PLAN DE MANAGEMENT din 23 mai 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 23 mai 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 14 bis din 6 ianuarie 2017 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 963 din 23 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 14 bis din 06 ianuarie

1. Colectivul de elaborare: Dumitru Ungureanu - Expert silvicultura și protecția mediului Marius Bărbos - Expert specii și habitate Constantin Dăgulescu - Expert specii și habitate Marian Proorocu - Expert silvicultura și protecția mediului Laurian Gheorghe - Expert GIS Sînziana Pauliuc - Expert specii și habitate Sonia Popa - Colaborator specii și habitate Ramona Ardelean - Colaborator GIS CUPRINS
2. INTRODUCERE 1.
3. Scurtă descriere a planului de management ... 1.
4. Scurtă descriere a sitului ... 1.
5. Cadrul legal referitor la situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic și la elaborarea Planului de management ... 1.
6. Procesul de elaborare a planului de management ... 1.
7. Istoricul revizuirilor și modificărilor - Planului de management ... 1.
8. Procedura de modificare și actualizare a - Planului de management ... 1.
9. Procedura de implementare a Planului de management ... ...
10. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
11. Informații Generale 2.1.
12. Localizarea sitului ... 2.1.
13. Limitele sitului ... 2.1.
14. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.
15. Mediul Abiotic 2.2.
16. Geologie ... 2.2.
17. Relief și geomorfologie ... 2.2.
18. Hidrologie ... 2.2.
19. Clima ... 2.2.
20. Soluri ... 2.2.
21. Geologie ... ... 2.
22. Mediul Biotic 2.3.
23. Ecosisteme ... 2.3.
24. Habitate în baza cărora a fost declarat situl ... 2.3.
25. Specii de floră și faună pentru care a fost declarat situl ... 2.3.
26. Alte specii de floră și faună relevante pentru sit ... ... 2.
27. Informații socio-economice și culturale 2.4.
28. Comunitățile locale ... 2.4.
29. Utilizarea terenului ... 2.4.
30. Situația juridică a terenurilor ... 2.4.
31. Administratori și gestionari ... 2.4.
32. Infrastructură și construcții ... 2.4.
33. Patrimoniu cultural ... 2.4.
34. Peisajul ... 2.4.
35. Obiective turistice ... ... 2.
36. Activități cu potențial impact - presiuni și amenințări 2.5.
37. Lista activităților cu potențial impact ... 2.5.
38. Hărțile activităților cu potențial impact ... 2.5.
39. Evaluarea impactului asupra speciilor ... 2.5.
40. Evaluarea impactului asupra habitatelor ... ... ...
41. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 3.
42. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 3.1.
43. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei ... 3.1.
44. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei ... 3.1.
45. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivei speciei ... 3.1.
46. Evaluarea globală - a speciei ... ... 3.
47. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ 3.2.
48. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat ... 3.2.
49. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat ... 3.2.
50. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor ... 3.2.
51. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat ... ... ...
52. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.
53. Scopul planului de management ... 4.
54. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 4.2.
55. OG: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora ... 4.2.
56. OG: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului ... 4.2.
57. OG: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ. ... 4.2.
58. OG: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității ... 4.2.
59. OG: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile ... 4.2.
60. OG: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului ... ... ...
61. PLANUL DE ACTIVITĂȚI - ...
62. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE - ... Anexa nr. 1 - Harta cu limitele sitului Anexa nr. 2 - Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate. Anexa nr. 3 - Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică Anexa nr. 4 - Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică detaliată Anexa nr. 5 - Hărți ecosisteme Anexa nr. 6 - Hărți cu tipurile de habitate din sit Anexa nr. 7 - Harta de distribuție a speciei Emys orbicularis în sit Anexa nr. 8 - Harta de distribuție a speciei Bombina variegata în sit Anexa nr. 9 - Harta de distribuție a speciei Crambe tataria în sit Anexa nr. 10 - Harta de distribuție a speciei Iris aphilla ssp.hungarica în sit Anexa nr. 11 - Harta unităților administrativ teritoriale Anexa nr. 12 - Hărți cu utilizarea terenului Anexa nr. 13 - Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate Anexa nr. 14 - Harta zonelor de protecție integrală și a zonelor care nu fac obiectul unor măsuri de conservare
63. INTRODUCERE 1.
64. Scurtă descriere a planului de management Planul de management este documentul oficial de prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele pentru realizarea acestor obiective. Planul de management integrează interesele pentru conservarea biodiversității, cu cele pentru dezvoltare socio - economică prin utilizarea durabilă a resurselor naturale, cu respectarea trăsăturilor și activităților tradiționale, culturale și spirituale ale comunităților locale. Scopul acestui Plan de Management este: Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor acestora, pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul sitului. Obiectivele generale sunt: ● O1: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora; ● O2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului; ● O3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ; ● O4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității; ● O5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile; ● O6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. După avizările necesare conform legislației în vigoare acest Plan de Management devine document oficial cu rol de reglementare pentru custodele sitului, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri. ... 1.
65. Scurtă descriere a sitului Localizarea: Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică- Slimnic este situat în Regiunea de Dezvoltare Centru, în județul Sibiu, pe raza administrativ teritorială a următoarelor localități: Sibiu - < 1%, Șura Mare - 3%, Șura Mică - < 1% și Slimnic < 1%. Limitele sitului sunt cele indicate în Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România și evidențiate în anexele 2-
66. Pe suprafața sitului se găsește ca arie protejată Dealul Zackel- rezervație naturală mixtă, cod național 2.698, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Șura Mare, confirmată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III a - anexa I. ... 1.
67. Cadrul legal referitor la situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic și la elaborarea Planului de management Actele normative relevante în contextul aplicării Planului de management sunt următoarele: a. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III-a, zone protejate; ... b. Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ... c. Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ... d. Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare; ... e. Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ... f. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ... g. Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare; ... h. Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național; ... i. Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia; ... j. Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial. ... k. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare; ... l. Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministerului mediului, apelor și pădurilor și a președintelui Autorității Naționale și Sanitar veterinare pentru siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermierii în România, cu modificările și completările ulterioare. ... ... 1.
68. Procesul de elaborare a planului de management Planul de management al sitului ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică-Slimnic este realizat conform prevederilor legale din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 și a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatice (Habitate). Acesta stabilește, reglementează și planifică acțiunile necesare pentru menținerea sau reconstrucția stării favorabile de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar și național menționate în Formularul Standard. În vederea elaborării planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic au fost parcurse mai multe etape, vizând evaluarea detaliată a biodiversității, evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate, stabilirea măsurilor de conservare și modalitățile de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale, precum și parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislației în vigoare. În scopul evaluării detaliate a biodiversității au fost efectuate atât activități de laborator cât și de teren, efectuându-se deplasări pe teritoriul sitului în perioada aprilie-august, anul
69. Au fost culese informații relevante în vederea descrierii datelor abiotice aferente sitului, precum și a ecosistemelor prezente în sit. Au fost evaluate calitativ și cantitativ habitatele precum și speciile de interes comunitar/ prioritar pe baza cărora a fost desemnat situl Natura 2000, înregistrându-se dacă a fost cazul și prezența altor habitate/specii de interes comunitar care nu apar listate în formularul standard. Aceleași activități au fost desfășurate și pe teritoriul rezervației naturale incluse în sit, în scopul stabilirii măsurilor de management necesare pentru conservarea biodiversității în rezervația naturală. S-a evaluat pe teren și starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic. Aceste activități au permis identificarea și localizarea pe teren, precum și cartarea GIS ulterioară, în laborator, a factorilor abiotici, a tipurilor de ecosisteme, a tipurilor de habitate și a speciilor de animale de interes comunitar pentru care a fost declarat situl, a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, hărțile respective constituind parte integrantă a planului de management. Pentru evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate s-au efectuat observații detaliate pe teren, vizând identificarea și inventarierea surselor de impact, localizarea și intensitatea manifestării acestora, precum și estimarea modului de afectare a habitatelor sau/și speciilor vizate. ... 1.
70. Istoricul revizuirilor și modificărilor - Planului de management În această etapă, nu este cazul pentru revizuiri sau modificări deoarece este primul plan de management elaborat pentru acest sit. Tabelul nr. 1 Formatul tabelului de revizuiri și modificări al Planului de management ... 1.
71. Procedura de modificare și actualizare a - Planului de management Planul de management se aprobă de către Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management al sitului, competența aprobării acestora revine: – Autorității Publice Centrale pentru Protecția Mediului, cu avizul Academiei Române, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, dacă se impun modificări la nivel de obiective sau acțiuni, sau la nivelul Regulamentului de organizare și funcționare; ... – Custodelui sitului; ... – Factorii interesați - reprezentanți ai comunității locale și ai diverselor instituții, organizații și grupuri interesate. ... ... 1.
72. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de Management revine custodelui. Pentru activități de cercetare, studii de specialitate, custodele va contracta firme/persoane specializate. Pentru activitățile de gospodărire a sitului, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil și va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizații neguvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau de voluntariat. ... ...
73. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
74. Informații Generale 2.1.
75. Localizarea sitului Limitele sitului sunt cuprinse între următoarele coordonate: latitudine: N 45°52'49"; longitudine: E 24°8'32", are o suprafață de 367 ha, este localizat în Regiunea de Dezvoltare Centru, pe raza județului Sibiu și face parte din Podișul Transilvaniei. Unitățile administrativ teritoriale care au suprafețe în cadrul sitului sunt cele indicate în tabelul următor: Tabelul nr. 2 Unitățile administrativ teritoriale pe suprafața cărora este situat situl ROSCI 0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic este localizat în partea sud - vestică a Podișului Transilvaniei, prezentând o importanță deosebită pentru conservare, deoarece condițiile fizico-geografice permit integrarea unor insule de stepă specifice sudului României și Dobrogei în bioregiunea continentală din podișul Transilvaniei. ... 2.1.
76. Limitele sitului A. Limitele Sitului Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic sunt prezentate conform hărților din Anexa nr. 1 la planul de management ... 2.1.
77. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică - Slimnic include în suprafața sa rezervația naturală Dealul Zackel, prezentată în tabelul de mai jos. Tabelul nr. 3 Lista suprapunerilor sitului cu alte arii protejate A. Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate Este prezentată în Anexa 2 la planul de management ... ... 2.
78. Mediul abiotic 2.2.
79. Geologie Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic este situat în partea sud - vestică a Podișului Transilvaniei, cuprinzând atât o zonă colinară cât și o porțiune depresionară care face legătura între zona montană din sudul județului și zona nordică de podiș. Dealurile Transilvaniei se desfășoară pe cea mai mare parte a unității structurale numită de geologi, Depresiunea Transilvaniei, Bazinul Transilvaniei, care s-a schițat în mezozoicul superior prin dezvoltarea unor linii de fractură profunde care au fragmentat o masă cristalină numită-blocul transilvan- cu caracteristici similare celor din Carpați. Suprastructura sedimentară este alcătuită din depozite paleogene, miocene și parțial pliocene. Paleogenul apare larg dezvoltat în nord-vest, între Iara și Meseș, unde a fost și cel mai mult studiat, apoi în sud-vest, adică - sectorul Alba Iulia - și în sud - la intrarea Oltului în defileu -. Alternează faciesuri sedimentare continentale, lacustre, marine ceea ce indică oscilații pe verticală ale uscatului limitrof. În cadrul eocenului apar argile vărgate inferioare; marnele vărgate inferioare; marnele vărgate superioare; calcarul grosier superior; marnocalcarele cu numuliți; marnele cu briozoare. Oligocenul, - faciesuri continentale, marine, salamastre -, are o dezvoltare largă în NV și SV, în zona sitului ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, rocile predominante fiind cele sedimentare, respectiv argile, marne, nisipuri, pietrișuri care s-au depus pe fundamentul Depresiunii Transilvane. Miocenul este alcătuit în cea mai mare parte din depozite marine și salmastre; către final trece în regim lacustru. Dacă în nord-vest are o dezvoltare completă, în restul bazinului apare doar începând cu badenianul - tortonian - ca urmare a unei subsidențe active generalizată. Burdigalianul este legat de o transgresiune însemnată. Începe cu Stratele de Coruș de - conglomerate, gresii, nisipuri care lateral trec în pelite - și se încheie cu Stratele de Chechiș de - argile, argile marnoase, marne -. Helvețianul are caracter de molasă, -conglomerate, microconglomerate, gresii, nisipuri- depuse în condițiile ridicării regiunilor limitrofe. Badenianul -tortonian- este marcat de o transgresiune puternică pe fondul unei subsidențe active și de erupții vulcanice intense ce au avut loc în estul bazinului. Ca urmare, în componența lui intră: complexul tufului de Dej format din piroclastite cu intercalații de marno-argile și gresii argiloase-, un facies conglomeratic în sud și recifal în vest, peste care urmează formațiunea cu sare care are o largă dezvoltare și cea mai mare grosime între Mureș și Târnava Mare unde suportă depozite sarmato - pliocene care măsoară circa 4000 m-. Presiunea mare exercitată de acestea au determinat împingerea laterală a sării, proces care a dus, pe de o parte, la dezvoltarea de cute diapire cu poziție, iar, pe de altă parte, prin înălțarea locală a blocurilor de sare s-a ajuns la domuri și brahianticlinale situate -la nord de Mureș, în zona centrală structurile Deleni - Copșa Mică - Sângeorgiu de Pădure, în zona sudică, structurile Cristur - Țelina- separate de sinclinale. La partea superioară sunt șisturile cu radiolari, adică argile brune, marne cu radiolariși marnele cu Spiralis, -marne, argile, nisipuri, tufuri subțiri Sarmațianul inferior-mediu, mai exact buglovianul și volhinianulare dezvoltare în tot bazinul, când a rezultat o molasă cu depozite argilo-marnoase și nisipuri cu intercalații de cinerite; lateral -mai ales în est, apar pietrișuri dintr-un piemont. După basarabianul inferior, ca efect al ridicării Carpaților și probabil al unei lăsări active în centrul bazinului după M. Paucă, 1972, s-au întrerupt legăturile cu Bazinul Panonic și cu bazinele extracarpatice. Au loc acumulări în sectorul Mureș - Târnave de marne cu intercalații de nisipuri, marne, călcare, tuful andezitic de Bazna. După întreruperea legăturilor cu exteriorul, a existat un moment de regresiune urmat de o extindere treptată a lacului. În ponțian, depresiunea se colmatează. Evoluția Bazinului Transilvaniei a fost determinată de câțiva factori: - coborârea în Neozoic, cu intensități deosebite, a blocurilor cristaline care compun fundamentul; - ridicarea, cu intensități diferite în timp și spațiu, a regiunilor montane limitrofe, de care au depins ritmul acumulării și caracteristicile faciesurilor; - condițiile climatice din diferite perioade geologice, care au impus tipul și ritmul modelării uscatului limitrof; - masa de sare care, sub influența presiunii exercitate diferit dinspre Carpați care se află în ridicare, dar și a celei impusă de stivele de sedimente de deasupra depuse în funcție de grosimea lor, a creat boltiri de tipul domurilor și cutelor diapire. La acestea s-au adăugat ridicarea mai accentuată din cuaternar a formațiunilor de la marginea bazinului și unele presiuni laterale exercitate de către ramura montană în ascensiune. Urmare a acestei evoluții tectonice, în sectorul din Bazinul Transilvaniei aflat între ramurile carpatice au rezultat trei structuri distincte: domuri în cea mai mare parte, cute diapire pe laturile de est și vest și monoclinală în NV, N și S. ... 2.2.
80. Relief și geomorfologie 2.2.2.
81. Unități de relief a. Altitudini Altitudinea minimă = 412 m.s.m. Altitudinea maximă = 564 m.s.m. Altitudinea medie = 497 m.s.m. ... b. Unitățile de relief și procentul de ocupare Tabelul nr. 4 Unitățile majore de relief și procentul de ocupare Tabelul nr. 5 ... c. Caracterizarea generală a unităților de relief Ca și caracteristică a reliefului ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic face trecerea între Podișul Hârtibaciului prin culoarul Visei și Depresiunea Sibiului. Substratul geologic din culoarul Visei este cristalin de epizonă, acoperit de depozite fie terțiare - nisipuri și marne pannoniene mai exact, pliocene, pentru zona aferentă Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior, pentru Podișul Secașelor, fie cuaternare - terase, lunci și glacisuri. Relieful bazinului prezintă o puternică asimetrie, pornind de la unitatea centrală - Valea Visei - prezintă șase terase pe partea stângă și doar una clară pe partea dreaptă în care lunca are o extensie mai mare, fiind continuată pe afluenții principali, în special pe râul Calva, unde sunt semnalate glacisuri de luncă. Formațiunile de podiș sunt diferite, cu un aliniament înalt înspre Podișul Secașelor, cu altitudini absolute de peste 550 m, corespunzător treptei joase a Suprafeței Secașelor și o arie mai lină spre Podișului Hărtibaciului, punctată de rămășițele nivelului de glacisuri al acestui podiș. Spre marginea bazinului, afluenții de partea dreaptă au văi mai abrupte, cu energie de relief mai mare, datorată contactului cu suprafața Podișului Hârtibaciului, cu altitudini mai mari, care constituie cumpăna de ape spre Bazinul Hârtibaciului. Depresiunea Sibiului, unde se află cea mai mare parte a ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, se încadrează în categoria depresiunilor submontane, de contact, relieful acestei unități geografice fiind dispus în trepte, sub forma unui amfiteatru, cu orientare nordică, spre râul Cibin. Astfel se distinge relieful dealurilor submontane în partea de sud a depresiunii, relieful piemonturilor pe latura sudică a depresiunii, relieful glaciesurilor și relieful teraselor și a luncilor. În arealul depresiunii, pe partea dreaptă a râului Cibin se remarcă existența a trei terase: prima terasă cu altitudini de altitudine 410-415 m apare dezvoltată în lungul Cibinului între localitățile Gura Râului și Tălmaciu, a doua terasă cu altitudini de altitudine 420-430 m este bine reprezentat între localitățile Tălmaciu și Sibiu, extinzându-se în nord până la Valea Rusciorului, iar a treia terasă cu altitudini de altutudine 450-475 m include cea mai mare parte a municipiului Sibiu. ... ... 2.2.2.
82. Expoziția versanților Expoziția predominant sudică și sud-estică a versanților din cadrul sitului, și zona, oarecum deschisă, fără să beneficieze de protecția unei păduri determină o iradiere puternică a versanților, aproximativ 6 luni pe an. Datorită acestor condiții în sit sunt prezente multe specii de plante sudice, termofile și xerofile, caracteristice zonelor pontice și mediteraneene. ... 2.2.2.
83. Geomorfologie Din punct de vedere geomorfologic, Depresiunea Sibiului, unde se află cea mai mare parte a ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, se încadrează în categoria depresiunilor submontane, de contact, relieful acestei unități geografice fiind dispus în trepte, sub forma unui amfiteatru, cu orientare nordică, spre râul Cibin. Diferențierile morfologice apărute în cadrul Depresiunii Sibiului, permit gruparea formelor de relief în mai multe tipuri, care se succed de la contactul cu unitatea montană în sud, spre contactul cu unitatea de podiș, în nord. Astfel se distinge relieful dealurilor submontane în partea de sud a depresiunii, relieful piemonturilor pe latura sudică a depresiunii, relieful glaciesurilor și relieful teraselor și a luncilor. Glacisurile apar ca niște suprafețe de racord acoperite cu depozite deluviale și ajunse la o pantă generală de echilibru dinamic. În cadrul Depresiunii Sibiului se disting două tipuri de glacisuri: de bordură și deluvio - coluviale. Primele sunt situate în partea de sud a regiunii, reprezentând racordul dintre munte și câmpia piemontană. Glacisurile deluvio-coluviale apar la contactul cu Podișul Hârtibaciului în partea de nord- est a depresiunii, între localitățile Șura Mare și Tălmaciu, realizând legătura dintre lunca Cibinului și unitatea de podiș. ... ... 2.2.
84. Hidrografie a. Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică, detaliată Este prezentată în Anexa nr. 3 la planul de management ... b. Caracterizarea hidrografică Partea sudică și sud - vestică a ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic face parte din bazinul hidrografic al Cibinului, parte componentă a Sistemului Hidrografic Olt, zona insulelor stepice Șura Mare - Șura Mică fiind străbătută de Pârâul Strâmb și Valea Plopilor afluenți al pârâului Rusciori. Pârâul Rusciori este afluent de stânga al râului Cibin, care colectează apele din munții Cindrel și dealurile Hârtibaciului, care funcție de regimul de precipitații căzute, are nivelul hidrodinamic variabil și influențează nivelul hidrostatic al apei subterane în perimetru. În zonă se identifică mai multe canale de scurgere și drenare a apelor de suprafață cu direcția spre pârâul Rusciori. Canalele au adâncimea de -1,0 m -1,70 m, fiind în cea mai mare parte colmatate, având un aspect înmlăștinit. Nivelul pânzei freatice este situat în stratul de pietriș cu nisip și bolovăniș la adâncimea de: -3,00 m - nivel cu un caracter ascendent funcție de regimul precipitațiilor căzute și de nivelul hidrodinamic al pârâului Rusciori - apa putându-se ridica spre suprafață până la cota -1,00 m. Râul Cibin, în lungime de 82 km, are o rețea hidrografică bine dezvoltată cu suprafața bazinului de 2194 kmp, panta longitudinală medie fiind de 20 la mie, iar coeficientul de sinuozitate de 2,
85. Insulele din zona nordică a SCI se încadrează în bazinul hidrografic al Visei, care este parte componentă a Sistemului Hidrografic Mureș, respectiv a subdiviziunii acestuia denumită Mureșul Mijlociu. Rețeaua hidrografică din zona insulelor stepice are drept componentă principală Valea Slimnicului cu cei doi afluenți mai importanți Șarba și Bacea, care se unesc și se varsă după un parcurs de 15 km în râul Visa, tributar Târnavei Mari pe o suprafață a bazinului de 3606 kmp, cu lungimea 221 km. Suprafața propriu-zisă a Bazinului Hidrografic al Visei este de aproximativ 555 kmp, iar lungimea cursului principal este de 42 km. Altitudinea medie a bazinului este în jurul valorii de 485 m. Bazinul se suprapune peste Culoarul Visei, ca unitate geografică aparte, peste părți din Podișurile Hârtibaciului și Secașelor și peste zona de contact a Culoarului Visei cu Culoarul Târnavei Mari, substratul geologic fiind cristalin de epizonă, acoperit de depozite fie terțiare - nisipuri și marne pannoniene pliocene, pentru zona aferentă Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior, pentru Podișul Secașelor. Rețeaua hidrografică cuprinde Visa, în lungime de 42 de km, cu un debit de 1,69 mc/s și afluenții săi; afluenții de partea stângă sunt râuri scurte, cu debite mici, și o puternică rețea torențială, singurul afluent menționabil fiind Râura, cu o lungime de aproximativ 9-10 km, cu izvoarele în apropiere de Topârcea; afluenții de partea dreaptă sunt de dimensiuni mai mari, cei mai importanți fiind Calva sau Mighindoala, cu o lungime de circa 30 de km și un debit de 0,62 mc/s, și Slimnicul, de dimensiuni mai reduse decât Calva. Regimul climatic este de tip continental moderat, cu o medie anuală a temperaturilor de 8,8°C la Ocna Sibiului, cu precipitații variind, în interiorul bazinului, între 635 și 660 mm, fapt reliefat și de valorile de alimentare ale Visei circa 28,5% din subteran, 33% nival și 38,5% pluvial. ... ... 2.2.
86. Clima a. Caracterizarea climei și influența ei asupra speciilor și habitatelor Având în vedere că Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic este situat în partea sud - vestică a Podișului Transilvaniei, cuprinzând atât o zonă colinară cât și o porțiune depresionară care face legătura între zona montană din sudul județului și zona nordică de podiș, caracteristicile parametrilor climatici și regimul de manifestare al acestora sunt determinate de câțiva factori: Larga deschidere spre nord-vest ce asigură o circulație a maselor de aer predominant din vestul și nord-vestul continentului. În anotimpul rece, frecvență mai mare o au masele de aer de natură maritimă - polară sau arctică legate de activitatea centrilor barici islandez și scandinav; sunt mase de aer reci și umede. În anotimpul călduros pătrund și mase de aer din vestul și nordul Mediteranei legate de circulația sud-vestică; ele aduc precipitații, dar asigură și un regim termic moderat. Prezența lanțului carpatic care aproape înconjoară regiunea determină, pe de o parte, stagnarea maselor de aer vestice, dar și împiedică pătrunderea maselor reci continentale estice iarna sau a celor fierbinți din sud, în timpul verii. Desfășurarea unor masive montane care se termină prin versanți povârniți care dezvoltă diferențe altimetrice de ordinul mai multor sute de metri pe laturile de sud și de vest ale regiunii favorizează producerea unor efecte foehnale în depresiunile și dealurile limitrofe contactului, prin descendența maselor de aer ce vin din exterior. Acestea se resimt în creșterea bruscă a temperaturilor la începutul primăverii, topirea rapidă a zăpezii, vânturi intense, un număr mai mare de zile cu cer senin. ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic se încadrează în climatul dealurilor, podișurilor joase și al depresiunilor. Este caracteristic în centrul și vestul Podișului Transilvaniei, unde dealurile au înălțimi sub 550 m. Diferențierile topoclimatice sunt impuse mai ales de existența culoarelor de vale largi care, adesea, au caracter depresionar și apoi de manifestările de tip foehnal din sud-vestul și sudul Transilvaniei. Pe ansamblu, este un climat cu nuanțe mai uscate în comparație cu cel din dealurile înalte, fapt care determina apariția unor specii de plante sudice, termofile și xerofile, caracteristice zonelor pontice și mediteraneene. Aici, radiația solară anuală ajunge la o valoare medie de 115 ... 117 kcal/cmp, peste 80 kcal/cmp/an în sezonul cald. Durata de strălucire a Soarelui este în jur de 2050 ore/an. Regimul termic prezintă valori medii care depășesc cu circa 1 ... 20°C pe cele din dealurile înalte. Astfel, media anuală urcă de la 8°C la nivelul dealurilor din est la 9°C pe culoarele văi Visei. În timpul iernii, în ianuarie, cea mai mare parte a regiunii se încadrează în spațiul izotermei de -20°C, mai coborâtă în culoarele de vale din centru unde, masele stagnând se răcesc, creând inversiuni termice. Vara, în iulie, media termică urcă la 18°C în centru și 20°C în SV. Aceleași tendințe se remarcă în numărul zilelor cu temperaturi caracteristice: 160 - 170, 175 în SV zile fără îngheț, 110 - 120 zile cu îngheț, 60 - 80 zile de vară, 10 - 20 zile tropicale. Valorile nebulozității medii anuale se păstrează în jur de 5,5 - 6 iar ale umidității relative, la 70-75%, mai ridicate în lungul luncilor extinse ale râurilor mari. Zilele senine propriu-zise oscilează între 55-60, iar cele cu cer complet acoperit ajung la 100-
87. Precipitațiile scad cantitativ din centru și est de circa 650-700 mm spre Culoarul Mureșului unde se înregistrează 550 mm. Aceasta face ca, în condițiile evapotranspirației puternice, în sectorul de SV să se înregistreze un deficit de umiditate de 80-100 mm, îndeosebi în lunile iulie și august, când se ridică la aproape 45% din valoarea anuală. În regimul de cădere al precipitațiilor, proces care are loc în circa 120-130 de zile, valorile maxime se produc în intervalul mai-iulie, iunie fiind luna cu căderile cele mai bogate, în jur de 80 mm, iar cele mai reduse în sezonul rece în februarie și martie cu circa 40-50 mm în centru și est. Cantitățile maxime de precipitații căzute în 24 ore variază în sud-vest între 50-60 mm, iar în centru și est între 65 și 100 mm. Ninsorile au loc în circa 20-30 zile, dar stratul de zăpadă se păstrează 40 - 50 de zile, în SV durata fiind mai mică. Direcțiile predominante ale vânturilor sunt din vest și nord-vest. Zona Sibiului, ca și cea a Transilvaniei, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, din nordul și nord-vestul Europei, aer polar-oceanic, care aduce zăpadă și ger. Vânturi locale dominante sunt: Vântul local "Mureșan" ce bate dinspre Mureș, brizele de munte și Vântul Mare "Mâncătorul de zăpadă" care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Este un vânt fohnic, cald, ce topește zăpada. Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate. ... ... 2.2.
88. Soluri În distribuția solurilor din Dealurile Transilvaniei, un rol deosebit l-au avut: variațiile condițiilor climatice, desfășurarea pe verticală a reliefului, diferențierile locale ale rocii de solificare, activitatea umană și gradul de umiditate. Toți acești factori au permis individualizarea unei regiuni pedogeografice aparte, Transilvania, în cuprinsul căreia există 17 tipuri de soluri, la nivelul clasificării din 1980, respectiv 10, la nivelul celei din 2003, din care cele mai multe sunt soluri zonale, molisoluri - cernisoluri, soluri argiloiluviale - luvisoluri, soluri cambice, intrazonale hidromorfe - hidrisoluri și halomorfe - salsodisoluri și slab formate, aluviale - aluviosoluri și erodisoluri - erodosoluri. Urmărirea desfășurării tipurilor de sol scoate în evidență câteva aspecte: ● caracterul mozaicat al distribuției lor; ● mărimea extrem de diferită a arealelor - de la sub 10 kmp la peste 2.500 kmp; ● desfășurarea principalelor tipuri de soluri zonale, sub forma unor domenii largi care se succed de la periferia regiunii spre culoarul Mureșului. În regiunea sitului principalele clase și tipuri de soluri sunt următoarele: Solurilor brune argiloiluviale, preluvosoluri, ocupă partea de est a Câmpiei Transilvaniei, Dealurile Târnavei Mici, cea mai mare parte a Podișului Hârtibaciului, o bună parte din Culoarul Făgăraș-Sibiu-Apold. La ele se remarcă individualizarea orizontului Bt prin iluvierea argilei din orizonturile superioare și lipsa carbonaților. Au fertilitate bună pentru pășuni, fânețe, pomicultură dar și pentru culturi cerealiere. Necesită fertilizare, amendamente cu calcar, iar uneori măsuri de combatere a excesului de umiditate în depresiuni și pe suprafețe orizontale. Cea mai mare extensiune o au solurile brune luvice, luvosoluri, în est și nord, apoi solurile brune argiloiluviale, preluvosoluri la vestul și sud-vestul acestora în Podișul Hârtibaci, Depresiunea Sibiului. Areale mai mici au luvisolurile albice, luvosoluri, pseudogleizate, solurile brun-roșcate, preluvosoluri, și brune argiloiluviale, adică preluvosoluri - în centrul Câmpiei Transilvaniei. Se remarcă o diferențiere pe verticală cu luvisoluri albice în bază, îndeosebi la baza versanților, unde se adună apă, de unde și caracterul de pseudogleizare pe care îl au frecvent acestea, brune luvice pe pantele mici și brune argiloiluviale pe pante mai mari. Solurile molice sau cernisoluri. Au un areal larg în centrul și vestul Câmpiei Transilvaniei, dar și, pe terasele Mureșului. Predomină cernoziomurile argiloiluviale cum sunt faeziomurile și cambice, cernoziomurile și faeziomurile. Sunt soluri determinate de condițiile bioclimatice. Sunt soluri cu un conținut bogat în humus, bine structurate și cu fertilitate bună pentru culturile agricole. Legat de prezența calcarelor și a marnelor s-au dezvoltat soluri molice, cernisoluri de tipul rendzinelor și pseudorendzinelor, faeziomuri. Primele sunt în câteva areale mici în vestul Podișului Someșan, iar celelalte în arealele foarte largi în Dealurile Târnavei Mici, în dealurile din bazinele văilor Hârtibaci, Visa și Secaș. Sunt utilizate atât pentru pășuni, fânețe, cât și pentru culturi cerealiere, pomicultură; necesită însă îngrășăminte și afânare adâncă. Solonceacurile, clasa salsodisolurilor, se dezvoltă în areale mici pe argile și marne sărăturoase din aria cutelor diapire. Nu sunt utilizate decât ca pășuni. Solurile neevoluate sunt reprezentate de aluviosoluri din luncile văilor mari. Dealurile Transilvaniei se remarcă prin existența unor areale cu soluri aflate în diferite grade de degradare pricinuită de eroziune, spălare în suprafață și alunecări care formează erodisolurile - erodosolurile. Acestea sunt întâlnite aproape peste tot, dar mai ales în Câmpia Transilvaniei și în Podișul Târnavelor. ... ... 2.
89. Mediul biotic 2.3.
90. Ecosisteme a. Harta ecosistemelor Este prezentată în Anexa nr. 5 la planul de management ... b. Descrierea ecosistemelor și prezentarea speciilor și tipurilor de habitate specifice În cadrul ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic ecosistemul caracteristic este cel de pajiște de stepă cu specii termofile și xerofile. ... ... 2.3.
91. Habitate în baza cărora a fost declarat situl a. Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat ... b. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul sitului: date care sunt caracteristice ale tipului de habitat în cadrul sitului. ... Tabelul nr. 6 Date generale ale tipului de habitat: Dintre habitatele identificate pe teren, habitatul 62C0* nu este semnalat în fișa standard, ca fiind prezent pe suprafața ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic. Date specifice tipului de habitat la nivelul sitului În urma studiilor efectuate pe teren, nu au fost identificate ca fiind prezente toate tipurile de habitate de interes comunitar semnalate în fișele standard, dintre acestea, în ROSCI0093 - Insulele stepice Șura Mică-Slimnic fiind regăsite doar următoarele tipuri de habitate: ● 6240* - Pajiști stepice subpanonice; ● 62C0* - Stepe ponto-sarmatice. Acest tip de habitat nu este menționat în formularul standard ca fiind prezent pe suprafața ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic. Tabelul nr. 7 Date specifice tipului de habitat la nivelul sitului 2.3.2.
92. Habitate Natura 2000 În situl ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mare - Slimnic, habitatele Natura 2000 citate în Formularul Standard sunt: a. 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substrate calcaroase de Festuco-Brometalia* situri importante pentru orhidee Habitatul este format din pajiști calcaroase uscate sau semiuscate din Festuco-Brometea. Include atât vegetația de pajiști stepice sau subcontinentale Festucetalia valesiacae cât și unele pajiști secundare din Brometalia erecti caracteristice regiunilor sub-mediteraneene și atlantice, foarte bogate în specii de orhidee, Mesobromion. Acest tip de habitat cu * nu a fost regăsit în sit. ... b. 6240* Pajiști stepice subpanonice Acest tip de habitat cuprinde pajiști stepice dominate de graminee cespitoase caracteristice alianței Festucion valesiacae. Optimul dezvoltării conunităților vegetale presupune soluri sărace în nutrienți și un regim de folosință extensiv. Pajiștile stepice identificate în cadrul acestui sit sunt utilizate în prezent ca pășuni de ovine și bovine, majoritatea fiind exploatate intensiv sau sunt abandonate. Modul de folosință inadecvat datorat suprapășunat, necurățarea pășunilor, abandonul practicilor agricole tradiționale corelat cu morfologia reliefului a condus la degradarea acestor pajiști, suprafețe întinse fiind invadate de buruieni și de specii arbustive. În condiții optime, acest tip de habitat găzduiește specii indicatoare pentru soluri uscate, sărace în nutrienți. Asociațiile vegetale în baza cărora a fost descris habitatul 6240* la nivelul SCI-ului "Insulele stepice Sura Mica - Slimnic" sunt: Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevic et al. 1955, Dichantietum ischaemi Krist. 1937, Pop 1977, Festucetum valesiaco-rupicolae Csuros et Kovacs 1962, Festuco rupicolae-Caricetum humilis Soo 1930, 1947, Stipetum capillatae Hueck 1931, Krausch
93. Fitocenozele încadrate acestor asociații au fost regăsite în următoarele zone: Șura Mare, Dealul Cucului-Sliminic, Dealul Ritoi, Valea Sarba, Dealul Zakel și Dealul Bisericii. Dintre speciile caracteristice pentru habitatul 6240* au fost regăsite în acest sit: Festuca valesiaca. Festuca rupicola, Dichanthium ischaeum, Stipa capillata, Teucrium chamaedrys, Carex humilis, Astragalus austriacus, A. onobrychys, Alyssum alyssoides, Medicago minima, Potentilla arenaria. 45% dintre speciile identificate ca fiind caracteristice pentru habitat sunt calificate fie ca rezistente la pășunat, Festuca valesiaca, F. rupicola, Dichanthium ischaeum, Teucrium chamaedrys, fie ca indicatoare pentru pajiști intens folosite Alyssum alyssoides, Medicago minima, Dichanthium ischaeum. ... c. 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase de Molinion caeruleae Habitatul cuprinde pajiști cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sărace în nutrienți azot, fosfor. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori un cosit întârziat spre sfârșitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă drenate. Habitatul nu a fost regăsit în sit. ... d. 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii Acest tip de habitat se dezvoltă în condițiile climatice continentale și subcontinentale. Cuprinde pajiștile și fânețele aluviale supuse regimului periodic de inundare. Habitatul nu a fost regăsit în sit. ... e. 6510 Fânețe de joasă altitudine cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis Acest tip de habitat cuprinde fânețe bogate în specii, dezvoltate pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparținând alianțelor Arrhenatherion și Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajiști exploatate extensiv prezintă o biodiversitate foarte mare, fiind bogate în plante cu flori, care le dau un aspect viu, colorat. Habitatul nu a fost regăsit în sit. ... f. 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin. Habitatul cuprinde comunitățile de lizieră de pe malul apelor se caracterizează prin specii de talie înaltă, fiind foarte diversificate în componența floristică și structură. Tipul de habitat este reprezentat prin mai multe subtipuri. Subtipul 37.7 cuprinde comunități nitrofile de buruienișuri înalte de pe marginea apelor și de-a lungul lizierei arboretelor. Ele aparțin speciilor Glecometalia hederaceae și Convuletalia sepium, Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion. Subtipul este răspândit în toată țara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii și inferioare. Subtipul 37.8 cuprinde vegetația de talie înaltă de pe malul pârâurilor din văile etajului montan și subalpin aparținând clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâlnește de-a lungul întregului lanț carpatic. Acest tip de habitat nu a fost regăsit în sit. ... g. 62C0* Stepe ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu este semnalat, în fișa standard, ca fiind prezent pe suprafața ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, însă a fost semnalat în cadrul sitului. Este reprezentat la nivelul SCI-ului prin fitocenoze ale asociației Elytrigietum hispidi Dihoru 1970, Popescu et Sanda 1988, identificate pe Dealul Zakel și în Valea Șarba. Fitocenozele inventariate sunt bogate în specii stepice de Astragalus dasyanthus, Crambe tatarica, Jurinea mollis, însă, din păcate, acest habitat este amenințat de managementul deficitar aplicat în aceste pajiști abandonul practicilor agricole tradiționale, invazia speciilor lemnoase. Dintre speciile caracteristice pentru habitat menționăm: Elymus hispidus, Dichantium ischaemum, Festuca valesiaca, Stipa capillata, Crambe tataria, Koeleria macrantha. ... ... 2.3.2.
94. Habitate după clasificarea națională În situl ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic, s-au efectuat cercetări în teren în vederea identificării următoarelor habitate conform clasificării naționale: Tabelul nr. 8 Habitate după clasificarea națională ... 2.3.2.
95. Hărțile de distribuție a tipurilor de habitate Harta distribuției tipurilor de habitate este furnizată pentru toate tipurile de habitate pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversității. S-au realizat hărți care cuprind tipurile de habitate de interes comunitar listate în Formularul standard, și alte tipuri de habitate de interes comunitar/prioritar. Pentru fiecare tip de habitat, distribuția este întotdeauna reprezentată ca poligon. Pentru fiecare tip de habitat este indicat și procentul de acoperire în cadrul poligonului ca fiind de 100% deoarece cu ocazia studiilor de teren din anul 2013 a fost posibilă identificarea și cartarea habitatelor din sit la o scară de 1:
96. Habitatele și suprafețele ocupate de acestea în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic sunt: Tabelul nr. 9 Suprafețele ocupate de habitate în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic Tabelul nr. 10 Descrierea parametrilor tipurilor de habitate întâlnite în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic ... ... 2.3.
97. Specii de floră și faună pentru care a fost declarat situl A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferent de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată ... B. Date specifice speciei la nivelul sitului: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate. ... 2.3.3.
98. Plante superioare Tabelul nr. 11 Date generale ale speciei Tabelul nr. 12 Date specifice speciei la nivelul sitului ... 2.3.3.
99. Nevertebrate Tabelul nr. 13 Date generale ale speciei Tabelul nr. 14 Date specifice speciei la nivelul sitului ... 2.3.3.
100. Herpetofaună Tabelul nr. 15 Date generale ale speciei Emys orbicularis Tabelul nr. 16 Date generale ale speciei Bombina variegata Tabelul nr. 17 Date generale ale speciei Triturus cristatus Tabelul nr. 18 Date generale ale subspeciei Titurus vulgaris ampelensis Tabelul nr. 19 Date specifice speciei Emys orbicularis Tabelul nr. 20 Date specifice speciei Bombina variegata la nivelul sitului Tabelul nr. 21 Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul sitului Tabelul nr. 22 Date specifice speciei Triturus vulgaris ampelensis la nivelul sitului ... 2.3.3.
101. Hărțile de distribuție ale speciilor Hărțile distribuției speciilor sunt furnizate pentru toate speciile pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversității. Pentru specii, distribuția este prezentată ca puncte. Reprezentarea distribuției speciilor ca puncte este efectuată deoarece nu este cazul ca distribuția să fie reprezentată ca poligon, exceptând speciile de plante superioare. 2.3.3.4.
102. Hărțile de distribuție ale speciilor ca poligon Tabelul nr. 23 Hărțile de distribuție ale speciei Crambe tataria Tabelul nr. 24 Hărțile de distribuție ale speciei Iris aphilla ssp.hungarica Tabelul nr. 25 Hărțile de distribuție ale speciei Bombina variegata Tabelul nr. 26 Hărțile de distribuție ale speciei Emys orbicularis ... 2.3.3.4.
103. Hărțile de distribuție ale speciilor ca punct 2.3.3.4.2.
104. Plante superioare Tabelul nr. 28 Hărțile de distribuție ale speciei Crambe tataria ca punct Tabelul nr. 28 Hărțile de distribuție ale speciei Iris aphilla ssp.hungarica ca punct Tabelul nr. 29 Hărțile de distribuție ale speciei Echium russicum Tabelul nr. 30 Hărțile de distribuție ale speciei Adenophora lilifolia Tabelul nr. 31 Hărțile de distribuție ale speciei Angelica palustris ... 2.3.3.4.2.
105. Nevertebrate Tabelul nr. 32 Hărțile de distribuție ale speciei Pseudophilotes bavius ... 2.3.3.4.2.
106. Herpetofaună Tabelul nr. 33 Hărțile de distribuție ale speciei Emys orbicularis Tabelul nr. 34 Hărțile de distribuție ale speciei Bombina variegata Tabelul nr. 35 Hărțile de distribuție ale speciei Triturus cristatus Tabelul nr. 36 Hărțile de distribuție ale speciei Triturus cristatus ampelensis ... ... ... ... 2.3.
107. Alte specii de floră și faună relevante pentru sit 2.3.4.
108. Plante superioare În activitatea de teren din zona Rezervației Dealul Zackel au fost identificate 16 specii de plante de interes național, dar în același timp s-a constatat faptul că foarte multe din plantele menționate în diverse lucrări, ca existente în această zonă nu au mai fost regăsite. În cele ce urmează facem câteva precizări asupra speciilor dispărute din rezervația naturală Dealul Zakel: Tabelul nr. 37 Precizări cu privire la speciile de plante dispărute de pe Dealul Zackel Pe lângă speciile prezentate anterior, următoarele specii nu au fost identificate în teren: Centaurea atropurpurea; Ajuga chamaeptiy, Ceratophillum subersum; Ornythogalum pyramidale; Scabiosa ochroleuca, Sonchus palustris; Thymelaea passerina. Prezența unora dintre aceste specii este incertă, iar a altora considerăm că au fost incluse greșit, acestea ne fiind specifice unui asemenea tip de habitat. Specia Astragalus dasyanthus a fost identificată pe terenul dinspre fermă, teren ce aparținea inițial de rezervație, acesta fiind fragmentată de alunecarea de teren și împădurirea cu salcâm. Din specia Dianthus puberulus au fost găsite 2-3 exemplare, dar determinarea lor exactă nu a putut fi făcută, decât până la nivel de gen. În continuare vă prezentăm tabelar, cele 16 speciile de plante de interes național găsite pe Dealul Zackel, tabel în care este inclusă și starea de conservare specifică fiecărei specii în parte. Tabelul nr. 38 Specii de plante de interes național găsite pe Dealul Zackel și starea acestora de conservare Starea de conservare este precizată la fiecare specie prin una dintre categoriile A, B sau C, respectiv: ● A = stare de conservare bună; ● B = stare de conservare medie; ● C = stare de conservare precară. ... 2.3.4.
109. Nevertebrate Tabelul nr. 39 Speciile de nevertebrate din sit ... 2.3.4.
110. Herpetofaună Tabelul nr. 40 Speciile de herpetofaună din sit ... ... ... 2.
111. Informații socio-economice și culturale 2.4.
112. Comunitățile locale a. Harta unităților administrativ teritoriale Se găsește în Anexa nr. 11 ... b. Lista unităților administrativ-teritoriale Tabelul nr. 41 Lista unităților administrativ teritoriale și proporția în care acestea sunt arii protejate ... c. Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale ● Șura Mare În partea de nord-est a municipiului Sibiu, la o distanță de 7 km, pe drumul național 14, care leagă Sibiul de Mediaș, se afla comuna Șura Mare, înșiruită pe ambele părți ale șoselei, pe o distanță de circa 2 km, având și alte străzi ramificate. Poziția geografică a comunei este longitudine 45 grade 51 minute, iar latitudine Nordică 24 grade 10 minute. Din punct de vedere administrativ, comuna Șura Mare are în subordine două sate: satul Șura Mare - reședința comunei și satul Hamba. Comuna Șura Mare are o populație totală de 3769 locuitori, cu o densitate de 44,2 locuitori/kmp. Din numărul total de locuitori, populația activă este de 1191, din care populație ocupată 1050, populație neocupată 141 și populație inactivă
113. Distribuția sexelor: 48,9% populație masculină și 51,1% populație feminină. Bilanțul natural al populației este de 4,8%,cu o natalitate de 12,5% și mortalitatea de 8%. Sub aspectul infrastructurii întreaga comună Șura Mare beneficiază de rețele integrate de canalizare, apă potabilă, gaz, telefonie digitală, televiziune prin cablu, satelit și acces la internet de mare viteză. În ce privește transportul, cel rutier este asigurat prin drumul național 14 care străbate comuna, neavând însă acces direct la drumuri europene și cale ferată. Șura Mare este o comună cu profil agrar, unde în lipsa unor investiții industriale sau comerciale considerabile, sau a orientării spre agroturism, se mențin activitățile agricole pe seama suprafețelor întinse de terenuri arabile și pășuni, condiții propice dezvoltării sectoarelor zootehnic și de cultură a cerealelor. Efectivul de animale la nivelul anului 2012 era de 6000 ovine, 250 bovine și 500 suine. Ca infrastructură instituțională, în Comuna Șura Mare sunt 2 școli - o școală cu ciclu primar și gimnazial în care învață 220 de elevi și o școală primară în satul Hamba, aflat la o distanță de 2 Km de Șura Mare, unde învață 50 de elevi. În comuna Șura Mare funcționează o grădiniță cu 90 de copii. Efectivul de cadre didactice care asigură serviciile educaționale în comună este de 10 învățători, 14 profesori și 6 educatori. De asemenea, comuna cuprinde: 2 cabinete medicale, un dispensar veterinar, 1 farmacie, 1 oficiu poștal, un cămin cultural și o secție de poliție cu 4 angajați. Ca și edificii de cult, în Șura Mare se află o Biserică evanghelică care datează din secolul al XIII-lea, refăcută și fortificată între anii 1493 - 1523 și Biserica ortodoxă din lemn care datează din anul 1772, transferată din satul Sibiel. În comună există un obiectiv memorial, mai puțin cunoscut, reprezentat de Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial, amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran, amenajată în anul
114. În această parcelă sunt înhumați 116 militari. ● Șura Mică Comuna Șura Mică este situata la o distanta de 7 km nord de municipiul Sibiu și 4,5 km. de orașul Ocna Sibiului, având o suprafață de 4.948 de hectare. Comuna Șura Mică are în componență doua sate: Șura Mică - reședința comunei și satul Rusciori - situat la 3 km de Șura Mică. Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Șura Mică se ridică la 2.606 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.357 de locuitori. Densitatea medie este de 47,6 locuitori/ kmp. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,9%), principalele minorități fiind cele de romi (14,85%) și germani (1,23%). Dinamica naturală a populației înregistrează un bilanț pozitiv ridicat de 5,8%, în condițiile unei natalități ridicate de 11% și a unui procent al mortalității de 6%. În ceea ce privește distribuția populației comunei pe sexe se observă că ponderea celor două sexe este aproape egală, respectiv 48,7% populație de sex feminin și 51,3% populație de sex masculin. La nivelul comunei, din totalul populației active de 782 locuitori, 642 reprezintă populația ocupată și 142 populația neocupată, în timp ce numărul de locuitori inactivi este de
115. Din punct de vedere al infrastructurii întreaga comună Șura Mică beneficiază de rețele de apă potabilă, inclusiv satul Rusciori, canalizare cu stație de epurare, gaz metan, energie electrică, telefonie digitală, televiziune prin cablu, satelit și acces la internet de lege mare viteză. În ce privește transportul, comuna are acces direct la DE 81/E68, cale ferată în proximitate și se află la o distanță de 6 km de Aeroportul Internațional Sibiu, accesul fiind asigurat prin drumul județean 106B Sibiu - Ocna Sibiului. Situat la baza Podișului Amnașului, în cadrul cumpenei de ape dintre râurile Olt și Mureș, Șura Mică este un sat de terasă, unde predomină areale arabile, cu pășuni, fânețe și pomicole. Cu toate acestea, în raport cu condițiile naturale, structura economică a populației rurale active și specificul zonei, Șura Mică este o comună agroindustrială, unde s-au dezvoltat microîntreprinderi și unități industriale care au absorbit un larg segment de forță de muncă, deși agricultura are o pondere importantă. La nivelul anului 2012, efectivul de animale al comunei consta în 2400 ovine, 840 suine și 324 bovine. Majoritatea unităților economice (33 societăți) sunt concentrate în Parcul Industrial Șura Mică aflat în proprietatea Consiliului Local al comunei Șura Mică, în suprafață totală de 98,61 ha, la care se adaugă și drumurile locale, necesar integrate, adică 0,56 ha. Zona Parcului Industrial cuprinde 83 ha de parcelele industriale, cu suprafețe cuprinse între 0,2 și 17,00 ha, zona administrativă, gospodăria de utilități, zone verzi și zone de protecție rețele, un sistem de trafic intern. Parcul Industrial beneficiază de rețea de alimentare cu apă potabilă, de canalizare cu stație de epurare proprie, rețea de alimentare cu gaze, energie electrică, telefonie digitală, și internet. În zona sud-vestică a comunei, la o distanța de 2 km de Șura Mică s-a dezvoltat un ansamblu rezidențial format din 46 de vile, care beneficiază de toate utilitățile și infrastructura necesară. Din punct de vedere al infrastructurii instituționale, în comuna există o școală primară cu clasele I-VIII care funcționează în patru corpuri de clădire modernă: clădirea ciclului gimnazial, în care învață 120 de elevi, atât din Sura Mică, cât și din localitatea Rusciori, clădirea ciclului primar, în care învață 79 de elevi în cele patru clase primare, clădirea în care își desfășoară activitatea Școala cu clasele I-IV din Rusciori, este secție a unității de învățământ din Șura Mică unde învață 63 de elevi în clasele I-IV și 24 de copii frecventează grădinița Rusciori. Clădirea grădiniței din Șura Mică are 44 de copii care frecventează programul de cursuri. Procesul educațional este asigurat de 22 de cadre profesorale calificate. Deasemenea în comună există un dispensar medical, un dispensar sanitar-veterinar, o secție de poliție, o filială a unei bănci, 3 farmacii, o sală de sport, o tabără pentru copii- Kinderbauernhof - în satul Rusciori, care este de fapt "o școala de lângă școala" care oferă copiilor din marile aglomerări urbane posibilitatea să cunoască mediul rural, și centrul de recuperare Nazaret pentru persoanele cu dependență de alcool și droguri, care beneficiază de personal medical calificat. Monumente istorice și arhitecturale din comună sunt Biserica Evanghelică fortificată din Șura Mică, construită în anul 1280 și Biserica Evanghelică din Rusciori, monument istoric care datează din jurul anului
116. ● Slimnic Comuna Slimnic se află aproape în centrul județului Sibiu, pe drumul național drumul național 14 între Mediaș și Sibiu, la o distanță de cca. 18 km spre nord de orașul de reședință Sibiu. Comuna nu are acces direct la drumuri europene și cale ferată. Suprafața comunei este de 2445 ha. Localitățile componente ale comunei sunt: Slimnic - reședința comunei, cu un număr de 3427 locuitori, cătunul Albi cu 2 locuitori, situat la o distanță de 4 Km față de comuna de reședință, cătunul Pădureni cu 2 locuitori, situat la 8 Km, satul Veseud cu 293 locuitori, situat la 11 Km și satul Ruși cu o populație de 832 locuitori, situat la o distanță de 6 Km de Slimnic. Densitatea medie a populației este de 31,92 locuitori/Kmp, cu o structură a populației pe sexe aproximativ egală, un procent de 49,92% fiind reprezentat de femei și 50,07% de bărbați. Structura etnică a populației în comuna Slimnic la recensământul din 2011 este: români 97.82%, maghiari 0.54%, romi 0.35%, germani 1.20% ruși-lipoveni 0.03%, turci 0.03%. Ca și infrastructură beneficiază de rețele de alimentare cu apă potabilă și canalizare doar localitățile Slimnic și Ruși, existând stație de epurare numai în Slimnic. Localitățile Slimnic, Ruși și Veseud sunt conectate la rețelele de alimentare cu energie electrică, gaz metan, telefonie digitală și internet, în timp ce cătunele Albi și Pădureni nu beneficiază de acestea. Beneficiind de întinse suprafețe de teren arabil, pășuni și fânețe, și în lipsa unor investiții industriale considerabile, Slimnicul este o comună cu profil agrar cu activități agricole și zootehnice bine reprezentate. La nivelul anului 2012, în comună exista un efectiv de animale de 15000 ovine, 1500 suine și 250 bovine. În localitatea Slimnic funcționează 47 de societăți comerciale, iar în satul Ruși 14, majoritatea încadrându-se în sectorul economic terțiar - servicii. Din punct de vedere al infrastructurii instituționale, procesul de învățământ se desfășoară în Școala cu clasele I-VIII Slimnic, care are ca structuri: Școala cu clasele I-VIII Slimnic, Școala cu clasele I-VIII Ruși, Școala cu clasele I-IV Veseud, Grădinița cu program normal Slimnic, Grădinița cu program normal Ruși și Grădinița cu program normal Veseud. Comuna Slimnic mai beneficiază de o bibliotecă, cămin cultural, o filială a unei bănci, secție de poliție, 3 farmacii, cabinet medical, cabinet stomatologic, dispensar sanitar - veterinar și un cămin azil pentru bătrâni, cu asistență medicală permanentă. ... d. Date demografice privind comunitatea locală Tabelul nr. 42 Date demografice privind comunitatea locală Populația localităților aflate în imediata apropiere a sitului Tabelul nr. 43 Natalitatea pentru localitățile aflate în interiorul sitului ... Tabelul nr. 44 Utilitățile publice din anul 2013 pentru localitățile aflate în sit Tabelul nr. 45 Efectivele de animale pentru localitățile din interiorul sitului la nivelul anului 2012 ... 2.4.
117. Utilizarea terenului a. Harta utilizării terenului Se găsește în Anexa nr. 12 la planul de management ... b. Caracterizarea utilizării terenurilor Majoritatea terenurilor din sit au ca și categorie de folosință pășune - 87%, aflate în regim de proprietate public sau privat, fânețele 5%, iar terenurile agricole, construcțiile și alte categorii de teren ocupă procente nesemnificative. ... ... 2.4.
118. Situația juridică a terenurilor a. Centralizarea situației juridice a terenurilor Tabelul nr. 46 Centralizarea situației juridice a terenurilor ... ... 2.4.
119. Administratori și gestionari Tabelul nr. 47 Administratori și gestionari ai terenurilor din sit ... 2.4.
120. Infrastructură și construcții a. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate Se găsește în Anexa nr. 13 la planul de management ... b. Descrierea infrastructurii și construcțiilor Infrastructura rutieră este reprezentată în situl ROSCI0135 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic în principal de drumuri de exploatare care asigură accesul, iar construcțiile ocupă un procent mai mic de 0,3% din suprafața sitului. Infrastructura orașului Sibiu este tipică pentru orașele mari din România. Rețeaua de drumuri pe teritoriul comunei Șura Mică transportul spre localitățile din împrejurimi, fiind alcătuită din: - drumul județean 106 B, intersecția drumului național 1 Șura Mica - Ocna Sibiului, tronsonul având o lungime de 12,5 km, drumul este modernizat în întregime. Acest drum traversează comuna pe direcția sud-nord pe o lungime de circa 6 km și asigură legăturile comunei prin drumului național 1 cu centrul de județ - municipiul Sibiu, și în continuare cu drumul național 14, spre Copșa Mica și - drumul județean 143 - Rusciori - Mag- Apold, în lungime totală de 29,16 km, drum care traversează teritoriul comunei pe o lungime de circa 8 km. Din intersecția acestui drum cu traseul șoselei județene 106 B, se creează posibilitatea legăturii satului component Rusciori cu centrul comunal - Șura Mică și cu orașul Sibiu. Există o rețea de drumuri locale destinate circulației care leagă cele două localități componente ale comunei. Comuna are acces direct la drumul european E 81/ E68, acces feroviar la stația C.F.R. marfă Ocna Sibiului situată la o distanță de 3 km prin drumul județean 106B Șura Mică-Ocna Sibiului și se află la o distanță de 6 km de Aeroportul Internațional Sibiu, accesul fiind asigurat prin drumul județean Sibiu-Ocna Sibiului. Comuna Slimnic este străbătută de drumul național drumul național 14 Mediaș - Sibiu, aflându-se la o distanță de cca. 18 km nord de orașul de reședință Sibiu. Comuna nu are acces direct la drumuri europene și cale ferată. Există o rețea de drumuri de exploatare destinate circulației, care leagă diferite locații de pe teritoriul comunei. ... ... 2.4.
121. Peisajul Peisajul din sit este specific peisajelor naturale întâlnite în cuprinsul Depresiunii Transilvaniei, o notă aparte fiind dată de fitocenozele de tip stepic, grefate pe fronturile de cuestă, frunțile de terasă și pe clinele abrupte ale corpurilor de alunecare, însorite și semiînsorite. Unul dintre caracterele specifice îl constituie insularitatea habitatelor naturale, datorată în principal expoziției pantelor și microclimatului local. Insularitatea habitatelor este accentuată și de natura diferită a substratului pe care au evoluat ecosistemele terestre. Tufărișurile apar foarte fragmentate, sub forma de ochiuri sau cordoane în parcelele de pășune sau fânețe. Componenta antropică a peisajului nu poate fi ignorată, deși construcțiile din sit ocupă o suprafață destul de redusă, iar rețeaua de drumuri este slab dezvoltată. ... 2.4.
122. Obiective turistice a. Descrierea obiectivelor turistice Având în vedere ca insulele stepice care intră în componența sitului sunt dispersate în jurul municipiului Sibiu, o zonă foarte pitorească și încărcată de istorie și tradiții, o direcție plauzibilă de dezvoltare economică a sitului este turismul rural, ecoturismul și turismul de cunoaștere a obiectivelor și monumentelor istorice. În comuna Șura Mare există un obiectiv memorial, mai puțin cunoscut, reprezentat de Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial, amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran, amenajată în anul 1975, unde sunt înhumați 116 militari. Comuna Șura Mică situată la mică distanță de stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului, este situată într-o zonă deosebit de pitorească, păstrătoare a tradițiilor rurale. Monumente istorice și arhitecturale din comună sunt biserica evanghelică fortificată din Șura Mică, construită în anul 1280 și biserica evanghelică din satul Rusciori monument istoric care datează din jurul anului
123. Comuna Slimnic este un punct de atracție pentru monumentele istorice și arhitecturale: ● Cetatea din Slimnic - ruinele cetății țărănești de pe dealul de lângă sat, construită în secolul al XV-lea de sași. ● Biserica Evanghelică cu hramul Sf.Bartolomeu, este o biserică sală în stil gotic construită în secolul al XIV-lea. ● Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Arhangheli (Str. Principală 84), construită în anul 1831; renovată 1889-1910, figurează pe lista monumentelor istorice. ● Biserica Greco-Catolică cu hramul Sf. Treime, construită între anii 1904-
124. ● Biserica evanghelică din satul Ruși. ... ... ... 2.
125. Activități cu potențial impact - presiuni și amenințări Pentru situl ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică-Slimnic, informațiile cuprinse în formularul standard Natura 2000, asigură o bază de pornire pentru evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate, însă acestea trebuie confirmate, îmbunătățite și actualizate. De asemenea, în vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informații suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensității impactului, în funcție de localizare. Identificarea activităților cu potențial impact - presiune sau amenințare - asupra sitului este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui Plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte și/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ situl. 2.5.
126. Lista activităților cu potențial impact 2.5.1.
127. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul sitului Tabelul nr. 48 Lista presiunilor actuale asupra sitului ... 2.5.1.
128. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul sitului Tabelul nr. 49 Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul sitului ... ... 2.5.
129. Hărțile activităților cu potențial impact 2.5.2.
130. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul sitului Nu toate amenințările și presiunile au un impact asupra speciilor și habitatelor și nu necesită analiză. Cele cu impact sunt tratate în tabelul nr. 50 Tabelul nr. 50 Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora ... 2.5.2.
131. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul sitului Tabelul nr. 51 Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora ... ... 2.5.
132. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 2.5.3.
133. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de amfibieni și reptile a. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului nr. 92/43/CEE Tabelul nr. 52 Tabelul nr. 52 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de nevertebrate Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului nr. 92/43/CEE ... d. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Tabelul nr. 53 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de plante ... ... 2.5.3.
134. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabelul nr. 54 Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor ... ... 2.5.
135. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 2.5.4.
136. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Tabelul nr. 55 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate ... 2.5.4.
137. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate Tabelul nr. 56 Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate ... ... ... ...
138. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 3.
139. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile și nu trebuie realizată pentru: a) speciile ocazionale, a căror prezență este doar accidentală, eratică, nefiind regulată și stabilă; ... b) speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se datorează cel mai probabil schimbărilor climatice și pentru care nu există informații suficiente; ... c) speciile cu prezență incertă, a căror prezență este nesigură, îndoielnică, dubioasă; ... d) speciile a căror populație în sit este nesemnificativă în raport cu populația națională - "populația relativă" în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca "D - Populație nesemnificativă". ... 3.1.
140. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei "x" - necunoscut. "XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. Tabelul nr. 57 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de plante din punct de vedere al populației Nevertebrate Tabelul nr. 58 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate din punct de vedere al populației Amfibieni Tabelul nr. 59 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni din punct de vedere al populației Reptile Tabelul nr. 60 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de reptile din punct de vedere al populației ... 3.1.
141. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Plante superioare Tabelul nr. 61 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de plante din punct de vedere al habitatului speciei Nevertebrate Tabelul nr. 62 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei de nevertebrate din punct de vedere al habitatului speciei Amfibieni Tabelul nr. 63 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni din punct de vedere al habitatului speciei Reptile Tabelul nr. 64 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de reptile din punct de vedere al habitatului speciei ... 3.1.
142. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Plante superioare Tabelul nr. 65 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de plante din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nevertebrate Tabelul nr. 66 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei de nevertebrate din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Amfibieni Tabelul nr. 67 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Reptile Tabelul nr. 68 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei de reptile din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor ... 3.1.
143. Evaluarea globală a speciei Plante superioare Tabelul nr. 69 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciilor de plante din cadrul sitului Nevertebrate Tabelul nr. 70 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei de nevertebrate în cadrul sitului Amfibieni Tabelul nr. 71 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciilor de amfibieni în cadrul sitului Reptile Tabelul nr. 72 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciilor de reptile în cadrul sitului ... ... 3.
144. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ 3.2.
145. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat Tabelul nr. 73 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ... 3.2.
146. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat Tabelul nr. 74 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice ... 3.2.
147. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor Tabelul nr. 75 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare ... 3.2.
148. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat Tabelul nr. 76 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat ... ... ...
149. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.
150. Scopul planului de management Scopul planului de management este o afirmare a unei stări viitoare ideale pentru întregul Sit Natura 2000 pe termen lung, ce înglobează nu numai o stare viitoare dar și atitudini și experiențe legate de viitor. Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor acestora, pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Speice Șura Mică - Slimnic, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul Sitului. ... 4.
151. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 4.2.
152. OG: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora 4.2.1.
153. Asigurarea conservării speciei Crambe tataria, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia Tabelul nr. 77 ... 4.2.1.
154. Asigurarea conservării speciei Iris aphilla, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia Tabelul nr. 78 ... 4.2.1.
155. Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia Tabelul nr. 79 ... 4.2.1.
156. Asigurarea conservării speciei Emys orbicularis, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia Tabelul nr. 80 ... 4.2.1.
157. Asigurarea conservării habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia. Tabelul nr. 81 ... 4.2.1.
158. Asigurarea conservării habitatului 62C0* Stepe ponto-sarmatice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia. Dintre habitatele identificate pe teren cu ocazia studiilor efectuate în ROSCI0093 în anul 2013, habitatul de interes comunitar 62C0* nu este semnalat în fișa standard, ca fiind prezent pe suprafața ariei protejate. Tabelul nr. 82 Asigurarea conservării habitatului 62C0* Stepe ponto-sarmatice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia ... ... 4.2.
159. OG: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului 4.2.2.
160. MG Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ 4.2.2.1.
161. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 83 Măsuri pentru realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ ... ... 4.2.2.
162. MG Realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatele de interes conservativ 4.2.2.2.
163. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 84 Măsuri pentru realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ ... ... 4.2.2.
164. MG Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ 4.2.2.3.
165. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 85 Măsuri generale pentru realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ ... ... 4.2.2.
166. MG Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ 4.2.2.4.
167. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 86 Măsuri specifice pentru realizarea/actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ ... ... ... 4.2.
168. OG: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ. 4.2.3.
169. MG Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora 4.2.3.1.
170. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 87 Măsuri pentru materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora - ... ... 4.2.3.
171. MG Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 4.2.3.2.
172. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 88 Măsuri pentru urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management ... ... 4.2.3.
173. MG Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management 4.2.3.3.
174. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 89 Măsuri pentru asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management ... ... 4.2.3.
175. MG Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 4.2.3.4.
176. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 90 Măsuri pentru asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management ... ... 4.2.3.
177. MG Monitorizarea implementării planului de management 4.2.3.5.
178. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 91 Măsuri pentru monitorizarea implementării planului de management ... ... 4.2.3.
179. MG Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului. 4.2.3.6.
180. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 92 Măsuri pentru dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului ... ... 4.2.3.
181. MG Realizarea raportărilor necesare către autorități - Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, și altele asemenea 4.2.3.7.
182. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 93 Măsuri pentru realizarea raportărilor necesare către autorități - Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, și altele asemenea ... ... ... 4.2.
183. OG: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității 4.2.4.
184. MG Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.2.4.1.
185. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 94 Măsuri pentru elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului ... ... 4.2.4.
186. MG Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.2.4.2.
187. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 95 Măsuri pentru Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului ... ... ... 4.2.
188. OG: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile 4.2.5.
189. MG Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe ... 4.2.5.2.
190. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 96 Măsuri pentru promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe ... 4.2.5.
191. MG Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole 4.2.5.3.
192. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 97 Măsuri pentru promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole ... ... 4.2.5.
193. MG Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 4.2.5.4.
194. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 98 Măsuri pentru promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului ... ... 4.2.5.
195. MG Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla sitului 4.2.5.5.
196. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 99 Măsuri pentru promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla sitului ... ... ... 4.2.
197. OG: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului 4.2.6.
198. MG Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor 4.2.6.1.
199. Măsuri specifice/măsuri de management Tabelul nr. 100 Măsuri pentru implementarea Strategiei de management a vizitatorilor ... ... ... ... ...
200. Planul de activități și de monitorizare a activităților Planificarea în timp a activităților se va face conform tabelului
201. Tabelul nr. 101 Planificarea temporală a activităților Tabelul nr. 102 Estimarea resurselor umane și a resurselor materiale ...
202. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ● Balazs, K.,
203. Biology of the saw-legged bush crickets Saga spp focusing on Saga pedo, PALLAS,
204. Teză de doctorat, Pannon University, Georgikon Faculty, Keszthely, Ungaria; ● Barandun, J., Reyer and H. U., Anholt, B.,
205. Reproductive ecology of Bombina variegata. Aspects of life histroy. Amphibia-Reptilia, 18, 347-355; Baraud,
206. Coleopteres Scarabaeoidea d'Europe. Faune de France,
207. Societe Linneenne de Lyon, 856 pp. ● Bănărescu, P.,
208. Fauna R.P.R. Pisces-Osteichthyes. Vol. III, Ed. Acad. RPR. București, 959 pp ● Biancardi, C. M. and Di Cerbo, A. R.,
209. Quantitative pattern analysis methodology in amphibians, Atti. VIII Congresso Nazionale Societas Herpetologica Italica, 383-
210. ● Bock., D., Henning, V. and Steinfarty, S.,
211. The use of fish funnel traps for monitoring crested newts, Triturus cristatus according to the Habitats Directive. Zeitschrift fur Feldherpetologie, Supplement 15, 317-
212. ● Boscaiu, N., Coldea G., Horeanu C.
213. Lista roșie a plantelor vasculare dispărute, pereclitate, vulnerabile și rare din Flora României, Ocrot. Nat. 38