ANEXE*) din 10 octombrie 2001

Despre ce este acest act?

Această anexă detaliază un acord de finanțare nerambursabilă între Guvernul României și Comisia Europeană pentru reabilitarea rețelei de canalizare și a stației de epurare a apelor uzate din Oradea. Scopul este îmbunătățirea infrastructurii de mediu și conformarea cu normele UE.

Pentru cine: Guvernul României și Comisia Europeană, în calitate de părți ale acordului de finanțare; Locuitorii orașului Oradea, în special cei aproximativ 50.000 neconectați la canalizare și cei 15.000 afectați de inundații.

Date esențiale

Țara: România
Domeniul de drept: Dreptul mediului și agricol
Sursa: MultiLegalPile/
Text preluat la: 2026-07-07
Explicație actualizată la: 2026-07-08

Ce reglementează acest act?

Finanțarea nerambursabilă pentru un proiect specific de infrastructură.
Descrierea detaliată a proiectului de reabilitare a sistemului de canalizare și epurare din Oradea.
Rolurile și responsabilitățile autorităților implicate în implementarea și beneficiul proiectului.
Obiectivele generale și specifice ale măsurii, inclusiv impactul asupra mediului și sănătății publice.

Pe cine privește acest act?

Guvernul României și Comisia Europeană, în calitate de părți ale acordului de finanțare.
Locuitorii orașului Oradea, în special cei aproximativ 50.000 neconectați la canalizare și cei 15.000 afectați de inundații.

Care sunt punctele cheie?

Proiectul vizează reabilitarea și extinderea a aproximativ 55 km de rețea de canalizare.
Vor fi reabilitate 3 stații de pompare existente și construite 2 stații noi.
Stația de epurare a apelor uzate va fi reabilitată pentru a deservi o populație de 250.000 de locuitori și va include o treaptă terțiară de tratament cu iazuri de stuf, cu un cost de maxim 700.000 Euro pentru iazuri.
Stația de tratare a nămolurilor va fi reproiectată pentru fermentație anaerobă completă și utilizarea eficientă a biogazului.

Dreptul mediului și agricol

Lege nr. 345 din 19 iulie 2006

Ordin nr. 1.005 din 13 septembrie 1999

Normativ tehnic din 10 ianuarie 2003

Regulamentul din 21 februarie 2020

Ordin nr. 26.650 din 1 septembrie 2008

Anexe din 23 martie 2018

Ordin nr. 20 din 26 ianuarie 2011

Ordin nr. 705 din 12 iulie 2019

Dreptul mediului și agricol

Textul legii

ANEXE*) din 10 octombrie 2001 la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabila acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România"

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 80 bis din 1 februarie 2002 ------------- *)Anexele I-III la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabila acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România", ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2002 Anexa I DESCRIEREA PROIECTULUI "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România"

Codul Comisiei: 2001/RO/16/P/PE/013 Rezumatul măsurii 1. Denumirea măsurii "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România"

2.Autoritatea care prezintă cererea (Coordonatorul Naţional ISPA) 2.1. Nume: Hildegard Puwak Ministrul Integrării Europene 2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene Direcţia Coordonarea Programelor de Dezvoltare Eugen Teodorovici, Director Str. Apolodor, nr. 17, latura Nord, sector 5, Bucureşti, România E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro Telefon: (40-1)301.16.23 Fax: (40-1)301.16.26 3. Autoritatea responsabilă pentru implementare (aşa cum este definită în Secţiunea II (2) din Anexa III.2) 3.1. Nume: Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare Ministerul Finanţelor Publice 3.2. Adresa: Str. Mendeleev 36-38, etaj IV, Sector 1, Bucureşti, România E-mail: cfcu@ansit.ro 4. Beneficiarul Final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la punctul 3) 4.1. Nume: Regia Autonomă APATERM 4.2. Adresa: Strada Duiliu Zamfirescu, nr. 3, Oradea, cod 3700, Judeţul Bihor, ROMÂNIA E-mail: oradeapiu@rdsor.ro 5. LOCALIZARE 5.1. Stat beneficiar: România 5.2. Regiune: Judeţul Bihor 6. DESCRIERE 6.1. Măsura constă în realizarea de investiţii privind colectarea şi tratarea apelor uzate în Oradea, oraş cu aproximativ 225.000 locuitori. Oradea este aşezată în bazinul râului Crişul Repede, care se vărsa în râul Tisa. Râul Tisa se scurge către Fluviul Dunărea şi prin acesta în Marea Neagră.

Situaţia actuală poate fi rezumată la:

-Numărul de locuitori ai oraşului care nu sunt conectaţi la sistemul de canalizare şi care în consecinţă poluează pânza freatică este de aproximativ 50.000;

-Multe case au fost conectate la sistemul de canalizare pentru apele pluviale şi deversează apele menajere direct în Crişul Repede;

-Unele conducte din centrul vechi al oraşului au cedat;

-Staţia de tratare a apelor uzate este funcţională dar necesită lucrări ample de refacere pentru a face ca parametrii de scurgere să fie în conformitate cu legislaţia română şi a UE;

-Staţia de tratare a nămolului nu funcţionează şi necesită refacere completă.

6.2. Componentele proiectului În cadrul măsurii ISPA sunt prevăzute următoarele componente care vizează colectarea şi tratarea apelor uzate: a. Refacerea şi extinderea reţelei de canalizare b. Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate c. Asistenţa tehnică şi supervizarea Acestea includ următoarele:

Componenta A: Refacerea şi extinderea reţelei de canalizare Unele părţi ale sistemului de canalizare (în special în zonele vechi ale oraşului) sunt scoase din uz (nefuncţionale) şi din această cauză mulţi locuitori s-au conectat direct la reţeaua de ape pluviale care deversează în râul Crişul Repede ape uzate menajere netratate. Există 32 de puncte în care colectorii de ape pluviale deversează în râu, din care 14 generează probleme evacuând şi ape uzate menajere provenite de la locuitorii conectaţi ilegal la sistemul de ape pluviale.

S-a estimat că debitul mediu zilnic de apă uzată menajeră netratată provenită de la populaţia de pe întreaga suprafaţă a oraşului - deversat în râu este de 120 l/s. Râul Crişul Repede intră pe teritoriul oraşului ca un râu curat (Clasa "I") iar la ieşirea din oraş, aproape de graniţa cu Ungaria aparţine Clasei "II". Acest lucru este cauzat cu siguranţă de deversările necontrolate şi de funcţionarea nesatisfăcătoare a staţiei de epurare a apelor uzate.

În cadrul acestei etape vor fi executate următoarele lucrări:

A.1. Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare atât de pe malul stâng cât şi de pe cel drept al râului Crişul Repede: Programul pentru extinderea reţelei care prevede completarea secţiunilor parţial construite şi înlocuirea conductelor vechi şi defecte, necesită aproximativ 55 km de reţea nouă de conducte cu diametre cuprinse între 300 şi 800.

Aceste lucrări vor presupune: ● Înlocuirea conductelor nefuncţionale şi a celor ieşite din uz; ● Înlocuirea conductelor sub-dimensionate; ● Despărţirea sistemului unitar de canalizare în partea de nord a oraşului Oradea (zona Iosia) şi realizarea unui sistem independent; ● Reamplasarea şi conectarea la sistemul de canalizare şi/sau înlocuirea legăturilor ilegale la reţeaua de ape pluviale, soluţionarea problemei celor 14 guri critice; ● În final, conectarea la reţeaua de canalizare a celor aprox. 50.000 locuitori ai oraşului care nu erau conectaţi sau erau conectaţi necorespunzător.

A.2. Reabilitarea staţiilor existente de pompare şi construirea altora noi:

Apele uzate menajere curg către 4 staţii de pompare existente care pompează apele uzate în colectoarele de transport conectate la colectorul principal care le duce la staţia de tratare a apelor uzate. În prezent, Oradea are patru staţii de pompare dintre care una este pe cale de a fi reabilitată. Pentru extinderea reţelei de canalizare este nevoie de două staţii noi. Măsura prevede ca 3 staţii să fie reabilitate iar alte 2 să fie construite. În general toate staţiile de pompare au următoarele probleme: ● Acolo unde există camere de echilibrare acestea vor fi oprite, curăţate şi renovate; ● Întreaga staţie de pompare este învechită, uzată şi ineficientă. În unele cazuri, a fost folosit echipament de pompare nepotrivit; ● Cele mai multe staţii trebuiesc urgent refăcute (atât structura cât şi construcţia exterioară) şi necesită înlocuirea tuturor conductelor. ● Măsura va include următoarele activităţi: ● Renovarea completă atât a structurilor cât şi a construcţiei exterioare a clădirilor; ● Înlocuirea completă a tuturor echipamentelor mecanice şi electrice; ● Introducerea automatizării inclusiv pentru măsurarea debitului la lucrările incluse în sistemul de monitorizare al oraşului; ● Curăţarea şi renovarea tuturor camerelor.

Componenta B: Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate şi a staţiei de tratare a nămolurilor Staţia de tratare a apelor uzate este amplasată la 1,5 km în aval de oraş şi ocupă 65 hectare de pământ, dintre care 20 ha reprezintă suprafaţa construită, 5 ha sunt destinate paturilor de uscare a nămolului şi 40 ha pentru iazuri.

Staţia de tratare a apelor uzate este proiectată să servească o populaţie de 250.000 de locuitori, un debit de 2.200 l/s (debit zilnic maxim) şi 4.000 l/s (debit orar de vârf maxim). Staţia de tratare a apelor uzate reabilitată va avea capacitatea de a procesa debitul suplimentar de ape uzate provenit de la lucrările de reabilitare a reţelei de canalizare. Vor fi realizate următoarele lucrări:

B.1. Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate Vor fi cerute standardele de proiectare stabilite pentru reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate inclusive a paturilor de stuf din iazuri;

a)La intrare: ... ● Sitele separatoare de pe cursul de apă vor fi complet refăcute şi prevăzute cu sisteme de site de recuperare corespunzătoare; ● Dispozitivele de site fine vor fi complet refăcute şi prevăzute cu sisteme de selecţia impurităţilor şi sistemul de spălare; ● Echipamentul mecanic de înlăturare a pietrişului va fi înnoit sau înlocuit şi prevăzut cu un sistem de înlăturare şi reţinere a pietrişului corespunzător din punct de vedere al protecţiei mediului; ● Echipamentul mecanic de filtrare a grăsimilor va fi înnoit şi înlocuit cu unităţi moderne şi eficiente; ● Introducerea unui echipament de măsurare a debitului la intrare.

b)Dispozitivul principal de rezervoare va fi refăcut după cum urmează: ... ● Renovarea sau refacerea structurii principale şi a ţevilor după necesitate; ● Podurile suspendate vor fi înlocuite cu unităţi moderne şi prevăzute cu sistem eficient de înlăturare cu spumă; ● Stăvilarele pentru supradebite vor fi înlocuite cu unele confecţionate dintr-un material mai durabil; ● Rezervorul principal de nămol va fi refăcut şi pompele pentru nămol înlocuite cu unităţi moderne.

c)Dispozitivul secundar de rezervoare va fi refăcut după cum urmează: ... ● Refacerea/înnoirea podurilor suspendate şi refacerea structurii rezervorului; ● Înlocuirea stăvilarului de supradebit cu unul realizat dintr-un material mai durabil; ● Refacerea generală a reţelelor şi înlocuirea după necesităţi a părţilor electrice.

d)Lucrările generale: Cu excepţia staţiei de nămol deja realizată şi pusă în funcţiune toate obiectele electrice vor fi înlocuite şi prevăzute cu unităţi moderne, integrate într-un sistem de control şi lucrări de automatizare. ...

e)Iazurile: s-a propus ca iazurile existente de ape uzate să fie schimbate într-o staţie de tratament cu treaptă terţiară care să folosească trestie şi alte ierburi pentru a îmbunătăţi nivelul de poluare final al cursului de apă provenit de la staţia de epurare. La Oradea acest lucru poate fi realizat într-un mod eficient din punctul de vedere al costului, folosind iazurile existente. Costul total al reabilitării iazurilor nu va depăşi 700.000 Euro. Soluţia tehnică va fi deasemenea eficientă ca şi costul din punctul de vedere operaţional. Va fi creată o zonă umedă cu flora şi fauna bogate care să beneficieze de vegetaţie acvatică. Iazurile vor fi separate în 8 bazine care comunică între ele şi vor avea o singură ieşire la râu. Vor fi prevăzute contoare de debit pentru canalele de ieşire. ...

f)Lucrările la ieşire: În prezent există trei ieşiri pentru apele uzate tratate. Este planificat să existe numai una. În felul acesta va fi facilitat procesul de monitorizare. ...

g)Laboratorul: laboratorul existent va fi refăcut şi echipat cu instrumente moderne. ...

Parametrii următori privind calitatea efluentului au fost adoptaţi pentru procesul de reabilitare a staţiei de tratare a apelor uzate:

Nota: Datele din coloana "înainte" se bazează pe valorile medii anuale măsurate la ieşire din Staţia de tratare a Apelor Uzate - Oradea, iar cele din coloana "Debitul curent la intrare" sunt luate de la canalul de intrare al staţiei.

B.2. Staţia de tratare a nămolurilor Staţia de tratare a nămolului va fi reproiectată pe baza unei politici de eliminare a nămolurilor care furnizează - pentru fermentaţia anaerobă completă - mijloace de folosire eficientă a biogazului disponibil pentru generarea de electricitate, uscarea nămolului stabil, pentru trimiterea către paturile de uscare, urmată de folosirea lui ca îngrăşământ. Aceasta propunere va necesita refacerea staţiei existente precum şi a oricărui echipament adiţional în formă de motoare cu gaz şi staţia de zvântare a nămolului. Următoarele obiective vor fi reabilitate şi/sau construite:

a)Instalaţiile de fermentare de nămolului: ... ● Refacerea întregii instalaţii de fermentaţie inclusiv înnoirea căptuşelii interne şi externe; ● Înlocuirea tuturor echipamentelor mecanice nefuncţionale; ● Reînnoirea extinsă a reţelelor; ● Curăţarea completă a staţiei şi echipamentului existent; ● Renovarea boilerelor pe biogaz existente pentru încălzirea apei; ● Renovarea concentratoarelor de nămol sau dacă se dovedeşte imposibilă realizarea unei consolidări a unei unităţi complete de ambalare a nămolului cu o staţie de dozare cu polielectroliţi şi solidificator de nămol. ● Capacitatea adiţională a suportului de gaz ce face trecea la generaţia de biogaz adiţional; ● Alimentarea unui singur motor multi-combustibil cu gazul care produce atât căldura cât şi electricitate pentru lucrări.

b)Staţie pentru zvântarea noroiului dens ...

c)Sistemul de transferare a noroiului pe termen scurt, disponibil în timpul lucrărilor şi pentru folosirea viitoare ca fertilizator şi agent de îmbunătăţire a calităţii solului. ...

Componentul C: Asistenţa Tehnica, supravegherea în timpul implementării şi publicitatea C1. Asistenţa Tehnică va trebui să asiste la actualizarea Master Plan-ului şi la instruirea personalului.

C2. Supravegherea în timpul implementării: un inginer supraveghetor de la FIDIC va fi la locul faptei pentru a supraveghea implementarea lucrărilor.

C3. Publicitate pentru proiect 7. OBIECTIVE 7.1. Obiectivul general al măsurii este de a îmbunătăţi infrastructura de mediu din Oradea - România, ţara candidată pentru aderarea la UE, cu scopul de a respecta obligaţiile prevăzute în Acordul de Aderare.

7.2. Principalul obiectiv al proiectului este reabilitarea, construcţia şi dezvoltarea infrastructurii legate de colectarea şi tratarea apelor uzate. Aceasta va avea ca rezultat: ● Conectarea locuinţelor a 50.000 de locuitori la reţeaua de canalizare, deoarece deşeurile menajere sunt deversate în mod curent la sistemul de canalizare a apelor pluviale iar deversarea apelor uzate netratate se face direct în râu; ● Eliminarea inundaţiilor de canalizare care afectează circa 15.000 de locuitori ai apartamentelor de blocuri; ● Eliminarea deversării deşeurilor menajere netratate direct în râu de la o populaţie de aproximativ 30.000 de oameni; ● Protejarea mediului înconjurător, în special calitatea apei în râul Crişul Repede; ● Eliminarea înmagazinării nămolului din sistemul de canalizare şi a problemelor de eliminare a nămolului pe termen lung, pentru o populaţie de 250.000 de oameni; ● Respectarea protocoalelor Româno-Ungare asupra calităţii râului pe teritoriul Ungariei; ● Măsura va avea un impact important transfrontier, deoarece oraşul este situat la 10 km distanţă de graniţa cu Ungaria cu o ieşire de la Staţia de Epurare a apelor Uzate la numai 6 km distanţă faţă de graniţa cu Ungaria. Rezolvarea problemei privitoare la sistemul de colectare şi tratare a deşeurilor din oraş va reduce în mod semnificativ existenţa poluării în aval, în special pentru folositorii de apă din Ungaria.

Urmare a realizării proiectului, cele 14 puncte de descărcare cauzatoare de probleme, vor descărca numai în condiţii corespunzătoare; nu se vor mai deversa ape menajere netratate în râu iar toate legăturile ilegale vor fi eliminate. Străzile neracordate la sistemul de canalizare vor fi racordate şi la Staţia de tratare a apelor uzate. Extinderea ulterioară datorată noilor construcţii de locuit se va face cu susţinere financiară de la bugetul local.

7.3. Conformitatea cu Directivele EC Investiţiile propuse pentru implementare sub Măsura ISPA pentru Oradea vor înainta cererile legale prevăzute în următoarele Directive EC:

Directiva Apelor Uzate Urbane 91/271/EEC: calitatea efluentului la Staţia de Epurare a Apelor Uzate va fi în conformitate cu parametrii prevăzuţi de Directiva, şi cu Directiva pentru tratamentul terţiar aplicat ariilor sensibile;

Directiva Canalizării Nămolului 86/278/EEC.

În prezent Oradea nu îndeplineşte directivele prevăzute mai sus şi nu este în conformitate cu autorizaţiile de mediu din România (care sunt uneori mai stricte decât Directiva Europeană pentru mulţi parametri). Investiţia prealabilă din cadrul Programului II de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale a fost pusă în conformitate cu Directiva Apei Potabile 98/83/EEC. Proiectul se va conforma, de asemenea, şi Directivei 75/440/EEC privind calitatea corespunzătoare a apei de suprafaţă destinată pentru extragerea apei potabile prin reducerea semnificativă a încărcăturii poluante care ajunge în râul Crişul Repede.

7.4. Indicatorii fizici Indicatorii cheie, aşa cum sunt ilustraţi în tabelul următor vor fi folosiţi la monitorizarea progresului fizic a construcţiei proiectului. Deoarece forma finală a proiectelor pentru anumite componente ale măsurii va fi lăsată în seama contractorului, cifrele prezentate în tabel sunt orientative.

8.PROGRAMAREA LUCRĂRILOR 9. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZELOR FINANCIARE 9.1. Principiul poluatorul plăteşte Parametrii de calitate pentru apele reziduale descărcate în canale sunt prevăzute în legislaţia română şi sunt aplicate la nivel naţional. În ceea ce priveşte îndeplinirea acestor standarde, este necesar, pentru cea mai mare parte a industriilor, să realizeze un pre-tratament înainte de a le deversa în sistemul municipal de canalizare. Penalităţile financiare sunt aplicate pentru neîndeplinire. Procentul apelor industriale tratate de Staţia de Tratare a Apelor Uzate este în jur de 10%. Motivul care este în spatele acestui procent scăzut este că principalele arii industriale folosesc instalaţii individuale de tratare, neconectate la sistemul de canalizare al oraşului. Acestea sunt monitorizate de Inspectoratul de Protecţie a Mediului şi de RA Apele Române.

Laboratorul Regiei de Apă APATERM monitorizează industriile care folosesc sistemul de canalizare al oraşului. Controlul urmăreşte eficienţa instalaţiilor de pre-tratare, parametrii şi cantitatea deşeurilor descărcate. Este semnat un contract cu fiecare industrie (sau alt mod de descărcare), în care sunt introduse limitele maxime admise de calitate şi cantitate în conformitate cu legislaţia de mediu. De asemenea, Inspectoratul local de Protecţie a Mediului, Apele Române (Autoritatea Apelor Române) şi Inspectoratul de Sănătate sunt numite să amendeze industriile care nu respectă aceşti parametri. Amenzile sunt aplicate până la conformarea totală. Dacă Regia de Ape nu reuşeşte să întărească controlul, aceste autorităţi o amendează. APATERM a fost amendată când calitatea apei tratate a fost sub standardul admis. Aceasta indica faptul că funcţionează un sistem de monitorizare şi amendare.

9.2. Tarife Impactul tarifului perceput asupra venitului mediu al gospodăriilor este de 5,46% în 2001 datorită scăderii până la 3,48% în 2005 (considerând un scenariu neutru în termeni de creştere în puterea de cumpărare). Preţurile pentru 2001 sunt destul de mari dar se estimează că venitul gospodăriilor poate fi păstrat în termeni reali. Corelarea tarifului în funcţie de inflaţie va trebui făcută în mod regulat.

9.3. Exploatare şi întreţinere Un procent de 0,5% din structurile civile de pământ de deasupra şi de dedesubt (inclusiv canalizarea refăcută) şi 3% din componentele mecanice şi electrice bazat pe valoarea lor stabilită va fi folosit ca bază pentru stabilirea bugetului anual, pentru a se asigura că bunurile vor fi folosite la standardele de calitate cerute. În plus, Staţia de Tratare a Apei Uzate este prevăzută cu dotările necesare efectuării lucrărilor de reparaţii mecanice şi electrice, plus personalul aferent.

10.EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU Reabilitarea Staţiei de Tratare a Apelor Uzate din Oradea este prevăzută în Anexa II a Directivei Evaluării Impactului de Mediu (85/337/EEC amendată de 97/11/EC). Un studiu de Impact asupra Mediului a fost realizat în 2000. Consultaţia publică a fost întreprinsă în 2000. Autorizaţia de mediu de la autoritatea competentă a fost dată pentru deversare. Autorizaţia de construcţie va fi acordată când proiectul va avea aprobarea finală şi acest lucru este de aşteptat să se întâmple la sfârşitul lunii August 2001.

10.1. Monitorizarea respectării standardelor Responsabilitatea monitorizării este atribuită unui număr de agenţii locale precum Direcţia de Sănătate Publică din Judeţul Bihor şi Regia locală de Apă. Aceste agenţii reprezintă ramura locală a Apelor Române (Direcţia de Apă Criş Oradea), care monitorizează şi verifică deversările menajere şi nemenajere în apele de suprafaţă şi de adâncime şi Inspectoratul de Protecţie a Mediului, care are o responsabilitate mai mare decât controlul calităţii apei.

Controlul calităţii apei potabile intră în sarcina laboratoarelor de la APATERM, se realizează zilnic şi la fiecare oră, dependent de parametrii analizaţi. O verificare ulterioară este realizată săptămânal de departamentul local de sănătate. Dacă există o posibilă problemă relatată în ceea ce priveşte calitatea apei atunci Inspectoratul de Protecţie a Mediului va realiza propriile sale analize plătite de la bugetul lor.

Calitatea apelor uzate: monitorizarea poluanţilor este realizată în acord cu legislaţia română privitoare la Staţiile de Epurare a Apelor Uzate, adică descărcările de canale în râuri şi descărcările industriale. Calitatea apei uzate este monitorizată după cum urmează: deversarea din staţia de ape uzate este monitorizată încă o dată de laboratorul APATERM în cadrul Staţiei de Epurare a Apelor Uzate. Aceste rezultate sunt folosite de Apele Române şi de Inspectoratul local de Protecţie a Mediului pentru punerea în conformitate cu autorizaţia de mediu. Principalii parametrii de deversare sunt analizaţi în fiecare oră.

Deversările de la companiile industriale sunt monitorizate după cum urmează: zilnic, în laboratorul companiei de deversare sau de către APATERM sub forma unei înţelegeri subcontractuale (poluatorul plăteşte pentru testare dacă nu are laboratorul propriu) şi la fiecare 4 ore de către APATERM pentru deversările industriale în canale.

Calitatea apei râurilor este verificată lunar de Inspectoratul local de Protecţie a Mediului şi de Apele Române.

11.COST ŞI ASISTENŢĂ (ÎN EURO) A. Costuri şi cheltuieli ----------

(1)Neeligibil ...

(2)Se justifică la timp şi se aplică doar punctelor menţionate. Cheltuielile neprevăzute au fost estimate la 6% din costul proiectului: 4% pentru lucrări adiţionale şi elemente neprevăzute în contract şi 2% factorul de creştere a preţurilor. ...

(3)Cheltuieli contractate înainte de aplicaţie. ...

Cheltuielile de planificare/proiectare reprezintă costul propus pentru executarea planului detaliat al proiectului. Pregătirea terenului acoperă cheltuielile contractorului, costul contractului de asigurare şi elementele generale ale devizului. Principalele lucrări cuprind întregul cost al lucrărilor civile şi costul de instalaţie a staţiei şi echipamentului. Costul staţiei şi echipamentului acoperă costurile lucrărilor mecanice, electrice, de automatizare, a lucrărilor pentru conducte şi alte elemente necesare staţiei.

B. Desfăşurătorul costurilor pentru diferite componente: ----------- *) 54% din această componentă este reprezentat de Staţia de tratare a apelor uzate şi 46% de reabilitarea staţiei de tratare a nămolului Rata de asistenţă: 70% 12. IMPLICAREA INSTITUŢIILOR FINANŢATOARE INTERNAŢIONALE În prezent, Regia Apelor APATERM, conduce deja un program de investiţii în cadrul Programului II de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale care implică BERD.

BERD a fost acceptată în principiu să cofinanţeze investiţiile incluse în Măsurile ISPA şi furnizează un împrumut în cadrul Facilităţii de împrumut a Băncii acordat pentru probleme de Mediu, sub garanţia municipalităţii. După evaluarea creditelor acordate unităţii APATERM în mai 2001, Banca a confirmat că ar finanţa 25% din costul proiectului ales (6 milioane Euro). Bordul Director al Băncii este aşteptat să ia o decizie formală în toamna anului 2001.

Restul evaluării pentru acordarea finanţării cerute, adică 5% din costurile proiectului, va fi acoperită din surse locale, sursele proprii ale APATERM. Pentru pachetul de achiziţii se va ţine cont de diferitele surse de finanţare.

13.CONDIŢII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURI Vezi Articolul 8 al Memorandumului de Finanţare.

14.PLANUL DE ACHIZIŢIE Înaintea achitării celei de-a doua plăţi în avans, beneficiarul va prezenta un plan final de achiziţii bazat pe modelul prezentat în Anexa Ia., care trebuie aprobat de Comisie.

Licitaţia va fi în conformitate cu regulile din Titlul IX al Regulamentului Financiar - participarea la licitaţie va fi deschisă tuturor persoanelor fizice şi juridice din ţările beneficiare ale ISPA şi UE.

Anexa I.a Plan de achiziţii provizoriu Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene şi/sau pe Internet.

Pentru contracte care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru grant ISPA, rata de rambursare se calculează aplicând procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţă pentru Măsură.

Anexa II PLAN FINANCIAR (bazat pe angajările din bugetul UE) Titlul Măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate din municipiul Oradea, România ISPA Nr.: 2001 RO 16 P PE 013 Euro ┌────┬────────┬─────┬─────────────────────────────────────────┐┌────────────┐ │ │ │Cos- │ Costuri eligibile ││ │ │ │ │turi ├────────────┬────────────┬───────────────┤│ │ │ │ │ne- │ │ │ Autorităţi ││ │ │ │Cost │eli- │ │ │ naţionale ││ Împrumut │ │Anul│Total │gi- │ Total │ ISPA ├───────┬───────┤│ de la │ │ │ │bile │ │ │Autori-│Altele*││ BERD │ │ │ │ │ │ │tăţi │ ││ │ │ │ │ │ │ │locale │ ││ │ ├────┼────────┼─────┼────────┬───┼────────┬───┼───────┼───────┤├───────┬────┤ │ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 ││ 9 │10 │ │ │ │ │ │(%)│ │(%)│ │ ││ │(%) │ │ │ = 2+3 │ │= 5+7+8 │=3/│ │=5/│ │ ││ │=9/ │ │ │ │ │ │ 1 │ │ 3 │ │ ││ │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │2000│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │2001│19124800│ - │19124800│100│13387360│ 70│4800000│937440 ││ - │ _ │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │2002│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │2003│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │2004│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │2005│4781200 │ - │4781200 │100│3346840 │ 70│1200000│234360 ││ - │ - │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │2006│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │Nede│ 75000 │75000│ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ │ter-│ │ │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ │mi- │ │ │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ │nat │ │ │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │ ├────┼────────┼─────┼────────┼───┼────────┼───┼───────┼───────┤├───────┼────┤ │To- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │tal │23981000│75000│23906000│100│16734200│ 70│6000000│1171800││6000000│ 25 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ └────┴────────┴─────┴────────┴───┴────────┴───┴───────┴───────┘└───────┴────┘ --------- *) RA Apaterm Oradea Anexa III.1 PREVEDERI FINANCIARE PENTRU IMPLEMENTAREA ISPA

Secţiunea I

Forme şi rate de asistenţă

(1)Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directă, de asistenţă rambursabilă sau orice altă formă de asistenţă. ...

Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop.

(2)Rata asistenţei din partea Comunităţii acordată prin ISPA poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special unde consideră că o rată mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. ...

Rata asistenţei şi suma maximă a grantului ISPA vor fi specificate în Memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.

În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinând cont de: (a) disponibilitatea cofinanţării; (b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi (c) o aplicare corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte".

(3)Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2 (b) sunt acelea care privesc: ... (a) infrastructura a carei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori; (b) investiţii productive în sectorul de mediu.

Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului poluatorul plăteşte.

(4)Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. ...

(5)Măsurile acoperite de un Memorandum de finanţare vor fi implementate de către ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. ...

Secţiunea II

Angajamente

(1)Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea Financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza Memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiară. ...

Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele doua moduri: (a) angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale.

Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea Memorandumului de finanţare referitor la măsură.

Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mai jos, şi ale grantului pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.

Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (b) Pentru măsurile cu o durata mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează Memorandumul de finanţare referitor la măsură.

Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

(2)Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finanţare referitor la măsură, va fi anulată. ...

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.

Secţiunea III

Plăţi

(1)Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale. ...

Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

(2)Plăţile în avans ...

Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la punctul (9).

Avansul este, că regula generală, transferat în următoarele moduri:

-o prima tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează Memorandumul de finanţare;

-diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.

Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în Memorandumul de finanţare referitor la măsură.

Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de către autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordată de către Comunitate.

(3)Plăţile intermediare ...

Plăţile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cererea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:

-ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu Memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice ataşate asistenţei;

-s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;

-au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;

-a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar iniţial;

-au fost descrişi paşii urmaţi pentru publicitatea măsurii.

Ţara beneficiară va fi informată de către Comisie dacă nu a îndeplinit una din condiţiile stipulate mai sus.

Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru solicitările de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

(4)Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. ...

(5)Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90% în cazuri justificate. ...

(6)Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate. ...

Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

-măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

-măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în Memorandumul de finanţare;

-raportul final menţionat în Secţiunea V a fost înaintat Comisiei;

-autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful 2 a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în Memorandumul de finanţare;

-ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;

-ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia menţionată în Anexa III.4, Apendicele B.

-toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în Anexa III.6 au fost implementate;

-când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit Agenţiilor de Implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea Rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare.

(7)Dacă Raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, aşa cum este specificată în Memorandumul de finanţare, partea de asistenţa care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. ...

(8)Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de către ţara beneficiară sunt însoţite de o declaraţie a Responsabilului Naţional cu Autorizarea care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme cu prevederile care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate prin ISPA, aşa cum sunt specificate în Anexa III.2. ...

(9)Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest Memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să primească asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. ...

(10)Fondul Naţional, condus de Responsabilul Naţional cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţării beneficiare. RNA va fi de asemenea responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. ...

Responsabilităţile Responsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite în Memorandumul de Înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

Secţiunea IV

Folosirea Euro

(1)Sumele din cererile de asistenţă, împreună cu planul financiar relevant, vor fi prezentate în Euro. ...

(2)Sumele privind asistenţa şi planurile financiare aprobate de Comisie vor fi exprimate în Euro. ...

(3)Declaraţiile de cheltuieli care justifica solicitările de plată corespunzătoare trebuie exprimate în Euro. ...

Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în Articolul 1(2) al Regulamentului Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulamentului Financiar din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa, autorităţile responsabile cu privire la această rată*1). ------------- *1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm

(4)Plăţile asistenţei financiare acordate de către Comisie trebuie făcute în Euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiară în acest sens. ...

Secţiunea V

Raportul Final Autoritatea sau organismul responsabil pentru măsura trebuie să transmită Comisiei un Raport Final în cel mult 6 luni de la finalizarea Măsurii. Raportul Final va conţine următoarele: (a) o descriere a lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a grantului; (b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a grantului; (c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:

-data efectivă de implementare a măsurii;

-o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare;

-confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special cele privind costurile de operare şi veniturile aşteptate;

-confirmarea previziunilor socio-economice, în special costurile şi beneficiile aşteptate;

-o indicare a acţiunilor luate pentru a asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul "poluatorul plăteşte";

-data la care măsura asistată devine operaţională. (d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.

Secţiunea VI

Amendamente la Memorandumul de finanţare

(1)Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în Memorandumul de finanţare. ...

O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii faţă de rata acordată iniţial sau faţă de grantul maxim va necesita o modificare a Memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3).

(2)Dacă atunci când planul financiar al unui proiect este amendat, angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul financiar amendat. Comisia va opera ajustările necesare ţinând cont de suma supra-angajată sau supra-plătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plată) după acel amendament. ...

(3)Orice amendament la Memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: ... (a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul financiar sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un Memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiară. Definiţia modificării "substanţiale" este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor. (b) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau va transmite acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de Management ISPA va fi informat despre aceste amendamente. (c) orice schimbare în cheltuiala anuală, mai mică de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului financiar şi a programului de cheltuieli.

Secţiunea VII

Controlul Financiar

(1)Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi la dispoziţia Comisiei. ...

(2)Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. ...

(3)Ţara beneficiară trebuie să se asigure că atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin Memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. ...

(4)Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului, între Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în Anexa III.4. ...

Secţiunea VIII

Recuperarea plăţilor necuvenite

(1)Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă. ...

(2)Ca urmare a examinării menţionate la paragraful 1, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauza dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite. ...

(3)Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte sau întreaga operaţie nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze comentariile într-o perioadă dată de timp. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: ... (a) să reducă sau să anuleze orice avans; (b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii.

Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând cont de natura neregulii şi de existenţa oricăror scăpări în sistemele de management şi control.

(4)Orice sumă greşit plătită trebuie returnată Comisiei de către autoritatea definită în Secţiunea III (9). Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul Financiar care guvernează Bugetul Comunităţii. ...

Secţiunea IX

Managementul

(1)Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare: ... (a) să stabilească de la 1 ianuarie 2000 dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură:

-implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată sub acest Memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

-separarea funcţiilor de management şi control;

-că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare; (b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; (c) să prevină neregulile şi să ia măsuri împotriva acestora; (d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei.

(2)Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în Anexa III.4, Apendicele A pentru a permite, în special: ...

-garantarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele nivele administrative;

-verificarea transferurilor fondurilor Comunitare disponibile şi a altor fonduri;

-examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, Rapoartele de Progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative.

Secţiunea X

Monitorizarea Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

(1)Înfiinţarea Comitetelor de Monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste Comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea Comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. ...

(2)Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. ...

(3)(a) Pentru fiecare măsură, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei Rapoarte de Progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. ... (b) Pentru întâlnirile Comitetelor de Monitorizare, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să între în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.

(4)Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând cont de comentariile Comitetului de Monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul financiar prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare. ...

Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi importanţa lor.

Secţiunea XI

Transparenţa în adjudecarea contractelor

(1)Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX al Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene. ...

(2)(a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil Tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA; ...

Prin urmare se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie. (b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la IFI şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de Management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.

(3)(a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare posibilă. Pentru aceasta şi când este cerută de valoarea contractelor, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie, în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în Monitorul Oficial din ţările beneficiare. ... (b) Se vor elimina de asemenea orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din Ţările Membre sau din ţările beneficiare. (c) În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă.

(4)Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul Descentralizat de Implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare. ...

Secţiunea XII

Transparenţa în contabilitate şi în rapoartele proiectelor Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă Memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiilor au fie un sistem separat de contabilitate fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.

Autorităţile responsabile vor asigura disponibilitatea tuturor documentelor justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani de la efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.

Secţiunea XIII

Evaluarea ex-post Prin evaluarea ex-post se va analiza utilizarea resurselor cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, ca şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor şi a realizărilor şi rezultatelor.

După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua apoi modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua Trans - Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.

Anexa III.2 Prevederi care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile asistate prin ISPA

Secţiunea I

Domeniul cheltuielilor ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri:

(1)Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi cu obiectivele Parteneriatului de Preaderare; ...

(2)Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei Nr. 1692/96/EC*2) şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Preaderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale ca şi Reţelele Trans-Europene împreună cu accesul la aceste reţele; ... ------------- *2) Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de Transport Trans-European.

(3)Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţa tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu cad în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor. ...

Regulile specificate în Secţiunile de la II la XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele 1 şi 2 de mai sus sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele listate la punctul 3.

Secţiunea II

Definiţii şi concepte de bază 1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii: (a) un "proiect" reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat. (b) o "etapă independentă tehnic şi financiar" reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său.

O etapă poate acoperi de asemenea studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect. (c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii:

-trebuie să fie localizate în acelaşi curs de apă sau arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;

-trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;

-trebuie supervizate de un organism responsabil pentru coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.

2."Organismul responsabil cu implementarea" (a) Pentru proiectele finanţate prin ISPA "organismul responsabil cu implementarea" este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în Anexa I, punctul 3, a Memorandumului de finanţare.

Ca o consecinţă, orice schimbare a "organismului responsabil cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un Memorandum de finanţare. (b) În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. (c) Totuşi, acest organism poate delega implementarea altui organism care poate de asemenea să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primească o copie a documentelor relevante.

3.Conceptul de "administraţie publică"

Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernământ:

-Organisme de guvernământ centrale (nivel naţional);

-Organisme de guvernământ regionale;

-Organisme de guvernământ locale.

În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.

4.Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect (a) implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi la măsurile de publicitate pentru un proiect asistat; (b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape mai sus-menţionate; (c) perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până la momentul de timp la care proiectul devine complet operaţional şi la care obiectul fizic descris în Memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat.

5.Evidenţa documentelor şi transparenţa Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.

În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în Memorandumul de finanţare.

6.Cheltuieli Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi efectiv făcute de către organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă reprezintă orice document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 al acestei Secţiuni pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevărată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Secţiunea III

Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regulă generală cheltuielile legate de:

-studiile de fezabilitate;

-planificare şi proiectare, inclusiv studiul de impact asupra mediului;

-pregătirea terenului;

-construcţii;

-utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;

-testare şi instruire;

-managementul proiectului;

-măsuri compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;

-alte tipuri de cheltuieli specificate în Memorandumul de finanţare;

-măsuri luate ca urmare a prevederilor Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea. sunt subiecte eligibile pentru competenţele prezentate mai jos.

Secţiunea IV

Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor (a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi aprobate în mod special printr-un Memorandumul de finanţare; (b) În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).

2.Implicarea administraţiei publice În acele cazuri în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la punctul 1(a) al acestei Secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:

-funcţionarul a renunţat temporar la statutul sau de funcţionar în administraţia publică

-cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);

-cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;

-contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;

-sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate în Secţiunea VIII, punctul 1;

-dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii.

Secţiunea V

Pregătirea terenului şi construcţiile

a)În acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă. ...

În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate în Secţiunea IV, punctul 2.

b)Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în Secţiunea X, punctul 1 şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii: ...

-costuri privind munca (salarii brute şi nete)

-cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;

-costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;

-costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute;

-cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (a) de mai sus este inclusă în administraţia publică.

c)Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. ...

Secţiunea VI

Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

a)Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care au fost permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la Secţiunea II (2) şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate; ...

b)Fără a prejudicia Secţiunea IX (3), închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă. ...

2.Achiziţiile de active acorporale Achiziţiile şi utilizarea activelor acorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3.Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului (a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile. (b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în Memorandumul de finanţare.

4.Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică (a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. (b) Fără a prejudicia Secţiunea VIII (2) sau (3), cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

Secţiunea VII

Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (TVA) nu sunt eligibile.

Secţiunea VIII

Cheltuieli administrative 1. Principii generale Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţa tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluării şi prevenirii neregulilor şi cheltuielile care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în Secţiunea I (3).

Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific printr-o măsura de asistenţă tehnică menţionată în Memorandumul de finanţare.

2.Comitetul de organizare şi monitorizare

a)Fără a prejudicia punctul 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative; ...

b)Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: ...

-servicii de traducere;

-închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare;

-închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;

-procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente;

-taxe pentru participarea experţilor;

-cheltuieli pentru călătorii.

c)Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile. ...

3.Întâlniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la punctul 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

Secţiunea IX

Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate în Secţiunea IV (1) şi (2).

2.Costuri financiare Orice tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu sunt eligibile; aceasta privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.

Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

3.Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii Fără a prejudicia punctul 2, tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în Memorandumul de finanţare.

Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.

4.Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor asistate

a)Orice tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile; ...

b)Ca excepţie la punctul (a) mai sus-menţionat, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în Memorandumul de finanţare. ...

c)Principiile definite la punctele a) şi b) menţionate mai sus sunt valabile de asemenea pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. ...

5.Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.

Secţiunea X

Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate cu următoarele situaţii:

a)Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare face obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care Memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie. ... ------------- *3) Vezi Articolul 12.(1), Regulamentul Consiliului (EC) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999 În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI fie de la altă instituţie finanţatoare şi grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă instituţie finanţatoare, pentru fiecare proiect în parte. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt obligatoriu necesare următoarele condiţii:

-Lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în Memorandumul de finanţare;

-BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile Articolelor 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.

În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de Management ISPA, a prevederilor Articolului 114 (2) din Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.

b)După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţa de la data la care aplicaţia ajunge la Comisie (serviciul ISPA) cu condiţia ca aplicaţia să poată fi considerată completa. ... -------------- *4) Vezi Articolul 12.(2), Regulamentul Consiliului (EC) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999 Plăţile făcute înainte de data specificată la punctele a) şi b) de mai sus sunt neeligibile.

2.Modificări ale proiectelor

a)Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane Euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind "substanţiale". ...

Regulile stabilite la paragraful 1, se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.

b)Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). ...

c)Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de Monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii. ...

3.Timpul limită final privind eligibilitatea

a)Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în Articolul 4, paragraful 3 al Memorandumului de finanţare. ...

b)Data finală depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea. ...

c)Data finală a eligibilităţii este prevăzută în Memorandumul de finanţare respectiv. După ce această dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioada de şase luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, aşa cum este prevăzut în Secţiunea III (6) a Anexei III.1 şi în Apendicele B al Anexei III.4 a Memorandumului de finanţare. ...

d)Comisia nu poate extinde această perioadă de şase luni. ...

Secţiunea XI

Solicitările de plată Solicitările de plată prezentate Comisiei de către ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite în Secţiunea II punctul 6.

În cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Solicitările de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de către Responsabilul Naţional cu Autorizarea. Solicitările sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei.

Secţiunea XII

Alte elemente specificate în detaliu

(1)Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răspundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru Fondurile de Coeziune. ...

(2)În cazul conflictelor între aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze. ...

Anexa III.3.a) Model pentru solicitările de plată şi raportare privind progresele financiare şi fizice --------- *) Aşa cum se arată în tabelul 9.1. al formularului aplicaţiei pentru asistenţă sau aşa cum specifică modificările acestuia.

O listă suplimentară la contract poate fi potrivită. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │G. INDICATORII FIZICI AI EXECUŢIEI │ ├────────┬──────────────────┬──────────┬──────────────┬──────────────┬─────────┤ │ │Indicatori fizici*│ │Până la (data)│Până la (data)│ │ │ Tipul ├────────┬─────────┤ Execuţia ├──────────────┼──────────────┤ Rata │ │lucrării│ │ │ fizică │ Execuţia │ Execuţia │execuţiei│ │ * │ │ │ până la │ fizică │ fizică │fizice % │ │ │Unitatea│Cantitate│ data │ referitoare │referitoare la│ │ │ │ │ │ plăţilor │ la această │ solicitarea │ │ │ │ │ │anterioare│solicitare de │ totală │ │ │ │ │ │ │ plată │ înaintată │ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┤ │ │ │ (1) │ (2) │ (3) │ 4=(2)+(3) │5=(4)/(1)│ ├────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┤ ├────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┤ ├────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┤ ├────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┤ ├────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┤ ├────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┤ └────────┴────────┴─────────┴──────────┴──────────────┴──────────────┴─────────┘ ----------- *) Aşa cum este arătat în tabelul 15.1 al formularului aplicaţiei pentru asistenţă sau aşa cum specifică modificările acestuia O lista suplimentară la contract poate fi potrivită. *) copii ştampilate corect ale evidenţelor contabile referitoare la cheltuieli trebuie anexate la copia solicitării de plată transmisă Responsabilului Naţional cu Autorizarea Anexa III.3.b) Model pentru formularul ce va fi înaintat Comitetului de Monitorizare ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │C. EXECUŢIA PE CATEGORII DE CHELTUIELI │ ├─────────────────────┬───────┬────────────────┬──────────────┬────────────────┤ │ │ │ Plăţi │ Cheltuieli │ Total │ │ Categoria de │ │ efectuate │ viitoare │ cheltuieli │ │ cheltuieli (ca │Decizia├────────┬───────┼──────┬───────┼────────┬───────┤ │ în solicitarea │curentă│(până în│ (%) │(de la│ (%) │ (6)= │ (%) │ │ de plată)* │ │prezent)│(2)/(1)│data) │(4)/(1)│=(2)+(4)│(6)/(1)│ │ ├───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ ├─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Proiectare │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤

│Organizare de şantier│ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Utilaje şi │ │ │ │ │ │ │ │ │echipamente │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Asistenţă tehnică │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Supervizare │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Altele (specificări) │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │ └─────────────────────┴───────┴────────┴───────┴──────┴───────┴────────┴───────┘ ---------- *) este de dorit şi o defalcare pe contract ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │D. EXECUŢIA FIZICĂ │ ├──────────┬──────────┬─────────────┬─────────┬───────────┬─────────┬──────────┤ │ │Indicatori│ Execuţia │ Progres │ Execuţia │ │ │ │ │ fizici │fizică de la │ în │ fizică │Procentul│ Execuţie │ │ Tipul ├───┬──────┤ data │execuţia │totală până│ de │ fizică │ │lucrărilor│Tip│Canti-│precedentului│fizică de│ la data │execuţie │ până la │ │ │ │ tate │ Comitet de │ la │comitetului│fizică │încheierea│ │ │ │ │Monitorizare │ ultimul │ actual │ % │ Măsurii │ │ │ │ │ │ comitet │ │ │ │ ├──────────┼───┼──────┼─────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┤ │ │ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(2)+(3)│(5)=(4)/ │ (6) │ │ │ │ │ │ │ │ (1) │ │ ├──────────┼───┼──────┼─────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┤ ├──────────┼───┼──────┼─────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┤ ├──────────┼───┼──────┼─────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┤ ├──────────┼───┼──────┼─────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┤ ├──────────┼───┼──────┼─────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┤ ├──────────┼───┼──────┼─────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┤ ├──────────┼───┼──────┼─────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┤ └──────────┴───┴──────┴─────────────┴─────────┴───────────┴─────────┴──────────┘ --------- *) este de dorit şi o defalcare pe contract De anexat, dacă este necesar, informaţii referitoare la: ● Adjudecarea contractelor; ● Aspecte legate de protecţia mediului; ● Condiţii stabilite în Memorandumul de Finanţare; ● Probleme apărute pe parcurs.

Anexa III.3.c) Model pentru introducerea modificărilor Autoritatea Responsabilă cu implementarea: *) este de dorit şi o defalcare pe contract ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │5. MODIFICĂRI ALE INDICATORILOR FIZICI │ ├──────────────────────┬─────────────────────┬────────────────┬────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ └──────────────────────┴─────────────────────┴────────────────┴────────────────┘ Propunerea de modificare:

Data înaintării solicitării de modificare:

Semnătura CNI:

Anexa III.4 ACORD PRIVIND CERINŢELE MINIME PENTRU CONTROLUL FINANCIAR APLICABIL MĂSURILOR ASISTATE PRIN ISPA

Secţiunea 1

Acordul privind Cerinţele Minime pentru Controlul Financiar Aplicabil Măsurilor Asistate prin ISPA (denumit de aici încolo CMCF) se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului Memorandum de finanţare şi sunt implementate de către administraţia ţării beneficiare.

Secţiunea 2

1.Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie: a. Să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat; b. Să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate; c. Să furnizeze un sistem de audit corespunzător; d. Să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării; e. Să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; f. Să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar.

2.Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în Apendicele A.

Secţiunea 3

1.Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale Măsurilor şi proiectelor (denumite în continuare controale), efectuate în particular pentru: a. a verifica eficienta sistemelor de management şi control în vigoare; b. a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.

2.Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză.

3.La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere: a. Controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; b. factorii de risc identificaţi de controalele naţionale sau ale Comunităţii; c. concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.

Secţiunea 4

Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor: a. aplicării practice şi eficacităţii sistemelor de management şi control; b. corespondenţa între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; c. existenţa unui sistem de audit adecvat; d. naturii şi calendarului cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate; e. utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; f. contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în Memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; g. a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare; h. măsurile cofinanţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile Memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate.

Secţiunea 5

Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie de asemenea să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective şi preventive necesare.

Secţiunea 6

Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.

Secţiunea 7

1.Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.

2.Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara beneficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute Anexei III.5.

3.Pentru paragrafele 1 şi 2, "soluţionat corespunzător" înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară.

Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a preveni repetarea lor.

4.Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar.

Secţiunea 8

1.Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de către o persoană sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al carei model indicativ este descris în Apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la Măsura sprijinită. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale şi legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.

2.În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar.

În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată de timp.

Secţiunea 9

Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele Secţiunii 2 şi incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management şi control cerute în Secţiunea IX a Anexei III.1.

Secţiunea 10

Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară.

Secţiunea 11

1.Persoanele şi organizaţiile responsabile pentru implementarea operaţiunilor cofinanţate de către Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

2.Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidenţelor contabile menţionate în paragraful 1.

Secţiunea 12

Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanţă cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi Comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul ţării beneficiare sau în cadrul instituţiilor Comunitare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective.

Secţiunea 13

Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

Secţiunea 14

Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice procedurile naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

Apendicele A DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINŢELOR REFERITOARE LA INFORMAŢIILE NECESARE PENTRU UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZĂTOR Un sistem de audit corespunzător, descris în Secţiunea 2 (3), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistenţă când:

1.Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu facturi).

2.În cazul cheltuielilor ce au doar parţial legătura cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de către Comunitate şi celelalte operaţii. Justificări similare există de asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau în raport cu celelalte costuri.

3.Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, Rapoartele de Progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie şi contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4.La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară, informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt adunate într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care arată pentru fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare.

5.Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificare de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în Secţiunea III (9) a Anexei III, autorităţile intermediare vor prezenta o lista a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi beneficiarului final, data aprobării grantului, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6.În cazul în care beneficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţii detaliate de cheltuieli, menţionate în paragraful 4, constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate, care este responsabilă pentru întocmirea listei de proiecte menţionată în paragraful 5.

7.În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte.

8.În cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

Apendicele B MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA SOLICITAREA FINALĂ DE PLATĂ Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO Subiect: <Măsura asistată prin ISPA Nr. şi localizarea> 1. Subsemnatul, ................ (se specifică numele, funcţia şi serviciul), am examinat declaraţia finală de plată pentru ............. (se indică Măsura asistată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din ajutorul Comunităţii.

SCOPUL CONTROLULUI 2. Am condus examinarea de control în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi executat examinarea în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din ajutorul Comunităţii nu conţin declaraţii false ............................ (Se descriu pe scurt paşii practici de executare a controlului).

OBSERVAŢII 3. Scopul examinării de control a fost îngrădit de următoarele: (a) (b) (c), etc. (Se vor indica limitările la examinarea de control, de exemplu probleme sistemice, slăbiciuni de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora).

4.Examinarea de control, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecvenţă joasă/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate satisfăcător de către autorităţile de management şi nu par să afecteze suma ajutorului plătibil de către Comunitate, cu următoarele excepţii: (a) (b) (c), etc. (Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi întinderea problemelor şi mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie afectate de acestea).

CONCLUZII Fie, dacă nu au existat limitări la examinarea de control, frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate satisfăcător:

5.(a) În lumina examinării de control şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este opinia mea personală că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie validă.

Fie, dacă există unele limitări ale examinării de control dar frecvenţa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător:

5.(b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul 3 şi (sau) erorile/neregulile care par a nu fi fost rezolvate satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul 4, este opinia mea personală, bazată pe examinarea de control şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie validă.

Fie, dacă există limitări majore ale examinării de control sau frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate satisfăcător:

5.(c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul 3 şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor arătate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi a solicitării făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii.

Anexa III.5 ÎNŢELEGERE CU PRIVIRE LA NEREGULI, RECUPERAREA SUMELOR PRIMITE GREŞIT PRIN ISPA ŞI VERIFICĂRILE PE LOC

Secţiunea 1

Această înţelegere nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară între ţările beneficiare sau între Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale.

Secţiunea 2

(1)Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în 3 luni de la data intrării în vigoare a Memorandumului de finanţare: ...

-prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicanţii măsurilor asistate prin ISPA;

-lista autorităţilor şi organismelor responsabile cu aplicarea Măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

(2)Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea paragrafului 1. ...

(3)Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de către ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor pe care intenţionează să le tragă din acest moment. Trebuie să rămână în contact cu acestea cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei Secţiuni. ...

Secţiunea 3

"Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor Memorandumului de finanţare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată.

Secţiunea 4

(1)În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European anti-fraudă, orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare. ...

Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind:

-detalii privind Măsura asistată prin ISPA;

-prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

-suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare;

-perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă;

-practicile folosite pentru comiterea neregulii;

-felul în care a fost descoperită neregula;

-autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

-consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;

-data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, dată la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate;

-identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.

(2)Unde unele din informaţiile menţionate la paragraful 1, şi în particular cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, să furnizeze informaţiile lipsă când înaintează Comisiei următoarele rapoarte trimestriale privind neregulile. ...

(3)Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente. ...

Secţiunea 5

Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, unde este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse a fi existat, atunci când este de temut că:

-Acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afară teritoriului său şi/sau

-Arată că un nou mal-practice a fost implicat (folosit).

Secţiunea 6

În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub Secţiunea 4, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând:

-sumele care au fost sau se aşteaptă a fi recuperate;

-măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;

-procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor;

-motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

-orice suspendări a acuzărilor judiciare.

Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei asupra deciziilor administrative sau judiciare sau asupra principalelor motive privind suspendarea acestor proceduri.

Secţiunea 7

Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în Secţiunea 4 (1).

Secţiunea 8

Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

Secţiunea 9

(1)Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în Secţiunea 4, la procedurile menţionate în Secţiunea 6 şi, în particular, la posibilitatea de recuperare. ...

(2)Independent de contactele menţionate în paragraful 1, Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră încât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare. ...

(3)Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform Secţiunilor 4, 5 şi 6, şi paragrafului 1 din această Secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. ...

(4)La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei fisuri care prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. ...

Secţiunea 10

Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).

Secţiunea 11

(1)Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precauţiile necesare pentru a se asigura că informaţiile pe care le schimbă rămân confidenţiale. ...

(2)Informaţiile la care se face referire în această înţelegere nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor Comunitare care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. ...

(3)Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii Comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc. ...

(4)Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestei Înţelegeri, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. ...

În plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezenta Înţelegere, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

(5)Paragrafele de la 1 la 4 nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedura instituită ulterior pentru neconcordanţa cu regulile Comunităţii în domeniul ajutoarelor de preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestei Înţelegeri. ...

Autoritatea competentă din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte de asemenea folosire.

(6)Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentei Înţelegeri, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte a nu fi fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentei Înţelegeri, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere. ...

Secţiunea 12

Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

Secţiunea 13

Verificările pe loc şi inspecţiile efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, aşa cum sunt definite în Secţiunea 3, trebuie pregătite şi conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi inspecţiilor menţionate în această Anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop, oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc.

În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autorităţile competente ale ţării beneficiare.

Secţiunea 14

Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau asupra altor organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise neregularităţi.

Pentru a facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la premisele, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar pentru a stabili unde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceşti operatori despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspecţiilor pe loc.

Secţiunea 15

(1)Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficialii sau alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi de aici înainte "inspectorii Comisiei". Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii. ...

Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.

Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.

(2)Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţă tehnică. ...

Comisia trebuie să se asigure că toţi sus-menţionaţii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţă şi respectarea secretului profesional.

Secţiunea 16

(1)Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţională, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante. ...

Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:

-registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate;

-sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;

-verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate;

-prelevarea şi verificarea de mostre;

-progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate;

-documente contabile şi bugetare;

-implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.

(2)Unde este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor. ...

Secţiunea 17

(1)Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei Anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de către legislaţia naţională a ţării beneficiare care le primeşte şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunitare. ...

Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare a căror funcţie necesită cunoaşterea lor şi nici nu pot fi folosite de către instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţară beneficiară intenţionează să folosească în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de unde informaţia respectivă a fost obţinută.

(2)Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, către autorităţile competente ale ţării pe teritoriul căreia au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau inspecţiei pe loc. În orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze mai sus-menţionata autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. ...

(3)Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţională a ţării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în Anexa 16 trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi rapoartele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca acelea aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfăşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţie vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei. ...

Secţiunea 18

Când operatorii economici la care se face referire în Secţiunea 14, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora să îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.

Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţională.

Anexa III.6 CERINŢELE DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE Regulile stabilite în Anexa III.6 (paginile 47 la 52) referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea, regulile consimţite în acest Memorandum de finanţare nu impun regulile care vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA.

Anexa III.6 CERINŢELE DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNŢELEGERII DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE 1. Obiectivele şi scopul Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop:

-să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene;

-să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA;

Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul în general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:

-autorităţile regionale, locale sau publice;

-partenerii sociali şi economici;

-organizaţiile neguvernamentale;

-operatorii şi promotorii de proiect;

-orice alte părţi interesate de oportunităţile oferite de ISPA.

2.Principii generale Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite aici şi în continuare ca "organisme responsabile") sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.

Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.

Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat după ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta Anexă.

3.Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:

3.1. Media Organismul responsabil trebuie să informeze media în cel mai corespunzător mod despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.

Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.

3.2. Acţiunile de informare Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfăşurarea unor asemenea evenimente.

3.3. Material informativ Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe coperta o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene când se foloseşte şi o emblemă naţională, regională sau locală.

Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de Membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.

Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web.

4.Obligaţii ale ţărilor beneficiare Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţiile sale sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA.

Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate:

a)Informarea referitoare la proiect ...

Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. Măsurile prompte vor include:

-plăci de avizare ridicate la locul lucrărilor;

-plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general ambele fiind instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

b)Informaţii generale referitoare la ISPA ...

În plus faţă de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu Coordonatorul Naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite în paragraful 1.

5.Activitatea Comitetelor de Monitorizare Comitetele de Monitorizare trebuie să se asigure că există informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop, fiecare Comitet de Monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei.

Continuă lectura ↓

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.