ANEXE*) din 10 octombrie 2001
Pe scurt
Această lege se referă la un acord de finanțare nerambursabilă între Guvernul României și Comisia Europeană pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă și a rețelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca. Scopul principal este îmbunătățirea infrastructurii de mediu și conformarea cu directivele Uniunii Europene.
Ce reglementează
- Investițiile în alimentarea cu apă și colectarea apelor uzate în municipiul Cluj-Napoca.
- Extinderea și înlocuirea rețelei de alimentare cu apă.
- Reorganizarea sistemului de pompare a apei către apartamente și îmbunătățirea stației de tratare a apei potabile Gilău.
- Construirea și extinderea rețelei de canalizare, inclusiv în localitățile din amonte de Cluj-Napoca.
Cui îi privește
- Guvernul României și Comisia Europeană.
- Locuitorii municipiului Cluj-Napoca (340.000 locuitori) și ai localităților Someșul Rece, Săvădisla, Vlaha și Luna-Florești (aproximativ 8.000 locuitori).
Puncte cheie
- Proiectul include o lungime totală de 39 km de conductă nouă și 9 stații de pompare de dimensiuni reduse pentru extinderea rețelei de apă.
- Se vor înlocui 34 km de conducte principale de distribuție a apei.
- Se estimează economii de aproximativ 100.000 Euro pe an prin reorganizarea sistemului de pompare și reducerea pierderilor de apă.
- Lungimea totală a noilor canale colectoare prevăzute în proiect va fi de 50 km, iar rețeaua de canalizare din cartierul Aurel Vlaicu va fi înlocuită pe o lungime de 24 km.
Textul legii
ANEXE*) din 10 octombrie 2001 la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, România" Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 81 bis din 1 februarie 2002 ------------ Notă ... *) Anexele I-III la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, România", ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 10/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002 Anexa 1 DESCRIEREA PROIECTULUI Rezumatul măsurii "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, România" Codul Comisiei: 2000/RO/16/P/PE/008 1. Denumirea măsurii "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca" 2. Autoritatea care prezintă cererea (Coordonatorul Naţional ISPA) 2.1. Nume: Hildegard Puwak Ministrul Integrării Europene 2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene Direcţia Coordonarea Programelor de Dezvoltare Eugen Teodorovici, Director Str. Apolodor, nr. 17, latura Nord, sector 5, Bucureşti, România E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro Telefon: (40-1) 301.16.23 Fax: (40-1) 301.16.26 3. Autoritatea responsabilă pentru implementare (asa cum este definită în Secţiunea II
- Nume: Oficiul de Plati şi Contractare Phare Ministerul Finanţelor Publice 3.
- Adresa: Str. Mendeleev 36-38, etaj IV, Sector 1, Bucureşti, România E-mail: cfcu@ansit.ro
- Beneficiarul Final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la punctul 3) 4.
- Nume: Regia Autonomă Judeţeana Apa Canal Cluj 4.
- Adresa: B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79, Cluj-Napoca, Cluj e-mail: rajac@mail.dntcj.ro
- LOCALIZARE 5.
- Stat beneficiar: România 5.
- Regiune: Judeţul CLUJ DESCRIERE 6.
- Măsura consta într-o serie de investiţii în domeniul alimentării cu apa şi colectării apelor uzate în municipiul Cluj-Napoca (340.000 locuitori). 6.
- Componentele proiectului În cadrul măsurii ISPA vor fi efectuate următoarele investiţii: I) Alimentarea cu apa Componenta A*): Extinderea reţelei de alimentare cu apa şi de distribuţie ___________ Notă ... *) Diferitele componente au fost numerotate în Memorandumul Financiar în acelaşi mod ca în Master Plan Cluj În municipiul Cluj 40% din conductele reţelei de distribuţie a apei având o lungime de 400 km sunt în mare parte corodate sau produse din materiale de calitate inferioară. Unele zone nu au acces direct la reţeaua de alimentare cu apa. Extinderea reţelei de alimentare cu apa este proiectata pentru zonele rezidenţiale care nu sunt încă alimentate în mod corespunzător direct prin intermediul reţelei de alimentare cu apa. Proiectul include o lungime totală de 39 km de conducta noua, precum şi 9 staţii de pompare de dimensiuni reduse. Componenta B: Înlocuirea conductelor de distribuţie a apei Programul de înlocuire a conductelor principale de distribuţie vechi şi necorespunzătoare din cadrul reţelei de distribuţie totalizează 34 km în lungime. Componenta C: Reorganizarea sistemului de pompare către apartamentele clădirilor Facilităţile de pompare existente la centralele termice care deservesc cartierele nu vor fi reabilitate, însă vor fi deconectate principalele conducte existente pentru distribuţia apei reci şi vor fi instalate noi facilităţi de pompare care vor asigura alimentarea directa de la reţeaua adiacenta de alimentare cu apa, a apartamentelor situate la nivelurile superioare ale clădirilor. Va fi reorganizat sistemului de alimentare cu apa calda prin centralele termice de cartier, astfel încât Regia sa masoare debitele la intrarea în centralele termice, iar Compania de distribuţie a energiei termice să fie facturată, în locul consumatorilor. Astfel Regia va reusi sa recupereze 50% din pierderile de apa înregistrate în sistemul de distribuţie a apei calde al Companiei de distribuţie a energiei termice. Se vor realiza astfel economii în valoare de aproximativ 100.000 Euro pe an. Regia va continua sa factureze consumul de apa calda la nivelul consumatorilor, dar pierderile fizice vor fi reduse în mare măsura datorită renunţării la sistemele de distribuţie a apei reci din cadrul staţiilor de pompare. Componenta I: Staţia de captare a apei Tarnita şi conducta de transport a apei netratate Aceasta componenta consta în instalarea unei noi conducte de transport a apei netratate şi a unei noi staţii de captare conectata la lacul de acumulare Tarnita. Calitatea apei netratate provenită din bazinul de acumulare Gilău se depreciaza continuu şi poate afecta în mod serios calitatea apei tratate din sistemul de distribuţie. Aceasta situaţie se afla în strânsă legătura cu dezvoltarea unor zone rezidenţiale în jurul bazinului şi cu procesul de despadurire din amonte, incarcarile cu sedimente în raul Agarbiciu care se vărsa în lacul de acumulare de pe raul Someşul Cald situat în amonte generează turbiditati excesive în timpul perioadelor cu debite mari. Neconcordante cu standardele din domeniul apei potabile pot fi constatate 10-15 zile pe an şi provoacă riscuri pentru sănătatea publică. Calitatea apei din lacul de acumulare Tarnita, care se situează la 10 km. în amonte de Gilău şi de asemenea în amonte de confluenta cu raul Agarbiciu, este mult mai buna. Se impune ca aceste condiţii să fie menţinute prin reglementări riguroase în ceea ce priveşte dezvoltarea regiunii şi derularea activităţilor în zona de captare, pentru ca acumularea sa devină o sursa sigura de apa netratata. Regia împreună cu celelalte instituţii este angajata sa îndeplinească acest obiectiv printr-un Plan comun de management pentru prevenirea poluarii în zona de captare. Componenta J: Îmbunătăţirea procesului la Staţia de tratare a apei potabile Gilău O alta problema legată de calitatea inferioară a apei tratate este reprezentată de regimul de exploatare al staţiei de tratare a apei Gilău. Lucrările propuse se referă la managementul dozajelor chimice şi la creşterea capacităţii de dezinfectare şi neutralizare. Beneficiile se vor materializa în îmbunătăţirea calităţii apei şi vor conduce la diminuarea riscului de închidere a alimentarilor cu apa. II) Colectarea apelor uzate Obiectivele acestor componente sunt de a maximiza capacitatea de colectare a apelor uzate în municipiul Cluj - Napoca şi de a proteja sursele de apa existente prin organizarea sistemului de canalizare, colectare şi tratare în localităţile situate în amonte de oraş. Capacitatea de epurare a Staţiei de Tratare a Apelor Uzate a municipiului Cluj a fost marita prin programul de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale (MUDP II), astfel încât aceasta are în prezent posibilitatea de a prelua un flux de ape uzate mai ridicat care urmează să fie interceptat la nivelul oraşului Cluj-Napoca. Toate noile extensii ale reţelei de canalizare vor fi conectate la staţia reabilitata de tratare a apelor uzate. Componenta D: Canalul colector principal Gheorgheni Proiectul propune construirea unui canal colector principal, cu o lungime de 1,3 km, pentru a depăşi problemele înregistrate în prezent datorate inundatiilor şi intreruperilor functionale, precum şi riscurile pentru sănătatea populaţiei datorate deversarii apelor de canalizare din centrul oraşului. Componenta E: Extinderea reţelei de canalizare Proiectul consta în extinderea reţelei de canalizare în diverse zone ale oraşului Cluj-Napoca care nu sunt conectate în prezent la aceasta. Apele uzate din unele zone ale oraşului sunt descărcate în prezent direct în Raul Someşul Mic fără a fi tratate în prealabil, iar toate aceste descărcări vor fi interceptate în viitor de extensiile propuse ale sistemului de canalizare. Lungimea totală a noilor canale colectoare prevăzută în proiect va fi de 50 km. Componenta F: Reabilitarea sistemului de canalizare pentru cartierul Aurel Vlaicu Sistemul de canalizare în cartierul Aurel Vlaicu a fost construit ca un sistem separat în perioada 1982 - 1987, concomitent cu dezvoltarea zonei rezidenţiale. Standardele inferioare folosite în construcţie şi operare au condus la deteriorarea rapida a acestui sistem care în prezent nu mai asigura utilizarea pe termen lung. Scurgerile apărute pe parcurs au generat riscuri pentru sănătatea populaţiei şi deteriorarea infrastructurii stradale. Va fi înlocuită reţeaua de canalizare pe o lungime de 24 Km. Componenta G: Sistemul de colectare şi tratare a apelor uzate în localităţile din amonte Proiectul propune dispunerea reţelei de canalizare şi sistemului de tratare a apelor uzate în localităţile situate în amonte de municipiul Cluj-Napoca, care prezintă riscuri de poluare a surselor existente de apa la Gilău şi Floreşti. Localităţile care vor beneficia sunt Someşul Rece, Săvădisla, Vlaha şi Luna-Floreşti. Populaţia deservită este de aproximativ 8.000 locuitori.
- OBIECTIVE 7.
- Obiectivul principal al Măsurii este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu din municipiul Cluj, din România, ţara candidata la integrarea în Uniunea Europeană, cu scopul de a îndeplini obligaţiile prevăzute de acordul de aderare. 7.
- Principalele obiective ale proiectului sunt asigurarea reabilitării, construirii şi dezvoltării infrastructurii în domeniul alimentării cu apa şi colectării apelor uzate. Acestea vor permite: ● îmbunătăţirea calităţii apelor potabile şi protejarea sănătăţii populaţiei; ● protejarea mediului, în special calitatea apelor raului Someşul Mic; ● creşterea capacităţii de colectare a apelor uzate în municipiul Cluj-Napoca; ● îmbunătăţirea standardelor serviciilor şi creşterea siguranţei cu privire la alimentarea cu apa; ● realizarea de economii de energie; ● optimizarea reţelei de distribuţie a apei. 7.
- Concordanta cu Directivele UE Măsurile propuse pentru implementarea proiectului ISPA Cluj sunt raportate la cerinţele legislative prevăzute de Directivele CE, după cum urmează: Componenta A, Extinderile reţelei de apa - Asigurând servicii corespunzătoare corelate direct cu noile conducte de distribuţie, măsura va înlătura problemele legate de poluare şi va oferi beneficiarului posibilitatea de a garanta îndeplinirea obligaţiilor sale cu privire la furnizarea apei potabile la parametrii de calitate prevăzuţi de Directiva privind Apa Potabilă 98/83/CE. Componenta B, Înlocuirea reţelei de apa - Înlocuind vechile conducte corodate care generează pierderi în reţea, vor fi îndeplinite obligaţiile beneficiarului de a asigura apa potabilă în conformitate cu parametrii de calitate prevăzuţi de Directiva privind Apa Potabilă 98/83/CE. Componenta C, Reorganizarea sistemului de pompare pentru apartamentele clădirilor - Modul actual de funcţionare al staţiilor de pompare permite caderi ale presiunii în reţea care induc riscul de contaminare a apei potabile la contactul cu apele infiltrate. Conducta de distribuţie este în stare avansată de coroziune şi generează colorarea apei. Reorganizarea modului de funcţionare va evita aceste probleme şi măsura va asigura concordanta cu Directiva privind Apa Potabilă 98/83/CE. Componenta D, Canalul colector principal Gheorgheni, Componenta E, Extinderea reţelei de canalizare, Componenta F, Reabilitarea sistemului de canalizare pentru cartierul Aurel Vlaicu, Componenta G, Sistemul de colectare şi tratare a apelor uzate în localităţile din amonte - Acestea vor asigura concordanta cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE, prin eliminarea semnificativă a descarcarilor de ape uzate netratate în raul Someşul Mic, şi concordanta cu standardele privind descarcarile de efluenţi. Componenta I, Staţia de captare a apei Tarnita şi conducta de transport a apei netratate - prin asigurarea unei surse alternative de apa bruta pentru alimentarea municipiului Cluj, beneficiarul va fi în măsura sa îndeplinească cerinţele Directivei privind asigurarea Apei Potabile din Surse de Suprafaţa 75/440/CEE (amendata de directivele 79/869/CEE şi 91/692/CEE), pe perioada în care sursele existente de apa sunt puternic poluate cu sedimente şi încărcări organice. Monitorizarea concordanţei şi luarea deciziilor operaţionale de schimbare a sursei vor fi în acord cu Directiva 79/869/CEE. Componenta J, Îmbunătăţirea procesului la Staţia de tratare a apei potabile Gilău - Măsurile de îmbunătăţire a performantelor procesului de funcţionare a Staţiei Gilău vor mari capacitatea beneficiarului de a îndeplini cerinţele Directivei privind Apa Potabilă 98/83/CE. 7.
- Indicatori fizici Indicatorii cheie asa cum sunt prezentaţi în următorul tabel vor fi folosiţi pentru monitorizarea progresului fizic al implementării proiectului. Luând în considerare ca unele componente ale măsurii vor fi proiectate de contractor, cifrele prezentate mai jos au valoare indicativa.
- PROGRAM DE LUCRU Programul de lucru, cu valoare indicativa, este următorul:
- PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZEI FINANCIARE 9.
- Principiul "poluatorul plăteşte" Parametrii de calitate pentru descarcarile de ape uzate industriale în reţeaua de canalizare sunt prevăzuţi de legislaţia românească şi sunt aplicaţi la nivel naţional. Pentru a atinge aceste standarde este necesar ca majoritatea industriilor să asigure un sistem de pre-epurare a apelor înainte de a le descarca în sistemul de canalizare municipal. Sancţiunile financiare se aplică pentru neconcordanta. La nivel local au fost înfiinţate agenţii descentralizate de protecţia mediului care sunt responsabile cu punerea în aplicare a acestor sancţiuni. Însăşi Regia de apa a fost amendata în perioada anterioară deoarece s-a constatat ca apa epurata nu corespundea standardelor. Aceasta demonstreaza ca sistemul de monitorizare şi aplicare a sancţiunilor este activ, deşi se pare ca suma totală a sancţiunilor nu determina încă o atitudine preventivă. 9.
- Tarife Tarifele practicate în prezent sunt de 5% din venitul mediu al unei familii. Creşterea viitoare ale tarifelor se va baza pe principiile de recuperare a costurilor. 9.
- Exploatare şi întreţinere În cadrul acestui împrumut nerambursabil, toate componentele presupun recuperarea costurilor de exploatare şi întreţinere, cu excepţia componentei G (canalizare în localităţile din amonte), pentru care tarifele pentru serviciile de canalizare sunt mai scăzute decât cele necesare. Pentru celelalte componente măsura va îmbunătăţi eficienta utilităţilor şi în cele mai multe cazuri va reduce costurile de exploatare şi întreţinere. O excepţie o constituţie componenta J ale carei măsuri de îmbunătăţire a procesului de tratare a apei la Staţia Gilău vor mari costurile operaţionale ale unităţii peste nivelul curent. Exploatarea curenta prin lucrările de tratare nu este în concordanta cu practicile moderne din domeniul alimentării cu apa.
- Studiul de impact asupra mediului Responsabilitatea privind monitorizarea îndeplinirii standardelor de mediu revine agenţiilor descentralizate ale autorităţii centrale. Monitorizarea este organizată după cum urmează: ● Standardele privind apa potabilă: Sunt prelevate probe de apa lunar din reţeaua de distribuţie şi un sistem practic de intervenţie este pus la punct: notificări sau citaţii ale instanţei au fost eliberate în perioada anterioară ori de câte ori Regia nu a furnizat apa la standarde corespunzătoare. ● Probele de apa potabilă sunt prelevate zilnic de către Regie la ieşirea din staţiile de tratare, precum şi în 22 de puncte de pe parcursul reţelei de distribuţie (10 dintre acestea furnizează probe zilnic). Un total de 20 de parametri fizici, chimici şi bacteriologici sunt masurati pentru probe prelevate de la staţiile de tratare, iar 11 dintre aceştia pentru probele provenite din reţea. Exista de asemenea un program paralel de prelevare a probelor şi de testare aplicabil apei brute. ● Responsabilitatea privind descarcarile revine atât autorităţii locale de mediu cat şi Companiei "Apele Române". "Apele Române" extrage probe săptămânal din efluenţi de la toate punctele de descărcare. Regia este anunţată în cazul în care acestea nu corespund standardelor şi dispune măsuri corective. ● Pentru descarcarile de ape uzate exista un regim similar de extragere a probelor atât la ieşirea din staţiile de tratare a apelor uzate cat şi în fiecare etapa a procesului. Parametrii cheie sunt masurati zilnic, iar unii dintre aceştia necesita probe şi analize efectuate la fiecare patru ore. Toate probele de ape uzate sunt analizate în laboratorul Regiei, situat în cadrul staţiei de tratare a apelor uzate Cluj. ● Rezultatele analizelor de apa potabilă şi apa uzata efectuate de Regie sunt disponibile pentru alte autorităţi locale. Rezultatele Regiei sunt verificate prin programe proprii ale agenţiilor privind prelevarea probelor şi analizarea acestora. Departamentul de asigurare a calităţii din cadrul Regiei este responsabil pentru reglementarea propriilor activităţi de operare, fiind stabilit special în acest sens "Biroul pentru monitorizarea calităţii apei".
- COSTURI SI ASISTENTA (Euro) A. Detalierea costurilor pe tipuri de cheltuieli
- IMPLICAREA INSTITUŢIILOR FINANCIARE INTERNAŢIONALE Banca Europeană de Investiţii a agreat în principiu sa finanteze investiţia care face obiectul măsurii printr-un Acord cu autorităţile române privind conditionalitatile pentru împrumutul solicitat. O misiune de evaluare din partea BEI a avut loc deja la Cluj în luna ianuarie
- Ministerul Finanţelor Publice, ca posibil împrumutat de la BEI, confirma ca acest împrumut va fi disponibil pentru municipalitate în vederea finanţării investiţiei de la Cluj în domeniul apei şi apelor uzate. Se aşteaptă o decizie formala din partea Consiliului de Conducere al Băncii până în luna aprilie
- CONDIŢII SPECIFICE REFERITOARE LA PROIECT Vezi Art. 8 din Memorandumul de finanţare.
- PLANUL DE ACHIZIŢII Înaintea plăţii celei de 2-a transe din avans, Beneficiarul va înainta un plan de achiziţii bazat pe modelul din Anexa I.a, şi care trebuie să fie aprobat de Comisie. Procesul de licitaţie va fi conform cu regulile de la Titlul IX al Regulamentului Financiar; participarea la licitaţie va fi deschisă tuturor entităţilor legale din UE şi statele beneficiare. Anexa 1.a PLAN DE ACHIZIŢII PROVIZORIU Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene şi/sau pe Internet. (Pentru contracte care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru grant ISPA, rata de rambursare se calculează aplicând procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţă pentru Măsura) Anexa 2 PLAN FINANCIAR (bazat pe angajările din bugetul UE) Titlul Măsurii: "Reabilitarea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apa potabilă şi cea de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România" 2000/RO/16/P/PE/008 Euro +------------+----------+-----------+--------------------------------------------+ +----------------+ | | | | Costuri eligibile | | | | | | +----------------+----------------+----------+ | | | Anul | Cost | Costuri | | |Autoritati| | Împrumutul BEI | | | Total |neeligibile| Total | ISPA |nationale | | | | | | | | +----------+ | | | | | | | |Autoritati| | | | | | | | | locale | | | +------------+----------+-----------+----------+-----+----------+-----+----------+ +----------+-----+ | | 1 = 2+3 | 2 | 3 = 5+7 | 4 | 5 | 6 | 7 | | 8 | 9 | | | | | | (%) | | (%) | | | | (%) | | | | | |= 3/1| |= 5/3| | | |= 8/1| +------------+----------+-----------+----------+-----+----------+-----+----------+ +----------+-----+ | 2000 | - | - | - | - | - | - | - | | - | - | | 2001 |32.729.060| - |32.729.060| 100 |24.546.795| 75 | 8.182.265| |8.182.265 | 25 | | 2002 | 9.351.160| - | 9.351.160| 100 | 7.013.370| 75 | 2.337.790| |2.337.790 | 25 | | 2003 | - | - | - | - | - | - | - | | - | - | | 2004 | - | - | - | - | - | - | - | | - | - | | 2005 | - | - | - | - | - | - | - | | - | - | | 2006 | 4.675.580| - | 4.675.580| 100 | 3.506.685| 75 | 1.168.895| |1.168.895 | 25 | |Nedeterminat|14.423.013| 14.423.013| - | - | - | - | - | | - | - | +------------+----------+-----------+----------+-----+----------+-----+----------+ +----------+-----+ |TOTAL |61.178.813| 14.423.013|46.755.800| 76 |35.066.850| 75 |11.688.950| |11.688.950| 19 | +------------+----------+-----------+----------+-----+----------+-----+----------+ +----------+-----+ Anexa 3.1 PREVEDERI FINANCIARE PENTRU IMPLEMENTAREA ISPA Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă
- b)sunt acelea care privesc: ... (
- a)infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; (
- b)investiţii productive în sectorul de mediu. Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului poluatorul plăteşte.
- a)o descriere a lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a grantului; (
- b)certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a grantului; (
- c)o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la: - data efectivă de implementare a măsurii; - o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare; - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special cele privind costurile de operare şi veniturile aşteptate; - confirmarea previziunilor socio-economice, în special costurile şi beneficiile aşteptate; - o indicare a acţiunilor luate pentru a asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte"; - data la care măsura asistată devine operaţională. (
- d)informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. Secţiunea VI Amendamente la Memorandumul de finanţare
- a)amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substantiala în planul financiar sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un Memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor. (
- b)în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau va transmite acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de Management ISPA va fi informat despre aceste amendamente. (
- c)orice schimbare în cheltuiala anuală, mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului financiar şi a programului de cheltuieli. Secţiunea VII Controlul Financiar
- a)sa stabilească de la 1 ianuarie 2000 dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigura: - implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată sub acest Memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; - separarea funcţiilor de management şi control; - ca declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare; (
- b)sa verifice regulat ca măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; (
- c)sa prevină neregulile şi sa ia măsuri împotriva acestora; (
- d)sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei.
- a)Pentru fiecare măsura, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei Rapoarte de Progres în ultimele 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. ... (
- b)Pentru intalnirile Comitetelor de Monitorizare, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să între în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea intalnirii programate.
- a)Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil Tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA; ... Prin urmare se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie. (
- b)În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la IFI şi după o examinare făcuta din timp de Comitetul de Management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe tari sa participe la licitaţia pentru contracte.
- a)Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cat mai mare posibila. Pentru aceasta şi când este cerută de valoarea contractelor, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitatiei de participare la licitaţie, în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în Monitorul Oficial din ţările beneficiare. ... (
- b)Se vor elimina de asemenea orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din Ţările Membre sau din ţările beneficiare. (
- c)În plus, informaţia trebuie lansata pe Internet într-o forma transparenta.
- a)un "proiect" reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat. (
- b)o "etapa independenta tehnic şi financiar" reprezintă o etapa care poate fi identificata ca operaţională în întregul său. O etapa poate acoperi de asemenea studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect. (
- c)pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: - trebuie să fie localizate în acelaşi curs de apa sau arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport; - trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apa sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate; - trebuie supervizate de un organism responsabil pentru coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite. 2. "Organismul responsabil cu implementarea" (
- a)pentru proiectele finanţate prin ISPA "organismul responsabil cu implementarea" este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în Anexa I, punctul 3, a Memorandumului de finanţare. Ca o consecinţa, orice schimbare a "organismului responsabil cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un Memorandum de finanţare. (
- b)În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. (
- c)Totuşi, acest organism poate delega implementarea altui organism care poate de asemenea să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegarilor propuse şi trebuie să primească o copie a documentelor relevante. 3. Conceptul de "administraţie publică" Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernamant - Organisme de guvernamant centrale (nivel naţional); - Organisme de guvernamant regionale; - Organisme de guvernamant locale. În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului ca sunt privite ca echivalentul unor organisme publice. 4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect (
- a)implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi la măsurile de publicitate pentru un proiect asistat; (
- b)Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape mai sus menţionate; (
- c)perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regula generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până la momentul de timp la care proiectul devine complet operaţional şi la care obiectul fizic descris în Memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. 5. Evidenta documentelor şi transparenta Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente documentare corespunzătoare. În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţara beneficiara trebuie să se asigure ca orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţa contabilă separată privitoare la proiectul descris în Memorandumul de finanţare. 6. Cheltuieli Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi efectiv făcute de către organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezintă orice document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 al acestei Secţiuni pentru a demonstra ca intrările contabile oferă o imagine adevărata şi corecta a tranzacţiilor reale implicate, în concordanta cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Secţiunea III Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regula generală cheltuielile legate de: - studiile de fezabilitate; - planificare şi proiectare, inclusiv studiul de impact asupra mediului; - pregătirea terenului; - construcţii; - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; - testare şi instruire; - managementul proiectului; - măsuri compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; - alte tipuri de cheltuieli specificate în Memorandumul de finanţare; - măsuri luate ca urmare a prevederilor Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea. sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos. Secţiunea IV Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor (
- a)Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regula generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi aprobate în mod special printr-un Memorandumul de finanţare; (
- b)În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercita funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemul de alocare a timpului). 2. Implicarea administraţiei publice În acele cazuri în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la punctul 1 (
- a)al acestei Secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanta cu următoarele criterii: - funcţionarul a renunţat temporar la statutul sau de funcţionar în administraţia publică: - cheltuielile trebuie să aibă la baza un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; - în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programarilor în timp); - cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere; - contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limita stabilită pentru finalizarea proiectului; - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate în Secţiunea VIII, punctul 1; - dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii. Secţiunea V Pregătirea terenului şi construcţiile
- a)În acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativa echivalenta. ... În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate în Secţiunea IV, punctul 2.
- b)Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în Secţiunea X, punctul 1 şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii: ... - costuri privind munca (salarii brute şi nete); - cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor; - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului; - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanta cu standardele contabile general recunoscute; - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (
- a)de mai sus este inclusă în administraţia publică.
- c)Ca regula generală costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. ... Secţiunea VI Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului
- a)Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la Secţiunea II
- a)În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile. (
- b)Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţa şi dacă sunt specificate în Memorandumul de finanţare. 4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică (
- a)Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. (
- b)Fără a prejudicia Secţiunea VIII
- a)Fără a prejudicia punctul 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative; ...
- b)Ca regula generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: ... - servicii de traducere; - închirierea de sali de conferinţa şi aranjamentele auxiliare; - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare; - procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente; - taxe pentru participarea experţilor; - cheltuieli pentru călătorii.
- c)Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile. ... 3. Intalniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la punctul 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei. Secţiunea IX Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt ca regula generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate în Secţiunea IV
- a)Orice tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile; ...
- b)Ca excepţie la punctul (
- a)mai sus menţionat, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioada, definită în Memorandumul de finanţare. ...
- c)Principiile definite la punctele
- a)şi
- b)menţionate mai sus sunt valabile de asemenea pentru o componenta individuală completa a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. ... 5. Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. Secţiunea X Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate cu următoarele situaţii:
- a)Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare face obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care Memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie. ... În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI fie de la alta instituţie finanţatoare şi grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu alta instituţie finanţatoare, pentru fiecare proiect în parte. Ca regula generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt obligatoriu necesare următoarele condiţii: - Lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în Memorandumul de finanţare; - BEI sau alta instituţie finanţatoare certifica respectarea prevederile Articolelor 108
- b)După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care aplicatia ajunge la Comisie (serviciul ISPA) cu condiţia ca aplicatia sa poată fi considerată completa. ... Plăţile făcute înainte de data specificată la punctele
- a)şi
- b)de mai sus sunt neeligibile. ___________ *3) Vezi Articolul 12.
- a)Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala sau mai mare de 5 milioane Euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substantiala a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind "substanţiale". ... Regulile stabilite la paragraful 1, se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.
- b)Pentru orice alta modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). ...
- c)Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de Monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcuta în minuta intalnirii. ... 3. Timpul limita final privind eligibilitatea
- a)Data finala a eligibilităţii este specificată, ca regula generală, în Articolul 4, paragraful 3 al Memorandumului de finanţare. ...
- b)Data finala depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea. ...
- c)Data finala a eligibilităţii este prevăzută în Memorandumul de finanţare respectiv. După ce această dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de şase luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plată finala împreună cu raportul final şi o notificare, asa cum este prevăzut în Secţiunea III
- MODIFICĂRI ALE INDICATORILOR FIZICI │ ├──────────────────────┬─────────────────────┬────────────────┬────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ ├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ └──────────────────────┴─────────────────────┴────────────────┴────────────────┘ Propunerea de modificare: Data inaintarii solicitării de modificare: Semnătura CNI: Anexa 3.4 ACORD PRIVIND CERINŢELE MINIME PENTRU CONTROLUL FINANCIAR APLICABIL MĂSURILOR ASISTATE PRIN ISPA Secţiunea 1 Acordul privind Cerinţele Minime pentru Controlul Financiar Aplicabil Măsurilor Asistate prin ISPA (denumit de aici incolo CMCF) se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului Memorandum de finanţare şi sunt implementate de către administraţia tarii beneficiare. Secţiunea 2
- Sistemele de control şi management ale tarii beneficiare trebuie: a. Sa asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanta cu obiectivele managementului financiar adecvat; b. Sa furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finala, bazată pe cheltuielile efectuate; c. Sa furnizeze un sistem de audit corespunzător; d. Sa specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării; e. Sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot aparea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; f. Sa stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar.
- Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în Apendicele A. Secţiunea 3
- Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale Măsurilor şi proiectelor (denumite de în continuare controale), efectuate în particular pentru: a. a verifica eficienta sistemelor de management şi control în vigoare; b. a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.
- Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egala a controalelor pe parcursul perioadei în cauza.
- La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere: a. Controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; b. factorii de risc identificati de controalele naţionale sau ale Comunităţii; c. concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. Secţiunea 4 Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor: a. aplicării practice şi eficacitatii sistemelor de management şi control; b. corespondenta între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; c. existenta unui sistem de audit adecvat; d. naturii şi calendarului cheltuielilor relevante (angajamente şi plati) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate; e. utilizarea proiectului este în concordanta cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; f. contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în Memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; g. a fost făcuta disponibilă cofinanţarea naţionala corespunzătoare; h. Măsurile cofinanţate au fost implementate în concordanta cu prevederile Memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. Secţiunea 5 Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie de asemenea sa identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective şi preventive necesare. Secţiunea 6 Fiecare ţara beneficiara şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiza a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. Secţiunea 7
- Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.
- Dacă o neregula evidenta nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauza, ţara beneficiara trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute Anexei III.
- Pentru paragrafele 1 şi 2, "soluţionat corespunzător" înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în fata persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiara. Dacă o anumită neregula are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea pasilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a preveni repetarea lor.
- Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar. Secţiunea 8
- Ţara beneficiara va prezenta Comisiei o declaraţie elaborata de către o persoană sau organizaţie independenta de serviciul de implementare, al carei model indicativ este descris în Apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la Măsura sprijinita. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale şi legalităţii şi regularitatii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.
- În cazul în care exista puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecventa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar. În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificarii şi rectificarii neregulilor într-o perioadă specificată de timp. Secţiunea 9 Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oara până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele Secţiunii 2 şi incluzând orice completări sau actualizari necesare ale descrierii sistemelor de management şi control cerute în Secţiunea IX a Anexei III.
- Secţiunea 10 Comisia şi ţara beneficiara trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura ca obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţara beneficiara. Secţiunea 11
- Persoanele şi organizaţiile responsabile pentru implementarea operaţiunilor cofinanţate de către Comunitate trebuie să se asigure ca toate documentele şi evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.
- Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidentelor contabile menţionate în paragraful
- Secţiunea 12 Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanta cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi Comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul tarii beneficiare sau în cadrul instituţiilor Comunitare, trebuie să între în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective. Secţiunea 13 Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor. Secţiunea 14 Prevederile acestui acord nu împiedica ţările beneficiare să aplice procedurile naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici. Apendicele A DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINŢELOR REFERITOARE LA INFORMAŢIILE NECESARE PENTRU UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZĂTOR Un sistem de audit corespunzător, descris în Secţiunea 2
- Evidentele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu facturi).
- În cazul cheltuielilor ce au doar parţial legătura cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, exista justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de către Comunitate şi celelalte operaţii. Justificări similare exista de asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau în raport cu celelalte costuri.
- Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, Rapoartele de Progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie şi contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.
- La raportarea plăţilor către o autoritate intermediara, informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt adunate într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care arata pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuiala individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare.
- Autorităţile intermediare vor tine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în Secţiunea III
- a)(
- b)(c), etc. (Se vor indica limitarile la examinarea de control, de exemplu probleme sistemice, slabiciuni de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora). 4. Examinarea de control, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvaluit o frecventa joasa/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulilor au fost rezolvate satisfăcător de către autorităţile de management şi nu par sa afecteze suma ajutorului plătibil de către Comunitate, cu următoarele excepţii: (
- a)(
- b)(c), etc. (Se indica erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi întinderea problemelor şi mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie afectate de acestea). CONCLUZII Fie, dacă nu au existat limitări la examinarea de control, frecventa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate satisfăcător: 5. (
- a)În lumina examinării de control şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este opinia mea personală ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie valida. Fie, dacă exista unele limitări ale examinării de control dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă exista probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător: 5. (
- b)Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul 3 şi (sau) erorile/neregulile care par a nu fi fost rezolvate satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul 4, este opinia mea personală, bazată pe examinarea de control şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie valida. Fie, dacă exista limitări majore ale examinării de control sau frecventa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate satisfăcător: 5. (
- c)Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul 3 şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor arătate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi a solicitării făcuta Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii. Anexa 3.5 ÎNŢELEGERE CU PRIVIRE LA NEREGULI, RECUPERAREA SUMELOR PRIMITE GREŞIT PRIN ISPA SI VERIFICĂRILE PE LOC Secţiunea 1 Aceasta înţelegere nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiara a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară între ţările beneficiare sau între Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. Secţiunea 2
- a)Informarea referitoare la proiect ... Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a constientiza publicul general de asistenţă acordată de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată forma şi să se asigure ca asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regionala şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. Măsurile prompte vor include: - plăci de avizare ridicate la locul lucrărilor; - plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general ambele fiind instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.
- b)Informaţii generale referitoare la ISPA ... În plus fata de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu Coordonatorul Naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţă ISPA alocata tarii lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Aceasta informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcuta disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părţi interesate, asa cum sunt definite în paragraful 1. 5. Activitatea Comitetelor de Monitorizare Comitetele de Monitorizare trebuie să se asigure ca exista informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop, fiecare Comitet de Monitorizare trebuie să informeze media, cat de des considera necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei. Pregatirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi intalniri la nivel înalt sau inaugurari. Reprezentanţii Comisiei în Comitetele de Monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc plăcile de avizare şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos). Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate Preşedintelui de către organismul responsabil. Copii ale unor asemenea materiale vor fi transmise Comisiei. Preşedintele Comitetelor trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile necesare a se avea în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia. 6. Prevederi finale Organismul responsabil poate, în orice moment, sa desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le considera necesare. Acesta trebuie să consulte Comisia şi sa o informeze despre initiativele pe care le are în asa fel încât Comisia sa poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin Delegaţia sa la locul de desfăşurare, va asigura asistenţă sub forma unui manual care va fi întocmit în limba naţionala. Acesta va conţine îndrumări detaliate în forma electronică (CD-ROM) şi va fi disponibil, la cererea contractanţilor, la organismul responsabil sau la Coordonatorul Naţional ISPA. Măsuri speciale privind plăcile de avizare şi pe cele comemorative Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura ca sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate: 1. Plăcile de avizare Plăcile de avizare vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele asistate prin ISPA. Asemenea plăci de avizare trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene. Plăcile de avizare trebuie să aibă o dimensiune potrivita cu scala operaţiunilor desfăşurate. Selecţia placii de avizare rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii: - trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa totală a placii de avizare; - trebuie să poarte emblema standard a Comunităţii Europene şi sa cuprindă textul următor, asa cum este prezentat în tabelul ataşat. Atunci când organismul responsabil nu ridica propria sa placa de avizare care să anunţe implicarea acestuia în finanţarea proiectului, asistenţă acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe o placa de avizare specială. În asemenea cazuri, prevederile sus-menţionate referitoare la partea Comisiei Europene se aplică prin analogie. Plăcile de avizare trebuie inlaturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizarii lucrărilor şi înlocuită de o placa comemorativa, în conformitate cu prevederile de la punctul 2. 2. Plăcile comemorative Plăci comemorative permanente trebuie plasate pe teren, şi trebuie să fie accesibile publicului general. În afară emblemei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie să menţioneze contribuţia Comunităţii Europene la proiect. Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut: "Acest proiect a fost cofinantat cu % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în ...... (se menţionează anul), costul total al proiectului a fost de .......... (moneda naţionala), şi contribuţia totală a Comunităţii Europene a fost de ........ (moneda naţionala)." = EXEMPLU = ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Titlul proiectului │ │ Localizarea │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ ┌───────────────────┐ │ │ │ Emblema Europeană │ Finanţat de: │ │ └───────────────────┘ Uniunea Europeană (grant) .... Euro .... │ │ (moneda │ │ naţionala)│ │ │ │ IFI (împrumut) .... Euro .... │ │ (moneda │ │ naţionala)│ │ │ │A