Strategia din 3 septembrie 2008
Despre ce este acest act?
Această strategie sectorială pe termen mediu detaliază procesul de descentralizare în cadrul Ministerului Transporturilor, explicând rolul ministerului și modul în care acesta își îndeplinește atribuțiile prin unitățile subordonate. Documentul prezintă evoluția restructurării și externalizării competențelor ministerului în perioada 1990-2007.
Pentru cine: Ministerul Transporturilor și cele 54 de unități aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa (regii, companii/societăți naționale, societăți comerciale, filiale și instituții publice); Cetățenii și mediul de afaceri, prin impactul activității unităților de transport asupra evoluției socioeconomice a țării și a serviciilor publice.
Date esențiale
- Țara
- România
- Domeniul de drept
- Dreptul transporturilor
- Sursa
- MultiLegalPile/
- Text preluat la
- Explicație actualizată la
Ce reglementează acest act?
- Rolul și mandatul Ministerului Transporturilor ca autoritate de stat în domeniul transporturilor.
- Modul de organizare internă a Ministerului Transporturilor și a unităților subordonate.
- Procesul de restructurare, descentralizare și externalizare a competențelor Ministerului Transporturilor.
- Finanțarea proiectelor din domeniul transporturilor, inclusiv prin fonduri europene.
Pe cine privește acest act?
- Ministerul Transporturilor și cele 54 de unități aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa (regii, companii/societăți naționale, societăți comerciale, filiale și instituții publice).
- Cetățenii și mediul de afaceri, prin impactul activității unităților de transport asupra evoluției socioeconomice a țării și a serviciilor publice.
Care sunt punctele cheie?
- Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat în domeniul transporturilor și ordonator principal de credite bugetare, având rolul de autoritate de management pentru Programul operațional sectorial de transport 2007-2013 (POST).
- Ministerul are în subordine, coordonare și sub autoritate un număr de 54 de unități prin care își realizează atribuțiile.
- Procesul de restructurare a inclus redefinirea atribuțiilor ministerului, externalizarea unor activități și transferarea unor competențe către autoritățile locale (descentralizare).
- Bugetul Programului operațional sectorial de transport 2007-2013 (POST) este de aproximativ 5,7 miliarde euro.
Dreptul transporturilor
Textul legii
Textul legii
STRATEGIA din 3 septembrie 2008 sectorială pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 663 din 23 septembrie 2008 1. Cadrul general 1.1. Mandatul Ministerului Transporturilor Ministerul Transporturilor (M.T.) este organul de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care îndeplineşte rolul de autoritate de stat în domeniul transporturilor şi al infrastructurii de transport.
M.T. stabileşte politica în domeniul transporturilor la nivel naţional şi elaborează strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor de transport în cadrul politicii generale a Guvernului.
M.T. este instituţia publică în domeniul transporturilor care poate elabora acte normative şi documente de politici publice în acest domeniu şi care în acelaşi timp ia măsuri pentru a asigura implementarea acestor politici prin unităţile care i se subordonează.
M.T. este ordonator principal de credite bugetare şi are rolul de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial de transport 2007-2013 (POST).
M.T. are în subordine, în coordonare şi, respectiv, sub autoritate un număr de 54 de unităţi (anexa nr. 1) prin care îşi realizează atribuţiile ce îi revin în calitate de autoritate de stat.
Unităţile îşi desfăşoară activitatea în teritoriu şi sunt organizate sub formă de regii, companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale, filiale ale unor societăţi comerciale şi instituţii publice. De asemenea, în structura organizatorică a unor unităţi sunt cuprinse: sucursale - societăţi de cale ferată; agenţii ale Autorităţii Rutiere Române; reprezentanţe ale Registrului Auto Român, care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu (de regulă la nivel de judeţ şi municipiul Bucureşti), cu coordonare unică (M.T. prin unităţile respective). Între aceste unităţi şi instituţiile publice locale sunt relaţii de colaborare (nu de subordonare).
Unităţile M.T. prestează nemijlocit servicii publice sau concură la prestarea unor servicii publice, activitatea lor având un impact major în evoluţia socioeconomică a ţării, asigurarea legăturilor între toate localităţile ţării şi a cerinţelor de racordare treptată în spaţiul european.
1.2. Organizarea internă M.T. este organizat şi funcţionează potrivit Hotărârii Guvernului nr. 367/2007, cu modificările ulterioare.
Structura organizatorică şi concepţia privind rolul, funcţiile şi atribuţiile M.T. ca organ de specialitate şi autoritate de stat la nivel naţional au evoluat permanent în concordanţă cu dezvoltarea socioeconomică a ţării şi cu cerinţele procesului de integrare europeană şi euroatlantică. În acest sens s-a desfăşurat un proces continuu de restructurare a metodelor, procedurilor şi regulilor funcţionale interne în vederea creşterii operabilităţii şi eficienţei actului administrativ, pentru şi în folosul cetăţeanului.
În cadrul procesului de restructurare s-a avut în vedere o redefinire a atribuţiilor ministerului în raport cu cele ale unităţilor din subordine, din coordonare şi de sub autoritate, inclusiv prin externalizarea unor activităţi şi organizarea acestora în cadrul unor structuri administrative distincte în subordinea sau în coordonarea ministerului, cu reprezentare naţională şi în judeţe (delegare de competenţe - deconcentrare), sau/şi transferarea acestora la autorităţile locale (descentralizare).
Au fost definite principii şi politici noi de organizare atât la nivelul ministerului, cât şi al unităţilor care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa, prin care s-au urmărit atât întărirea capacităţii administrative şi instituţionale, cât şi flexibilizarea structurilor organizatorice interne pentru eficientizarea activităţii şi implementarea legislaţiei europene.
Procedurile de lucru, circuitul deciziei şi al comunicării, atribuţiile şi responsabilităţile structurilor administrative din compunerea M.T. au fost perfecţionate şi a fost implementat un sistem de transparenţă instituţională prin introducerea sistemului informatizat în toate domeniile şi mai ales în mediul de afaceri.
Având în vedere caracterul tehnic al M.T. şi diversitatea domeniilor specifice de activitate (transport rutier, feroviar, naval, aerian,) salariaţii din minister şi din unităţile sale sunt specializaţi atât în domeniul specific, cât şi în cel general (ingineri de geniu, economişti, informaticieni etc.).
Conform art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, M.T. a fost desemnat ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial "Transport", având responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate acestui program.
În acest sens, M.T. şi-a constituit structurile necesare pentru managementul instrumentelor de preaderare şi al instrumentelor structurale.
Prin măsurile cuprinse în programele de restructurare aflate în proces de implementare, M.T. se încadrează şi în prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2003 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea părţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi a Memorandumului tehnic de înţelegere suplimentar convenite la Bucureşti şi Washington prin Scrisoarea părţii române din 9 aprilie 2003 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 25 aprilie 2003, aprobată prin Legea nr. 370/2003.
M.T. a făcut progrese notabile în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor de integrare în structurile europene şi dinamizarea procesului de integrare, în planul armonizării legislative şi instituţionale şi a aplicării acquis-ului comunitar.
Au fost definite secţiunile de infrastructură de transport aparţinând actualei Reţele transeuropene, s-a evaluat efortul financiar şi au fost demarate procedurile pentru asigurarea finanţării, elaborarea documentaţiei tehnice, contractarea lucrărilor şi începerea execuţiei acestora.
Activitatea unităţilor aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea M.T. s-a desfăşurat în contextul unor programe şi proiecte concrete şi viabile de dezvoltare cuprinse în strategiile sectoriale de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung. Finanţarea proiectelor este asigurată din surse proprii, de la bugetul de stat, din finanţări internaţionale rambursabile (prin Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Uniunea Europeană, credite comerciale) şi nerambursabile (PHARE, ISPA, fonduri structurale). O serie de proiecte urmează a se realiza şi prin atragerea de investitori străini şi autohtoni din sectorul privat în participarea la proiecte de parteneriat public-privat.
În luna iulie 2007 a fost aprobat de către oficialii de la Bruxelles Programul operaţional sectorial de transport 2007-2013 (POST) al cărui buget pentru perioada vizată este de aproximativ 5,7 miliarde euro.
Reorganizarea şi restructurarea Ministerului Transporturilor şi a unităţilor din subordine, din coordonare şi de sub autoritate şi descentralizarea unor competenţe/atribuţii ale acestora au urmărit ca, prin măsuri şi acţiuni cu caracter organizatoric, tehnic şi economic să se creeze cadrul adecvat pentru o creştere economică durabilă şi asigurarea condiţiilor pentru un serviciu operativ de calitate la dispoziţia solicitanţilor/cetăţenilor.
Accentul a fost pus pe realizarea unei reforme structurale orientate cu prioritate spre modernizarea sistemului de transport, coroborat cu gradul de preluare în legislaţia românească a reglementărilor aplicabile în Uniunea Europeană şi pregătirea domeniilor pentru integrarea în structurile Uniunii Europene.
Reforma structurală s-a materializat în principal în: ● restructurarea/reorganizarea instituţională a ministerului; ● descentralizarea unor competenţe de la M.T. la autorităţile administraţiei publice locale şi către sectorul privat.
2.1. Restructurarea/reorganizarea instituţională În perioada 1990-2000, activitatea generală privind reorganizarea şi restructurarea instituţiilor şi unităţilor din cadrul M.T. s-a desfăşurat în contextul implementării noilor reglementări armonizate gradual cu legislaţia Uniunii Europene. Procesul de restructurare şi descentralizare s-a realizat treptat, urmărindu-se atât crearea unor condiţii optime de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor publice şi societăţilor comerciale nou-create, cât şi asigurarea de către acestea a unor activităţi şi servicii corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă, coroborat cu crearea cadrului legislativ şi organizatoric pentru declanşarea procesului de privatizare.
Începând cu anul 1997, în contextul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 207/1997, cu modificările ulterioare, s-au pus bazele cadrului legislativ pentru accelerarea reformei instituţionale şi a fost demarat procesul general de restructurare. Unsprezece regii autonome de interes naţional din domeniul feroviar, naval (maritim şi fluvial) şi aerian au fost reorganizate şi restructurate. În urma reorganizării s-au înfiinţat 7 companii naţionale, 5 societăţi naţionale (cu caracter strategic) şi două societăţi comerciale având iniţial ca acţionar unic statul, reprezentat prin M.T.
Prin delegarea de competenţe şi externalizarea unor structuri organizatorice din aparatul central al M.T. s-au înfiinţat 3 instituţii publice extrabugetare în domeniul autorităţii tehnice, supravegherii şi controlului, respectiv: Autoritatea Feroviară Română - AFER, prin comasarea Registrului Feroviar Român - REFER cu Inspectoratul Feroviar din M.T., Autoritatea Rutieră Română-ARR şi Inspectoratul Navigaţiei Civile - INC, actualmente Autoritatea Navală Română.
În anul 2007 s-a înfiinţat în cadrul M.T. Direcţia generală investigaţii accidente în transporturi, prin includerea Inspectoratului Aviaţiei Civile şi a structurilor similare din celelalte moduri de transport.
2.1.1. Restructurarea unităţilor din domeniul transporturilor Pe sectoare, situaţia restructurărilor efectuate la unităţile de sub autoritatea M.T. se prezintă astfel:
În domeniul feroviar Cea mai importantă regie din ramura transporturilor, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române (SNCFR), a fost restructurată şi reorganizată în anul 1998, pornind de la prevederile directivelor Uniunii Europene adaptate condiţiilor concrete din România, înfiinţându-se o companie naţională pentru gestionarea infrastructurii şi a patrimoniului auxiliar feroviar, două societăţi naţionale - operatori pentru transportul feroviar public de mărfuri şi transportul feroviar public de călători, două societăţi comerciale - pentru administrarea excedentului de active rezultat din divizarea SNCFR şi pentru servicii financiar-contabile, gestionarea creditelor externe, asigurarea serviciilor juridice şi 8 societăţi regionale de transport public de călători.
Totodată, prin externalizarea unor activităţi din cadrul societăţilor de transport feroviar - marfă şi călători - s-au înfiinţat 10 filiale.
În domeniul rutier În sectorul drumurilor procesul de restructurare a Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România" a început în anul 1997, prin externalizarea activităţilor de întreţinere periodică şi de producţie industrială şi înfiinţarea a 8 societăţi comerciale (anexa nr. 2).
În sectorul rutier, în vederea organizării şi supravegherii modului de realizare a transportului, s-a înfiinţat Autoritatea Rutieră Română - ARR, prin unificarea Inspectoratului Rutier Român cu Oficiul Central Rutier, autoritate cu reprezentativitate şi structuri în toate judeţele. Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 768/1991 privind înfiinţarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Registrul Auto Român", republicată, cu modificările ulterioare, a fost înfiinţată Regia Autonomă "Registrul Auto Român".
În domeniul naval În sectorul canale navigabile, în procesul de restructurare a Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa au fost externalizate activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii mijloace de transport, revizii şi reparaţii echipamente şi instalaţii ecluze şi întreţinere şi reparaţii hidrotehnice şi s-au înfiinţat 3 societăţi comerciale (anexa nr. 2).
În sectorul fluvial, prin restructurarea Regiei Autonome "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi" (AFDJ), au fost externalizate activităţile de remorcaj, salvare, dragaj pe sectorul românesc al Dunării, de întreţinere şi reparaţii construcţii hidrotehnice şi s-au înfiinţat 4 societăţi comerciale (anexa nr. 2).
În sectorul maritim Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a externalizat o serie de activităţi conexe (pază, construcţii, service auto), care au fost preluate de firme specializate.
În domeniul zonelor libere au fost înfiinţate 5 regii autonome cu statutul de zone libere, respectiv: Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Sulina", Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Brăila", Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Giurgiu", Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Constanţa" şi Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Curtici".
În domeniul aerian 13 aeroporturi au fost organizate ca aeroporturi de interes local, respectiv: Arad, Bacău, Baia Mare, Caransebeş (în prezent închis traficului aerian), Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, Tulcea. Celelalte 4 aeroporturi au fost transformate în societăţi şi companii naţionale, respectiv: Henri Coandă - Bucureşti, Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu, Timişoara - Traian Vuia şi Mihail Kogălniceanu - Constanţa.
2.1.2. Externalizarea unor activităţi cu caracter comercial din cadrul unităţilor din domeniul transporturilor În perioada 2001-2006/2007 au continuat acţiunile privind externalizarea unor activităţi din cadrul companiilor/societăţilor naţionale şi organizarea lor în societăţi comerciale în vederea privatizării, concomitent cu reorganizarea unor instituţii publice şi societăţi comerciale şi transferarea unor activităţi la autorităţile locale.
În domeniul feroviar Prin reorganizarea şi externalizarea unor activităţi din cadrul celor 3 companii/societăţi comerciale s-au înfiinţat 38 de societăţi comerciale (anexa nr. 2):
Din cadrul Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti - "Metrorex" - S.A. a fost externalizată activitatea din domeniul revizii, reparaţii rame de metrou şi instalaţii şi s-a înfiinţat Societatea Comercială de Revizii, Reparaţii Rame de Metrou şi Instalaţii "RRRMI" - S.A.
Totodată, în cadrul procesului de restructurare a sectorului feroviar s-a declanşat şi acţiunea de închiriere de secţii de circulaţie ale infrastructurii feroviare neinteroperabile. Din totalul de 3.324 km de linii neinteroperabile au fost închiriate până în prezent către operatorii privaţi secţii în lungime de 851 km.
În domeniul rutier În cadrul Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", activităţile din domeniul lucrărilor de construcţii de clădiri şi de geniu, întreţinere curentă şi periodică a drumurilor au fost externalizate şi s-au înfiinţat 7 societăţi comerciale - anexa nr. 2 (în anul 2003, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare, Regia Autonomă "Administraţia Naţională a Drumurilor din România" s-a reorganizat, înfiinţându-se Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. CNADNR).
În domeniul naval S-a înfiinţat Autoritatea Navală Română - ANR, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile cu Registrul Naval Român, instituţie publică extrabugetară, cu atribuţii în domeniul siguranţei navigaţiei, al certificării tehnice a navelor şi a companiilor de navigaţie, precum şi al pregătirii şi atestării personalului navigant.
S-a înfiinţat Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale "CERONAV", prin fuziunea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Marina Civilă şi Calificare Personal pentru Exploatare Portuară Constanţa cu Centrul de Perfecţionare a Personalului din Navigaţia Fluvială Galaţi, instituţie publică ce asigură pregătirea şi perfecţionarea personalului care deserveşte activităţi de transport naval (Ordonanţa Guvernului nr. 33/2003 privind înfiinţarea Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, aprobată cu modificări prin Legea nr. 502/2003).
S-a înfiinţat Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare - ARSVOM, prin reorganizarea Grupului de Intervenţii şi Salvare Navală Constanţa (Ordonanţa Guvernului nr. 33/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare - ARSVOM, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2004).
În domeniul sanitar privind siguranţa circulaţiei Reţeaua sanitară (direcţiile regionale de sănătate publică în transporturi şi spitale regionale), cu un rol important în examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, a fost supusă unui proces de organizare şi adaptare la reglementările legale în vigoare, inclusiv în contextul înfiinţării Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
În domeniul zonelor libere S-a reorganizat Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi a Zonei Libere Basarabi" şi s-a inclus în structura organizatorică a Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa (Legea nr. 342/2004 privind trecerea Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi a Zonei Libere Basarabi" la Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa).
2.2. Descentralizarea administrativă şi transferarea unor competenţe la autorităţile administraţiei publice locale şi către sectorul privat*1) ___________ *1) Conform prevederilor art. 2 lit. l) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, descentralizarea reprezintă transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiilor publice centrale la nivelul administraţiilor publice locale sau către sectorul privat.
Procesul de transferare a unor competenţe de la M.T. la autorităţile administraţiei publice locale şi către sectorul privat s-a realizat treptat, coroborat cu modificările produse în cadrul legislativ şi instituţional.
Sintetic, principalele acţiuni s-au materializat în: ● transferul unor competenţe de la nivelul M.T. către autorităţi ale administraţiei publice locale;
În domeniul aerian
Prin Hotărârea Guvernului nr. 398/1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea consiliilor judeţene, cu modificările ulterioare, 13 regii autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes naţional, au fost trecute de sub autoritatea M.T. sub autoritatea consiliilor judeţene, ca regii autonome cu specific deosebit, de interes local, după cum urmează:
Aeroportul Caransebeş este în prezent închis traficului aerian, iar Aeroportul Arad s-a reorganizat, după trecerea sub autoritatea Consiliului Judeţean Arad, în societate comercială.
Consiliile judeţene exercită următoarele competenţe cu privire la regiile autonome cu specific deosebit, de interes local:
În domeniul naval În perioada 1997-2000, M.T. a transmis unele bunuri imobile, situate în porturile Turnu Măgurele, Zimnicea, Sulina şi Brăila, din proprietatea publică a statului în administrarea consiliilor locale, respectiv: ● prin Hotărârea Guvernului nr. 871/1999 s-a aprobat transmiterea bunurilor imobile, proprietate publică a statului, situate în porturile Turnu Măgurele şi Zimnicea, din administrarea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" -S.A. Giurgiu în administrarea Consiliului Local al Municipiului Turnu Măgurele şi, respectiv, a Consiliului Local al Oraşului Zimnicea. Aceste bunuri sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la actul normativ, transferul efectuându-se prin protocol de predarepreluare. Consiliile locale, potrivit reglementărilor amintite, asigură din bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale fondurile necesare pentru întreţinerea şi repararea bunurilor proprietate publică, în completarea veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea acestora. M.T. exercită dreptul de control periodic asupra modului în care sunt administrate bunurile imobile, proprietate publică a statului, transmise consiliilor locale; ● prin Hotărârea Guvernului nr. 697/1997 s-a aprobat transmiterea unor construcţii hidrotehnice, proprietate publică a statului, din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi" în administrarea Consiliului Local al Oraşului Sulina, judeţul Tulcea. Aceste bunuri sunt prevăzute în anexa nr. 1 la actul normativ, transferul efectuându-se prin protocol de predare-preluare; ● prin Hotărârea Guvernului nr. 535/2000 s-a aprobat transmiterea bunurilor aparţinând domeniului public al statului, aflate în portul Brăila, din administrarea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galaţi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Brăila" şi a Consiliului Local al Municipiului Brăila. Bunurile sunt menţionate în anexele nr. 1 şi 2 la actul normativ. Împreună cu aceste bunuri a fost transferat şi personalul Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galaţi.
În domeniul zonelor libere 4 regii autonome ce desfăşoară activităţi de zonă liberă au fost trecute de sub autoritatea M.T. sub autoritatea consiliilor locale sau judeţene, respectiv:
În domeniul rutier Prin Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, competenţele/atribuţiile în domeniul transportului de persoane prin servicii regulate au fost partajate între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de la nivelul judeţelor, comunelor, oraşelor şi municipiilor.
Autorităţile administraţiei publice locale sunt autorităţi de reglementare în domeniul transportului public local, stabilesc norme şi regulamente pentru executarea serviciilor de transport public local, precum şi tarife de călătorie, acordă autorizaţii pentru executarea transportului public local pentru operatorii de transport şi licenţe de transport pentru autovehiculele care execută transport public local.
În domeniul serviciului de transport public local, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obiective principale:
Actul normativ menţionat prevede că statul poate acorda sprijin economic pentru dezvoltarea cantitativă şi calitativă a serviciilor de transport public local organizate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente sistemului de transport public local.
Programele de transport public de persoane, pe trasee, la nivel local sau judeţean se realizează cu aprobarea consiliului local, consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), după caz.
Consiliile locale şi consiliile judeţene, respectiv CGMB, exercită următoarele competenţe partajate:
Consiliile judeţene exercită următoarea competenţă exclusivă:
În domeniul feroviar Au fost privatizate 21 de societăţi comerciale (anexa nr. 3) ce desfăşoară activităţi conexe transportului feroviar, înfiinţate prin externalizare, din cadrul Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A. şi Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A., iar alte 3 societăţi se află în diverse faze ale procesului de privatizare.
În domeniul rutier Au fost privatizate 12 societăţi comerciale (anexa nr. 3) ce desfăşoară activităţi de întreţinere şi reparaţii drumuri şi poduri înfiinţate prin externalizare din cadrul Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor", iar alte două societăţi se află în diverse faze ale procesului de privatizare.
În domeniul naval Au fost privatizate 6 societăţi comerciale (anexa nr. 3) ce desfăşoară activităţi de întreţinere şi reparaţii a mijloacelor de transport, construcţiilor şi instalaţiilor din domeniul transportului naval, înfiinţate prin externalizare, din cadrul Companiei Naţionale "Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa" - S.A. şi Regiei Autonome "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi.
Redefinirea atribuţiilor M.T. în raport cu celelalte instituţii/ministere şi cu cele ale unităţilor din subordine, din coordonare sau de sub autoritate, inclusiv prin externalizarea unor activităţi şi organizarea desfăşurării acestora în cadrul unor structuri administrative distincte pe domenii de specialitate (organisme tehnice specializate, instituţii publice, societăţi comerciale), a condus la diminuarea şi flexibilizarea structurilor organizatorice interne ale M.T., întărirea capacităţii administrative şi instituţionale a acestuia, a unităţilor din subordine, de sub autoritate sau din coordonare, creşterea responsabilităţilor şi eficientizarea activităţilor de relaţii cu publicul, pregătirea condiţiilor pentru integrare în domeniul transporturilor în structurile Uniunii Europene.
S-au redus şi în unele domenii s-au eliminat complet atribuţiile M.T. ca instituţie sub aspectul relaţiilor directe cu publicul (relaţii de tip ghişeu) pentru obţinerea de documente, avize etc., aceste atribuţii fiind preluate de structurile nou-create din teritoriu.
Prin reţeaua teritorială de organisme din subordinea M.T., înfiinţate prin restructurare/reorganizare şi descentralizare administrativă şi financiară, s-a creat atât posibilitatea preluării acquis-ului comunitar privind norme tehnice, organizatorice sau de altă natură din domeniile de competenţă ale M.T., cât şi a asigurării implementării, monitorizării şi controlului acestuia.
Funcţionarea în teritoriu a unor instituţii publice specializate pe domeniile coordonate de M.T. a creat premisele favorabile colaborării dintre specialiştii acestor instituţii şi ai autorităţilor administraţiei publice locale atât în activitatea curentă, cât şi în situaţii de urgenţă (calamităţi naturale sau alte situaţii excepţionale).
Prin restructurarea societăţilor comerciale şi externalizarea din regiile autonome şi societăţile de sub autoritatea M.T. a activităţilor cu caracter comercial (din domeniile conexe activităţii de transport) s-a creat cadrul adecvat pentru reducerea participării statului ca acţionar şi transferarea societăţilor nou-înfiinţate în sectorul privat.
Prin privatizarea a 39 de societăţi comerciale (anexa nr. 3)- conform programului M.T. de privatizare - la care statul (prin M.T.) era acţionar s-a asigurat transferul proprietăţii de stat către sectorul privat în condiţii de transparenţă, corectitudine şi eficienţă.
Transferul competenţelor exercitate de structurile cu reprezentare naţională către structurile teritoriale a condus atât la apropierea autorităţii de zona unde se generează cerinţele pentru serviciul public, cât şi la crearea oportunităţilor de utilizare a forţei de muncă locale pentru prestarea serviciilor publice respective.
Transferul competenţelor privind cele 13 aeroporturi de interes regional exercitat de M.T. către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor a permis corelarea cerinţelor de dezvoltare teritorială cu gradul de modernizare şi dezvoltare a activităţii de transport aerian, aeroporturile în cauză transformându-se gradual din aeroporturi locale în aeroporturi internaţionale. Finanţarea aeroporturilor de interes regional se asigură din bugetele administraţiei publice locale.
Descentralizarea competenţelor privind cele 4 regii autonome - zone libere şi trecerea unor bunuri aparţinând domeniului public al statului din porturile dunărene Turnu Măgurele, Zimnicea, Sulina şi Brăila la autorităţile administraţiei publice locale nu au înregistrat rezultatele aşteptate, acestea din urmă nefiind în toate cazurile pregătite din punct de vedere organizatoric şi financiar pentru administrarea şi realizarea unor asemenea activităţi.
Obiectivele strategice privind descentralizarea administrativă sunt:
4.2. Acţiuni viitoare Linia directoare pe care structurile M.T. au aplicat-o cu consecvenţă în domeniul restructurării, reorganizării şi descentralizării încă din perioada anilor 1990 a cuprins 3 direcţii strategice, respectiv:
Pentru viitor, aceste direcţii vor căpăta noi valenţe prin:
Similar practicilor aplicate în ţările Uniunii Europene, rolul M.T. se va concentra în viitoarele etape pe acţiuni menite să-i întărească funcţiile specifice, respectiv funcţia de reglementare, de strategie şi de autoritate şi să dezvolte capacitatea instituţională şi administrativă a structurilor de implementare a legislaţiei europene şi de gestionare a fondurilor comunitare nerambursabile.
Funcţia de autoritate de stat a M.T., respectiv de organism de reglementare, autorizare, licenţiere şi control, se va întări permanent, avându-se în vedere şi noile cerinţe generate de liberalizarea pieţei transporturilor.
Funcţia de administrare se va diminua gradual, coroborat cu nivelul de privatizare a societăţilor comerciale de sub autoritatea M.T. şi cu gradul de modificare a structurii acţionariatului, M.T. rămânând în continuare administrator al infrastructurilor naţionale de transport din domeniul public al statului.
Vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacităţii instituţionale a M.T. în vederea gestionării fondurilor nerambursabile alocate de Uniunea Europeană, respectiv Fondul de coeziune şi FEDR, prin Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial de transport 2007-2013 (POST).
Totodată, M.T. va rămâne responsabil pentru realizarea proiectelor naţionale şi obiectivelor de dezvoltare/modernizare angajate de România, cuprinse în Planul naţional de aderare al României, Programul economic de preaderare (secţiunea Transporturi) şi Programul operaţional sectorial de transport 2007-2013 (POST).
M.T. va sprijini din punct de vedere legislativ şi tehnic promovarea şi implementarea unor proiecte cu impact la nivel local şi naţional, respectiv:
4.2.1. Acţiuni privind restructurarea/reorganizarea instituţională a M.T.
Direcţiile de acţiune în domeniul restructurării/reorganizării instituţionale vor viza atât M.T. ca instituţie, cât şi unităţile din subordine, din coordonare şi de sub autoritate şi se vor materializa în principal prin:
4.2.2. Acţiuni privind transferarea la autorităţile administraţiei publice locale şi sectorul privat a competenţei de administrare în numele statului a unor societăţi comerciale 4.2.2.1. Transferul la autorităţile administraţiei publice locale al competenţei de administrare a unor societăţi comerciale Transferul de la administraţia publică centrală la administraţia publică locală al competenţei de administrare în numele statului a 5 societăţi comerciale se va stabili de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale implicate, avându-se în vedere atât situaţia existentă privind cadrul de funcţionare a societăţilor comerciale posibil a fi transferate, cât şi unele elemente specifice materializate în principal în:
S-a stabilit ca posibilă pentru a fi transferată către autorităţile administraţiei publice locale competenţa administrării societăţilor comerciale care se situează şi îşi desfăşoară activitatea în şi pentru zona urbană/locală, respectiv:
Societăţile menţionate mai sus sunt structuri autonome cu personalitate juridică, care îşi acoperă (cu excepţia Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" -S.A.) cheltuielile din venituri proprii, iar transferul administrării lor către administraţia publică locală nu implică pentru M.T. sau autorităţile administraţiei publice locale cheltuieli suplimentare de organizare, ci numai modificări ale cadrului legislativ-organizatoric şi funcţional.
Se are în vedere şi transferarea unor baze sportive (stadioane) incluse în patrimoniul public al unor instituţii publice/companii/societăţi naţionale din cadrul M.T.
Pentru unele porturi se analizează posibilitatea trecerii infrastructurii portuare care aparţine domeniului public al statului în administrarea autorităţilor publice locale din oraşele respective.
Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. desfăşoară servicii de transport de călători în municipiul Bucureşti. Pentru serviciul public prestat, Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. primeşte subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul M.T., pentru acoperirea diferenţei dintre costurile efective şi tarifele percepute. Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. are în derulare un program de dezvoltare/modernizare pe termen mediu şi lung, având ca sursă de finanţare bugetul de stat şi credite externe rambursabile.
Între M.T. şi Primăria Municipiului Bucureşti, respectiv Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti se desfăşoară acţiuni comune în cadrul unui parteneriat permanent având ca obiectiv îmbunătăţirea serviciului de transport urban integrat (de suprafaţă şi subteran).
S-au stabilit principiile comune care vor sta la baza înfiinţării Autorităţii Metropolitane de Transport, entitate care va asigura atât armonizarea strategiilor şi politicilor de dezvoltare a sistemelor de transport - în special pentru programele de investiţii şi de dezvoltare spaţială -, cât şi sistemele de licenţe pentru practicarea serviciului public de transport, orarele de circulaţie, legitimaţiile de călătorie şi tarifele.
Este în curs de experimentare şi implementare acţiunea de introducere a biletului unic de transport urban: auto - metrou.
Au fost lansate de către Primăria Municipiului Bucureşti proiectele "Revitalizare urbană şi reorganizarea spaţiilor subterane aferente metroului pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Unirii" şi "Legătura reţelei actuale de metrou cu aeroporturile internaţionale Henri Coandă - Otopeni şi Aurel Vlaicu - Băneasa", ale căror finanţare şi execuţie vor fi asigurate de Primăria Municipiului Bucureşti.
În cadrul parteneriatului care se va desfăşura în continuare, transferul Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. se va putea discuta numai după înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport, în funcţie şi de posibilităţile de acoperire a subvenţiei şi de preluare a creditelor în curs de derulare.
Primăria Municipiului Bucureşti va trebui să asigure din bugetul local subvenţia pentru acoperirea diferenţei dintre costurile efective şi tarifele percepute, cheltuielile aferente creditelor contractate pentru realizarea investiţiilor în curs de derulare şi, respectiv, cheltuielile aferente noilor lucrări de investiţii. Cheltuielile şi veniturile societăţii sunt stabilite anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli al societăţii.
Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Sulina" efectuează servicii pentru asigurarea condiţiilor portuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă, precum şi servicii de interes public naţional. Pentru serviciile prestate sunt percepute tarife prin care se acoperă cheltuielile generale ale societăţii. Prin faptul că asigură un important trafic de mărfuri în zona de sud-est a ţării şi că oferă facilităţile necesare pentru stimularea dezvoltării economice în zona de nord a Dobrogei, respectiv în Delta Dunării, Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Sulina" reprezintă un reper important pe harta economică a judeţului Tulcea.
Cheltuielile regiei sunt acoperite din venituri ce sunt stabilite anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli al regiei.
Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. efectuează servicii pentru asigurarea condiţiilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă, precum şi servicii de interes public naţional. Pentru serviciile prestate sunt percepute tarife prin care se acoperă cheltuielile generale ale aeroportului. Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. are în derulare un program de dezvoltare/modernizare pe termen lung, având ca sursă de finanţare bugetul de stat şi credite externe rambursabile.
Conform prevederilor art. 11 din cap. II titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare, 20% din acţiunile deţinute de M.T. la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. au fost transferate în anul 2005 la Societatea Comercială "Fondul Proprietatea" - S.A., iar un pachet de 5% din acţiuni va fi scos la vânzare în anul 2008 pe piaţa de capital, conform Hotărârii Guvernului nr. 574/2006 pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prin ofertă publică secundară, cu modificările ulterioare.
Prin rolul său de principală poartă aeriană în zona de sudvest a ţării, Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. reprezintă un pilon important în economia judeţului Timiş.
În vederea creării condiţiilor pentru implicarea mai activă a autorităţilor locale, în cursul anului 2008 Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. va trece din administrarea M.T. în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, prin transferarea, cu titlu gratuit, a pachetului de 80% din acţiuni deţinut de M.T. Propunerea de ordonanţă a Guvernului privind transmiterea, cu titlu gratuit, a pachetului de acţiuni deţinut de statul român la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. către Consiliul Judeţean Timiş nu a mai fost promovată în semestrul I al anului 2007, urmând a se promova un proiect de lege în acest sens.
Consiliul Judeţean Timiş va trebui să asigure cheltuielile aferente creditelor contractate pentru realizarea investiţiilor în curs de derulare şi, respectiv, cheltuielile aferente noilor lucrări de investiţii. Cheltuielile şi veniturile societăţii sunt stabilite anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
Porturile fluviale şi fluvio-maritime: din punctul de vedere al activităţii, Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" - S.A. şi Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. îşi asigură fondurile necesare pentru întreţinerea şi repararea infrastructurii pe care o au în administrare din venituri proprii şi pentru proiectele de modernizare şi dezvoltare din fonduri proprii, fonduri de la bugetul de stat, credite externe rambursabile şi fonduri externe nerambursabile. Trebuie menţionat faptul că, în ceea ce priveşte porturile fluviale şi fluvio maritime, marea lor majoritate nu îşi asigură fondurile necesare întreţinerii, reparării şi modernizării. Pe de altă parte, se află în curs de derulare sau urmează a fi derulate o serie de proiecte care vizează aceste porturi, şi anume:
Toate proiectele mai sus menţionate sunt finanţate de la bugetul de stat, din credite externe rambursabile sau fac parte din Planul operaţional sectorial al M.T.
Totodată, trebuie luat în considerare şi Programul NAIADES al Comisiei Europene, care stabileşte strategia în perioada 2007-2013 privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare şi în care o importanţă deosebită se acordă Dunării.
Având în vedere cele de mai sus, transferul administrării porturilor către autorităţile administraţiei publice locale se va face etapizat, pe baza unor criterii care vor ţine seama de creşterea traficului de mărfuri din aceste porturi, posibilitatea acestor autorităţi de a asigura din bugetele locale fondurile necesare pentru întreţinerea şi repararea infrastructurii, pentru cofinanţarea proiectelor menţionate şi de interesul pe care sectorul privat îl acordă fiecărui port pentru investiţii.
De asemenea, pentru porturile în care se derulează proiecte finanţate din credite externe şi fonduri nerambursabile este necesară şi obţinerea acordului creditorilor pentru schimbarea partenerilor din respectivele contracte.
Conform prevederilor art. 11 din cap. II titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare, 20% din acţiunile deţinute de M.T. la Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu şi Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galaţi au fost transferate în anul 2005 la Societatea Comercială "Fondul Proprietatea" - S.A., iar un pachet de 5% din acţiuni va fi scos la vânzare în anul 2008 pe piaţa de capital, conform Hotărârii Guvernului nr. 574/2006, cu modificările ulterioare.
Referitor la transferul administrării porturilor către autorităţile administraţiilor publice locale, trebuie avută în vedere şi poziţia Fondului Proprietatea - S.A., care deţine 20% din acţiunile celor două companii mai sus menţionate.
4.2.2.2. Transferul către sectorul privat al competenţei de administrare a unor societăţi comerciale Transferul către sectorul privat al competenţelor M.T. ca acţionar în numele statului va continua conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.293/2003 pentru aprobarea Mandatului privind realizarea strategiei de privatizare a companiilor/societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările ulterioare.
Pe termen mediu se au în vedere:
4.3. Acţiuni în parteneriat administraţia publică centrală administraţia publică locală pentru realizarea de obiective de interes naţional care contribuie la dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor locale În scopul întăririi coeziunii sociale şi teritoriale prin dezvoltarea şi modernizarea patrimoniului public naţional, un rol important trebuie acordat parteneriatului dintre administraţia publică centrală şi administraţia publică locală.
Prin Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport s-a instituit cadrul normativ pentru desfăşurarea parteneriatului dintre administraţia publică centrală -administraţia publică locală pentru realizarea de obiective de interes naţional care contribuie la dezvoltarea economico-socială a comunităţilor locale.
În cadrul parteneriatului dintre administraţia publică centrală - administraţia publică locală se va continua realizarea de investiţii promovate de către autorităţile publice centrale, monitorizate de către M.T., privind drumurile naţionale, căile ferate, porturile şi aeroporturile. Finanţarea lucrărilor se va realiza din surse diverse: centralizat de la bugetul de stat sau din surse proprii ale beneficiarilor.
Investiţiile aparţin domeniului public naţional şi vor fi promovate, derulate şi finanţate de către autorităţile centrale.
În domeniul infrastructurii feroviare, M.T. va coordona din punct de vedere tehnic şi al siguranţei circulaţiei întreaga reţea feroviară deschisă circulaţiei publice. M.T. va continua realizarea proiectelor de modernizare a reţelei feroviare interoperabile şi va urmări finalizarea procesului de închiriere către operatorii economici privaţi a unor secţii de circulaţie din infrastructura feroviară neinteroperabilă (96 secţii; 2.608 km). Prin derularea programului de modernizare a staţiilor de cale ferată deschise traficului de călători situate în principalele oraşe ale ţării, coroborat cu îmbunătăţirea aspectului arhitectural al localităţii, vor fi create noi oportunităţi de dezvoltare a unor activităţi în folosul administraţiei şi populaţiei locale.
Reorganizarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A. şi separarea transportului feroviar de călători de lung parcurs de transportul de scurt parcurs se vor realiza cu scopul gestionării traficului cu trenuri de persoane pe zone geografice. Prin aceasta se deschid noi oportunităţi pentru dezvoltarea unui parteneriat mai puternic între autorităţile administraţiilor publice locale şi M.T., pentru dezvoltarea unor servicii publice mult mai deschise cerinţelor populaţiei regionale/locale şi se creează condiţiile pentru preluarea într-o etapă viitoare a activităţii de transport regional de călători de către autorităţile locale.
În domeniul infrastructurii rutiere, M.T. va coordona în continuare din punct de vedere tehnic şi metodologic întreaga reţea de drumuri naţionale deschise circulaţiei publice.
În această calitate, M.T. va stabili Strategia privind dezvoltarea unitară şi echilibrată a întregii reţele de drumuri naţionale deschise circulaţiei publice şi va elabora la nivel naţional planul director privind dezvoltarea reţelei rutiere, cu respectarea prevederilor planului de amenajare a teritoriului. Va elabora norme şi reglementări privind proiectarea, construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, administrarea şi exploatarea drumurilor şi, împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, va elabora norme privind siguranţa traficului pe drumurile deschise circulaţiei publice.
M.T. va asigura, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, administrarea drumurilor publice de interes naţional şi gospodărirea fondurilor bugetare şi extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional corespunzător programelor anuale şi de perspectivă privind construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional. Administrarea drumurilor judeţene se va asigura de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local de către consiliile locale. Conducerea activităţii de proiectare, execuţie, modernizare, reparare, întreţinere, exploatare şi administrare a drumurilor judeţene şi a celor de interes local revine autorităţilor administraţiei publice locale.
În domeniul transportului de persoane prin servicii regulate (reglementat prin Legea serviciilor publice de transport public local nr. 92/2007), competenţele de autorizare a operatorilor economici sunt partajate între administraţia publică centrală şi administraţia publică locală şi judeţeană.
Transportul local de persoane prin servicii regulate este descentralizat, în competenţa exclusivă a administraţiei publice locale în raza căreia se efectuează.
Transportul judeţean de persoane prin servicii regulate va avea competenţe partajate, respectiv: ● competenţe descentralizate la autorităţile administraţiilor publice locale Consiliul judeţean:
În domeniul infrastructurii aeriene, M.T. va susţine în continuare acţiunile care concură la creşterea siguranţei transportului aerian şi creşterea eficienţei capacităţilor aeroportuare, inclusiv prin implicarea mai accentuată a administraţiilor locale în proiectele de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii aeroportuare existente. M.T. va sprijini iniţiativele administraţiilor locale privind înfiinţarea unor aeroporturi regionale pentru asigurarea în avans a capacităţii aeroportuare necesare preluării traficului zonal/local generat de schimbările intervenite ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.
În domeniul infrastructurii navale, M.T. va promova acţiunile pentru transformarea portului Constanţa într-un port hub la Marea Neagră şi va susţine iniţiativele locale pentru implementarea unor proiecte cu impact major în oraşul Constanţa şi pe litoralul Mării Negre, în parteneriat cu Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa.
M.T. va asigura condiţiile de navigaţie pe Dunăre şi canalele navigabile şi va susţine din punct de vedere financiar reabilitarea infrastructurii porturilor fluviale prin derularea unor lucrări de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a infrastructurilor existente.
M.T. va sprijini iniţiativele administraţiilor locale privind înfiinţarea/dezvoltarea unor porturi turistice sau industriale şi va susţine amplificarea rolului porturilor fluviale de pe sectorul românesc al Dunării în transportul internaţional de mărfuri.
Politicile publice stabilite a fi realizate de către M.T. care contribuie la dezvoltarea economică şi socială la nivel naţional, regional şi rural sunt prezentate în anexa nr. 4.
Obiectiv general: creşterea calităţii serviciilor publice din domeniul transporturilor şi îmbunătăţirea relaţiilor cu utilizatorii.
Obiectiv specific 1: diminuarea sferei de intervenţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi apropierea deciziei, programării şi execuţiei serviciilor de locul apariţiei/formulării cererii, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
Obiectiv specific 2: reducerea atribuţiilor de administrare şi diminuarea participaţiilor statului (privatizarea societăţilor comerciale).
Obiectiv specific 3: întărirea parteneriatului administraţia publică centrală - administraţia publică locală (pentru realizarea proiectelor naţionale/regionale de dezvoltare).
5.2. Calendar de implementare Calendarul de implementare cuprinde activităţile ce urmează a se desfăşura pentru atingerea/realizarea celor 3 obiective specifice.
5.3. Instituţii responsabile care preiau atribuţiile de administrare În funcţie de activităţile desfăşurate, responsabilităţile se partajează între:
Unele atribuţii preluate de la nivelul administraţiei centrale la nivelul administraţiei publice la nivel de judeţ pot să nu fie agreate în totalitate de reprezentanţii administraţiei publice locale, care ar fi dorit aceste atribuţii la nivelul primăriilor.
Preluarea atribuţiilor de administrare de către autorităţile administraţiei publice locale a societăţilor comerciale transferate implică dezvoltarea structurilor organizatorice cu atribuţii în coordonarea activităţilor ce decurg din calitatea de administrator, implicit creşterea numărului de funcţionari publici încadraţi la aceste organisme (a spaţiilor, dotărilor cu echipamente şi a fondurilor necesare).
Multiplicarea entităţilor emitente de proiecte şi cereri de finanţare din fondurile ISPA sau alte surse comunitare ori financiare internaţionale poate să scadă calitatea proiectelor, să crească perioada de analiză şi răspuns şi să scadă şansele de aprobare pentru unele dintre acestea. Instituţiile financiare internaţionale preferă să lucreze de regulă cu un număr limitat de instituţii reprezentative ale administraţiei centrale sau locale, care pot asigura un personal specializat, competent şi cu experienţă în domeniul finanţării proiectelor, rezultatele activităţii şi modul de utilizare a fondurilor putând fi mai uşor controlate.
Totodată, având în vedere Programul operaţional de transport 2007-2013 (POST), autorităţile administraţiei publice locale vor trebui să elaboreze strategii de dezvoltare locală a infrastructurii şi serviciilor de transport ghidate de elementele strategiei naţionale de transport şi de documentele programatice derivate din acestea şi să se asigure că societăţile şi companiile ce administrează infrastructuri de transport şi prestează servicii de transport vor participa la punerea în aplicare cu prioritate a acestor elemente, îndeosebi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare nerambursabile.
În realizarea unor proiecte de anvergură parteneriatele dintre administraţia centrală şi administraţia publică locală pot fi mai avantajoase decât descentralizarea totală la nivelul unei primării a elaborării proiectului, cererii de finanţare şi monitorizarea realizării acestuia.
6.2. Obstacole Transferul la autorităţile administraţiilor publice locale al celor 5 societăţi comerciale/companii naţionale/regii autonome se va stabili de comun acord cu autorităţile implicate. În ceea ce priveşte transferul Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A., acesta se va putea definitivă numai după înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti. În legea de înfiinţare a Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti se vor preciza atribuţiile şi rolul autorităţilor centrale şi locale, bazate şi pe experienţa internaţională în acest domeniu.
La transferul celor 5 societăţi comerciale/companii naţionale/regii autonome se vor avea în vedere atât situaţia existentă privind cadrul de funcţionare al unităţilor ce urmează a fi transferate, cât şi unele elemente specifice materializate în principal în:
Anexa 1 ─────── la strategie ──────────── Unităţile care funcţionează în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Transporturilor Instituţii publice din subordinea ministerului, finanţate de la bugetul de stat:
│ │autonome de la │structura │ │ │- societăţile │ │regiilor │ │ │ │Ministerul │autorităţilor │ │ │comerciale/ │ │autonome │ │ │ │Transporturilor│administraţiei │ │ │regiile │ │ │ │ │ │către │publice locale │ │ │autonome │ │ │ │ │ │autorităţile │ │ │ │- Consiliul │ │ │ │ │ │administraţiei │ │ │ │local/judeţean │ │ │ │ │ │publice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale*3) │ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼───────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────┤ │3. │Administrarea/ │- la nivelul │- la nivelul │- la nivelul │- la nivelul │Etapizat│Atingerea/ │- gradul de acoperire a │ │ │funcţionarea │administrato- │administrato- │administrato- │administrato- │după pre│Încadrarea │cheltuielilor efectuate │ │ │societăţilor │rului │rului │rului │rului │luarea │în │pentru realizarea │ │ │comerciale/ │● 5-10 │● fond de │● cheltuielile │● structurile │societă-│prevederile│serviciilor (cheltuieli/ │ │ │regiilor │specialişti │salarii al │materiale │stabilite la │ţilor │obiecti- │1.000 lei venit) │ │ │autonome de │existenţi sau │personalului │aferente │nivelul │comer- │vului │- capacitatea/ nivelul de│ │ │către │suplimentar │cu atribuţii în│- la nivelul │consiliului │ciale/ │specific │modernizare/ dezvoltare a│ │ │autorităţile │- la nivelul │domeniu │societăţilor │local/judeţean │regiilor│ │serviciilor (investiţii/ │ │ │administraţiei │societăţilor │- la nivelul │comerciale/ │- la nivelul │autonome│ │cifra de afaceri; │ │ │publice locale │comerciale/ │societăţilor │regiilor │societăţilor │ │ │reparaţii/venituri) │ │ │ │regiilor │comerciale/ │autonome │comerciale/ │ │ │- gradul de utilizare a │ │ │ │autonome │regiilor │● conform │regiilor │ │ │personalului │ │ │ │● conform BVC │autonome │BVC aprobat │autonome │ │ │(nr. persoane/1.000 lei │ │ │ │aprobat de │● conform BVC │de AGA │● CA, DG, │ │ │venit; nr. persoane/ │ │ │ │AGA │aprobat de │ │CE*4) │ │ │activitate) │ │ │ │ │AGA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───┴───────────────┴────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┴────────┴───────────┴─────────────────────────┘ ____________ *2) Acţiunea necesită acordul prealabil al autorităţilor locale care vor prelua competenţele de administrare a societăţilor comerciale/zonei libere. *3) Societăţile comerciale/Regiile autonome sunt structuri autonome cu personalitate juridică. Societăţile comerciale/Regiile autonome se transferă în structura organizatorică şi funcţională existentă (patrimoniu, resurse umane). *4) CA - consiliu de administraţie, DG - director general, CE - conducere executivă.
*Font 7* ┌───┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────┬───────────┬─────────────────────────┐ │Nr.│ │ Resurse necesare │ Responsabili │Termene │ Rezultatul│ │ │crt│ Activitatea ├────────────────┬───────────────┬───────────────┤ │ │activităţii│Indicatori de performanţă│ │ │ │ Umane │ Financiare │ Materiale │ │ │ │ │ ├───┼───────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ ├───┼───────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────┤ │1. │Continuarea │Se realizează │Se regăsesc în │Se regăsesc │- direcţia cu │Trim. │Finalizarea│Acţiuni finalizate (11 │ │ │acţiunilor de │cu personalul │fondul de │în consumul │atribuţii în │III-IV │acţiunilor │societăţi comerciale) │ │ │privatizare a │Ministerului │salarii al │de materiale al│privatizare │2008 │ │ │ │ │societăţilor │Transporturilor │personalului │Ministerului │(DPP) │pentru │Pregătirea │ │ │ │comerciale │conform │Ministerului │Transporturilor│- direcţia │acţiu- │contrac- │ │ │ │ │atribuţiilor şi │Transporturilor│ │generală care │ nile │telor de │ │ │ │ │consultanţi │Pentru │ │coordonează │incluse │vânzare- │ │ │ │ │externi în │consultanţă se │ │societăţile │la cap. │cumpărare │ │ │ │ │cazuri │regăsesc în │ │comerciale ce │4.2.2.2 │ │ │ │ │ │speciale │BVC - MT │ │se privati- │ │ │ │ │ │ │ │pentru │ │zează │ │ │ │ │ │ │ │privatizare - │ │- societăţile │ │ │ │ │ │ │ │max. 100.000 │ │comerciale ce │ │ │ │ │ │ │ │euro/contract │ │se privati- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zează │ │ │ │ ├───┼───────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────┤ │2. │● Încheierea │Se realizează │Se regăsesc │Se regăsesc │- direcţia cu │Gradual,│Încheierea │Contracte încheiate (două│ │ │contractelor de│cu personalul │în fondul de │în consumul │atribuţii în │începând│contracte- │societăţi comerciale) │ │ │vânzare- │Ministerului │salarii al │de materiale al│privatizare │cu trim.│lor de │ │ │ │cumpărare │Transporturilor,│personalului │Ministerului │(DPP) │IV │vânzare- │ │ │ │ │conform │Ministerului │Transporturilor│ │2008 │cumpărare │ │ │ │ │atribuţiilor │Transporturilor│ │ │ │ │ │ │ │● Vânzarea pe │Se realizează │comisionul │ │ │ │- vânzarea │- pachete de acţiuni │ │ │bursă a │cu personalul │bursei │ │ │ │pachetelor │vândute (8 pachete) │ │ │pachetelor de │Ministerului │ │ │ │ │de acţiuni │ │
│ │acţiuni │Transporturilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi al bursei │ │ │ │ │ │ │ ├───┼───────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────┤ │3. │Urmărirea │Se realizează │Se regăsesc │Se regăsesc │- direcţia cu │Pe │Îndeplini- │- volumul de activitate │ │ │postprivatizare│cu personalul │în fondul de │în consumul │atribuţii în │perioada│rea clau- │realizat (cifra de │ │ │a societăţilor │Ministerului │salarii al │de materiale al│privatizare │stabili-│zelor din │afaceri; │ │ │comerciale │Transporturilor,│personalului │Ministerului │(DPP) │tă în │contrac- │număr de utilizatori) │ │ │ │conform │Ministerului │Transporturilor│ │contrac-│tele de │- gradul de │ │ │ │atribuţiilor │Transporturilor│ │ │tele de │vânzare- │înnoire/modernizare a │ │ │ │ │ │ │ │vânzare-│cumpărare │patrimoniului (volum de │ │ │ │ │ │ │ │cumpă- │ │investiţii) │ │ │ │ │ │ │ │rare │ │- gradul de │ │ │ │ │ │ │ │(3-5 ani│ │satisfacţie/insatisfacţie│ │ │ │ │ │ │ │de la │ │a utilizatorilor (număr │ │ │ │ │ │ │ │prelua- │ │de feed-back-uri, │ │ │ │ │ │ │ │rea de │ │sesizări, reclamaţii, │ │ │ │ │ │ │ │către │ │aprecieri) │ │ │ │ │ │ │ │cumpără-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │tor a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │dreptu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lui de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprie-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │tate) │ │ │ └───┴───────────────┴────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┴────────┴───────────┴─────────────────────────┘ Activităţile se regăsesc în cadrul general privind realizarea în România a unui sistem de transport coerent care să asigure coeziunea spaţială şi interoperabilitatea cu sistemele de transport ale Uniunii Europene pentru reţelele de transport naţional, Anexa 6 ─────── la strategie ───────────── Bugetul de venituri, cheltuieli, investiţii, personal (anul 2008) ┌──────────────────┬───────────┬────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬───────┐ │ Operatori │ │ Venituri │ Cheltuieli │ Cheltuieli investiţii │ │ │ economici ├───────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ Număr │ │ │ │ TOTAL │ TOTAL │ TOTAL │ mediu │ │ ├───────────┼──────────┬─────────┼──────────┬───────────┬──────────┼──────────┬──────────┬───────────┤perso- │ │ │ │ │ │ Surse │ │Rambur- │ │Alocaţii │Rambursări │nal │ │ │din care │Subvenţii │Transfe- │ pentru │ din care │sări │ din care │de la │credite │(pers.)│ │ │ │ *5) │ruri*5) │rambursari│ │credite │ │bugetul │externe │ │ │ │ │ │ │ credite │ │externe │ │de stat │ │ │
│ │ │ │ │ externe │ │ │ │ *5) │ │ │ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │Societatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comercială de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Transport cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Metroul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bucureşti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │"Metrorex" - S.A. │ 556.366,14│ 250.529,0│ - │ 33.217,00│ 556.366,14│ 33.217,00│ 264.284,0│ 78.013,0│ 106.071,00│ 4.256│ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │Compania Naţională│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │"Administraţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Porturilor Dunării│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Maritime" - S.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Galaţi │ 14.775,67│ - │ 1.500,00│ - │ 14.722,67│ - │ 13.169,55│ 12.192,0│ - │ 148│ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │Compania Naţională│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │"Administraţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Porturilor Dunării│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fluviale" - S.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Giurgiu │ 18.450,00│ - │ - │ - │ 18.079,78│ - │ 8.021,00│ - │ - │ 195│ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │Societatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │"Aeroportul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Internaţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Timişoara Traian │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Vuia" - S.A. │ 32.260,00│ - │ - │ - │ 31.715,00│ - │ 27.033,00│ 19.271,0│ 3.138,00 │ 248│ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │Regia Autonomă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │"Administraţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Zonelor Libere" │ 7.138,48│ - │ - │ - │ 6.717,74│ - │ 230,00 │ - │ - │ 105│ └──────────────────┴───────────┴──────────┴─────────┴──────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴───────┘ ___________ *5) Subvenţiile, transferurile, alocaţiile de la bugetul de stat (componenta locală aferentă proiectelor cu finanţare rambursabilă) şi rambursările de credite externe se finanţează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor.
Anexa 7 ──────── la strategie ───────────── Obiective de investiţii cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat (anul 2008) ___________