PLAN DE MANAGEMENT din 27 mai 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 27 mai 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 545 bis din 20 iulie 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 997/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016. 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului este documentul oficial care stabilește cadrul general de desfășurare al acțiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităților custodelui ariei și al autorității administrației publice locale din spațiul analizat. Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversității și de protecție a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activități economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului este un instrument de dialog între autoritățile administrației publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spațiu: Consiliul Județean Covasna, Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală Olt, Direcția pentru Agricultură a județului Covasna, Direcția pentru Agricultură a județului Brașov, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Covasna, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Brașov, Direcția Silvică Brașov, Direcția Silvică Covasna. Acțiunile din planul de management ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului au fost formulate ținând cont de starea actuală a relațiilor dintre componentele mediului natural din aria naturală protejată și de amenințările specifice teritoriului: riscuri naturale, activități și amenajări antropice. Planul de management reprezintă un document ce coordonează și reglementează folosirea resurselor din spațiul sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, precum și construcția și gestionarea amenajărilor necesare susținerii comunităților umane, care pot avea un impact asupra stabilității habitatelor și populațiilor speciilor de interes conservativ, conform legislației. Planul de management urmărește de asemenea să creeze un cadru optim pentru informarea publicului și autorităților locale pentru a obține colaborarea continuă a acestora. Acest document corelează și sintetizează informațiile cunoscute referitoare la aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, precum aspecte ale mediului abiotic și biotic, caracteristicile activităților antropice sau conflictele existente, stabilește direcțiile majore și obiectivele de management ale ariei protejate, planifică activitățile și stabilește resursele necesare pentru îndeplinirea acestora pentru următorii 5 ani. Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din situl de interes comunitar ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, integrând activități antropice tradiționale care să nu afecteze stabilitatea speciilor de interes conservativ și a habitatelor naturale. De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilități de recreere și vizitare și se încurajează activitățile științifice și educaționale. Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului vizează:

1. a)Conservarea speciilor de plante și animale sălbatice și a habitatului de interes comunitar și național; ...
2. b)Conservarea populațiilor de amfibieni, mamifere, nevertebrate și plante de interes conservativ și a habitatelor acestora; ...
3. c)Managementul elementelor cadrului biotic și abiotic astfel încât să se păstreze calitatea habitatelor naturale; ...
4. d)Stimularea cercetării științifice în scopul anticipării schimbărilor ce pot interveni în teritoriului analizat referitoare la habitate, specii prezente, mod de utilizare a terenurilor; ...
5. e)Promovarea educației ecologice, a informării, conștientizării și a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităților locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicați în gestionarea teritoriului și a turiștilor, față de valorile ariei naturale protejate; ...
6. f)Monitorizarea continuă a activităților cu potențial impact semnificativ asupra mediului, precum și a acelora care pot determina un impact cumulativ. ... ... 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului reprezintă sit de importanță comunitar și face parte din rețeaua europeană Natura 2000. ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului a fost desemnat prin Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, situl de interes comunitar este relevant pentru protecția speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există. Scopul ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului este de a proteja și conserva speciile de amfibieni, mamifere, nevertebrate și plante de interes conservativ și a habitatului natural pentru care situl a fost instituit. Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului se află pe teritoriul județelor Covasna și Brașov, în extremitatea sudică a Munților Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaș și Vițelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Brașov. Se învecinează cu localitatea Arișud și unitatea administrativ teritorială Bod la vest, unitatea administrativ teritorială Hărman la sud-est și Ilieni la est. Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului se suprapune cu aria de protecție special avifaunistică ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt și se învecinează la est cu ROSCI0329 Oltul Superior. Aria naturală protejată se dezvoltă longitudinal de la Nord la Sud, cu o suprafață de 917 ha. Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific reliefului montan, fiind caracterizat prin altitudini de 650-700 m, temperaturi medii anuale de 7,6°C și printr-o distribuție dominantă a luvisolurilor. Mediul biotic de interes conservativ este reprezentat de specii de mamifere, amfibieni, nevertebrate, plante și habitate naturale. Principala activitate economică a comunităților umane din proximitate este cultura plantelor și creșterea animalelor. Obiectivele de gestiune ale ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului sunt:
7. a)garantarea și menținerea condițiilor de habitat necesare conservării diversității biologice și a elementelor abiotice importante pentru echilibrul ecologic, inclusiv prin intervenție antropică; ...
8. b)asigurarea stării de conservare favorabile pentru habitatul și speciile de interes conservativ pentru care situl a fost constituit; ...
9. c)stimularea activităților de cercetare și supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor; ...
10. d)delimitarea unor sectoare limitate pentru vizitare și educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar; ...
11. e)eliminarea și prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei naturale protejate; ... ... 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv: ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate; ● Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; ● Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice; ● Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate; ● Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare; ● Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private; ● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ● Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 ● Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice (Directiva Habitate). ... 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului s-a realizat în cadrul proiectului "Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munții Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, Tinovul Apa Roșie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyoș și Mestecănișul de la Reci", finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii, coordonat de Consiliul Județean Covasna și realizat de S.C. MULTIDIMENSION S.R.L. Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor științifice de inventariere, evaluare și cartare a speciilor de amfibieni, mamifere, nevertebrate, plante și habitatul de interes comunitar, evaluarea stării de conservare, a presiunilor și amenințărilor și propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate și s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesați și a comunităților locale cu privire la planul de management. S-au respectat toate cerințele prevăzute de legislația în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obținut avizele favorabile de la custodele ariei naturale protejate, de la autoritatea competentă pentru protecția mediului, s-au elaborat anunțurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și se aprobă prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul autorităților publice centrale interesate. ... 1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management Prezentul plan de management reprezintă prima ediție a Planului de Management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... 1.6. Procedura de modificare și actualizare a planului de management Modificarea și actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu și au scopul de a completa gradul de cunoaștere al ariei naturale protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. Planul de management se bazează pe principiile managementului adaptabil pentru a putea permite modificarea cu ușurință a prevederilor în cazul impunerii modificărilor. Situațiile care ar putea impune adaptarea planului sunt următoarele:
12. a)Identificarea unor noi nișe funcționale ecologice. ...
13. b)Apariția și materializarea unor fenomene naturale neprevăzute, care afectează aspectele de conservare a biodiversității și necesită măsuri care nu au fost prevăzute în actualul plan de management. ...
14. c)Modificări semnificative generate de impactul activităților antropice desfășurate ilegal asupra elementelor de interes conservativ. ...
15. d)Vulnerabilizarea unor resurse și servicii naturale cheie în aria naturală protejată din cauza exploatării necontrolate ori diversificării factorilor ce accentuează epuizarea ori degradarea lor. ...
16. e)Implementarea/efectuarea anumitor activități care pot duce la efecte nedorite. ...
17. f)Noi amenințări care pot interveni în atingerea anumitor obiective. ... Acolo unde se impun modificări ale planului, se vor aplica următoarele proceduri:
18. a)Autoritatea Competentă pentru Protecția Mediului trebuie să aprobe orice schimbare a obiectivelor principale de management în conformitatea cu legislația națională în vigoare; ...
19. b)Custodele ariei protejate propune schimbările de prioritate și acțiunile legate de conservarea speciilor și habitatelor urmând ca autoritatea centrală de protecția mediului să aprobe sau nu modificările propuse. ... ... 1.7. Procedura de implementare a planului de management Administrarea sitului ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt, împreună cu situl ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului și rezervația naturală IV.31 "Dealul Ciocaș- Dealul Vițelului" incluse în acesta, este asigurată de Județul Covasna potrivit Contractului de Administrare nr. 15/07.12.2011, încheiată cu Ministerul Mediului și Pădurilor, prin structura de administrare denumit Centrul Județean pentru Protecția Naturii, Dezvoltare Rurală și Salvamont, instituție publică cu personalitate juridică. Implementarea planului de management se realizează prin acțiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa de implementare va lua în considerare condițiile actuale, obiectivele și acțiunile planului de management și resursele de management disponibile. Pentru atingerea obiectivelor planului de management, Consiliul Județean Covasna va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obținere a finanțărilor externe pentru proiecte și prin susținerea din partea comunităților locale în pregătirea ofertelor de finanțare. Se vor monitoriza activitățile desfășurate de persoanele fizice și juridice în interiorul ariei naturale protejate și activitățile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituții/organizații, pentru a se asigura că acestea corespund cerințelor planului de management și nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri custodele joacă un rol important în menținerea parteneriatelor cu acele instituții/organizații și în definirea modului în care își desfășoară aceștia activitățile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații Generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului se află localizată în extremitatea sudică a Munților Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaș și Vițelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Brașov, în cadrul unităților administrative teritoriale Bod, Hărman din județul Brașov, Vâlcele și Ilieni din județul Covasna. Localitățile aflate în proximitate ariei naturale protejate sunt: Arișud, Bod și Podul Oltului. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului se află la o latitudine nordică de 45°46"23" și o longitudine estică de 25°41"13". Altitudinea medie este de 550 m. Accesul în aria naturală protejată Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului se face prin drumul comunal 33A, prin vestul ariei naturale protejate. ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limita nordică Limita ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului este traversată în nord de un afluent temporar al Râului Olt. Limita estică Limita estică a ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului o învecinează cu Râul Olt și urmează un parcurs spre vârful Foglan. Limita sudică Limita sudică a ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului este reprezentată de parcusul Râului Olt. Limita vestică La vest, aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului este delimitată de Râul Olt și drumul comunal 33A. Harta limitelor ariei naturale protejate se regăsește la subcapitolul 8.2 Hărți - 2. Harta limitelor ariei naturale protejate. ... 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului se suprapune în proporție de 93.98%, peste ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt, respectiv pe o suprafață de 861.33 ha. De asemenea, are statut de rezervație naturală pe o suprafață de 977 ha - rezervația VII. 31 Dealul Ciocaș- Dealul Vițelului. În acest sens sunt aplicabile și măsurile specifice din planul de management al ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt pentru protejarea speciilor de păsări pentru care aria de protecție specială avifaunistică a fost declarată. Măsurile de management propuse pentru conservarea speciilor și habitatelor și menținerea unei stări favorabile de conservare pentru ariile naturale protejate sunt corelate cu categoriile de arii naturale protejate, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management. ... ... 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie Situl de Importanță Comunitară ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului este situat în extremitatea sudică a Munților Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaș și Vițelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Brașov. Culmile sudice analizate se înscriu în complexul estic de horsturi subunitatea Ariușd, unitate structurală majoră aflată în partea de sud și sud-est a munților Baraolt. În acest sector, la sud de localitatea Ariușd, relieful este adaptat la structură, stratele de conglomerate formând o suprafață structurală, materializată în relief printr-o cuestă de origine tectonică. La contactul cu Depresiunea Brașovului, în partea de vest și sud, se dezvoltă lunci relativ largi, de peste 50 de m. Cea mai mare parte a arealului analizat este caracterizată de prezența unui relief deluros, pe care se disting o serie de terase lacustre fragmentate. În ceea ce privește procesele de modelare actuală, în arealul analizat sunt prezente alunecările de teren prezente în lungul văilor din subunitatea Ariușd, prăbușiri în loc, în sectoarele alcătuite din loess și nisipuri pliocene - Dealul Ciocaș, versantul vestic, pluviodenudarea și eroziunea în suprafața cu intensitate scăzută. Din punct de vedere altitudinal, înălțimile variază între 490 m în partea vestică, sudică și sud- estică, la contactul cu lunca Oltului, și 640 pe culmile deluroase din cuprinsul ariei protejate. ... 2.2.2. Geologie Munții Baraolt, ca și sectorul sudic al acestora peste care se suprapune arealul analizat, au evoluat începând cu Cretacicul inferior, când au avut loc o serie de cutări și șariaje. Din punct de vedere geologic, în extremitatea sudică și estică a Munților Baraolt, sunt prezente depozitele de conglomerate albiene, aparținând Cretacicului Inferior, reprezentate de conglomerate de Bucegi, gresii, precum și fliș grezos - Fliș de Bobu. În partea centrală, la est de localitatea Ariușd se întâlnesc depozitele apțiene, reprezentate de conglomerate, călcare și fliș marno - grezos și grezos. În partea de nord a arealului analizat, depozitele din Pleistocenul Inferior sunt reprezentate de marne, argile, nisipuri, diatomite, aglomerate bazaltice Depozitele cele mai noi, aparținând Holocenului Inferior sunt prezente pe suprafețe restrânse, în zona centrală a unităților deluroase și sunt reprezentate de depozite loessoide. Loessurile pleistocene prezintă grosimi mari 10-12 m și sunt prezente la nord de Ariușd. ... 2.2.3. Hidrografie Principalul curs de apă specific sitului este Râul Olt, cu Valea Ghișcu ce străbate aria naturală protejată. Caracteristicile regimului hidrologic sunt sunt determinate în bazinul superior al Oltului prin intermediul a mai multor posturi hidrometrice situate atât pe cursul principal al râului cât și pe afluenții acestuia. Specifică ariei protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului este stația hidrometrică Podu Olt. După primirea din stânga a Văii Negre cu o suprafață de 42 kmp și o lungime de 11 km și a Canalului Morii cu o suprafață de 61 kmp și o lungime de 19 km, în Olt se varsă Ghimbășelul sau Ghimbavul, care izvorăște de sub poalele nordice ale masivului Bucegi. După ce trece pe lângă Brașov și Ghimbav, râul primește din dreapta apele Timișului, canalizate și derivate din cursul inițial la Dârste. Cursul vechi se folosește pentru decongestionări la ape mari și ca colector pentru canalele de desecare. Ghimbășelul se varsă în Olt la Bod. Pe malul stâng, în dreptul localității Bod, a existat un câmp vast, cu exces de umiditate și frecvent inundat de Ghimbășel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbășelului în amonte de Bod, valea râului a fost îndiguită construindu-se un canal de derivație spre stânga, în direcția cursului inferior al Bârsei. Canalul Ghimbășel - Olt este însă izolat printr-un dig de apărare de Bârsa pentru a evita eventualele suprapuneri de viituri. Între canalul de descărcare Ghimbășel și Olt, se întinde sistemul de desecare al Bodului, care apară o suprafață de 3000 ha de excesul de umiditate. Ghimbășelul este totodată și artera de descărcare a apelor uzate ale Brașovului, Rășnovului și Ghimbavului. Tabelul nr. 1 Caracteristicile principale ale stațiilor hidrometrice arondate la Bazinul Hidrografic Superior Al Oltului ... 2.2.4. Clima Clima este influențată de circulația maselor vestice și nord-vestice, climatul fiind temperat continental al munților joși. Conform datelor climatice înregistrate la stația meteorologică Brașov, temperatura medie anuală a aerului în arealul analizat este de 7.6°C, amplitudinea termică anuală fiind de 22,2°C. În ceea ce privește temperatura medie lunară multianuală a lunii iulie, cea mai călduroasă lună, aceasta este de 17,8°C, în timp ce în luna ianuarie se înregistrează cea mai scăzută temperatură medie lunară multianuală, respectiv -4.4°C. În cadrul depresiunilor joase, mai exact Depresiunea Bârsei, noaptea și în anotimpul de iarnă au loc frecvente inversiuni de temperatură. O valoare practică importantă o dețin și temperaturile medii anotimpuale. Iarna, temperatura medie este de -3.0°C, primăvara este de 8.0°C, vara, valoarea acesteia este de 17.2°C, în timp ce toamna media scade din nou la 8.0°C. Temperaturile medii anuale sunt mai ridicate la contactul cu unitatea depresionară, în jurul valorii de 8°C, în timp ce în partea nordică și nord- estică a arealului acestea scad până în jurul valorii de 7°C. Legat de temperaturi, importante pentru biodiversitate sunt temperaturile extreme. În Depresiunea Brașovului sunt reprezentative în special scăderile de temperatură, ce coboară destul de frecvent sub -15°C. Regimul precipitațiilor este influențat de factorii genetici generali, aflați în interacțiune cu factorii locali. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 595 mm. Cele mai mari cantități de precipitații cad în intervalul mai- august, înregistrând un maxim în luna iulie, respectiv 89,2 mm. Cele mai mici cantități de precipitații cad în luna ianuarie 25,8 mm. Cantitățile anotimpuale de precipitații înregistrate la stația Brașov variază în decursul unui an. Cea mai mare cantitate se înregistrează vara, 250,3 mm, iar cea ma scăzută iarna, 80,6 mm. Umiditatea relativă a aerului este de 79%, cu un maxim în luna decembrie și un minim specific lunii aprilie sau mai. ... 2.2.5. Soluri/subsoluri Solurile prezente în cadrul arealului analizat sunt incluse în trei clase majore. Cele mai multe tipuri aparțin clasei luvisoluri și ocupă cea mai mare parte a arealului. Solurile aparținând clasei protisoluri sunt localizate în extremitatea vestică și sud estică a arealului. Clasa hidrisolurilor este reprezentată într-un areal restrâns în partea de nord a arealului. În ceea ce privește distribuția spațială a tipurilor de sol, preluvosolurile stagnogleizate ocupă cea mai mare parte a arealului, între care se intercalează luvosoluri erodate și antrisoluri, care apar insular și pe suprafețe reduse. În extremitatea sudică a arealului, pe suprafețe restrânse, sunt prezente aluviosolurile frecvent gleizate, inclusiv aluviosoluri entice. În sectorul vestic, în arealul localității Ariușd, precum și în partea de sud- est se dezvoltă antrisolurile și regosolurile. În extremitatea nordică a arealului, se dezvoltă pe suprafețe foarte reduse faeoziomuri tipice, gleizate și gleice. ... ... 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului se regăsesc următoarele categorii de ecosisteme, cu ponderi diferite în cadrul suprafeței sitului Natura 2000. 1. Ecosisteme agricole - reprezentate de spațiile de producție sub forma terenurilor arabile ... 2. Ecosisteme de pajiști - caracterizate de vegetația de pășune ... 3. Ecosisteme de zonă umedă - spațiile din proximitatea zonelor acvatice cu vegetație și faună specifică ... 4. Ecosisteme antropice - caracterizate de spațiile construite și infrastructura de transport ... 5. Ecosisteme forestiere - ce includ vegetația forestieră și biotopul specific pădurilor. ... Tabelul nr. 2 Distribuția suprafețelor ecosistemelor din aria naturala protejată ... 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Habitatul pentru care aria naturală a fost declarată este: 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. Habitatul cuprinde tufărișuri continentale cu frunze căzătoare, cu afinități submediteraneene, panonice și nord-balcanice, atribuite unui teritoriu foarte larg, din partea inferioară a Carpaților vestici, Transilvania, văile sudice ale Subcarpaților sudici, podișurile și câmpiile de la Nord de Dunăre, inclusiv din Dobrogea și până în Moldova, de nord, centru și sud. Sunt incluse specii și asociații foarte diferite ca apartenență la provinciile floristice, dar toate cu caracter termofil, de cele mai multe ori xerofile, cu excepția asociației edificată de Syringa josikaea care este mezo-higrofile. De regulă se dezvoltă pe substrat calcaros, uneori și silicios, de multe ori pe substrat pietros, ca în cazul șibleacurilor, dar și pe rendzine, sau pe loess cu grosime mare. Este răspândit din silvostepă până în etajul nemoral al gorunului, mai rar al fagului, în Carpații Occidentali - Munții Trascău, Munții Vlădeasa, Munții Gilău, Carpații Meridionali, Țara Oașului, Subcarpații Meridionali Podișul Mehedinți, Defileul Dunării, Piemontul Oltețului, Podișul Transilvaniei și depresiunile intramontane - Ciuc, Covasna, Brașov, Podișurile Moldovei de Nord, Podișurile Moldovei Centrale, Podișul Moldovei de Sud, Podișurile Dobrogei de Nord, Podișul Dobrogei de Sud, Câmpia Banatului, Câmpia Aradului, Câmpia Română - Bărăganul Mostiștei, Găvanu-Burdea. Altitudine: 200-1100 m. Sol: superficial, slab alcalin-neutru, cu mult schelet sau chiar stâncărie, alteori sol profund, pe loess, de tip rendzine, protorendzine, prevosol, cernoziomuri, cu hidratare deficitară. Clima: T = 10,0 - 5,0°C; P = 450-900 mm. Relief: stâncării abrupte, pereți verticali, cu expoziție sudică sau estică dar și pante mai puțin înclinate, platouri. Substrat: călcare conglomerate, roci vulcanice, loess, marne argiloase. Factori limitativi: regim hidric deficitar, uneori volum edafic extrem de mic, alteori retenția apei în sol extrem de puternică. În ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, fitocenozele acestui habitat vin în contact cu cele ale habitatelor 62C0* Stepe ponto-sarmatice și 6510 Pajiști de altitudine joasă Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, fiind identificate și la liziera pădurii de stejar, pe pante cu expoziției vestică și înclinații de 30-400. Specia edificatoare și caracteristică este Prunus spinosa var. dasyphylla. Alte specii importante: Crataegus monogyna, Cytissus albus, Teucrium chamaedrys, Salvia pratensis, Agropyron intermedium, Dictamnus albus, Verbascum lychnitis, Inula hirta, Alyssum murale, Melampyrum arvense, Asperula cynanchica, Scorzonera purpurea, Adonis vernalis, Cynanchum vincetoxicum, Geranium sanguineum, Thalictrum minus, Fragaria viridis, Nepeta pannonica, Euphorbia cyparissias, Potentilla argentea, Salvia nutans, Stipa joannis, Linaria genistifolia, Phlomis tuberosa, Ligustrum vulgare, Galium verum, Phleum hirsutum, Falcaria sioides, Festuca rupicola. Analizând structura habitatului s-a observat o stratificare a vegetației - stratul arbustiv de 50-60 cm, cu o acoperire de aproximativ 90% și stratul ierbos 30-50 cm. Speciile arbustive sunt reprezentate de: Prunus spinosa var. dasyphylla, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare. Au fost identificate tufărișuri scunde caducifoliate formând o vegetație mozaicată compusă din pajiști stepice 6210 și elemente floristice de silvostepă sau specii de plante din pajiștile rupicole panonice 6190, de-a lungul lizierei de pădure. Conform inventarierilor din teren, include următorii cenotaxoni: ● Prunetum fruticosae Dziuba towski 1926 syn.: Crataego-Prunetum fruticosae S6o 1951 ● Prunetum tenellae So6 1947 syn.: Amygdaletum nanae So6 1951 Tabel 3 Lista habitatelor de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș Dealul Vițelului ... 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională Corespondența habitatului 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice cu habitatele din România: R3121 Tufărișuri ponto-panonice de porumbar Prunus spinosa și salbă moale Evonymus europaeus; R3130 Tufărișuri ponto-panonice de vișinel Cerasus fruticosa; R3131 Tufărișuri ponto-panonice de migdal pitic Prunus tenella. ... ... 2.3.3. Flora de interes conservativ Specia de plante pentru care aria naturală a fost declarată este Iris aphylla ssp. hungarica. Tabelul nr. 4 Lista speciilor de plante de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș Dealul Vițelului 2.3.3.2. Plante superioare Iris aphylla ssp. hungarica Specie perenă, plantă mică sau mijlocie, înaltă de 20-30 cm, rizom lung de 18-22 mm. Frunze de lungimea tulpinii, adesea foarte arcuite, începând de la mijloc lent îngustate, acuminate, late de 2-3 cm, după înflorire alungite cu 5-6 nervuri mai mult sau mai puțin evidente. Flori mai mult sau mai puțin nutante, înainte de înflorire cu tubul perigonului mai mult sau mai puțin de 2 ori mai lung decât ovarul. Foliolele spatului alungit ovat umflate, erbacee, verzi, acute, după înflorire cu partea superioară uscată. Lacinii perigoniale violete, cele externe obovate, lungi de 52 mm, cu barbă albă sau alburie, cele interne lungi de 5,5 cm, alungit eliptice atenuate în pețiol lung de 10-12 mm. Stigmat îngust, cu partea internă întreagă sau mărunt denticulată. Ovar și fruct pronunțat 6-muchiate și slab 3-brăzdate. Înflorește în lunile aprilie-mai. Se dezvoltă în pajiști și tufărișuri, în locuri pietroase însorite din regiunea de dealuri până în subalpină. Specie sporadică întâlnită de la zona pădurilor de stejar la subetajul fagului la cel boreal al molidului, prezentă în pajiști însorite, în zone pietroase. Specie mezofilă, heliofilă prezentă pe substrat oligotrof până la mezotrof, din punct de vedere al pH suportă un pH slab până la moderat acid. Specie continental-europeană. În cadrul ariei naturale protejate, specia a fost identificată în partea de Sud și Nord- Vest a sit-ului, mărimea populației fiind estimată la aproximativ 15000 de exemplare. Este o populație extinsă, cu un efectiv populațional crescut, într-o stare de conservare favorabilă. ... ... 2.3.4. Fauna de interes conservativ Speciile de faună pentru care aria naturală a fost declarată sunt: o specie de mamifere Castor fiber, două specii de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus și două specii de nevertebrate: Colias myrmidone și Lycaena dispar. 2.3.4.1. Herpetofaună Bombina variegata Bombina variegata sau izvorașul de baltă cu burta galbenă este o specie din grupa amfibienilor de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroși spini mici. Negii nu sunt grupați sau dispuși simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal indivizii sunt colorați în cenușiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apărea indivizi parțial sau total verzi dorsal. Abdomenul și gușa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenușiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicității. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe fața interioară a membrelor anterioare calozitățile nupțiale - formațiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi, vizibile chiar și pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal dar în privința orăcăitului se aseamănă cu Bombina bombina, doar că frecvența sunetelor este mai ridicată. Spre deosebire de alte specii de amfibieni, Bombina variegata este relativ bine adaptată diferitelor tipuri de teren parcurse în căutarea unor noi locuri de depunere a pontei, fapt datorat scheletului lor robust și pielii groase. Habitatul tipic este reprezentat de bălțile temporare neumbrite, aflate în zonele împădurite sau apropierea acestora. Hibernarea începe în septembrie - octombrie și se termină în martie-mai, iernând în vizuini, crăpături, sub pietre și bușteni, uneori în galerii de rozătoare. Dieta constă în nevertebrate acvatice și terestre. Este rezistentă la condiții dificile de mediu și longevivă, iar secreția toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălți mici. Poate rezista și în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălți apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităților umane - defrișări, construcții de drumuri, unde se formează bălți temporare. Poate trăi peste 10 ani în sălbăticie. În sit specia Bombina variegata a fost identificată pe traseul din partea de sud dinspre localitatea Podu Oltului pe un drum paralel cu râul Olt și pe traseul Ariușd spre locul de adăpare a cirezilor și stânelor din zonă . În trecut au fost făcute semnalări foarte puține asupra acestei specii în aria care face obiectul studiului. Conform Fuhn 1960 specia a fost semnalată în localitatea Sfântu Gheorghe ce se află în relativa apropiere de situl studiat. Celelalte lucrări - Cogălniceanu 1991, 1996, 2000, 2013 fac referire la această specie pentru zona cuprinsă în studiul nostru, însă punctele de pe hărțile de distribuție ale speciei Bombina variegata fac referire la înregistrarea făcută în trecut de Fuhn. Lucrarea lui Ghira 2002 face referire la situl Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, aici fiind semnalată această specie în localitatea Ariușd care se găsește la limita vestică a ariei și localitatea Sfântu Gheorghe care se găsește în relativa apropiere a sitului. Triturus cristatus Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Corpul este robust, oval în secțiune, capul relativ lat, fără șanțuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului. Pielea este rugoasă atât dorsal, cât și ventral. Dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun- roșcate. Prezintă pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Ventral galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe, de dimeniuni variabile. În perioada de reproducere, masculii au o creastă dorsală înaltă și dințată, care începe din dreptul ochilor, lipsește în dreptul memebrelor posterioare și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată. Pe laturile cozii este prezentă o dungă longitudinală lată, alb-sidefie. La femele porțiunea inferioară a cozii este galben spre portocaliu. La masculi, cloaca este umflată și neagră. La femele cloaca nu este umflat. Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale - locuri de adăpat, iazuri, piscine. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Intră în apă în martie și, în funcțe de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Deși depune numeroase ouă, peste 100, multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutații cromozomiale. Ouăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare albă. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci, cât și cu tritoni mai mici, în special Triturus vulgaris. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic, cât și în cel terestru. În urma inventarierii, specia Triturus cristatus a fost prezentă în următoarele zone din situl Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului: – într-un singur loc pe traseul Ariușd - adăpătoare animale domestice, într-un izvor amenajat în zona central-estică a sitului; ... – 2 bălți temporare formate după topirea zăpezii sau ploi abundente la limita de est a ariei. ... În trecut au fost făcute semnalări foarte puține asupra acestei specii în aria care face obiectul studiului. Astfel volumul de faună al lui Fuhn 1960 cu privire la grupul Amphibia face o singură referire cu privire la specia țintă din acest sit și aceasta este legată de localitatea Sfântu Gheorghe. Celelalte lucrări - Cogălniceanu 1991, 1997, 2000, 2013 nu fac referire la această specie pentru zona cuprinsă în studiul nostru. Lucrarea lui Ghira 2002 face referire la această zonă, iar situl Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului este semnalat prin localitatea Ariușd care se găsește la limita acestei arii. De asemenea, este semnalată localitatea Sfântu Gheorghe pentru prezența acestei specii în zonă. ... 2.3.4.2. Mamifere Castor fiber Castorul este cel mai mare rozător din Europa, cu corpul greoi și îndesat, picioarele scurte, urechile mici, ascunse în blană. Coada este glabră cu excepția rădăcinii, solzoasă, aplatizată dorso-ventral în formă de paletă și foarte lată de 12-15 cm. Palmură la degetele membrului posterior. Culoarea blănii de la cenușiu negricios la brun închis. Densitatea pilozității ventrale aproape dublă față de cea dorsală - caracter de specie semiacvatică. Există glande anale și prepuțiale care se deschid într-o pseudo-cloacă și care secteră o pastă grăsoasă, numită castoreum. Acesta este uns pe blană cu gheara dublă a degetului II posterior specializat și face blana hidrofugă. Castoreum-ul are miros de mosc și este folosit pentru marcarea teritoriului. Craniu: bazioccipitalul prezintă o depresiune caracteristică, care formează o fosă; crestele sagitală și lambdoidală foarte bine dezvoltate; incisivii sunt de culoare castanie pe fața anterioară. Date biometrice: cap + corp = 67-92 cm; coada: 22-34 cm; lungimea condilo-bazală = 13,0-15,0 cm; greutate: 9-30 kg. Prezența apei curgătoare - râuri, canale de irigații sau stagnante - lacuri, mlaștini este o cerință vitală a speciei. Caută ape cu adâncimea de cca 1,5 m care nu îngheață iarna până la fund și nu seacă vara și cu diferite esențe lemnoase de mal: salcie, plop, frasin, mesteacăn, arin. Sunt preferate cursurile de apă înconjurate de pădure și cu lăstăriș de mal, dar specia poate fi întâlnită și în ape din zone agricole sau suburbane dacă nu este deranjată. Habitatul urcă până la 500 m altitudine. ... 2.3.4.3. Nevertebrate Colias myrmidone Face parte din Ordinul Lepidoptera, Suprafamilia Papilionoidea, Familia Pieridae, Subfamilia Coliadinae, Genul Colias. Este un fluture cu aripile anterioare de culoare galben- portocaliu, cu o pată neagră centrală și cu marginile exterioare brune sau brune cu pete galbene. Trăiește în fânețe, pășuni, tufărișuri. Habitatul epecific este reprezentat de pajiști cu tufărișuri din regiunea colinară-montană bogate în Cytisus. Specia se întâlnește în pajiști mezofile formate în urma tăierilor de pădure, și menținute printr-un pășunat extensiv, care permit dezvoltarea tufărișurilor, a vegetației specifice lizierei de pădure și creșterea speciilor Chamaecytisus ratisbonensis, Cytisus nigricans, pe care se dezvolta larvele. Speciile de Colias myrmidone preferă pajiștile păscute la o intensitate redusă, mai mult decât fânețele sau pajiștile abandonate, densitatea lor fiind strâns corelată cu densitatea plantei gazdă. Principalele surse de nectar sunt reprezentate de Medicago sp., Trifolium sp., Origanum vulgare, Scabiosa sp., Knautia sp, Salvia sp. Colias myrmidone este o specie bivoltină - două generații/an. Prima generație apare la mijlocul lui mai pînă în mijlocul lunii iunie, iar a doua generație din mijlocul lunii august - pînă în mijlocul lunii septembrie. Colias myrmidone nu a fost identificată - nici specia și nici habitatul potențial al acesteia, în ROSCI056 Dealul Ciocaș -Vițelului. Lycaena dispar Lycaena dispar este specie bivoltină, zboară în perioada mai-august, uneori formează o a treia generație parțială în perioada septembrie-octombrie. Iernează în stadiul de larvă. Femelele depun ouăle pe plante gazdă din familia Rumex, în special pe Rumex hydrolapathum. Omizile tinere trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde și se ascunde în timpul zilei la baza vegetației, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali și sedentari. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din generația de primăvară, staționează pe vegetație însorită înaltă de multe ori la cca. 0,5 m înălțime, unde stă cu aripile deschise. În habitate adecvate apar în mod regulat timp de mulți ani la rând. Exemplarele primei generații - mai-iunie sunt sedentare, masculii chiar apărând teritoriul ocupat de câțiva metri pătrați. Exemplarele generațiilor următoare - 2 și 3 sunt foarte vagile, astfel specia poate să apară în afara habitatului specific, în pajiști, livezi, chiar și în sate și orașe. Specia de obicei formează mici colonii, numărul exemplarelor observabile rămânând mereu redus. Prezența speciei se poate dovedi în perioada primei generații - mai- iunie, în rest exemplarele eclozate părăsesc repede habitatul lor favorabil - deci stabilirea localizării populației se poate face sigur numai în perioada primei generații. Acest fapt se explică prin cerințele ecologice ale speciei față de zone higrofile, respectiv structura metapopulațională a speciei. Habitatul redus ca suprafață și insular nu poate să mențină o populație numeroasă, iar fluxul genetic se poate menține doar prin migrarea exemplarelor în căutarea altor populații - Higgins & Riley, 1971; Tolman& Lewington, 1997; Szekely, 2008; Rakosy, 2013. Adulții sunt nectarivori, larvele sunt fitofage, preferă speciile de Rumex: Rumex hydrolapathum, R. aquaticus, R. crispus, R. obtufolius. Trăiește pe pășuni îmbibate cu apă și mlăștinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigații, câmpii largi, etc. Limitat la șes și poalele dealurilor, dar se întălnește și în zonele montane până la 1200 m altitudine. Specia apare în habitate umede, chiar și în zone puternic antropizate, pentru că larvele trăiesc pe specii de măcriș Rumex sp., R. hydrolapathum, R. aquaticus, specific acestui habitat. Teoretic pot apărea multe populații în special dealungul cursurilor de apă. Tipuri de habitate caracteristice: fânețe umede-mlăștinoase, mlaștini, zone inundabile, maluri de rîuri și lacuri. În cadrul ariei naturale protejate, Lycaena dispar este o specie larg răspândită, aici fiind identificate habitate favorabile: pajiști, luminișuri, liziere de păduri, în special în apropierea cursurilor de apă. Specia a fost identificată (1 exemplar - în perioada de inventariere a anului 2015) în ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului. ... ... ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații Socio-economice și culturale 2.4.1.1. Comunitățile locale și factorii interesați Din punct de vedere demografic, conform Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, populația comunelor cu suprafețe în ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului înregistrează următoarele valori: Bod 3994 de locuitori cu o densitate de 119,01 loc/kmp, Sânpetru 4819 de locuitori cu o densitate de 138,40 loc/kmp, Hărman 5402 de locuitori cu o densitate de 102,33 loc/kmp, Ilieni 2036 de locuitori cu o densitate de 37,64 loc/kmp, Vâlcele 4475 de locuitori cu o densitate de 79,41 loc/kmp. Comunele Bod, Sânpetru și Hărman din județul Brașov includ mici perimetre din cuprinsul ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, însă situarea în vecinătatea imediată a ariei protejate, pe care o delimitează spre est și sud, impune analizarea caracteristicilor acestora. Cele trei unități administrativ teritoriale au înregistrat, evoluții demografice asemănătoare în perioada recentă, cu un trend descrescător după 1989, determinat de migrația populației și reducerea sporului natural, urmat de o perioadă de stabilizare și apoi de creștere a populației. Astfel, populația era de 4449 locuitori în 1989, respectiv 3907 locuitori în 2002 în Bod, 3807 locuitori în 1989, respectiv 3260 locuitori în 1999 în Sânpetru și 4801 locuitori în 1989, respectiv 4102 locuitori în 1999 în Hărman. Creșterea numărului de locuitori se leagă de modificarea de domiciliu aleasă de numeroși cetățeni ai Brașovului, localitățile din jur, între care cele menționate, funcționând ca suburbii ale acestuia. Intravilanul localităților Podu Oltului din comuna Hărman și Bod din comuna omonimă se află situate cel mai aproape de aria naturală protejată analizată, dacă avem în vedere cele trei comune discutate în acest paragraf. Comuna Ilieni, județul Covasna, include un sector cu suprafață mai redusă în aria naturală protejată, iar satul Dobolii de Jos din această comună este situat la o distanță mai mare, comparativ cu alte localități aflate în proximitatea sitului, însă populația exercită presiuni prin utilizarea agricolă a terenurilor sau exploatarea resurselor din sit. În 1989 înregistra 2002 locuitori, atinge un minim, după 1989, de 1700 de locuitori în 1997, pentru ca în 2011 să atingă 2036 locuitori, populația fiind stabilizată în jurul acestei valori. Pe teritoriul comunei Vâlcele, din județul Covasna, se află cea mai mare parte a sitului ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. Sub aspect demografic, comuna Vâlcele înregistrează o situație diferită față de celelalte cu perimetre în aria naturală protejată. Populația sa a înregistrat o creștere accelerată după 1989, an în care avea 2080 de locuitori, ajungând în 2011, la ultimul recensământ al populației, la 4475 locuitori, o creștere de 115,14%. Dată fiind poziționarea sa, localitățile componente, îndeosebi Ariușd, dar și Araci, sunt cele mai susceptibile să exercite presiuni asupra resurselor din aria natural protejată. Creșterea numărului de locuitori, o tendință cu manifestare continuă după 1989, este explicabilă prin ponderea ridicată a familiilor de romi, concentrate în satul Hetea, care înregistrează o natalitate cu valori mari, după cum indică și o analiză comparativă a piramidei vârstelor construită pentru populația din comuna Vâlcele, respectiv Bod. Ponderea populației cu vârsta între 0-5 ani din Vâlcele - 593 persoane este de 38,41% din totalul populației cu această vârstă din comunele analizate, inclusiv Vâlcele, în timp ce populația totală a comunei nu reprezintă decât 21,59% din populația totală a comunelor analizate, inclusiv Vâlcele. Un element specific și important al populației comunelor cu teritorii în situl ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului este diversitatea etnică. Comunitățile includ români, maghiari, rromi, germani, dar și alte minorități, în număr mult mai redus. Astfel, în comuna Bod, au fost înregistrați 3373 de români - 84,45%, 322 de maghiari - 8,06%, 16 romi, 42 de germani și 5 locuitori din alte etnii. În comuna Ilieni populația este în cea mai mare parte de origine maghiară, 1749 de locuitori - 85,90% dintr-un total de 2036 aparținând acestei etnii. Comuna Vâlcele este singura în care cei mai multi dintre locuitori sunt de etnie rromă, cu 2176 de locuitori dintr-o populație totală de 4475. Tabelul nr. 5 Unitățile administrativ teritoriale existente pe cuprinsul ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului Tabelul nr. 6 Aspecte demografie ale comunităților locale aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului Tabelul nr. 7 Situația numărului de clădiri din cadrul unităților administrativ teritoriale aflate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului Tabelul nr. 8 Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului Principalele activități economice din comunele Bod, Hărman, Sânpetru, Ilieni și Vâlcele sunt cele legate de agricultură și creșterea animalelor. De altfel, aproximativ 80% din producția agricolă a județelor Brașov și Covasna se bazează pe culturile de sfeclă de zahăr și cartof, esențiale ca sursă de venit pentru populația rurală. Fabrica de Zăhar Bod valorifică producția de sfeclă de zahăr, obținută în peste 780 de ferme mari plus 1200 ferme mici din județele Brașov, Covasna, Sibiu, Alba, asigurând astfel un loc de muncă stabil pentru aproximativ 17000 de angajați, conform AJOFM Brașov. Obiectivele de conservare pot fi suficient de bine acomodate de utilizările agricole ale terenurilor, în condițiile în care acestea nu sunt extinse excesiv în perimetrul ariei protejate, exploatările tradiționale de mici dimensiuni continuă să existe și sunt menținute sectoare din proprietăți în regim natural, sub formă de zone de delimitare sau perdele de vegetație. ... 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Situl ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului se desfășoară pe suprafețe ale comunelor Bod, care includ satul Bod și colonia Bod, Sânpetru cu satul Sânpetru și Hărman cu satele Hărman și Podu Oltului din județul Brașov, respectiv Ilieni cu satele Ilieni, Dobolii de Jos și Sâncraiu și Vâlcele cu satele Araci, Ariușd, Hetea și Vâlcele din județul Covasna. Dintre localitățile aparținând acestor comune, Ariușd - comuna Vâlcele se învecinează direct spre est, cu aria naturală protejată, existând și mici sectoare de suprapunere. Alte trei localități se află în proximitate: Bod - comuna Bod spre vest, Araci - comuna Vâlcele spre nord și Podu Turcului - comuna Ilieni spre est. Tabelul nr. 9 Tipurile de utilizare a terenurilor pentru unitățile administrative teritoriale aflate în ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului Tabelul nr. 10 Tipurile de utilizare a terenului în ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, conform claselor Corine Land Cover Tabelul nr. 11 Gestionarii fondurilor de vânătoare din sau în vecinătatea ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului ... 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor Formele de proprietate asupra terenurilor aflate în Situl ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului sunt reprezentate în tabelul de mai jos. Tabelul nr. 12 Identificarea formelor de proprietate asupra terenurilor aflate în ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului ... 2.4.1.4. Administratori și gestionari Tabelul nr. 13 Identificarea regimului de administrare în ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului ... 2.4.1.5. Infrastructură și construcții Din perspectiva dezvoltării unor activități de vizitare, accesibilitatea sitului este una extrem de mare, fiind de menționat arterele rutiere DN11, DN13E, DJ112, DJ103 și DJ112A, dar și calea ferată - stația colonia Bod. Traseul DC33A din Ariușd urmează un sector de limită al ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. Această accesibilitate ridicată poate reprezenta în același timp o vulnerabilitate pentru obiectivele de conservare ale ariei protejate. Tabelul nr. 14 Infrastructura rutieră aflata în imediata vecinătate a sit-ului ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului și drumurile de exploatare aflate în sit ... 2.4.1.6. Patrimoniu cultural Sub aspectul patrimoniului cultural, localitatea Bod este menționată în documente încă din secolul al XIII-lea, de când datează și Biserica Evanghelică Luterană, construită în stilul romano-gotic și figurând cu indicativul BV-II-a-B-11607 în lista monumentelor istorice. Biserica ortodoxă actuală datează din 1806, fiind așezată pe fundația basilicii cu hramul Sfântu Nicolae, construită în jurul anului 1300. Se mai păstrează unele vestigii ale edificiului vechi, cum ar fi cristelnița de piatră în formă de potir, datând din anul 1491. În Hărman, elemente de interes deosebit sunt biserica-cetate, BV-II-a-A-11715, construită în anul 1290 și ruinele cetății din sec. al V-lea din vârful dealului Lempeș. Biserica fortificată din secolul al XIII lea este de asemenea cel mai interesant obiectiv din comuna Sânpetru care figurează în lista monumentelor istorice cu indicativul BV-II-a-A-11817. În comuna Ilieni obiective relevante sunt biserica reformată fortificată, construită în secolul XV-XVI, CV-II-a-A- 13228, muzeul din mansarda conacului Sera, conacul Bornemissza, casa Bako, toate în Ilieni, conacele Reznek și Hollaky, Dobolii de Jos și biserica unitariană, Sâncraiu. În comuna Vâlcele, tot elementele religioase se remarcă, respectiv biserica ortodoxă, Vâlcele și cele reformate, Ariușd și Araci, la care se adaugă conacul Domokos, Araci, casa memorială Romulus Cioflec, Araci și cimitirul eroilor. ... 2.4.1.7. Peisajul În cadrul ariei protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, cât și în proximitatea acesteia, au fost identificate mai multe categorii de peisaje, determinate atât de factorii naturali, cât și de cei antropici: peisaje naturale, induse de caracteristicile fizico- geografice, peisaje antropice și peisaje antropizate. Caracteristicile fizico-geografice determină o serie de peisaje în care intervenția umană este absentă. Cu toate acestea, și în acest caz, există uneori o serie de rezultate ale intervenției umane, fără transformări majore asupra structurii și funcționalității peisajului. Peisajele naturale determinate de relief prezente în arealul analizat sunt: – peisajul dealurilor, identificate în cazul culmilor sudice ale munților Baraolt, reprezentate în general de Dealul Ciocaș și Dealul Vițelului; ... – peisajul de cuestă, la sud de localitatea Ariușd, reprezentat de o cuestă de origine tectonică; ... – peisajul de terasă, la contactul cu Depresiunea Brașovului, materializat prin terase lacustre fragmentate; ... – peisajul versanților, puternic înclinați - în partea de sud și est sau slab înclinați - în vest; ... – peisaje de luncă, identificate în partea de est, sud și vest, determinate de râul Olt. ... Peisajele induse de distribuția formațiilor vegetale reprezintă o categorie importantă în cadrul ariei protejate analizate. Cele mai importante subcategorii sunt următoarele: – peisajele forestiere, determinate de prezența suprafețelor acoperite cu păduri de foioase și păduri de tranziție. Acestea nu au o extindere foarte mare în areal, fiind dominante în partea central- sudică și vestică a ariei protejate. În ultimii ani acest tip de peisaje s-a dezvoltat și pe versanții estici, la contactul cu lunca Oltului. Peisajele forestiere identificate au fost încadrate în categoria peisajelor naturale, deoarece distribuția lor spațială și calitatea acestora constituie un indicator important în ceea ce privește naturalitatea acestui teritoriu deși acestea sunt plantate; ... – peisajul pajiștilor cu vegetație de stepă, un peisaj ce oferă individualitate acestui sit, deoarece acest tip de vegetație nu este specific zonei montane sau deluroase de aici. Aceste pajiști sunt prezente pe versanții sudici și vestici, fiind caracterizate prin prezența a numeroase specii de plante stepice cum ar fi colilia Stipa joannis, rușcuța de primăvară Adonis vernalis, dedițeii Pulsatilla montana, stânjenei de stepă Iris hungarica, alături de care se găsesc exemplare de migdal pitic Prunus tenella etc. ... – peisajul tufărișurilor subcontinentale peri-panonice, un habitat de interes european prioritar ce imprimă personalitate acestei arii naturale protejate, delimitate pe versanții dealurilor Ciocaș și Vițelului. ... Peisajele antropice și antropizate au fost identificate și analizate funcție de criteriul economic și criteriul socio- demografic. Astfel, din punct de vedere economic, în arealul sitului și în proximitatea acestuia au fost identificate numeroase peisaje agricole determinate de modul de utilizare a terenurilor. În cadrul acestei categorii s-au individualizat peisajul suprafețelor arabile - terenurile cultivate închise, dominante în partea vestică și centrală a sitului, în special pe versanții cu pantă lină și culmile deluroase, ce favorizează aceste tipuri de culturi. Pe lîngă acest tip de peisaj, în cadrul sitului predomină și peisajul agropastoral specific zonelor deluroase, materializat prin suprafețele ocupate cu pășuni și fânețe. Creșterea animalelor și pășunatul reprezintă o ocupație de bază a locuitorilor din proximitatea sitului. Această activitate, coroborată cu cea agricolă și de exploatare forestieră, reprezintă factori activi în fragmentarea și degradarea habitatelor diferitelor specii de plante și animale identificate în cadrul ariei protejate. Din punct de vedere socio- demografic a fost identificat peisajul satelor mijlocii, cu o populație cuprinsă între 500 și 1000 locuitori, reprezentat prin localitatea Ariușd. Este situat în partea vestică a arealului analizat, în proximitatea sitului. Factorul demografic constituie o componentă fundamentală în cadrul peisajului rural analizat, fiind în strânsă corelație cu factorii naturali. ... ... 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute și prezente Situl ROSCI0056 Ciocaș-Vițelului se desfășoară pe suprafețe ale comunelor Bod include satul Bod și colonia Bod și Hărman care include satele Hărman și Podu Oltului din județul Brașov, respectiv Ilieni include Ilieni, Dobolii de Jos și Sâncraiu și Vâlcele cu satele Araci, Ariușd, Hetea și Vâlcele din județul Covasna. Principalele activități economice din comunele Bod, Hărman, Ilieni și Vâlcele sunt cele legate de agricultură și creșterea animalelor. Fabrica de Zăhar Bod valorifică producția de sfeclă de zahăr, obținută în ferme din județele Brașov, Covasna, Sibiu, Alba. Obiectivele de conservare pot fi suficient de bine acomodate de utilizările agricole ale terenurilor, în condițiile în care acestea nu sunt extinse excesiv în perimetrul ariei protejate, exploatațiile tradiționale de mici dimensiuni continuă să existe și sunt menținute sectoare din proprietăți în regim natural sub formă de zone de delimitare, perdele de vegetație etc. . Exploatarea ilegală a produselor forestiere este cea mai importantă presiune în arealul analizat, cu impact direct asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar. Existența unor comunități umane în proximitatea ariei protejate, caracterizate prin probleme sociale deosebite, face ca activitățile de exploatare a produselor forestiere să fie foarte dificil de controlat fără colaborarea instituțiilor abilitate. Practicile de întreținere a pășunilor și fânețurilor cum ar fi tăierea arbuștilor de pe pajiști, incendierile, reprezintă de asemenea presiuni semnificative asupra speciilor de interes comunitar existente în sit . De asemenea, este afectată succesiunea naturală a habitatelor în contextul în care o serie de specii de arbuști fără valoare conservativă invadează habitatele importante din punct de vedere conservativ, diminuând astfel arealul de răspândire al speciilor de interes conservativ. Sunt prezente specii invazive precum pinul sau salcâmul. O presiune actuală este și turismul dezorganizat de week-end paracticat pe malul stâng al Râului Olt. ... 2.4.2.2. Amenințări - impacturi viitoare previzibile Pășunatul și recoltarea fânului pot constitui amenințări la adresa ecosistemului protejat numai în condițiile în care se fac în mod excesiv, ceea ce nu este cazul în prezent. Aceste activități au de altfel un rol important în menținerea unor zone deschise, neîmpădurite. Versanții sudici și vestici ai dealurilor Ciocaș, Beldie și Vițelului, unde se află o serie de specii de stepă importante în cadrul sitului, dată fiind și localizarea acestuia într-o zonă de dealuri înalte, sunt abrupți și dificil de utilizat agricol sau în alt mod, astfel încât amenințările agricole sunt reduse. În schimb, exploatarea ilegală a produselor forestiere și mai ales transportul acestora, reprezintă o importantă amenințare pentru habitatele și speciile de interes comunitar. O amenințare importantă, care trebuie considerată este cea legată de procesele morfodinamice - alunecări de teren (în partea sudică în zona stâncii Vițelului și zona nord-vestică denumită Ciocaș), eroziune fluviatilă (malurile Oltului), care pot afecta stabilitatea habitatelor. În plus, trebuie luate în calcul următoarele categorii de amenințări: – continuarea intervențiilor realizate pentru gospodărirea apelor fără a lua în considerare obiectivele de protecție a speciilor de importanță comunitară, inclusiv pentru apărarea împotriva inundațiilor care pot contribui la degradarea habitatelor speciilor ocrotite în special ale castorului. Astfel, asigurarea secțiunii de scurgere a apelor, precum și lucrările de menținere a funcționalității digurilor presupun uneori afectarea calității habitatelor castorului. Lucrările de decolmatare, incendierea vegetației pe diguri, îndepărtarea vegetației lemnoase din albie, distrugerea galeriilor reprezintă printre cele mai frecvente intervenții ce pot afecta stabilitatea speciilor protejate. ... – intensificarea activităților de creștere a animalelor, care se constituie într-o amenințare importantă atât prin suprapășunat, cât și prin abandonarea pășunatului; ... – intensificarea activităților agricole desfășurate în proximitatea ariei protejate, care prin practicile necorespuzatoare pot deveni o amenințare pentru speciile protejate - incendierea miriștilor, chimizare, mecanizare, etc.; ... – creșterea cantităților de deșeuri depozitate necontrolat reprezintă o amenințare în special în zone ce prezintă accesibilitate ridicată prin drumuri comunale ori județene, mai ales în proximitatea intravilanului localităților. ... – creșterea capacităților de evacuare a apelor uzate menajere neepurate sau insuficient epurate, în condițiile în care majoritatea localităților rurale din amonte de aria naturală protejată nu sunt racordate decât parțial la sisteme de canalizare ori la stații de epurare. ... – proliferarea necontrolată a speciilor invazive și a bolilor reprezintă o amenințare importantă pentru ecosistemele acvatice, în condițiile în care zonele umede reprezintă medii cu propagare foarte rapidă a acestora. ... – intensificarea activităților de pescuit, care afectează habitatele speciilor ocrotite prin depozitarea deșeurilor și deranjarea liniștii habitatelor. ... – intensificarea braconajului, inclusiv la speciile de interes conservativ. ... – promovarea, fără a lua în considerare obiectivele de protecție identificate pentru speciile și habitatele de interes comunitar și național, a lucrărilor hidrotehnice din cadrul albiilor, regularizări, epurări, consolidarea malurilor ce întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile și zonele de reproducere. ... Pentru nevertebrate, o amenințare importantă este legată de abandonarea unor pășuni și fânețe prin neefectuarea de lucrări de cosire și îndepărtare a vegetației forestiere. Mamifere Tabelul nr. 15 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Castor fiber în aria naturală protejată Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului Tabelul nr. 16 Evaluarea amenințărilor viitoare asupra Castor fiber în aria naturală protejată Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului Herpetofaună Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor de herpetofaună în Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului G01.02 - Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate. Descriere: Vehiculele non-motorizate produc poluare, distrugerea vegetației și chiar modificarea configurației terenului. De asemenea, determină afectarea în mod serios a bălților de reproducere pentru aceaste specii, acestea găsindu-se în mod obișnuit pe marginea drumurilor, în special în zona unor izvoare. Există o posibilitate foarte mare ca aceste habitate de reproducere specifice speciei Triturus cristatus să fie afectate și pentru că volumul de apă al acestora este în general foarte mic. Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată. Studiile din teren au surprins aceasta problemă cauzată de degradarea habitatelor favorabile, prin trecerile repetate ale atelajeor. A04.01.02 - Pășunatul intensiv al oilor, A04.01.01 - Pășunatul intensiv al vacilor. Descriere: Prezența animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei, cât și alterarea calității solului. De asemenea, multe din locurile de reproducere favorabile speciei Triturus cristatus coincid cu zone unde se găsesc stâne, locuri de adăpat al oilor și vacilor. Toate acestea determină modificări în structura populațiilor de amfibieni, ce se găsesc în aceste bălți. Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată K01.03 - Secare, M01.02 - Secete și precipitații reduse Descriere: Habitatele de reproducere ale speciilor țintă sunt în general semi-permanente, iar principala amenințare asupra acestora este reprezentată de secarea în mod natural a acestor bălți. Totul este în strânsă legătură și cu faptul că volumul de apă pe care indivizii acestor specii de amfibieni o preferă este destul de scăzut, bălțile având adâncimi de până la 30 cm și suprafețe mici de 5-10 mp. Un factor important care este în strânsă legătură cu secarea în mod natural a bălților de reproducere pentru speciilor țintă este lipsa precipitațiilor, care a fost destul de pregnantă în anul de studiu - 2015. Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată E03.01 - Depozitarea deșeurilor menajere Descriere: Deșeurile rezultate în urma activităților umane au fost observate în arie pe marginea drumurilor și de-a lungul cursurilor de apă. Necurățarea locului de aceste deșeuri - bidoane, saci din polietilenă, mobilier ars, cauciucuri, îmbrăcăminte deteriorată pot determina modificarea structurii solului, prin afectarea pe termen lung a bălților de reproducere ale speciilor țintă aflate în aceste zone sau blocarea cursului apei, etc. Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat Descriere: O parte din izvoarele existente și amenajate de oameni au fost distruse. Ele reprezintă principalele locuri unde aceste specii de amfibieni trăiesc și se înmulțesc. Pe teritoriul ariei au rămas doar 3 astfel de izvoare amenajate ce alimentează un pârâu, acestea fiind într-o stare avansată de deteriorare. Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată Evaluarea amenințărilor viitoare/potențiale asupra speciilor de herpetofaună Denumire amenințare viitoare/potențială: G01.02 - Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate. Descriere: Intensificarea utilizării drumurilor de acces în sit de către vehiculele non- motorizate, care determină afectarea în mod serios a bălților de reproducere pentru aceaste specii, acestea găsindu-se în mod obișnuit pe marginea drumurilor, în special în zona unor izvoare. Intensitatea localizată a amenințării viitoare/potențiale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată A04.01.02 - Pășunatul intensiv al oilor, A04.01.01 - Pășunatul intensiv al vacilor. Descriere: Creșterea numărului de animalele domestice ce pășunează în sit determină degradarea habitatului prin distrugerea florei și faunei, cât și alterarea calității solului. De asemenea, multe din locurile de reproducere favorabile speciei Triturus cristatus coincid cu zone unde se găsesc stâne, locuri de adăpat al oilor și vacilor. Toate acestea determină modificări în structura populațiilor de amfibieni, ce se găsesc în aceste bălți. Intensitatea localizată a amenințării viitoare/potențiale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată K01.03 - Secare, M01.02 - Secete și precipitații reduse Descriere: Habitatele de reproducere ale speciilor țintă sunt în general semi-permanente, iar principala amenințare asupra acestora este reprezentată de secarea în mod natural a acestor bălți. Totul este în strânsă legătură și cu faptul că volumul de apă pe care indivizii acestor specii de amfibieni o preferă este destul de scăzut, bălțile având adâncimi de până la 30 cm și suprafețe mici de 5-10 mp. Un factor important care este în strânsă legătură cu secarea în mod natural a bălților de reproducere pentru speciilor țintă este lipsa precipitațiilor. Intensitatea localizată a amenințării viitoare/potențiale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată E03.01 - Depozitarea deșeurilor menajere Descriere: Creșterea cantităților de deșeuri abandonate în arie pe marginea drumurilor și de-a lungul cursurilor de apă. Necurățarea locului de aceste deșeuri - bidoane, saci din polietilenă, mobilier ars, cauciucuri, îmbrăcăminte deteriorată pot determina modificarea structurii solului, prin afectarea pe termen lung a bălților de reproducere ale speciilor țintă aflate în aceste zone sau blocarea cursului apei, etc. Intensitatea localizată a amenințării viitoare/potențiale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat Descriere: Continuarea degradării izvoarelor existente și amenajate de oameni. Ele reprezintă principalele locuri unde aceste specii de amfibieni trăiesc și se înmulțesc. Pe teritoriul ariei au rămas doar 3 astfel de izvoare amenajate ce alimentează un pârâu, acestea fiind într-o stare avansată de deteriorare. Intensitatea localizată a amenințării viitoare/potențiale asupra speciei Medie M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată Nevertebrate Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor: Colias myrmidone, Lycaena dispar Tabelul nr. 17 Evaluarea presiunilor actuale Evaluarea amenințărilor viitoare/potențiale asupra speciilor Colias myrmidone, Lycaena dispar Tabelul nr. 18 Evaluarea amenințărilor viitoare Plante Populațiile de Iris aphylla ssp. hungarica, acoperind pajiști, tufărișuri și locuri pietroase însorite pot fi afectate de următoarele activități: trasarea și realizarea unor drumuri de acces practicabile de către autoturisme normale; colectarea cu rizomi de către populație, florile fiind foarte estetice și cu înflorire timpurie, A 04.01.02 - pășunatul intensiv al oilor; intensitate-medie; A02.03-înlocuirea pășunii cu terenuri arabile, intensitate - medie; A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului, intensitate medie. Principala măsură de conservare este interzicerea de extindere a drumului existent, deoarece populația se află pe marginea drumului; de asemenea se recomandă și menținerea pășunatului tradițional, evitarea supra-pășunatului. Amenințările pot consta în intensificarea următoarelor activități: creșterea cantităților de rizomi colectate de către populație, A 04.01.02 - pășunatul intensiv al oilor prin creșterea numărului de animale pe suprafața sit-ului; A02.03-înlocuirea pășunii cu terenuri arabile, prin creșterea suprafețelor de pășuni transformate, A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului prin creșterea suprafețelor de pășuni neutilizate. Habitate Tabelul nr. 19 Lista presiunilor actuale asupra habitatului 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice Tabelul nr. 20 Lista amenințărilor viitoare asupra habitatului 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice ... ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ Evaluarea la nivel național 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice La nivel național habitatul prioritar 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice este considerat ca având o stare de conservare favorabilă în regiunea biogeografică alpină și o stare de conservare nefavorabil neadecvată pentru restul teritoriului de răspândire. Figură 1 Starea de conservare a habitatului 40A0* Tufărișșuri subcontinentale peri-panonice la nivel național - Favorabilă în regiunea biogeografică alpină și Nefavorabil Neadecvată pentru restul teritoriului Sursa: Raportul de țară al României pentru Evaluarea și raportarea în baza Articolului 17 al Directivei Habitate Evaluarea la nivel biogeografic Tabelul nr. 21 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Tabelul nr. 22 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice Tabelul nr. 23 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Tabelul nr. 24 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea la nivel național Herpetofaună Bombina variegata Conform Listelor Roșii specia Bombina variegata este considerată potențial amenințată la nivel național și neamenințată la nivel european. În România este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte și montane. Raportul de țară al României pentru Evaluarea și raportarea în baza Art. 17 al Directivei Habitate Figură 2 Starea de conservare a speciei Bombina variegata la nivel național - Necunoscută Sursa: Triturus cristatus În România specia Triturus cristatus este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte și montane. Starea de conservare la nivel național este necunoscută. Raportul de țară al României pentru Evaluarea și raportarea în baza Art. 17 al Directivei Habitate Figură 3 Starea de conservare a speciei Triturus cristatus la nivel național - Necunoscută Sursa: Mamifere Castor fiber În România, specia Castor fiber prezintă o stare de conservare favorabilă pe toată aria sa de repartiție spațială. Raportul de țară al României pentru Evaluarea și raportarea În baza art. 17 al Directivei Habitate Figură 4 Starea de conservare a speciei Castor fiber la nivel național - Favorabilă Sursa: Nevertebrate Colias myrmidone În România, specia Colias myrmidone prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată pe toată aria sa de repartiție spațială. Raportul de țară al României pentru Evaluarea și raportarea în baza art. 17 al Directivei Habitate Figură 5 Starea de conservare a speciei Colias myrmidone la nivel național - Neafavorabil-Neadecvată Sursa: Lycaena dispar La nivel național specia Lycaena dispar este considerată ca având o stare de conservare nefavorabil neadecvată în estul și vestul țării și o stare de conservare favorabilă pentru restul teritoriului de răspândire. și Favorabilă în rest Sursa: Raportul de țară al României pentru Evaluarea și raportarea În baza art. 17 al Directivei Habitate Figură 6 Starea de conservare a speciei Lycaena dispar la nivel național -Neafavorabil- Neadecvată în estul și vestul țării Plante Iris aphylla ssp. hungarica La nivel național specia Iris aphylla ssp. hungarica este considerată ca având o stare de conservare nefavorabil neadecvată în regiunea biogeografică alpină și în Câmpia de Vest și o stare de conservare favorabilă pentru restul teritoriului de răspândire. pentru Evaluarea și raportarea în baza art. 17 al Directivei Habitate Figură 7 Starea de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica la nivel național - Neafavorabil-Neadecvată în regiunea biogeografică alpină și în Câmpia de Vest și Favorabilă în rest Sursa: Raportul de țară al României Evaluarea la nivel biogeografic Herpetofaună Tabelul nr. 25 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabelul nr. 26 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 27 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 28 Evaluarea globală a speciei Triturus cristatus Tabelul nr. 29 Evaluarea stării de consevare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al populației speciei Tabelul nr. 30 Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 31 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 32 Evaluarea globală a speciei Mamifere Castor fiber Tabelul nr. 33 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Castor fiber Tabelul nr. 34 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 35 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 36 Evaluarea globală a speciei Nevertebrate Colias myrmidone Tabelul nr. 37 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Tabelul nr. 38 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 39 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul nr. 40 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Lycaena dispar Tabelul nr. 41 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Tabelul nr. 42 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 43 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul nr. 44 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Plante Iris aphylla ssp. hungarica Tabelul nr. 45 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabelul nr. 46 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 47 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 48 Evaluarea globală a speciei ... 3.3. Măsuri de conservare Habitate ● Evitarea atât a suprapășunatului, cât și a subpășunatului ● Alternarea activităților de pășunat și cosit ● Interzicerea înlocuirii acestor pajiști cu terenurile agricole ● Evitarea formării de drumuri prin deplasarea animalelor, care pot conduce în timp la bătătorirea terenului, degradarea covorului vegetal și apariția fenomenului de eroziune ● În scopul conservării habitatului 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice se recomandă aplicarea următoarei măsuri de conservare: diminuarea amenințărilor și presiunilor, prin marcarea ariilor de protecție sau îngrădirea terenurilor periclitate pentru a nu fi defrișate, această măsură fiind considerată suficientă pentru protecție. ● Habitatul 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice fiind situat în locuri sălbatice, greu accesibile sau în pajiști este periclitat de planificarea amenajării teritoriului, de incendieri intenționate sau accidentale. În teren au fost observate exemplare posibil de Prunus spinosa var. dasyphylla arse, astfel încât este probabil ca în aceste zone tufărișurile să fi fost incendiate în vederea măririi suprafeței de pășunat. ● Diminuarea amenințărilor și presiunilor, prin marcarea ariilor protejate sau îngrădirea terenurilor periclitate pentru a nu fi defrișate Specii de mamifere ● Identificarea și menținerea unor zone favorabile speciei, în care intervențiile umane sa fie reduse; ● Interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri ce pot facilita accesul în zonele frecventate de castor, reglementarea accesului pe drumurile aflate în apropierea acestor zone; ● Schimbarea practicilor administratorului de apă privind diferitele tipuri de intervenție în cazul lucrărilor hidrotehnice, luând în considerare cerințele de habitat specifice mamiferelor protejate; ● Managementul adecvat al deșeurilor în zonele favorabile dezvoltării speciilor de mamifere de interes conservativ; ● Conștientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes; ● Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului și vidrei. ● Interzicerea defrișării/incendierii vegetației, arbuștilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate, zone favorabile mamiferelor protejate ● Interzicerea poluării râurilor prin evacuări punctiforme și/sau difuze reprezentate în principal de îngrășămintele și produsele fitosanitare utilizate pe terenurile agricole aflate atât în sit dar și în proximitatea sit-ului și care pot avea efecte negative asupra acestuia ● Respectarea condițiilor de agromediu conform legislației specifice în vigoare ● Conștientizarea ciobanilor privind impactul câinilor însoțitori asupra mamiferelor protejate și privind necesitarea conservării și protejării speciei castor și vidră Specii de amfibieni ● Menținerea habitatelor acvatice existente și dacă se poate într-o oarecare măsură crearea de noi habitate. Acest lucru se poate realiza prin alimentarea bălților deja existente cu apă din pâraie și alte surse sau crearea de habitate noi prin formarea pe cursul pâraielor și a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone unde apa să stagneze sau să băltească. Aceste locuri ar putea reprezenta habitate favorabile de reproducere pentru speciile Bombina variegata și Triturus cristatus. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în zonele cu bălți de reproducere din aria Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului. ● Interzicerea depozitării deșeurilor pe marginea drumurilor și marginea apelor. Aici pot fi găsite habitate de reproducere pentru specia Triturus cristatus, iar acestea pot fi afectate în mod semnificativ din cauza acestor deșeuri. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe întreaga suprafață a ariei Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului. ● Limitarea ca timp în perioda de reproducere - martie-iulie a accesului în zona cu bălți a vehiculelor non-motorizate. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în zonele cu bălți de reproducere din aria Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului. ● Pășunatul și trecerea animalelor domestice vor fi reglementate pe suprafața ariei. ● Vizitarea de către reprezentatul desemnat de administratorul ariei și verificarea dacă pășunatul se face doar pe suprafețele pășunilor delimitate prin studiile silvopastorale și cu un număr de animale care să nu depășească capacitatea de suport a pășunilor. De asemenea, acesta trebuie să constate dacă pășunatul se face în fondul forestier de pe suprafața ariei, lucru care este interzis. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe întreaga suprafață a ariei Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului. Specii de nevertebrate Colias myrmidone ● Promovarea activităților agricole tradiționale și evitarea abandonului pajiștilor ● Evitarea folosirii pesticidelor ● Fertilizare naturală ● Menținerea aspectului mozaicat al habitatelor, cu zone de tufărișuri și pajiști ● Reglementarea pășunatului în aria naturală protejată. ● Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activități de pășunat. Acțiunea va fi realizată în colaborare cu comunitățile locale care dețin pășuni și animale în aria naturală protejată. ● Managementul adecvat al pășunilor: a suprapășunatului, interzicerea incendierilor de vegetație Lycaena dispar ● Interzicerea drenajului sau orice alte măsuri ce pot conduce la scăderea nivelului de apă disponibilă pentru habitatul speciei. ● Menținerea în stare naturală a zonelor din proximitatea cursurilor de apă. Este necesară păstrarea pâlcurilor de vegetație ierboasă caracteristică zonelor umede, dacă vrem ca specia să se poată menține specia într-un statut de conservare favorabil. ● Împiedicarea reîmpăduririi naturale a spațiilor deschise, menținerea unui management minim, dar regulat pe aceste suprafețe și împiedicarea intensificării exploatării sau abandonului terenurilor. ● Utilizarea pajiștilor umede prin cosit sau pășunat extensiv, pentru menținerea habitatului larvelor de fluturi - cu ierburi înalte higrofile și rogozuri pentru interacțiunea adulților - împerechere. ● Menținerea pajiștilor din proximitatea cursurilor de apă - împiedicarea transformării acestora în pădure. ● Interzicerea arderii pajiștilor în vederea degajării terenului de tufărișuri Specii de plante ● În elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale în care sunt incluse cabane, infrastructură turistică - să se țină cont de prezența populațiilor de Iris aphylla ssp. hungarica în zonă și să se păstreze un procent semnificativ de pajiști și tufărișuri, în locuri pietroase însorite. ● Se recomandă și menținerea pășunatului tradițional, evitarea supra-pășunatului, interzicerea colectării de rizomi și a florilor de Iris aphylla ssp. hungarica. ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Scopul planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităților umane, conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, integrând activități antropice care să nu depășească capacitatea de suport a teritoriului. ... 4.2. Obiective generale, specifice și activități 4.2.1. Obiectiv general Obiectivul general al planului de management vizează atingerea și menținerea unui statut de conservare favorabil al speciilor de mamifere, amfibieni, nevertebrate, plante și a habitatului de interes comunitar, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin integrarea și încurajarea activităților antropice tradiționale. 4.2.1.1. Obiective specifice Obiectivele specifice ale planului de management sunt:
20. a)Atingerea sau menținerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar - mamifere: Castor fiber, amfibieni: Bombina variegata, Triturus cristatus, nevertebrate: Colias myrmidone, Lycaena dispar, plante: Iris aphylla ssp. hungarica și pentru habitatul de interes comunitar 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri- panonice; ...
21. b)Încurajarea comunităților locale în vederea dezvoltării unor activități economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii și să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunitățile locale valorile culturale și tradiționale; ...
22. c)Stimularea cercetării științifice în scopul anticipării evoluțiilor teritoriului analizat și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor teritoriale și eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversității și geodiversității; ...
23. d)Promovarea educației ecologice, a informării, conștientizării și a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităților locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicați în gestionarea teritoriului și a turiștilor, față de valorile ariei protejate; ...
24. e)Asigurarea oportunităților pentru ca vizitarea și recreerea să se desfășoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural. ... ... 4.2.1.2. Activități Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activități prin intermediului Planului de activități: Tema Protejarea și managementul biodiversității și a peisajului Tema Protejarea și managementul biodiversității și a peisajului A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populațiilor speciilor și habitatelor de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar ... A2. Monitorizarea stării de conservare a populațiilor speciilor de mamifere, amfibieni și nevertebrate, precum și a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului pe baza unui plan de monitorizare. ... A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... A4. Actualizarea inventarului de specii de floră și faună sălbatică și integrarea informațiilor în baze de date geospațiale. ... A5. Continuarea activităților de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar și național. ... A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... A7. Studii de întreținere a habitatului de interes comunitar - 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice ... A8. Inventarierea și protecția elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ. ... A9. Asigurarea integrării și implementării măsurilor de protecție și conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice și în toate planurile, proiectele și activitățile promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... A10. Monitorizarea continuă a incidenței speciilor invazive și a bolilor asupra habitatelor și speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului și intervenția rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora. ... A11. Inventarierea și delimitarea unor zone de liniște pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundațiilor ori cu comunitățile locale. ... A12. Monitorizarea continuă a populațiilor speciilor de interes conservativ și promovarea de soluții fundamentate pentru prevenirea și /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale și proprietarii de terenuri. ... A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum și diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor. ... Tema Managementul resurselor naturale B1. Menținerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere și a celor de apă ... B2. Includerea în activitățile de întreținere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menținerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă. ... B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului pentru activități de creștere a animalelor și asigurarea unui management controlat al zonelor de pășunat și cosit funcție de cerințele de habitat ale speciilor de interes comunitar. ... B4. Monitorizarea și actualizare permanentă a informațiilor cu privire la presiunile și amenințările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... B6. Monitorizarea respectării legislației de mediu pentru toate activitățile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul și proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localitățile ce deversează ape uzate în sectorul superior al Oltului ... B9. Managementul integrat al deșeurilor pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor protejate. ... B10. Asigurarea condițiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului. ... B11. Controlul practicilor silvice și agricole ce se constituie în amenințări pentru speciile de interes conservativ, inclusiv prin intensificarea activităților de pază. ... Tema Educație și comunicare C1. Îmbunătățirea comunicării între custode, instituții interesate de managementul ariei protejate și comunitățile locale. ... C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educației ecologice. ... C3. Promovarea de evenimente educaționale pentru toate categoriile de vârstă. ... C4. Realizarea de materiale de informare și conștientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului ... C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare și avertizare. ... C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage, facebook, etc. . ... C7. Încurajarea activităților de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... Tema Managementul vizitării și al recreerii D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... D3. Amenajarea și întreținerea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiții a ariei naturale protejate ... D4. Monitorizarea activității de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... D5. Încurajarea comunităților locale în promovarea vizitării. ... Tema Promovarea cercetării E1. Realizarea unui plan de cercetare științifică care să contribuie la creșterea gradului de organizare al activităților științifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... E2. Încheierea de protocoale cu unitățile de învățământ și cercetare științifică interesate de susținerea de activități de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. ... E3. Avizarea activităților științifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului cu asigurarea caracterului noninvaziv și nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu. ... E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate științifice obținute în urma cercetărilor realizate. ... Tema Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului F1. Adaptarea continuă a activităților de management la realitățile ecologice, sociale și economice ... F2. Îmbunătățirea managementului ariei protejate prin creșterea ratei de absorbție de fonduri din surse naționale și internaționale, altele decât cele din bugetul custodelui ... F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice și juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management. ... F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. ... F5. Evaluarea anuală a performanței implementării planului de management. ... F6. Participarea la schimburi de experiență naționale și internaționale, cursuri de perfecționare, conferințe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creșterea eficienței procesului de management și pentru îmbunătățirea capacității de management a personalului. ... F7. Revizuirea și îmbunătățirea planului de management. ... F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate F9 Asigurarea personalului necesar desfășurării activității de management ... ... ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ... 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR Monitorizarea acțiunilor propuse prin prezentul plan de management integrat se realizează de către toți factorii implicați direct, interesați și cu responsabilități în administrarea ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului. Scopul monitorizării acțiunilor este acela de a determina dacă:
25. a)se realizează activitățile în termenele stabilite, ...
26. b)se asigură atingerea obiectivelor propuse. ... De asemenea, se urmărește ca în urma cuantificării rezultatelor acțiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora. Tabelul nr. 49 Planul de monitorizare propus ... 7. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE 1. *** 1962, Clima Republicii Populare Române, vol.I, C.S.A., Inst.meteor., București ... 2. *** 2000-2009 Caracterizarea calității apei din județul Brașov, bazinul hidrografic Olt. ... 3. *** 2002 Plan Amenajare Teritorială a Județului Brașov PATJ-BRAȘOV 4, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertizare și Consultare al Universității de Arhitectură și Urbanism,,Ion Mincu", București. ... 4. *** Directiva Habitate 92/43 EEC, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice. ... 5. *** Monitorul Oficial 262 din 13 aprilie 2011. Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. ... 6. *** Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007. Ordonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. ... 7. Administrația Națională de Meteorologie, 2008, Clima României. Editura Academiei Române. București ... 8. Bacaintan N. 1999, Munții Baraolt. Studiu geomorfologic. Editura Academiei Române, București ... 9. Baillie, J.E.M., Hilton-Taylor, C., Stuart, S.N. 2004. 2004 IUCN Red List of Threatened Species. A Global Species Assessment. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK; ... 10. Băcăințan N. 1994, Evoluția unor terenuri amenajate cu drenuri în sistemul de desecare Boroșneu Mare Depresiunea Târgu. Secuiesc, în Studii și cercetări de geografie, Tomul XLI, Ed. Academiei Române, București, 1994, p. 97 ... 11. Bogdan O. 2003, Atlasul hidrologic, Editura Academiei, București ... 12. Bogdan O., Niculescu E.1999, Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul de Geografie, București ... 13. Bolovan I. 2000, Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Realități etno-confesionale și politici demografice, Cluj Napoca ... 14. Bordei-Ion N. 1988, Fenomene meteoclimatice induse de configurația Carpaților în România, Ed. Academiei, București ... 15. Boșcaiu N., Coldea Gh., Horeanu C. 1994, Lista Roșie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile și rare din Flora României. Ocrotirea Naturii și a Mediului Înconjurător. București. Editura Academiei Române. 38, 1 ... 16. Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea roșie a vertebratelor din România, București; ... 17. Brașoveanu N. 1995, Economia agriculturii montane, Editura Academiei Române, București ... 18. Brown, L.J., 1997. An Evaluation of Some Marking and Trapping Techniques Currently Used in the Study of Anuran Population Dynamics. Journal of Herpetology, 31, 3: 410 - 419; ... 19. Călinescu R., 1931, Contribuțiuni sistematice și zoogeografice la studiul amfibiilor și reptilelor din România, Acad. Rom. Mem., III., 7., 1 - 173; ... 20. Căpușe I., 1971. Fluturii petale zburătoare. Seria Natura și Omul, Editura Științifică, București, 230 pp. ... 21. Ciangă N. 1998, Turismul din Carpații Orientali - studiu de geografie umană, ediția a II- a, Presa Universitară Clujeană ... 22. Cioacă A. 1982, Caracterele unitare ale reliefului munților Perșani, Baraolt și Bodoc, Buletinul Societății de Științe Geografice, vol. VI,LXXVI, București ... 23. Cioacă A., Dinu Mihaela 1996, Modificarea arealelor de risc geomorfologic și hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Brașovului, AUO- Geogr., VI. ... 24. Cocheci, M. 2014, Environmental Impact Assessment of Urban Sprawl in the Brașov Metropolitan Area. Urbanism. Arhitectură. Construcții, Vol. 5, No. 2. ... 25. Cogălniceanu D., 1997, A proposed model for amphibian conservation in România, In: Bhome, W., Bischoff, W., Ziegler, T.: Herpetologia Bonnensis, p. 63 - 69; ... 26. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000, Amfibienii din România, Determinator. Ed. Ars Docendi, București, ... 27. Cogălniceanu, D., 1991. A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in România. Revue Roumaine de Biologie Serie de Biologie Animale 36: 39- 50; ... 28. Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiașu, Rodica, Stănescu, Florina, Rozylowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys 296: 35-57; ... 29. Combroux, I., Schwoerer C., 2007, Evaluarea statului de conservare al habitatelor și speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timișoara, România, 56p plus anexe; ... 30. Crump, M. L. & Scott, N. J., 1994. Standard Methods for Amphibians. In Measuring and Monitoring Biological Diversity:, eds. Heyer, W. R., Donnelly, M. A., McDiarmid, R. W., Hayek, L.-A. C. & Foster, M. S. Smithsonian Institution Press, Washington, DC, pp. 84-92. ... 31. Dinu, M., Cioacă, A. 1997, Modificarea arealelor de risc geomorfologic și hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Brașovului, AUO-Geogr., VI, p. 47-52 ... 32. Danciu, M. 1970: Amygdaletum nanae SOO 1947 în sudul munților Baraolt.- Bul. Inst. Poli. Brașov, Seria B 12:117-120 ... 33. Ene M. 2000, Riscuri induse prin activități umane în Carpații Orientali, Terra, 1. ... 34. Fuhn I., 1960, Amphibia. In: Fauna R.P.R., 14 1: 1-285. Edit. Academiei, București; ... 35. Fuhn I., 1964. Situația actuală a faunei noastre de amfibieni și reptile și ocrotirea ei. Ocrotirea Naturii, 8/2, 231 - 248, București; ... 36. Fuhn I., 1969. Broaște, șerpi, șopârle. Ed. Științifică, București, 1 - 246; ... 37. Gazda, Klara, 2002, Figuri zoomorfe în arta populară, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: Satul tradițional de ieri, de azi și de mâine, simpozion omagial 80, 1922- 2002, Ed. Alma Mater, Cluj ... 38. Gâștescu P. 1998, Ecologia așezărilor umane, Ed. Universității din București, ... 39. Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Z., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea; ... 40. Griffiths, R.A., 1996. Newts and Salamanders of Europe. London: Poyser Natural History; ... 41. Higgins l. G. & N. D. Riley, 1971, Guide des Papillons d"Europe, Rhopaloceres, Delachaux et Niestle, Neuchatel-Paris, 421 pp. ... 42. Iftime, A., 2005. Triturus cristatus. In: Botnariuc, N., Tatole, V. Editori. Cartea Rosie a Vertebratelor din România. Academia Română și Muzeul Național de Istorie Naturala "Grigore Antipa"; ... 43. Institutul Național de Statistică 2011 Recensământul populației și al locuințelor. ... 44. Ion I., 1996. Fauna herpetologică a României Amfibieni și Reptile, Ed. Proema S.R.L., Baia-Mare, p. 1 - 65; ... 45. Ionac N., Ciulache S. 2008 Atlasul bioclimatic al României. Editura ARS DOCENDI. București ... 46. Ionescu V., 1968. Vertebratele din România, Ed. Acad. R.S.R., București, p. 1 - 197; ... 47. IUCN 1994. IUCN Red List Categories. Prepared by the IUCN Species Survival Commison. IUCN Gland Switzerland. ... 48. IUCN 2001. IUCN Red List Categories and Criteria Version 3.1. Prepared by the IUCN Species Survival Commission As approved by the 51st meeting of the IUCN Council Gland, Switzerland 9 February 2000. IUCN - The World Conservation Union, 30 pp ... 49. Jekelius E. 1922-1923, Puțul artezian de la fabrica de zahăr din Bod Brașov. Dări de seamă ale Inst.geol.rom., vol.XI. ... 50. Laszlo, A., Denes, I. 1995, Elemente structural-tectonice pentru un model evolutiv în zona bazinului Baraolt. ACTA - 1995, p. 1-16, Muzeul Național Secuiesc, Sf. Gheorghe ... 51. Mac, I., 1990. Peisajul geografic. Conținut și semnificație stiintifica. Terra XXII,1-4, 8-11 ... 52. Marin I., Marin M. 2002, Gestiunea durabilă a peisajelor geografice prin organizare și amenajare regională, Ed."Ars Docendi", București ... 53. Mihai E. 1975 Depresiunea Brașov. Studiu climatic. Editura Academiei RSR, București ... 54. Mihăilescu V. 1924, Câteva probleme geografice legate de șesul intracarpatic al Brașovului, Bul.Soc.geogr., vol.XLIII ... 55. Munteanu S. A. coord. 1991, Amenajarea bazinelor hidrografice torențiale prin lucrări silvice și hidrotehnice, vol.I, Caracteristicile bazinelor hidrografice torențiale și lucrări de amenajare a versanților, Ed.Academiei, București ... 56. Munteanu S. A. coord. 1993, Amenajarea bazinelor hidrografice torențiale prin lucrări silvice și hidrotehnice, vol.II, Caracteristicile bazinelor hidrografice torențiale și lucrări de amenajare a versanților, Ed.Academiei, București ... 57. Mutihac V., Ionesi L. 1974, Geologia României, Editura Tehnică, 1974, București ... 58. Niculescu E. 2002, Riscuri pluviometrice în Depresiunea Brașov, în Revista Geografică, Tomul VIII, București, p. 33-38 ... 59. Niculescu E. V., 1963, Fam Pieridae Lepidoptera. Ed. Academiei R.P.R. Fauna R.P.R. 116. ... 60. Nollert, A. edit. . 1996. Verbreitung, Okologie und Schutz der Gelbbauchunke; Naturshutz Report. Heft ... 61. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. & Mihăilescu S. 1994, Lista rosie a plantelor superioare din România. în OLTEAN M. coord., Studii, sinteze, documentații de ecologie, Acad. Româna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52 ... 62. Orghidan N. 1937, Munții Baraolt. Extras din Omagiu lui Constantin Kirițescu. Ed.Cartea Românească, București. ... 63. Panaite L., Caloianu N. 1988, Organizarea spațiului geografic în Depresiunea Brașovului, Analele Universității București, 37. ... 64. Pișota I. 1995, Hidrologie, Ed.Universității din București. ... 65. Popescu N. 1973, Depresiunile din România, Realizări în Geografia României, Ed.Științifică, București. ... 66. Posea, Gr. 1981: Depresiunea Brașovului Caracterizare geomorfologică, Analele Univ București, seria Geografie, XXX, pp. 3-18 ... 67. Rakosy L., 2003, Lista Roșie Pentru Fluturii Diurni Din România Rote Liste Der Tagfalter Rumăniens. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 131-4:7-18. ... 68. Rakosy L., 2005, U.E. Și Legislația Pentru Protecția Lepidopterelor Din România, Bul. Inf. Entomol., 163-4:89-96, Cluj- Napoca ... 69. Rakosy L., 2013, Fluturii Diurni Din România, Cunoaștere, Protecție, Conservare. Ed.Mega, Cluj Napoca, 353 P. ... 70. Rakosy, L., Goia, M., Z. Kovacs, 2003 - Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis Der Schmetterlinge Rumăniens - Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca, 446 P. ... 71. Rojanschi V., Bran F. 2002, Politici și strategii de mediu, Ed.Economică, București ... 72. Szekely L. & E. Cernea, 2007, Catalogul Colecției De Lepidoptere "Mircea Brătășeanu" - The Catalogue Of "Mircea Brătășeanu" Lepidoptera Collection, Ed. C2 Design, 208 P. Brașov. ... 73. Szekely L. 2008 - The Butterflies Of România / Fluturii De Zi Din România. Brastar Print Brașov, 304 Pp. ... 74. Szekely L., 1996, Lepidopterele Fluturii Din Sud-Estul Transilvaniei România, Disz- Tipo, Săcele, 78 Pp. ... 75. Szentirmai I., Mesterhazy A., Varga I., Schubert Z., Sandor L.C., Abraham L., Korosi A., 2014. Habitat use and population biology of the Danube Clouded Yellow butterfly Colias myrmidone Lepidoptera: Pieridae in România. Journal of insect conservation, 18. pp. 417-425. ... 76. Șandor C. 2010, Starea calității apei principalelor râuri din Depresiunea Bârsei, în anul 2010, Buletinul Societății de Geografie din România, Filiala Prahova, vol. III, nr. 3/2010 ... 77. Șandor C.G. 2012 Resursele de apă din depresiunea Bârsei. Valorificare și implicații în peisaj. Teză de doctorat. Universitatea din București. București ... 78. Tatole Victoria, Iftimie A., Stan Melania, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I, Oțel V., 2009 - Speciile De Animale Natura 2000. București. 174 Pp. ... 79. Tecuci I., Oprișan E. 2001, Implicarea populației în gestionarea resurselor de apă. Studiu de caz: amenajarea hidrotehnică Azuga, Hidrotehnica, 46, 11-12 ... 80. Tolman T. & R. Lewington, 1997, Butterflies Of Europe, Princeton. Univ. Press, Oxford, 320 Pp. ... 81. Trufaș V. 1981, Poluarea și protecția apelor subterane, Terra, XIII, 2 ... 82. Trufaș V., Jida C. 1981, Indicatorii de oxigen din apa râurilor bazinului hidrografic Olt, AUB-Geografie, XXX. ... 83. Trufaș V., Pătroescu Maria, Vișan G. 1976, Influențe antropice asupra conținutului de oxigen dizolvat în apa râurilor, BSSGR, IV LXXIV ... 84. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp. ... 85. Tudor, M., Crăciun, N., Burlacu, L., 2004. Preliminary report on Herpetofauna of the becaming Național Park "Jiului Gorge". Muzeul Oltenie Craiova. Oltenia. Studii și comunicări. Științele Naturii. 20: 269 - 272; ... 86. Van Swaay, C., Cuttelod, A., Collins, S., Maes, D., L6pez Munguira, M., Sasic, M., Settele, J., Verovnik, R., Verstrael, T., Warren, M., Wiemers, M. and Wynhof, I. 2010. European Red List of Butterfies, Publications Office of the European Union, 58. ... 87. Vădineanu A. 1995, Dezvoltare durabilă, Vol.I, Ed.Universității din București ... 88. Vespremeanu E. 1986, Informare și documentare geografică în Depresiunea Brașovului, Terra, 6. ... 89. Witkowski, Z., Krol, W., Solarz, W., Editori 2003. Carpathian List of Endangered Species. WWF and Institute of Nature Conservation, Polish Academy of Sciences, Vienna-Krakow. ... 90. Vizauer, 2011, A narancslepke Colias myrmidone Esper, 1781 Lepidoptera: Pieridae elterjedesi adatai Romaniaban ... 91. http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/article-17-database-habitats-directive-92- 43-eec-1 ... ... 8. ANEXE ... Anexa nr. 1.1 la Planul de management Hărți Harta localizării ariei naturale protejate Harta limitelor ariei naturale protejate Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate Harta puncte de cotă și a curbelor de nivel Harta pantelor Harta expozițieilor versanților Harta fragmentării reliefului Harta geologică Harta hidrografică Harta solurilor Harta ecosistemelor Harta habitatelor Natura 2000 Harta distribuției speciei Iris aphylla ssp. hungarica Harta distribuției speciei Bombina variegata Harta distribuției speciei Triturus cristatus Harta distribuției speciei Castor fiber Harta distribuției specie Lycaena dispar Harta unităților administrativ teritoriale și localităților Harta utilizării terenurilor Harta tipurilor de proprietate Harta obiectivelor de infrastructură și construcții Harta obiectivelor turistice Harta presiunilor Harta amenințărilor Anexa nr. 1.2 la Planul de management Buget Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V -----