și activităților tradiționale, culturale și spirituale ale comunităților locale. ... 1.2. Obiectivele planului de management Plecând de la argumentele care au stat la baza desemnării acestui areal ca Rezervație Naturală de interes național și Sit de Importanță Comunitară în cadrul Rețelei Ecologice Natura 2000 au fost stabilite în baza consultării cu grupurile de interes un set de obiective: ● menținerea diversității biologice prin conservarea pe termen lung a habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice de interes comunitar și național; ● protecția acelor bunuri din patrimoniul natural și cultural care necesită un regim special de ocrotire pentru asigurarea utilizării durabile a acestora; ● protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier; ● valorificarea potențialului recreativ datorat capitalului natural în scopul dezvoltării comunității fără a periclita valorile naturale existente. ... 1.3. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți face parte din categoria ariilor naturale protejate de interes național și corespunde categoriei IV a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale, fiind declarată prin Decizia 156/1973 a Consiliului Județean Popular Vrancea și apoi prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea III - zone protejate, când a fost declarată Rezervație Naturală având codul național 2817 și ca sit de importanță comunitară, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, având codul național ROSCI0142. Siturile de importanță comunitară sunt definite ca fiind ariile protejate care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în Anexa 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în Anexa 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și care contribuie semnificativ la coerența rețelei Natura 2000 și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Situl Pădurea Dălhăuți se află în regiunea biogeografică continentală, iar suprafața, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, este de 203 ha și se află pe teritoriul administrativ al comunei Cârligele din județul Vrancea. Situl este reprezentativ pentru vegetația caracteristică etajului nemoral din zona piemontană a Carpaților Orientali, iar importanța sa rezultă mai ales din existența a 2 habitate de interes comunitar, 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, care ocupă circa 90% din suprafața ariei protejate. Sub aspect ecologic, asigură trecerea dintre habitatele de câmpie și dealuri joase și cele de munte. Prin compoziția lor, alcătuită din multe specii de amestec, pădurile din acest habitat sunt de o mare stabilitate. Valoarea biologică poate fi apreciată prin prezența speciilor de interes deosebit cuprinse în Anexa II a Directivei Habitate-Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice. Astfel, pot fi întâlnite un număr de 6 specii enumerate în Anexa II a Directivei nr. 92/43/CEE, dintre care 3 carnivore mari: ursul - Ursus arctos, lupul - Canis lupus și râsul - Lynx lynx; 2 nevertebrate: rădașca - Lucanus cervus și croitorul de stejar - Cerambyx cerdo; dintre plante: papucul doamnei - Cypripedium calceolus. Situl prezintă și alte specii importante de floră și faună, precum: ● 3 specii de amfibieni: Rana dalmatina, Rana ridibunda, Rana temporaria, Salamandra salamandra; ● 4 specii de mamifere: Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Felix Silvestris, Meles meles; ● 15 specii de plante: Cardamine glanduligera, Carex sylvatica subspecia sylvatica, Cephalanthera rubra, Dactylorhiza maculata, Epipactis helleborine, Hepatica transsilvanica, Koeleria macrantha, Polygonatum verticillatum, Pulmonaria rubra, Ranunculus carpaticus, Seseli gracile, Symphytum cordatum, Tamus communis, Telekia speciosa, Valeriana tripteris; ● 7 specii de reptile: Anguis fragilis, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix, Zootoca vivipara. Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți este situat la contactul dintre Dealul Deleanu și Glacisul Râmnicului în partea de nord-est a Subcarpaților de Curbură, cu următoarele coordonate 45° 41' 41' latitudine Nordică și 27° 0' 37' longitudine Estică. Principala cale de acces în sit este șoseaua Focșani - București, drumul național 2 - drumul european 85, din care, în comuna Golești, se desprinde drumul județean - 205C, continuat cu drumul comunal 146 spre comuna Cârligele până în satul Bonțești, de aici urmându-se drumul județean 205B spre satul Dălhăuți. Un indicator ce semnalizează direcția spre Schitul Dălhăuți trebuie urmat pe un drum neasfaltat. Acesta vă dirijează pe o uliță care iese din sat și urcă printre vii până în punctul de belvedere denumit La Cruce, de aici se continuă cu drumul forestier care intră în pădure și se ramifică spre Schitul Dălhăuți. De aici accesul în sit poate fi făcut prin urmărirea limitei marcate a ariei protejate unde există o potecă ce poate fi folosită ca și traseu turistic, marcajul fiind reprezentat printr-un pătrat alb și contur albastru. Aria protejată se află la 2,5 kilometri vest de satul Dălhăuți pe drum forestier și la 20 de kilometri de orașul Focșani. În ceea ce privește impactul activităților socio-economice principale, acesta este unul restrâns, regimul de protecție impus de statutul de rezervație naturală fiind unul destul de restrictiv, totuși turismul necontrolat și braconajul sunt elemente care pot influența negativ speciile de interes conservativ. Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți se suprapune total cu Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți, cod 2817 și situl de protecție specială avifaunistică ROSPA0141 Subcarpații Vrancei. Activitățile socio-economice desfășurate în cadrul sitului sunt restrânse, însă sunt identificate anumite activități cu impact negativ asupra habitatelor și speciilor de interes conservativ precum: exploatarea forestieră defectuasă, braconaj, pășunat în fondul forestier, utilizarea de vehicule motorizate și turismul necontrolat. ... 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management Aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți a fost declarată ca sit de importanță comunitară, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, având codul național ROSCI0142. Teritoriul acestei arii protejate se suprapune total cu cel al altor două arii protejate: Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți și situl de protecție specială avifaunistică ROSPA0141 Subcarpații Vrancei. Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți, la momentul realizării planului de management nu au custode, autoritatea responsabilă fiind Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea. Elaborarea Planului de Management se face în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile acestui plan de management vor fi respectate de către custodele ariei protejate, precum și de către toate persoanele fizice și juridice care au în proprietate și/sau administrează terenuri și/sau bunuri și/sau care desfășoară orice fel de activități pe raza sitului, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Prezentul plan de management a fost realizat ținând cont de prevederile următoarelor acte normative: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare; Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare Ordinul ministerului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare a acestuia Ordonanța de urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare. Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare; ... 1.5. Procesul de elaborare a planului de management Planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți este realizat conform prevederilor legale din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Elaborarea Planului de Management al sitului Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți s-a realizat în cadrul proiectului: Pădurea Dălhăuți - sit de importanță comunitară reprezentativ pentru zona subcarpatică a județului Vrancea, implementat de Asociația Una E Natura din Focșani, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii având ca domeniu major de intervenție - Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și rețelei Natura 2000. Realizarea planului de management adaptat situației locale reprezintă una dintre activitățile de importanță majoră și o condiție esențială pentru dezvoltarea unui sistem adecvat de gospodărire a rezervației. Planul a fost elaborat împreună cu factorii interesați atât la nivel local cât și național. Pentru realizarea planului de management au fost parcurse următoarele etape care au presupus: – consultarea factorilor interesați și implicarea activă a acestora în elaborarea planului de management prin realizarea unor dezbateri în cadrul întâlnirilor cu factorii interesați; ... – evaluarea detaliată a biodiversității, care este descrisă în subcapitolul 2.3. Mediul Biotic. ... Aceasta a fost realizată pornind de la o activitate de documentare pe baza surselor bibliografice și de pregătire a echipamentelor tehnice necesare desfășurării activităților de teren. Au fost realizate vizite în teren pentru inventarierea prin metode standardizate și/sau adaptate speciilor și habitatelor de pe suprafața ariei protejate: câte o vizită în teren în fiecare lună aferentă perioadei de inventariere a biodiversității. Au fost realizate și aplicate chestionare cu privire la cunoștințele localnicilor despre aria protejată. S-a realizat cartarea distribuției habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru fiecare perioadă fenologică. Au fost realizate calcule statistice care au fost reprezentate prin grafice. – analiza impactului antropic asupra ariei și asupra fiecăreia dintre speciile de interes conservativ. Acesta a fost descris în subcapitolul 2.5. Activități cu potențial impact: presiuni și amenințări. ... Planurile detaliate de acțiune trebuie elaborate anual de către custode, având la bază prevederile planului de management, dar luându-se în considerație și situația curentă care poate implica atât factorul biodiversitate, cât și resursele de management sau comunitățile locale. – au fost stabilite măsuri de conservare pentru fiecare dintre speciile care au stat la baza desemnării rezervației naturale. Acestea sunt enumerate în subcapitolul 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități. ... – acest plan de management a parcurs procedura de evaluare de mediu conform legislației în vigoare. ... Având în vedere aceste aspecte, în planul de management au fost preluate principiile de bază ale unui management adaptativ, care să determine o flexibilitate în luarea deciziilor viitoare, în funcție de schimbările apărute. ... 1.6. Proceduri de implementare a Planului de management Planul de management stabilește responsabilitate implementării măsurilor speciale de management urmărind conservarea elementelor de interes conservativ și utilizarea durabilă a valorilor ariei naturale protejate, reglementând activitatea administratorului și a autorităților așa cum este precizat în art. 21, alin. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare, planificarea în timp a activităților descrisă în prezentul plan de management, stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de management. Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenția asupra importanței naturii și a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităților și a necesității menținerii acestora pentru generațiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltare durabilă a zonei. Prevederile planului de management vor fi integrate în planurile strategice relevante. Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate și se realizează în baza planificării activității descrise în prezentul document. Custodele se va asigura că activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții se încadrează în prevederile planului de management și nu contravin obiectivelor acestui document. În aceste cazuri, custodele are rol definitoriu în stabilirea unor relații de colaborare cu instituțiile/organizațiile respective și definirea modului în care acestea își organizează activitățile care au impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate. Pentru activitățile de gospodărire a ariei naturale protejate, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil și va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizații non-guvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau voluntariat. ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Aria protejată Pădurea Dălhăuți este situată din punct de vedere administrativ în regiunea de dezvoltare Sud - Est. Situl Pădurea Dălhăuți se află în regiunea biogeografică continentală, iar suprafața, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, este de 203 ha și se află pe teritoriul administrativ al comunei Cârligele din județul Vrancea. Aria protejată Pădurea Dălhăuți este situată la contactul dintre Dealul Deleanu și Glacisul Râmnicului în partea de nord-est a Subcarpaților de Curbură, având următoarele coordonate 45° 41' 41' latitudine Nordică și 27° 0' 37' longitudine Estică, altitudinea medie este de 498 m, cea minimă fiind de 322 m, iar cea maximă de 625 m. Accesul în situl Natura 2000 se face din șoseaua Focșani - București, drumul național 2 - drumul european 85, din care, în comuna Golești se desprinde drumul județean - 205C, continuat cu drumul comunal - 146 spre comuna Cârligele până în satul Bonțești, de aici urmându-se drumul județean 205B spre satul Dălhăuți. Un indicator ce semnalizează direcția spre Schitul Dălhăuți trebuie urmat pe un drum neasfaltat. Acesta vă dirijează pe o uliță care iese din sat și urcă printre vii până în punctul de belvedere denumit La Cruce, de aici se continuă cu drumul forestier care intră în pădure și se ramifică spre Schitul Dălhăuți. De aici accesul în sit poate fi făcut prin urmărirea limitei marcate a ariei protejate unde există o potecă ce poate fi folosită ca și traseu turistic, marcajul fiind reprezentat printr-un pătrat alb și contur albastru. Aria protejată se află la 2,5 kilometri vest de satul Dălhăuți pe drum forestier și la 20 de kilometri de orașul Focșani. ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Descrierea limitelor ariei naturale protejate: Limitele geografice ale ariei protejate urmăresc următoarele coordonate: ● limita de nord urmărește spre aval albia Pârâului Dălhăuți, de la piciorul Plaiului lui Varlaam până la racordul cu albia pârâului și cu Plaiul lui Stănică. Din acest punct limita se îndreaptă spre sud - vest pe Plaiul lui Stănică, intersectează albia Pârâului Mănăstirii, Culmea Dălhăuți și se îndreaptă în aval pe aceasta până în albia pârâului Dălhăuți. De la borna 178, limita urmărește spre aval albia pârâului Dălhăuți, până la borna 171; ● limita de est urmărește o culme secundară de pe dreapta pârâului Dălhăuți până în cumpăna de ape; ● limita de sud urmărește cumpăna de ape ce delimitează la sud bazinul hidrografic al Pârâului Dălhăuți; ● limita de vest se desfășoară pe versantul drept al pârâului Dălhăuți, coborând din cumpăna de ape până în albia pârâului Dălhăuți în dreptul bornei 171. ... 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți se suprapune cu Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți, cod național 2817, cu o suprafață de 188,2 ha și cu situl de protecție specială avifaunistică Subcarpații Vrancei, cod național ROSPA0141, cu o suprafață de 35823,1 ha. Tabelul nr. 1. Lista cuprinzând suprapunerile cu alte arii ... ... 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie Caracterizarea geologică și influența geologiei asupra speciilor și habitatelor Substratul geologic aparține complexului geomorfologic al Subcarpaților Orientali - sudul Curburii, fiind format din strate neozoice în care predomină gresiile în alternanță cu marnele, argilele și marno - argilele de vârstă sarmato - pliocenă, acoperite de depozite aluvionare de nisipuri și pietrișuri dintre care, cele mai importante sunt cele intitulate Strate de Cândești în care, stratul freatic se află la mare adâncime, până la 70 - 80 de metri. Aceste caracteristici geologice fac ca speciile de floră și faună să se adapteze substratului existent și unei fragmentări accentuate a reliefului, fapt datorat stratelor moi ce sunt ușor erodate. Rocile care constituie stratele sunt mai tari în parte de vest a ariei protejate și din ce în ce mai moi în cea estică. Datorită constituției litologice, terenul este susceptibil de eroziuni și alunecări, manifestate și de mică amploare, către albia pârâului Dălhăuți. ... 2.2.2. Relief și geomorfologie Altitudinea din cadrul ariei naturale protejate a fost determinată prin analiză geografică, având următoarele altitudini: – altitudinea minimă: 320 m în albia pârâului Dălhăuți; ... – altitudinea maximă: 621 m; ... – altitudinea medie: 481 m. ... Unitățile majore de relief și procentul acestora de ocupare a fost determinat prin analiză geografică, utilizând harta unităților de relief la nivel național. Tabelul nr. 2. Unitățile majore de relief din Pădurea Dălhăuți Prin analiză au fost determinate și unitățile de relief și procentul de ocupare al acestora, utilizând harta unităților de relief la nivel național iar denumirea și procentele ocupate de către fiecare unitate de relief existentă la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a ariei naturale protejate. Tabelul nr. 3. Procentul de ocupare al unităților de relief din Pădurea Dălhăuți Prin analiză geografică au fost determinate treptele hipsometrice și procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a ariei naturale protejate. Treptele hipsometrice au fost exprimate pentru intervalele următoare: 0-50, 50-100, 100-200, 200-300, 300-500, 500-800, 800-1200, 1200-1800, 1800-2000, 2000-2200, peste 2200 metri. Tabel nr. 4. Procentul de ocupare al treptelor hipsometrice din Pădurea Dălhăuți Caracterizarea generală a unităților de relief: Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți este situat în unitatea de relief Dealul Deleanu,ce este un deal de eroziune rezultat în urma fragmentării marginii vestice a cuverturii de pietrișuri, nisipuri și argile, aparținând ca vârstă pleistocenului inferior. Dealul Deleanu este situat între valea Milcovului și înșeuarea largă de la Odobasca, alcătuit dintr-o culme principală, ce se comportă ca un nod orografic, din el ramificându-se în toate direcțiile culmi secundare, din ce în ce mai joase către exterior. Aceste culmi cu orientări diferite sunt despărțite între ele prin văi adânci cu versanți abrupți ce formează o rețea radiară. Ponderea expoziției versanților: Prin analiză geografică a fost determinată ponderea expoziției versanților și procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a ariei naturale protejate. Expoziția versanților va fi calculată în funcție de următoarele expoziții: Nord, Sud, Est, Vest, Nord - Est, Nord - Vest, Sud - Est și Sud - Vest. Tabelul nr. 5. Procentul de ocupare al expoziției versanților din Pădurea Dălhăuți Influența expoziției versanților asupra speciilor și habitatelor: După cum se poate observa mai sus, cea mai mare parte a versanților este orientată către nord, nord-est și est. Acest fapt face ca această zonă să fie o barieră în cale vânturilor de est, caracterizate prin precipitații reduse și temperaturi scăzute în perioada de iarnă. Faptul ca expoziția nordică și nord-estică predomină face ca această zonă să fie umbrită, evapotranspirația fiind redusă, astfel menținându-se o cantitate mai mare de apă în sol. Pantele s-au determinat prin analiză geografică, pentru fiecare din intervalele 0-2, 2-5, 5-10 10-20, 20-30, 30-50, peste 50 grade, specificându-se procentul de ocupare în raport cu suprafața ariei naturale protejate. Tabelul nr. 6. Ponderea pantelor din ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți Influența pantelor asupra speciilor și habitatelor: Cea mai mare parte din aria protejată Pădurea Dălhăuți este acoperită de pante cu o înclinare de 5 -10 și 10 - 20 de grade. Observăm astfel că nu avem pante foarte abrupte în această arie protejată. Faptul că pantele nu au o declivitate accentuată este pozitiv, deoarece în cazul contrar al existenței unor pante accentuate, habitatele acestui sit aveau de suferit din pricina eroziunii accentuate, dat fiind rocile foarte moi din care este format substratul geologic. Panta domoală face ca acest sit să fie ușor utilizat de către mamifere fără să utilizeze o cantitate mare de energie. Carnivorele mari pot folosi cu succes acest areal pentru a vâna, declivitatea redusă favorizează succesul vânătorii. 2.2.2.1. Geomorfologie Arealul sitului de interes comunitar Pădurea Dălhăuți, făcând parte din Subcarpați, constituie o zonă în care dinamica proceselor geomorfologice de versant și albie este extrem de activă determinând efecte din cele mai nefavorabile pentru speciile și habitatele din aria protejată. Acest areal fiind alcătuit din numeroase roci sedimentare de unde și gradul diferit de reacție al agenților externi. Pe versanți vor exista areale extrem de variate ca mărime care prin proprietățile lor fizice, mecanice și chimice ale rocilor vor avea potențial morfodinamic diferit orientat în mare spre îmbucătățire, fragmentare mecanică-roci cu duritate mică și alunecare-argile, marne cu grad de plasticitate însemnat. Falierea accentuată a zonei în care este situată această arie protejată, Subcarpații Curburii, județul Vrancea, facilitează amplificarea locală deosebită a manifestărilor seismice, acestea contribuind nu numai la slăbirea rezistenței rocilor dar și la declanșarea unor deplasări, prăbușiri, alunecări. Tabelul nr. 7. Centralizarea listei proceselor geomorfologice din cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuți ... ... 2.2.3. Hidrografie Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul ariei naturale protejate. Acestă listă este determinată prin analiză geografică a hărții hidrografice la nivel național. Tabelul nr. 8. Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuți Zona ariei protejate Pădurea Dălhăuți este situată în bazinul hidrografic al râului Milcov, pe arealul acesteia suprapunându-se două bazine hidrografice, cele ale pârâului Dălhăuți și a pârâului Dâlgov, ambele cursuri de apă fiind afluenți ai râului Milcov. Hidrografia este reprezentată de pârâul Dalhăuți care curge pe latura nord - estică a ariei protejate și colectează numeroase izvoare de pantă, al căror debit depinde de nivelul precipitațiilor atmosferice și care, în ansamblu, conferă pârâului un aspect torențial și foarte variabil - până la secare, în timpul verii. În apropierea Schitului Dălhăuți, se afla un mic lac alimentat de izvoare și precipitații, invadat de vegetație lacustră. Regimul scurgerii apelor de pe suprafața ariei protejate Pădurea Dălhăuți este influențat de condițiile climatice și geologice. Dintre factorii climatici un rol esențial îl are în primul rând regimul precipitațiilor ce asigură cantități însemnate de apă care însă au o repartiție diferită în timpul anului, fiind concentrate mai ales primăvara și în timpul unor ploi torențiale de vară. Temperaturile negative în sezonul rece duce la stagnarea zăpezilor și la debite reduse. Factorii geologici influențează gradul de mineralizare al apei și infiltrarea unei bune părți din precipitații sau din volumul de apă al pârâurilor din sit. Consecințele acestor condiții hidrografice asupra speciilor de faună sunt negative, lipsa apei și calitatea nesatisfăcătoare a acesteia din situl Natura 2000 Pădurea Dălhăuți face ca mamiferele în special să caute în zonele apropiate surse de apă și să se adapteze la condiții de xerofilism. Speciile de floră sunt bune indicatoare de umiditate în această arie protejată, cele mai multe dintre speciile higrofile sunt situate la baza versanților în preajma pârâului Dălhăuți și în apropierea ochiurilor de apă ce se formează în perioadele cu precipitații ridicate. ... 2.2.4. Clima Caracterizarea climei și influența ei asupra speciilor și habitatelor: Poziția geografică imprimă ariei protejate Pădurea Dălhăuți caracteristicile climatice generale temperat continental-moderate, cu influențe zonale datorate condițiilor fizico-geografice locale, pe fondul circulației generale a aerului care se desfășoară sub acțiunea sistemelor barice principale. Mase de aer umede și relativ reci, influențate de pătrunderea anticiclonului azoric dinspre vest și nord-vest, determină ploi abundente în semestrul cald; masele de aer temperat continentale, determinate de pătrunderea anticiclonului ruso-siberian dinspre nord-est și est provoacă răciri puternice iarna și intensifică fenomenele de îngheț, iar vara determină încălziri puternice și secete. Dispunerea reliefului în trepte care coboară de la vest la est, determină o expunere favorabilă la soare și o supraîncălzire a versanților orientați spre est și sud-est. Drept urmare, durata de strălucire a soarelui depășește la altitudini medii 2000 ore/an, înregistrate la stația Odobești, cu valori mari în lunile semestrului cald - peste 200 ore/lună și mult mai mici în cel rece, când din noiembrie până în ianuarie valorile acesteia scad sub 100 ore/lună. Valorile acestui parametru cresc spre regiunile de câmpie datorită predominării cerului senin și a timpului calm și scad spre cele de munte, favorizate de frecvența mare a zilelor cu ceață, cu cer noros și acoperit. Neuniformitatea reliefului, reflectată cu deosebire în alternanța ariilor depresionare cu dealuri și culmi muntoase dispuse pe direcția nord-sud, creează condiții favorabile pentru producerea inversiunilor de temperatură. Temperatura medie anuală înregistrată la Odobești, în zona glacisului piemontan, este de 10.3°C. La aceeași stație meteorologică, variația lunară a temperaturilor medii din cursul anului evidențiază aceeași creștere valorică din ianuarie, minimul lunar mediu din timpul anului de - 0.2°C, până în iulie, maximul lunar multianual de 22.4°C, gerurile timpurii apărând între 15 octombrie - 15 noiembrie iar cele târzii, între 1 - 20 aprilie. Amplitudinea medie înscrie un ecart de variabilitate în cursul anului de 22.6°C. Conform Monografiei Geografice a României, Pădurea Dălhăuți se încadrează la interferența a două zone climatice:

1. a)deluros de pădure cu climă continentală; ...
2. b)climă de munți mijlocii - caracterizată prin acțiunile maselor de aer rece ale anticiclonului continental în timpul iernii și veri călduroase și uscate. ... Vânturile predominante sunt cele de nord și nord - est: crivățul iarna și vânturi uscate vara, în timp ce vânturile de sud și vest sunt calde și aducătoare de ploaie. Precipitațiile prezintă variații lunare în funcție de gradul de dezvoltare a sistemelor barice și intensitatea proceselor termoconvective locale, evoluțiile fiind diferențiate atât de la o lună la alta, cât și de la un anotimp la altul. Cele mai bogate precipitații se înregistrează în lunile iunie, iulie și august, pe fondul pătrunderii în bazin a maselor de aer aparținând ciclonilor atlantici, regimul pluviometric caracterizându-se, de altfel, prin maxime de vară și minime de iarnă. În Subcarpații Vrancei maximul pluviometric anual se remarcă în același interval mai-iunie, cu valori medii lunare aproape egale, 87 mm, respectiv 88mm și o perioadă ploioasă mai - august cu peste 60 mm lunar. Perioadele anuale deficitare pluviometric se înregistrează în ianuarie-martie și octombrie, iar minimul anual, în februarie, cantitativ sub o medie de 35 mm. În ceea ce privește regimul eolian, pentru Subcarpații externi, din care face parte situl Măgura Odobești, predomină circulația nord-vestică, calmul atmosferic fiind de 13.4% la Odobești datorită largii deschideri către Câmpia Română, viteza medie lunară și anuală a vântului având valori apropiate ce rar depășesc 3.5 m/s la Odobești. Caracteristic acestui spațiu este fenomenul de tip foehn ce conferă un caracter mai blând iernilor și care favorizează cultura viței de vie. Climatul mai cald dominat de fenomenul de foehn al ariilor protejate din zona subcarpatică și depresionară este relevat și de analiza comparativă a histofenogramelor realizate pentru stațiile meteorologice Odobești și Focșani. Astfel, se poate observa că deși altitudinea la care sunt localizate stațiile este diferită, durata relativă a sezonului de vegetație este foarte apropiată, 237 de zile la Odobești și 233 de zile la Focșani. Tabelul nr. 9. Durata sezonului de vegetație și a perioadei de activitate biologică Fenomen meteorologic obișnuit în lunile de iarnă, dar prezent și în anotimpurile de tranziție, înghețul, care constă în coborârea sub 0°C a temperaturii aerului, este un factor important pentru vegetația spontană și pentru cea cultivată, atât în regiunile joase de câmpie cât și în regiunile înalte. Atât datele primului și ultimului îngheț, cât și duratele intervalelor fără îngheț, pun în evidență influența inversiunilor termice. De asemenea, înghețul și dezghețul influențează dezagregarea mecanică a rocilor, în special unde stratul de sol este subțire sau nu s-a format deloc. La stația meteorologică Odobești data medie a primului îngheț este 27.10 și a ultimului îngheț 21.05. Datele extreme de producere a acestui fenomen cu influență asupra vegetației sunt: pentru primul îngheț - cel mai timpuriu s-a produs la 29.09, cel mai târziu la 17.11; pentru ultimul îngheț - cel mai timpuriu s-a produs la 16.03 și cel mai târziu la 25.04. Durata medie a înghețului este de 157 de zile pe an. ... 2.2.5. Soluri Solurile se prezintă mozaicat, ca urmare a varietății de condiții staționale și litologice, caracteristice zonei colinare, astfel: soluri brune argiloiluviale tipice și molice, luvice-podzolite în fageto gorunete; soluri brune eumezobazice, bogate în humus, profunde, bine structurate, cu textură ușoară; cernoziomuri cambice și argiloiluviale tipice, în poieni; soluri neevoluate: regosoluri redzinice și aluviale molice, slab structurate, întâlnite la piciorul versanților și pe albia pârâului Dălhăuți. Evoluția și formarea solurilor în acest spațiu se explică prin variabilitatea spațială și temporală a factorilor și proceselor pedogenetice. În condițiile lito-bio-climatice din Subcarpații Vrancei, procesele de solificare sunt complexe, desfășurarea altitudinală impunând diferențierea mai multor tipuri și subtipuri de sol. Luvosolurile ocupă, în principal dealurile subcarpatice și sunt acoperite în cea mai mare parte de păduri de foioase cu randamente silvice superioare. Procesul pedogenetic dominant este argiloiluvierea, prin care argila translocată mecanic se acumulează la nivelul orizontului B conferindu-i acestuia proprietăți impermeabile, menținând o umiditate benefică în orizonturile superioare. Luvosolurile sunt soluri cu orizont A ocric, urmat de orizont eluvial E și orizont B argic cu grad de saturație în baze-V peste 53% cel puțin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă schimbare texturală bruscă. Materialele parentale, sunt foarte variate și alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile, gresii, conglomerate și nisipuri care sunt sărace în elemente bazice. Tabelul nr. 10. Centralizarea listei tipurilor de soluri din cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuți ... ... 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme Descrierea principalelor caracteristici și trăsături ale ecosistemelor prezente în aria naturală protejată, cu evidențierea speciilor și tipurilor de habitate definitorii. Ariile naturale protejate din pădurea Dălhăuți prezintă peste 95% din suprafață ecosisteme forestiere ce vor fi descrise în rândurile ce urmează. În ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți au fost identificate 5 asociații vegetale caracteristice ecosistemelor forestiere respectiv 2 habitate de interes conservativ. Carpino-Fagetum - Paucă 1941 Fitocenozele sunt edificate de specii europene, nemorale și balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag-Fagus sylvatica, sau cu amestec redus de carpen-Carpinus betulus, gorun-Quercus petraea, cireș-Cerasus avium, paltin de munte-Acer pseudoplatanus, sorb de câmp-Sorbus torminalis, ulm-Ulmus glabra, U. minor, frasin-Fraxinus excelsior, tei pucios-Tilia cordata. În cazul în care proporția speciilor de amestec depășește 50% se formează așa numitele făgete amestecate. Acoperirea realizată de arboret este de 80-100%, iar înălțimea atinsă de fag la 100 de ani este de 25-35 m. Stratul arbuștilor se dezvoltă variabil, în funcție de acoperirea realizată de arboret. Acesta este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra. Stratul ierburilor și subarbuștilor conține următoarele specii: Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera. Valoarea conservativă este redusă. Compoziția floristică cuprinde: – specii edificatoare: Fagus sylvatica subspecia moesiaca cu frecvență mare, subspecia sylvatica cu frecvență mai mică, Carpinus betulus. ... – nu sunt specii caracteristice, posibil speciile alianței Lathyro-Carpinion-Carpinus betulus, Caresus avium, Tilia cordata, Melampyrum bihariense, Dactylis polygama, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Lathyrus hallersteinii. ... – alte specii importante: dominantă primăvara este Dentaria bulbifera; cu frecvență mare se întâlnesc Anemone ranunculoides, Anemone nemorosa, Asarum europaeum, Galium odoratum, Carex sylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium effusum, Mersurialis perennis, Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea, Viola reichenbachiana, precum și unele specii sud-europene-Melittis melissophyllum, Campanula persicifolia, Lathyrus niger, Allium ursinum. ... Genisto tinctoriae - Quercetum petraea - Klika 1932 Din aceată asociație fac parte gorunetele identificate în rezervație. Speciile caracteristice întâlnite sunt Genista tinctoria, Luzula luzuloides, Cytisus hirsutus. Stratul arborescent este edificat de Quercus petraea, alături de care se mai întâlnesc Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Acer campestre. Stratul arbustiv este edificat de Corylus avellana, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Cornus mas. Prezintă o acoperire redusă, de 5-20%. Sinuzia ierboasă, bogată și variantă, realizează o acoperire de 25-65%. În spectrul bioformelor domină fanerofitele-44,44%, iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele europene-25,92% și cele central europene-25,92%. Sub aspect ecologic, asociația are caracter mezofil, mezoterm și acido-neutrofil. Din punct de vedere cariologic asociația este predominată de speciile diploide. Petraeo-Fagetum-Scamoni, 1956, 1959; Fago-Quercetum petraea-Tiixen, 1955; Querco petraeae-Fagetum-Resmeriță, 1974, 1975 Asociația cuprinde arboretele de Quercus petraea și Fagus sylvatica. Sinuzia ierboasă este alcătuită din Luzula luzuloides, Poa nemoralis, Calamagrostis arundinaceae. În stratul arbustiv se diferențiază Chamaecytisus hirsutus. A fost identificată asociația Petraeo-Fagetum în siturile de probă 11, 13, 14, 19, 20, 21, 25, 26, 43, 44, 45, 47, 50, 51. În spectrul bioformelor domină hemicriptofitele-54,83%, iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele eurasiatice-55,17%. Sub aspect ecologic, asociația are caracter mezofil, mezoterm și amfitolerant. Din punct de vedere cariologic asociația este predominată de speciile poliploide. Telekio speciosae-Alnetum incanae-Coldea, 1986, 1990 Fitocenozele de Alnus incana populează valea pârâului Dălhăuți. Ele se infiltrează atât în zona de stejari mezofili, dar mai ales în etajul cu fag. Acest fapt determină o bogată și variată compoziție floristică a acestor fitocenoze. Speciile caracteristice și edificatoare Telekia speciosa și Alnus incana sunt acompaniate frecvent de Euphorbia amygdaloides, Equisetum pratense, Festuca gigantea, Stachys sylvatica, Corylus avellana, Geum urbanum, Geranium robertianum, Scrophularia nodosa, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Urtica dioica, Ranunculus repens, Mentha longifolia, Ligustrum vulgare. Stratul arbustiv este de asemenea bogat în specii: Crataegus monogyna, Cornus sanguinea, Daphne mezereum, Rosa canina, Salix cinerea, Hypopphae rhamnoides, Viburnum lantana, Hedera helix, Clematis vitalba. Stratul arborescent este dominat de Alnus incana în care pătrund specii ca: Alnus glutinosa, Ulmus minor, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Carpinus betulus, Tilia cordata, Populus alba, Salix fragilis, Acer campestre, Acer pseudoplatanus. Analizate din punct de vedere floristic și ecologic, în aceste fitocenoze am identificat subasociația petasitetosum hybridi-Coldea 1991, având ca specii diferențiale pe Petasites hybridus și Petasites albus și subasociația typicum-Coldea 1991, ce reunește fitocenozele cu o structură floristică omogenă. A fost identificată asociația Telekio speciosae-Alnetum incanae pe limita ariei, ce se suprapune cu valea pârâului Dălhăuți. În spectrul bioformelor domină fanerofitele-64,28% iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele eurasiatice-39,28%. Sub aspect ecologic, asociația are caracter mezofil, mezoterm și acido-neutrofil. Din punct de vedere cariologic asociația este predominată de speciile poliploide. Hieracio transsilvanico-Abietetum-Borhidi, 1971, Coldea, 1991: Saxifrago cuneifolii-Abieti-Piceetum-Borhidi, 1971 Asociația cuprinde pădurile mixte de brad și molid. În rezervație aceasta s-a format prin instalarea florei caracteristice în plantația de molidișo-brădet. Deși este o asociație atipică condițiilor geografice oferite de aria protejată, un aspect fiind altitudinile mult mai mari la care se instalează de obicei această asociație, spre deosebire de cele din pădurea Dălhăuți, unde altitudinea maximă atinge 570 m, și celelalte condiții geografice ce derivă din acest aspect, compoziția floristică s-a adaptat stratului arborescent impus de plantație și a dus la formarea acestei asociații. În stratul arborescent speciile Abies alba și Picea abies se află în raporturi de codominanță. Sinuzia ierboasă este caracterizată prin prezența speciei Hieracium transsilanicum, acompaniată de Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Dryopteris filix-mas, Galium odoratum, Viola reichenbachiana, Athrium filix-femina. A fost identificată asociația Hieracio transsilvanico-Abietetum în sit. ... 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată Tipurile de habitate de interes comunitar identificate în aria protejată Pădurea Dălhăuți și suprafața efectivă deținută de acestea la nivelul sitului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul nr. 11. Habitatele de interes comunitar și ponderea lor în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și al caracteristicilor pe care acestea le au în general și în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează: a. Date Generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat; ... b. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice ale tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate. ... Tabelul nr. 12. Date generale ale tipului de habitat Asperulo-Fagetum Tabelul nr. 13. Date specifice tipului de habitat Asperulo-Fagetum din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Figura 1 Tabelul nr. 14. Date generale ale tipului de habitat Galio-Carpinetum Tabelul nr. 15. Date specifice tipului de habitat Galio-Carpinetum din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Figura 2 ... 2.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată Speciile de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată au fost descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și al caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează: a. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferente de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată; ... b. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate. ... 2.3.3.1. Plante superioare Cypripedium calceolus - Papucul Doamnei Tabelul nr. 16. Date generale ale speciei Cypripedium calceolus - Papucul Doamnei Tabelul nr. 17. Date specifice speciei Cypripedium calceolus - Papucul Doamnei din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți ... 2.3.3.2. Nevertebrate Lucanus cervus - Rădașca Tabelul nr. 18. Date generale ale speciei Lucanus cervus - Rădașca Figura 3 Tabelul nr. 19. Date specifice speciei Lucanus cervus - Rădașca din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Figura 4 Cerambyx cerdo - Croitorul mare al stejarului Tabelul nr. 20. Date generale ale speciei Cerambyx cerdo - Croitorul mare al stejarului Figura 5 Tabelul nr. 21. Date specifice speciei Cerambyx cerdo - Croitorul mare al stejarului din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Figura 6 ... 2.3.3.3. Mamifere Ursus arctos - ursul brun Tabelul nr. 22. Date generale ale speciei Ursus arctos - Ursul brun Figura 7 Tabelul nr. 23. Date specifice speciei Ursus arctos - Ursul brun din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Figura 8 Canis lupus - Lupul Tabelul nr. 24. Date generale ale speciei Canis lupus - Lupul Figura 9 Tabelul nr. 25. Date specifice speciei Canis lupus - Lupul din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Figura 10 Lynx lynx - Râsul Tabelul nr. 26. Date generale ale speciei Lynx lynx - Râsul Figura 11 Tabelul nr. 27. Date specifice speciei Lynx lynx - Râsul din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Figura 12 ... ... 2.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere a existentei acestora în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acestea le au în general. 2.3.4.1. Plante superioare Tabelul nr. 28. Date specifice speciei Cephalanthera rubra din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 29. Date specifice speciei Koeleria macrantha din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 30. Date specifice speciei Tamus communis din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 31. Date specifice speciei Carex sylvatica subspecia sylvatica din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 32. Date specifice speciei Hepatica transsilvanica din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 33. Date specifice speciei Symphytum cordatum din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 34. Date specifice speciei Telekia speciosa din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți ... 2.3.4.2. Herpetofaună Tabelul nr. 35. Date specifice speciei Salamandra salamandra din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 36. Date specifice speciei Triturus alpestris din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 37. Date specifice speciei Triturus vulgaris din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 38. Date specifice speciei Bombina variegata din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 39. Date specifice speciei Rana ridibunda din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 40. Date specifice speciei Rana dalmatina din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 41. Date specifice speciei Rana temporaria din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 42. Date specifice speciei Anguis fragilis din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 43. Date specifice speciei Lacerta agilis din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 44. Date specifice speciei Lacerta viridis din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 45. Date specifice speciei Zootoca vivipara din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 46. Date specifice speciei Natrix natrix din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 47. Date specifice speciei Coronella austriaca din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 48. Date specifice speciei Elaphe longissima din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți ... 2.3.4.3. Avifaună Tabelul nr. 49. Date specifice speciei Aquila pomarina din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 50. Date specifice speciei Dendrocopos syriacus din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 51. Date specifice speciei Dryocopus martius din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 52. Date specifice speciei Lanius collurio din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 53. Date specifice speciei Lanius minor din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 54. Date specifice speciei Lullula arborea din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 55. Date specifice speciei Picus canus din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 56. Date specifice speciei Jynx torquilla din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți ... 2.3.4.4. Mamifere Tabelul nr. 57. Date specifice speciei Felis silvestris din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 58. Date specifice speciei Cervus elaphus din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 59. Date specifice speciei Capreolus capreolus din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 60. Date specifice speciei Martes martes din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 61. Date specifice speciei Meles meles din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 62. Date specifice speciei Sus scrofa din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 63. Date specifice speciei Vulpes vulpes din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți ... ... ... 2.4. Informații socio-economice și culturale 2.4.1. Comunitățile locale și factorii interesați A. Comunități locale Figura nr. 13. Harta unităților administrativ teritoriale din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Tabelul nr. 64. Lista unităților administrativ-teritoriale din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale Analiza demografică Manifestarea potențială a factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor din interiorul sitului Natura 2000 este condiționată nu doar de suprafața sitului ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială, ci și de dimensiunea demografică a comunităților locale. Principiul explicativ este simplu: cu cât populația din interiorul și proximitatea sitului este mai numeroasă, cu atât mai probabil să asistăm la o intensificare a prezenței umane în interiorul sitului. Suprafața sitului de importanță comunitară studiat nu se intersectează cu nicio suprafață rurală. Populația totală aferentă localităților din proximitatea sitului, aparținând comunei Cârligele, incluzând satele Cârligele, Bonțești, Dălhăuți și Blidari, este în prezent de 2953 locuitori. Manifestarea factorilor antropici este mai puternică pe raza acelor localități care au suprafața învecinată cu situl Natura 2000, aici fiind vorba despre localitățile Bonțești și Dălhăuți. Astfel, se pot enumera câteva concluzii privind predispoziția de manifestare a factorilor de impact antropic asupra stării de conservare a sitului: – factorii de impact antropic au o manifestare mai mare în localitățile limitrofe sitului; ... – în funcție de proximitatea față de sit, comunele componente ale sitului Pădurea Dălhăuți se împart din punct de vedere al riscului antropic potențial astfel: 2 localități prezintă un nivel scăzut al riscului antropic potențial iar 2 localități se înscriu într-o clasă de risc potențial mediu spre ridicat. ... Dinamica demografică În urma analizei datelor, se observă că populația comunei Cârligele, cu satele aferente, a variat, astfel că în anul 2005 exista o populație legală de 2934 locuitori, ca apoi în 2010 să crească la 2953 de locuitori, existând totuși o scădere demografică față de anul 2009 când comuna Cârligele număra 2961 locuitori. Scăderea demografică de ansamblu în cazul Comunei Cârligele se menține în trendul de scădere sesizat la nivel național pentru perioada 2008-2011. Populația stabilă aferentă comunei Cârligele la 1 ianuarie reprezintă populația alcătuită din persoanele care locuiesc în localitatea respectivă, cu domiciliul sau reședința în localitate la acel moment. Aceasta s-a calculat pe baza datelor de la ultimul recensământ, corectate cu sporul natural al populației, soldul migrației externe, soldul mișcării migratorii cu schimbarea domiciliului, precum și cu soldul mișcării migratorii cu schimbarea reședinței, fenomene înregistrate între recensământ și momentul dat. Astfel, din anul 2005 până în 2009 se observă o creștere a numărului populației cu reședința în comuna Cârligele, de la 2959 la 2999, înregistrându-se o scădere până în anul 2010 la 2975 persoane, acest trend descrescător păstrându-se și în 2011, numărul de locuitori ajungând la 2967. O situație asemănătoare este înregistrată și pentru statistica realizată pentru data de 1 iulie corespunzătoare anilor de referință. Astfel, de la un număr de 2930 locuitori în 2005, se ajunge la 2970 locuitori în 2009, ca ulterior să scadă la 2966 locuitori în anul 2010, până la 2945 locuitori în anul 2011. Populația la 1 ianuarie/1 iulie a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migrația externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigrației. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populației. La nivelul sitului, natalitatea se menține constantă, variind între 20 născuți vii în anul 2009 și prin raportare la nivelul înregistrat al natalității în comuna Cârligele plus satele aferente, comparând cu mortalitatea în cei patru ani de referință, se poate preconiza pe viitor o ușoară scădere a numărului populației la nivelul sitului. Forța de muncă Piața forței de muncă joacă un rol hotărâtor în asigurarea creșterii economice și a productivității pe termen lung. Problemele cu care se confruntă zona analizată, și în egală măsură întreaga țară, sunt legate, în special de scăderea populației totale, active și ocupate. Din datele statistice analizate, pentru perioada 2005-2011 s-a observat faptul că activitățile care concentrează cea mai mare parte a populației ocupate sunt: Învățământ - 35%, Industrie prelucrătoare -18%, Comerț -12%, și Agricultură și Administrație publică-fiecare cu 11%. Rata șomajului a înregistrat o scădere semnificativă în 2011 față de 2005, de la 55 persoane șomere la 39 persoane. Reducerea șomajului poate fi explicată prin amploarea pensionarilor, plecărilor la munca în străinătate, dar și prin faptul ca mulți șomeri nu se mai înregistrează la Oficiile Forței de Muncă. În ceea ce privește educația la nivelul regiunii, se constată existența instituțiilor de învățământ de diverse grade, preșcolar, primar și gimnazial, aflate în sector public. Ceea ce este important și trebuie să se sublinieze este lipsa infrastructurii de învățământ în unele zone rurale izolate. Prin urmare, în aceste zone copiii familiilor sărace au acces limitat sau deloc în instituțiile de învățământ. La nivelul zonei studiate, în anii de referință 2005-2011, învățământul public s-a desfășurat în următoarele unități: – 1 grădiniță cu program prelungit; ... – 1 școală primară și gimnazială, în anul 2005 existând 2 școli la nivelul comunei Cârligele, în următorii ani rămânând o singura instituție de învățământ primar și gimnazial. ... Din cauza lipsei unităților de învățământ liceal, postliceal și profesional, elevii se orientează în general către școlile aflate în zonele urbane din proximitate. Din anul 2005 până în 2011 se observă o scădere a elevilor înscriși într-o unitate de învățământ, de la 135 copii înscriși în anul 2005, ajungându-se la 107 copii în 2011. De asemenea, la nivelul anului de referință 2009 se observa o scădere a numărului elevilor care ajung să urmeze învățământul gimnazial, de la 130 elevi înscriși în învățământul primar, la 119 elevi înscriși în învățământul gimnazial. Ce este mai îngrijorător este faptul că dintre cei 119 elevii înscriși în învățământul gimazial, doar 28 de elevi au reușit să absolve școala gimnazială, an de referință 2009. Este necesar să se dezvolte un sistem de instruire profesională care să răspundă noilor nevoi, atât pentru persoanele tinere cât și pentru cele adulte și în special pentru femei și șomeri aflați în șomaj de lungă durată. Cultura Cultura este reliefată în comuna Cârligele de biblioteci având un număr de 572 cititori activi în anul de referință 2011, și un muzeu local, numărul vizitatorilor crescând din 2005, de la 175 ajungând la 324 în 2009, crescând apoi ușor în 2011-325 vizitatori și în 2011 - 349 vizitatori. Servicii de sănătate Serviciile de sănătate au continuat să se degradeze de la an la an, atât din punct de vedere al dotării și cheltuielilor curente alocate acestora, cât și din punct de vedere al calității serviciilor. Indicatorii ce reflectă calitatea și nivelul asistenței sanitare înregistrează în general o înrăutățire: conform datelor statistice, numărul de medici în regiune în anul 2005 era de o persoană, în anii de referință 2009 și 2010 întregistrându-se 2 persoane, ca ulterior să revină la un medic pe raza Comunei Cârligele. De asemenea, numărul personalului mediu sanitar a înregistrat ușoare oscilații, din 2005 până în 2010 întregistrându-se o creștere de la 3 la 5 persoane, scăzând ulterior la 4 persoane în 2011. În regiune în anul de referință 2011 existau 1 cabinet medical de familie, 1 cabinet stomatologic proprietate publică, 1 cabinet stomatologic proprietate privată. Se observă lipsa dispensarelor medicale din arealul studiat. Infrastructura de sănătate este slab reprezentată, cabinetul medical având o dotare precară cu echipamente medicale și medicamente; numărul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, în special al celor cu studii superioare, existând câte un singur cadru medical de specialitate la fiecare cabinet medical, iar serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate în regiune, principala cauză fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii. Întreprinderi mici și mijlocii Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă o forță în economie, având un rol vital în relansarea economică prin crearea de noi locuri de muncă. În ceea ce privește piața muncii se constată o atitudine flexibilă din partea acestora, fiind acel sector în care se concentrează lucrul temporar și în timp parțial. În ceea ce privește domeniile de activitate ale firmelor înregistrate, se remarcă o mare varietate. Conform datelor statistice, la nivelul anilor de referință 2005, 2009, 2010 și 2011, pe raza comunei Cârligele s-au înregistrat un număr de 39 firme, în totalitate întreprinderi mici și mijlocii. Din totalul de întreprinderi mici și mijlocii din comuna, cea mai mare parte activează în domeniul comerțului. 21 de persoane profesează ca persoane fizice autorizate. În anul 2011, prin comparație cu anii precedenți se constată o scădere a numărului personalului angajat, situație asemănătoare și la nivel național. La nivelul comunei Cârligele, cel mai mare procent îl au întreprinderile comerciale produse alimentare, de construcții, de fabricare a vinului și persoanele fizice autorizate, cei mai mulți angajați înregistrându-se în cadrul întreprinderii de construcții, la nivelul anului 2011 existând 12 angajați. ... B. Factori interesați. Tabelul nr. 65. Cei mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți ... ... 2.4.2. Utilizarea terenului Tabelul nr. 66. Lista tipurilor de utilizări ale terenului Tabelul nr. 67. Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate adminstrativ teritorială Caracterizarea utilizării terenurilor Spațiile naturale reprezintă furnizoare nelimitate de resurse regenerabile, în condițiile în care acestea sunt menținute într-o stare funcțională corespunzătoare. Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea in situ a ecosistemelor și habitatelor naturale și menținerea și refacerea populațiilor viabile de specii în mediul lor natural. Un număr semnificativ de comunități locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viață tradiționale, fiind recomandabilă promovarea continuității acestora, fără a se neglija utilizarea inovațiilor privind conservarea diversității biologice și utilizarea durabilă a elementelor sale. Utilizarea durabilă a resurselor mediului natural este necesară întrucât pentru refacerea sistemelor naturale degradate sunt necesare investiții substanțiale pe care majoritatea comunităților umane nu le pot suporta. Modul de utilizare a terenurilor evidențiază profilul funcțional al unităților admnistrative, precum și modul de intervenție al factorului antropic în mediul natural cu impact direct asupra arealelor protejate. Schimbările în dinamica utilizării terenurilor au o influență directă asupra ariilor protejate aflate în areale puternic umanizate, sau a acelora care se află la limita unor terenuri agricole, așa cum este cazul ariilor protejate din zona de câmpie. Pentru a pune în evidență dinamica utilizării terenurilor s-a pornit de la analiza clasică a modului de utilizare al terenurilor și favorabilitatea acestora pentru aceste folosințe. Pentru o evaluare cât mai corectă a dinamicii utilizării terenurilor, analiza a cuprins atât observațiile de pe teren cât și utilizarea hărților topografice și prelucrarea datelor statistice. Terenuri agricole Prin tradiție, Comuna Cârligele este o zonă preponderent agricolă. Condițiile pedoclimatice din regiune favorizează cultivarea viței de vie, porumbului, grâului, cartofului, plantelor industriale și, într-un procent scăzut, a florii soarelui. Conform datelor statistice, suprafața agricolă aferentă Comunei Cârligele, calculată după modul de folosință, per total, s-a menținut constantă pe parcursul celor 4 ani de referință; astfel din 2005 până în 2009 aceasta totaliza 2441 ha, ca începând din 2010 să aibă o scădere nesemnificativă, ajungând la 2440 ha. Din tabelul prezentat mai jos se observă că ponderea cea mai mare este deținută de culturile și pepinierele viticole, cu 1465 ha în 2005, suprafața scăzând până în anul 2011 la 1392 ha. Cea mai mică suprafață este deținută de fânețe, cu 7 ha pe tot intervalul de timp studiat. La nivelul anului 2011 pe aproape 60% din suprafața Comunei Cârligele predominau viile și pepinierele viticole. Suprafața arabilă ocupa un procent de 33%, pășunile fiind în proporție de 9%, pe când fânețele având doar 1% din suprafața agricolă totală. Din analiza modului de utilizare a terenurilor agricole la nivelul Comunei Cârligele se poate constata că ecosistemele specifice menținerii unui grad ridicat de biodiversitate sunt reduse, predominând în schimb culturi intensive de viță de vie și livezi. În aceste suprafețe, aflate în mare parte în proprietate privată se utilizeză adesea pesticide care pot genera un impact semnificativ asupra calității mediului prin introducerea unor substanțe chimice poluante. Mai mult decât atât, este posibil ca prin utilizarea pesticidelor la culturile de viță de vie din vecinătatea ariei protejate să se reducă diversitatea biologică a ecosistemelor forestiere. Pășunile situate în vecinătatea ariei protejate sunt bine întreținute și sunt utilizate de localnici pentru pășunatul cu bovine și caprine. Pe timpul verii, aceste pășuni sunt însă utilizate de către turiști și vizitatori ca zone de camping și/sau recreere, calitatea furajelor fiind în acest sens scăzută. Datele disponibile la nivelul anului 2010 și 2011 ne indică suprafețe de 1628 ha de terenuri neagricole și 34 ha terenuri degradate și neproductive. În sectorul privat, la nivelul anului 2011, suprafața agricolă reprezenta 2322 ha din care suprafeței arabile îi reveneau 742 ha, pășunile însumau 205 ha, fânețele 3 ha, iar ponderea cea mai însemnată, viile și pepinierele viticole, 1372 ha. Terenurile neagricole, degradate sau acoperite cu bălți totalizau o suprafață de aproximativ 1000 ha. La o primă analiză, înzestrarea spațiului rural cu resurse funciare agricole pare destul de importantă. Având în vedere că o mare parte dintre terenurile agricole sunt reprezentate de vii, livezi și pășuni, se poate concluziona că resursele funciare existente sunt totuși scăzute în raport cu populația existentă și cu proiectele de dezvoltare socio-economică, ceea ce impune necesitatea practicării unei agriculturi specializate. Fond forestier Suprafețele ocupate cu păduri reprezintă ecosisteme complexe ce exercită influențe asupra fiecărui fenomen, element și proces din natură. Ea protejează și stabilizează solul și climatul, regularizează regimul hidrologic, controlează eficiența ciclului nutrienților între sol și vegetație și nu în ultimul rând reprezintă un excelent mediu de viață pentru floră și faună. Pădurile, prin funcțiile de protecție și socio-economice pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuție de interes național de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare rațională și regenerare. Indiferent de forma de proprietate, politica de punere în valoare economică, socială și ecologică a pădurilor este un atribut al statului. Planul de management al ariei protejate Pădurea Dălhăuți are drept scop, conservarea și protecția resurselor forestiere și promovarea de practici ecologice de exploatare a acestora, în conformitate cu prevederile Codului Silvic și a legislației din domeniul protecției și conservării mediului. Promovarea dezvoltării durabile a fondului forestier este favorizată și de ponderea ridicată a suprafețelor ocupate de pădurile de protecție, păduri de ocrotire a genofondului și ecofondului, precum și pădurile declarate monumente ale naturii și rezervații, incluse în grupa I în Codul silvic. Principala problemă legată de administrarea fondului forestier este legată de faptul că cea mai mare parte a spațiilor forestiere se află în proprietatea proprietarilor privați, interesați de a le rentabiliza din punct de vedere economic. Acest lucru este generat de faptul că aceștia sunt obligați să își suporte cheltuielile de administrare și să plătească impozite pentru terenurile pe care le au în proprietate. În același timp, regimul de arie protejată, care a impus restricții semnificative în exploatarea resurselor forestiere, a favorizat acutizarea conflictelor între proprietarii de terenuri, interesați de exploatare, și administratorii ariei protejate, interesați de conservare. Din acest motiv sunt importante următoarele aspecte legate de administrarea resurselor forestiere: ● stabilirea tehnicilor de exploatare a resurselor fondului forestiere permise conform legilor în vigoare; ● delimitarea de spații cu diferite grade de intervenție permise asupra resurselor fondului forestier; ● distribuția echitabilă a dreptului de exploatare a produselor forestiere principale și secundare la nivelul proprietarilor de terenuri, ținând cont de necesitățile de conservare; ● încurajarea sistemului exploatare-reîmpădurire-întreținere pentru zonele exploatate silvic; ● asigurarea unui nivel de exploatare de subzistență a produselor forestiere principale și secundare, fără deteriorarea echilibrelor locale și regionale; ● găsirea formelor de compensare a persoanelor ce dețin proprietăți în spații cu diferite grade de protecție. Suprafața cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră aflat în proprietatea statului ocupă un procent minoritar de 28%, pădurile aflate în proprietate privată având un procent de 72% din totalul suprafeței. ... 2.4.3. Situația juridică a terenurilor Figura nr. 14. Harta cu situația juridică a terenurilor din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți Este prezentată situația juridică actuală pentru terenurile aflate în interiorul ariei naturale protejate prin centralizarea datelor referitoare la tipul de proprietate, apreciind procentul din suprafața ariei naturale protejate, după cum urmează: Tabelul nr. 68. Centralizarea situației juridice a terenurilor Caracterizarea situației juridice a terenurilor Pentru identificarea proprietarilor și administratorilor au fost solicitate informații de la Agenția pentru Protecția Mediului și de la Primăria comunei Cârligele. Au fost identificate următoarele categorii de proprietari: SC Scolopax Srl - proprietate privată Romsilva - Direcția Silvică Focșani - proprietate publică Schitul Dălhăuți - proprietate privată Persoane fizice - proprietate privată Pentru cartarea categoriilor de proprietari au fost digitizate și transpuse în format electronic hărțile disponibile la instituțiile menționate anterior. Suprafețele pe categorii de proprietari vor fi calculate după ridicarea limitelor pe teren și suprapunerea limitelor ariei naturale protejate cu limitele de proprietate. Din acest set de informații suprafața de pădure aflată în proprietatea statului este mult mai mică decât 30% așa cum este precizat în Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare. Pădurea proprietate a SC Scolopax SRL este administrată de ocolul Silvic Oriolus cu sediul în Focșani, pădurea având regim privat. Pentru proprietatea schitului Dălhăuți și a Romsilva administratorul fondului forestier este Ocolul Silvic Dumitrești. Persoanele fizice ce dețin terenuri în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți nu există un administrator al fondului forestier, însă regimul de administrare este stabilit conform Codului Silvic, deoarece categoria de folosință este fond forestier. ... 2.4.4. Administratori și gestionari Pădurea Dălhăuți este în cea mai mare parte, proprietate a SC Scolopax SRL este administrată de ocolul Silvic Oriolus cu sediul în Focșani, pădurea având regim privat. Un alt administrator al terenurilor din ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți este Ocolul Silvic Dumitrești pentru terenurile deținute de RNP Romsilva, proprietate publică și Schitul Dălhăuți, proprietate privată. Pentru terenurile deținute de diferite persoane fizice nu există o formă de administrare a fondului forestier. ... 2.4.5. Infrastructură și construcții Descrierea infrastructurii și construcțiilor Pe suprafața ariilor protejate din Pădurea Dălhăuți nu există construcții cu excepția drumurilor forestiere și potecilor. Spre limita estică a ariilor protejate există un spațiu construit, reprezentat de ansamblul mănăstirii Dălhăuți. Suprafețele construite pot reprezenta o formă de presiune umană în condițiile în care sunt amplasate haotic, fără a ține cont de prevederile legale în domeniu. Astfel, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcțiile civile, cu modificările și completările ulterioare, construcțiile industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construcție și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor. În categoria lucrărilor care au nevoie de autorizație de construcție se încadrează și forajele și excavările necesare studiilor geotehnice și ridicărilor topografice, exploatări de carieră, balastiere, construcțiile provizorii de șantier și lucrările cu caracter provizoriu. Trebuie avută în vedere evitarea concentrării excesive a suprafețelor construite, întrucât acestea distrug suprafețe naturale și induc disfuncționalități de mediu, ape uzate, deșeuri menajere, fragmentarea habitatelor, intensificarea traficului. De asemenea, nu trebuie încurajate excesiv dezvoltările de suprafețe construite în extravilanul localităților, indiferent de funcțiunea propusă. Direcția principală care trebuie urmată în acest sens este legată de reglementarea clară a dinamicii acestor spații în planurile de urbanism generale ale satelor componente. Nu trebuie neglijată componenta arhitecturală, care are proiecția cea mai ridicată la nivelul peisajului. Locuințe Prin locuințe se înțelege orice construcție locuibilă, cum ar fi: casă, apartament, vilă, indiferent de numărul camerelor și indiferent de zona în care a fost realizată, mediul urban sau rural. La nivelul întregului sit erau luate în evidență la sfârșitul anului 2011, 1367 de locuințe. Pe ansamblu, numărul construcțiilor s-a mărit, trendul de creștere fiind unul constant. Astfel, în ultimii trei ani de referință, respectiv în 2009, 2010 și 2011, adică în plină perioadă de criză, numărul locuințelor a crescut, de la 1347 locuințe în 2009, la 1367 în 2011. Din datele statistice de la finele anului 2005, se constată că au fost eliberate 6 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale și o autorizație de construire pentru alte clădiri. În anul de referință 2009, a existat o creștere spectaculoasă a numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, respectiv 38 autorizații. În anul 2011, un număr de 10 autorizații au fost eliberate pentru construirea clădirilor rezidențiale. ... 2.4.6. Patrimoniu cultural Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural: Schitul Dălhăuți, sat Dălhăuți, comuna Cârligele Cult: ortodox Adresa: Dălhăuți, comuna Cârligele Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-a-B-20832 Biserica Sfinții Voievozi - sat Bontești, comuna Cârligele Cult: ortodox Adresa: Bontești, comuna Cârligele Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-m-B-06498 Biserica Sfinții Voievozi - sat Florești, comuna Câmpineanca Cult: ortodox Adresa: Florești, comuna Câmpineanca Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-m-B-06510 ... 2.4.7. Obiective turistice Descrierea obiectivelor turistice Pe raza comunei Cârligele pot fi vizitate o serie de obiective turistice, majoritatea având caracter ecumenic. Patru obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng al râului Mera, lângă Bonțești, în punctul denumit La Fântâni, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Cucuteni și o alta din secolele al II-lea-al III-lea, perioada Latene, aparținând culturii carpice. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură - biserica Sfinții Voievozi din Bonțești, datând de la sfârșitul secolului al XVII-lea-începutul secolului al XVIII-lea și schitul Dălhăuți aflată la 1 km nord de satul Dălhăuți, complex ce cuprinde biserica de lemn Sfinții Arhangheli, construită în 1810, biserica Izvorul Tămăduirii construită în 1828 și biserica Sfinții Împărați construită în 1840-1850. Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar este Troița Eroilor din Primul Război Mondial, aflată la intrarea în sat și ridicată în 1933. ... ... 2.5. Activități cu potențial impact: presiuni și amenințări Identificarea activităților cu potențial impact, presiune sau amenințare, asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte și/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată. Ca răspuns la un impact măsurile specifice/măsurile de management vor fi adaptate funcție de intensitatea efectului activităților cu potențial impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeași activitate, măsurile specifice/măsurile de management pot să difere în funcție de intensitatea impactului, ridicată sau scăzută. Metodologia de evaluare a activităților cu potențial impact a fost dezvoltată inițial pentru raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană și aprobată prin Decizia Comisiei 266/1997 modificată ulterior prin Decizia Comisiei 484/2011 privind formularul standard pentru siturile Natura 2000. În baza acestei metodologii, evaluarea activităților cu potențial impact se face la nivel de sit Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată și la nivelul fiecărei specii și tip de habitat dintr-o arie naturală protejată. Totodată metodologia de evaluare a activităților cu potențial impact, care a fost dezvoltată pentru raportarea formularelor standard Natura 2000, prevede raportarea atât a activităților cu impact negativ, cât și a celor cu impact pozitiv. Această metodologie a fost adaptată pentru elaborarea planului de management în sensul evaluării doar a activităților cu impact negativ. Activitățile cu impact pozitiv nu au fost incluse în evaluare, fiind luate în considerare ca măsuri de management. În acest sens, pentru evaluarea impacturilor au fost luate în calcul informații necesare pentru: ● Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general; ● Evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservativ; ● Evaluarea activităților cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ. Din punct de vedere al temporalității activităților cu potențial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale și amenințări viitoare. 2.5.1. Lista activităților cu potențial impact Sunt descrise pe scurt activitățile cu potențial impact asupra ariei naturale protejate, a speciilor și a habitatelor de interes conservativ din acesta, precum și concluzii. 2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate se va realiza prin completarea următoarelor informații referitoare la activitățile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate. Tabelul nr. 69. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți ... 2.5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate a fost realizată prin completarea următoarelor informații referitoare la amenințările viitoare care ar putea avea un efect negativ asupra ariei naturale protejate. Tabelul nr. 70. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți ... ... 2.5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 2.5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate În aceste hărți au fost prezentate presiunile actuale și intensitatea acestora, în și în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate. Tabelul nr. 71. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 15 Tabelul nr. 72. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 16 Tabelul nr. 73. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 17 Tabelul nr. 74. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 18 Tabelul nr. 75. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 19 Tabelul nr. 76. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 20 Tabelul nr. 77. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 21 Tabelul nr. 78. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 22 Tabelul nr. 79. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 23 Tabelul nr. 80. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 24 Tabelul nr. 81. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 25 Tabelul nr. 82. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 26 Tabelul nr. 83. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Figura 27 ... 2.5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate În aceste hărți au fost prezentate amenințările viitoare precizându-se intensitatea amenințării viitoare în funcție de localizarea acestora. Harta amenințărilor viitoare poate include și o zonă din vecinătatea ariei, unde amenințarea viitoare este posibil să își aibă sursa, în contextul în care amenințările viitoare asupra ariei naturale protejate pot veni și din exteriorul ariei naturale protejate. Tabel nr. 84. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și a intensității acestora Figura 28 Tabelul nr. 85. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și a intensității acestora Figura 29 ... ... 2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 2.5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informații referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată. Tabelul nr. 86. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Figura 30 Tabelul nr. 87. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Figura 31 Tabelul nr. 88. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Figura 32 Tabelul nr. 89. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Figura 33 Tabelul nr. 90. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Figura 34 Tabelul nr. 91. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Figura 35 ... 2.5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informații referitoare la amenințările viitoare care pot avea efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată. Tabelul nr. 92. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Figura 36 ... ... 2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 2.5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate se va realiza prin completarea următoarelor informații referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra tipurilor de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată. Tabelul nr. 93. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Figura 37 Tabelul nr. 94. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Figura 38 ... ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE Conform art. 2.2. al Directivei Habitate, măsurile prevăzute în Directivă sunt destinate să mențină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale și speciile de floră și faună sălbatică de importanță comunitară. Prin urmare atingerea și/sau menținerea stării de conservare favorabilă reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele și speciile de importanță comunitară. Evaluarea stării de conservare Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă, atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate, adică nu există niciun risc direct să devină extincte, nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase: – nefavorabil-inadecvat pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani; ... – nefavorabil-rău pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu: 50-100 de ani. ... Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată necunoscută. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ În cadrul subcapitolului se prezintă evaluarea stării de conservare a speciilor, prevăzute de Directiva Habitate, în Anexele II, IV și V. Lucanus cervus-Rădașca Tabelul nr. 95. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul nr. 96. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 97. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul nr. 98. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Cerambyx cerdo - Croitorul mare al stejarului Tabelul nr. 99. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul nr. 100. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 101. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul nr. 102. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Ursus arctos -Ursul brun Tabelul nr. 103. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul nr. 104. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 105. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul nr. 106. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Canis lupus -Lupul Tabelul nr. 107. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul nr. 108. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 109. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul nr. 110. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Lynx lynx -Râsul Tabelul nr. 111. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul nr. 112. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 113. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul nr. 114. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE. 3.2.1. Definiția stării de conservare pentru habitate Conceptul de statut de conservare favorabil este definit în art. 1 al Directivei Habitate în funcție de dinamica populațiilor de specii, tendințe în răspândirea speciilor și habitatelor și de restul zonei de habitate. Obiectivele impuse de Directiva Habitate impun menținerea sau îmbunătățirea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar. În fapt această stare de conservare trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregi țări, în funcție de reprezentativitatea fiecărui tip de habitat, urmând a fi stabilite măsurile necesare. ... 3.2.2. Criterii utilizate Pentru evaluarea stării de conservare se va folosi sistemul propus de Candrea, 2009, informații expuse în Tabelul 115. Criteriile și indicatorii propuși în această metodă sunt conforme cu sistemul de raportare a stării de conservare a habitatelor către Consiliul Europei. Prin colectarea datelor din teren s-a asigurat descrierea cantitativă și/sau calitativă a fiecărui criteriu stabilit pentru analiza stării de conservare. Tabelul nr. 115. Criterii pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere Considerând că aria naturală protejată este amplasată pe două regiuni biogeografice dar și suprafața redusă a zonei studiate în raport cu suprafața estimată la nivel național evaluarea stării de conservare s-a realizat la nivelul întregii arii protejate fără a mai considera apartenența unor habitate la diferitele regiuni biogeografice. ... 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de tip Asperulo -Fagetum -cod 9130 La nivelul regiunilor Alpine și Continentale trendul stării de conservare este stabil. La nivelul României habitatul are o valoare conservativă redusă fiind întâlnit frecvent în zona de munte și deal. Suprafața aproximativă ocupată de habitat la nivelul României este de circa. 750.1 ha ~ din Doniță et al, 2005. La data întocmirii prezentului raport, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de tip Asperulo-Fagetum cod 9130, la nivelul României. Starea de conservare la nivelul ariei naturale protejate Informațiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare, în tabelul 116, au fost preluate din fișele de teren și din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca habitat de fag de tip Asperulo-Fagetum. Tabelul nr. 116. Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9130 Probleme semnificative în ceea ce ce privește indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la: ● Regenerarea arboretelor -majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate din lăstari. Acest indicator este important din perspectiva viabilității arboretelor, deoarece regenerări succesive din vlăstari conduc la o rezistență mai scăzută a arborilor la factori biotici: agenți fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariția succesiunilor vegetației, specii mai rezistente, de exemplu carpenul, putând deveni specie dominantă. ● Prezența arborilor uscați pe picior -chiar dacă în toate arboretele sunt prezenți arbori uscați pe picior, speciile afectate sunt speciile însoțitoare din etajul inferior al arborilor, mesteacăn, plop, jugastru, iar numărul variază între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise. ● Prezența lemnului mort -numărul arborilor în descompunere aflați pe sol variază între 0 și 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol și contribuind la ciclul biologic al altor specii de plante și animale. Din perspectiva factorilor luați în considerare, starea de conservare a habitatului de făgete de tip Asperulo-Fagetum este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți. Ținerea sub control însă a tăierilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenerării din sămânță prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării și promovarea păstrării lemnului mort, ce este scos și utilizat ca și combustibil de membri comunității, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătățite prin managementul viitor al ariei naturale protejate. ... 3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum -cod 9170 La nivelul regiunilor Alpine și Continentale, trendul stării de conservare este stabil. La nivelul României habitatul are o valoare conservativă moderată, din Doniță et al., 2005, fiind intâlnit frecvent în deal în zona de sud a Carpaților. Suprafața aproximativă ocupată de habitat la nivelul României este de cca. 45.000 ha. La data întocmirii prezentului raport, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, cod Natura 2000 9170, la nivelul României. Stare de conservare la nivelul ariei naturale protejate Informațiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare, în tabelul 117., au fost preluate din fișele de teren și din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Tabelul nr. 117. Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9170 Probleme semnificative în ceea ce ce privește indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la: ● Regenerarea arboretelor -majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate din lăstari. Acest indicator este important din perspectiva viabilității arboretelor, deoarece regenerări succesive din lăstari conduc la o rezistență mai scăzută a arborilor la factori biotici: agenți fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariția succesiunilor vegetației, specii mai rezistente, de exemplu, carpenul, putând deveni specie dominantă. ● Prezența arborilor uscați pe picior -chiar dacă în toate arboretele sunt prezenți arbori uscați pe picior, speciile afectate sunt speciile însoțitoare din etajul inferior al arborilor, mesteacăn, plop, jugastru, iar numărul variază între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise. ● Prezența lemnului mort -numărul arborilor în descompunere aflați pe sol variază între 0 și 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol și contribuind la ciclul biologic al altor specii de plante și animale. ● Semințișul - regenerarea naturală din lăstari nu este favorabilă menținerii habitatelor pe termen lung. De asemenea semințișul utilizabil în arboretele cu gorun este reprezentat de semințișul unor specii secundare precum carpenul. Din perspectiva factorilor luați în considerare, starea de conservare a habitatului de păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți. Ținerea sub control însă a tăierilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenerării din sămânță prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării și promovarea păstrării lemnului mort, ce este scos și utilizat ca și combustibil de membrii comunității, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătățite prin managementul viitor al ariei naturale protejate. ... ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Scopul planului de management pentru Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și pentru Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți, este menținerea stării de conservare favorabilă și îmbunătățirea stării de conservare nefavorabile a speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate cele două arii protejate în contextul dezvoltării durabile în cadrul localităților de pe teritoriul ariilor protejate. Au fost selectate temele principale ale planului de management. Acestea au fost discutate în cadrul grupurilor de lucru și la întâlnirea publică cu factorii interesați. S-a considerat că o temă este titlul unei secțiuni a planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele. A fost evidențiat în cadrul acestor întâlniri că Directivele Uniunii Europene prevăd un obiectiv comun în ceea ce privește protecția biodiversității, respectiv de a menține sau reface habitatele și speciile la un nivel favorabil de conservare prin măsuri care să țină seama de cerințele economice, sociale și culturale, precum și caracteristicile regionale și locale. A fost definit scopul planului în sensul în care acesta reprezintă o afirmare a unei stări viitoare pentru întreaga arie naturală protejată, pe termen lung, ca rezultat al implementării acestuia. Planul de management captează esența a ceea ce Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți țintește să atingă, este clar și succint și permite tuturor celor implicați să împărtășească o viziune comună, unică asupra viitorului acestor două arii protejate. ... 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 4.2.1. Obiective Generale În grupurile de lucru au fost discutate temele principale ale planului de management, care sunt similare capitolelor planului de management. S-a considerat că o temă este titlul unei secțiuni a planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele. Subiectele au fost grupate în 6 categorii de teme principale/obiective generale și anume: Tabelul nr. 118. Teme principale/obiective generale ... 4.2.2. Obiective specifice Ulterior stabilirii temelor principale, au fost definite obiectivele specifice ale planului de management, asociate temelor identificate anterior, în sensul în care acestea reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management. Tema I - Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora. Obiectiv specific 1 - Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți. Obiectiv specific 2 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți. Tema II - Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității. Obiectiv specific 3 - Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ. Obiectiv specific 4 - Actualizarea inventarelor, o evaluarea detaliată, pentru habitatele de interes conservative. Obiectiv specific 5 - Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea biodiversității în aria naturală protejată. Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ. Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ. Tema III - Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului. Obiectiv specific 8 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ. Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora. Obiectiv specific 10 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management. Obiectiv specific 11 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management. Obiectiv specific 12 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate. Obiectiv specific 13 - Monitorizarea implementării planului de management. Tema IV. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului. Obiectiv specific 14 - Creșterea nivelului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului, pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității. Tema V. Utilizarea durabilă a resurselor naturale. Obiectiv specific 15 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, fără a periclita speciile și habitatele de interes conservativ. Tema VI. Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale. Obiectiv specific 16 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului. ... 4.2.3. Măsură specifică/măsură de management, activități Pentru fiecare obiectiv specific ales anterior s-au definit măsuri specifice care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific. Măsura specifică este exprimată printr-o activitate. Măsurile specifice/măsurile de management sunt adaptate în funcție de intensitatea efectului activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeași activitate, măsurile de management pot să difere în funcție de intensitatea impactului, ridicată sau scăzută. Activitatea produce un rezultat concret pentru îndeplinirea unui obiectiv specific și este realizată într-un anumit moment sau interval de timp. Toate activitățile au un titlu și o descriere a modului în care acestea susțin realizarea obiectivului specific. Activității i se asociază, la momentul planificării temporale, una din prioritățile: mare, medie, mică. Tema I - Conservarea și managementul biodiversității al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora. Obiectiv specific 1 - Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți. Activitatea 1.1. Asigurarea conservării speciei Lucanus cervus, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei. Activitatea 1.2. Asigurarea conservării speciei Cerambyx cerdo, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei. Activitatea 1.3. Asigurarea conservării speciei Ursus arctos, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei. Activitatea 1.4. Asigurarea conservării speciei Canis lupus, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei. Activitatea 1.5. Asigurarea conservării speciei Lynx lynx, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei. Obiectiv specific 2 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți Activitatea 2.1. Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a habitatului. Activitatea 2.2. Asigurarea conservării 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a habitatului. Tema II -Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității. Obiectiv specific 3 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ. Activitatea 3.1. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru nevertebrate. Activitatea 3.2. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru mamifere. . Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ. Activitatea 4.1. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele inferioare. Activitatea 4.2. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele superioare. Obiectiv specific 5 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea biodiversității în aria naturală protejată. Activitatea 5.1. Realizarea evaluării detaliate a geologiei și geomorfologiei ariei naturale protejate. Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ. Activitatea 6.1. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Lucanus cervus. Activitatea 6.2. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Cerambyx cerdo. Activitatea 6.3. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Ursus arctos. Activitatea 6.4. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Canis lupus. Activitatea 6.5. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia Lynx lynx. Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ Activitatea 7.1. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum. Activitatea 7.2. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum. Tema III - Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului. Obiectiv specific 8 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ. Activitatea 8.1. Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate. Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora. Activitatea 9.1. Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate. Obiectiv specific 10 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management. Activitatea 10.1. Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate Obiectiv specific 11 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management. Activitatea 11.1. Identificarea de surse de finanțare. Activitatea 11.2. Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. Activitatea 11.3. Realizarea de campanii de strângere de fonduri, inclusiv 2%. Obiectiv specific 12 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate. Activitatea 12.1. Achiziționarea elementelor de logistică necesare: sediu, mașină, echipamente de teren. Obiectiv specific 13 - Monitorizarea implementării planului de management. Activitatea 13.1. Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare, calitativi și cantitativi, milestone-urilor și a livrabilelor planului de management. Activitatea 13.2. Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării planului de management. Tema IV. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului. Obiectiv specific 14 - Creșterea nivelului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului, pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității. Activitatea 14.1. Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate: broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare. Activitatea 14.2. Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate. Activitatea 14.3. Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate. Activitatea 14.4. Realizarea de panouri educative. Activitatea 14.5. Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate: sondaje, chestionare sociologice. Tema V. Utilizarea durabilă a resurselor naturale. Obiectiv specific 15 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ. Activitatea 15.1. - Adoptarea certificării forestiere pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate. Activitatea 15.2. - Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate, măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic. Tema VI. Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale Obiectiv specific 16 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului. Activitatea 16.1. - Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și cultural. Activitatea 16.2. - Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și cultural: broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare. Activitatea 16.3. - Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas și picnic, centru de vizitare. ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI Planul de activități detaliază aspecte legate de activitățile din capitolul 4, asociind pentru fiecare activitate următoarele informații: ● Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea/coordonarea activității. ● Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică. ● Partener - se va furniza numele partenerului extern, de exemplu nume agent economic, organizație nonguvernamentală, asociație cu care custodele/administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective. Tabelul nr. 119. - Planificare temporală a activităților 5.1. Estimarea resurselor umane, resurse materiale Toate aceste resurse atât resursele umane cât și resursele materiale sunt necesare pentru implementarea și monitorizarea planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale cât și resursele materiale care reprezintă cheltuielile prevăzute/estimate, infrastructură pentru implementarea și monitorizarea planului de management. Toate aceste resurse se vor centraliza după modelul din tabel. Tabelul nr. 120. - Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate Notă: unei activități i se vor putea aloca mai multe resurse materiale după cum este necesar pentru îndeplinirea acesteia ... ... BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE 1. Anghel, Răvăruț, Turcu, 1971 - Geobotanica, Editura Ceres, București ... 2. Arnold, Burton, 1978 - Tous les reptiles et amphibiens d'Europe en couleur. Elsevier ... 3. Bălteanu, Badea, Buza, Niculescu, Popescu, Dumitrașcu, 2006-România. Space, Society, Environment. The Publishing House of the Romanian Academy, Bucharest, 384. ... 4. Bălteanu, 1997 - Landuse changes and geomorphological processes in the Romanian Carpathians and Subcarpathians, Odzwierciedlenie Zamian Klymatyczmych Ostatniego 1000 Lecia Srodowisku Przyrodniczym, editori Klimek, Kocel, Sosnoviec, 7-8. ... 5. Bălteanu, 1987 - Mobilitatea reliefului și sistemele teritoriale în Subcarpații Vrancei. Strategii și tipuri de acțiune socială în dezvoltarea sistemelor de localități rurale, Centrul de Multiplicare al Universității din București ... 6. Bălteanu, Cioacă, 1997 - Mass movements in the Vrancea seismogenic region, Studia Universitatis Babeș-Bolyai Geographia, 1-2, Anul XLII, 83-86 ... 7. Bălteanu, Dinu, Cioacă, 1989-Hărțile de risc geomorfologic, Scggg-Geogr., XXXVI, 9-13. ... 8. Bălteanu, Mateescu, 1973 - Procese de modelare actuală a reliefului, în Atlas România, Editura Academiei Române, București. ... 9. Bea, Brana, Baron, Saint Girons, 1992-Regimes, et cycles alimentaires des viperes Europeennes: Etude comparee., 129-139. ... 10. Beldie, 1953 - Plantele lemnoase din R.P.R., Editura Agro-Silvică de Stat, București ... 11. Beldie, 1977, 1979 - Flora României, determinator ilustrat al plantelor vasculare, I, II, Editura Academiei Române, București ... 12. Beldie, Chiriță, 1967 - Flora indicatoare din pădurile noastre, Editura Agro-Silvică, București ... 13. Bense, 1995 - Longhorn Beetles. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe, Weikerscheim ... 14. Bereczky, Pop, Chiriac, 2010 - Studii legate de eco-etologia ursului brun bazate pe monitorizarea post eliberatorie a puilor de urs orfani reabilitați. Satu Mare -Studii și Comunicări Seria Științele Naturii Volumul X-XI, 2009-2010, 149-160. ... 15. Bereczky, Pop, Chiriac, Anegroaie, 2010-A comparision of home range size, movements, habitat use and activity patterns of released orphan brown bears and wild captured brown bears in the Carpathian mountains of România, 19th Internațional Conference on Bear Research and Management, May 16-22, Tbilisi, Georgia, IBA 2010 Conference. ... 16. Bogdan, Niculescu, 1996 - Caracteristici climatice ale regiunii subcarpatice de la Curbură și specificul utilizării terenurilor, Universitatea Suceava, 79-86. ... 17. Bogdan, Niculescu, 1999 - Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul Geografic, Compania Sega-Internațional, 280. ... 18. Borza, Boșcaiu, 1965 - Introducere în studiul covorului vegetal, Editura Academiei Române, București ... 19. Botnariuc, Tatole, 2005 - Cartea roșie a vertebratelor din România, Academia Română, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa ... 20. Braun-Blanquet, 1932 - Plant sociology; the study of plant communities. McGraw-Hill Book Company. ... 21. Bucșa, Tăușan, 2009 - Tradițional and emerging perspectives of xylophagus insects roles in forest ecosystems Annals of Forest Research, Editura Silvică, București ... 22. Bund, 1964 - Vierde herpetogeografisch verslag. De verspreiding van reptielen en amphibieen in Nederland. Lacerta, 22:1-72 ... 23. Buza, Florea, 1978 - Regiunile pedogeografice, în Atlas România, Editura Academiei