Hotărâre nr. 1.568 din 4 decembrie 2008

HOTĂRÂRE nr. 1.568 din 4 decembrie 2008 privind aprobarea Foii de parcurs pentru implementarea Planului de acţiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 7 ianuarie 2009 Având în vedere propunerea de politică publică "Crearea şi implementarea unui sistem naţional de producţie şi consum durabile", elaborată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi avizată favorabil de Secretariatul General al Guvernului prin Avizul nr. 16B/184 din 5 septembrie 2007, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Foaia de parcurs pentru implementarea Planului de acţiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009, denumită în continuare Foaia de parcurs ETAP, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 4

Foaia de parcurs ETAP aferentă perioadei 2010-2013 se adoptă de Guvern până la data de 31 decembrie 2009.

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează:

Ministrul mediului şi dezvoltării durabile, Attila Korodi Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, Laszlo Borbely Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Dacian Cioloş Ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Remus Pricopie, secretar de stat Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian Bucureşti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.568.

Anexa FOAIE DE PARCURS pentru implementarea Planului de acţiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009 1. INTRODUCERE La 28 ianuarie 2004, Comisia Europeană a aprobat Planul de acţiune pentru tehnologii de mediu Environmental Technologies Action Plan - ETAP, în Comunicarea Comisiei către Consiliul şi Parlamentul European "Promovarea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilă: un plan de acţiune al Uniunii Europene pentru tehnologii de mediu"*1). Prin acest plan de acţiune se urmăreşte promovarea tehnologiilor de mediu în scopul reducerii presiunilor asupra resurselor naturale şi al îmbunătăţirii calităţii mediului şi vieţii, concomitent cu creşterea economică. Ecoinovaţiile şi tehnologiile de mediu pot genera contribuţii importante în îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia Lisabona. ----- *1) http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0038en01.pdf Planul conţine acţiuni prioritare care trebuie întreprinse la nivelul Comisiei, guvernelor naţionale sau regionale, industriei, al altor factori implicaţi, în vederea dezvoltării şi utilizării pe scară largă a tehnologiilor de mediu.

Obiectivele propuse în Planul de acţiune sunt grupate, în funcţie de rezultatele aşteptate, în 3 domenii prioritare, astfel:

În vederea implementării ETAP, fiecare stat membru are obligaţia de a elabora un plan de măsuri concrete la nivel naţional, o foaie de parcurs (Naţional Roadmap), precum şi de a stabili un sistem naţional de raportare a progresului în îndeplinirea obiectivelor.

Necesitatea de a impulsiona creşterea competitivităţii economice, în special în perioada 2008-2013, care reprezintă pentru România prima etapă a procesului postaderare, impune ca cerinţă esenţială reducerea decalajelor tehnologice care ne separă de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în special în contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite. Aceasta impune ca obiectiv major pentru România realizarea unui mediu economic dinamic şi competitiv, capabil să asimileze şi să dezvolte domenii de înaltă tehnologie care să răspundă cerinţelor strategice de dezvoltare pe termen lung, fără a crea conflicte între interesele economice şi necesitatea protecţiei mediului.

Definirea conceptului de "tehnologie de mediu"

Tehnologiile de mediu sunt acele tehnologii prin utilizarea cărora se obţine un impact mai redus asupra mediului decât cel generat de alternativele tehnologice relevante existente pe piaţă. Definiţia trebuie înţeleasă într-un sens larg, tehnologiile de mediu cuprinzând şi know-how, metode şi proceduri, produse şi servicii, utilităţi şi sisteme manageriale şi organizatorice. Tehnologiile de mediu includ în general utilizarea tehnologiilor "curate", ca de exemplu: tehnologii pentru controlul poluării (controlul poluării aerului, gestionarea deşeurilor), dezvoltarea şi utilizarea de noi tehnologii mai puţin poluante, fabricarea şi utilizarea de produse şi servicii mai puţin consumatoare de energie (de exemplu, celule de combustibil - fuel cells) şi de resurse naturale, adoptarea unor practici de gestionare mai eficientă a resurselor naturale (de exemplu, sisteme eficiente de alimentare cu apă, sisteme de iluminat energoeficiente etc.).

Beneficiile aplicării tehnologiilor de mediu constau în principal în reducerea consumului de materii prime, în scăderea nivelului emisiilor de substanţe poluante şi prevenirea generării deşeurilor. Aplicarea tehnologiilor de mediu conduce la reducerea costurilor de operare şi la creşterea productivităţii.

În contextul definiţiei de mai sus, tehnologiile de mediu se aplică în aproape toate sectoarele de activitate, utilizarea lor generând beneficii pe termen lung care depăşesc cu mult costurile de investiţie iniţiale şi creează premisele reducerii externalităţilor de mediu generate de activităţile economice.

România îşi propune, prin promovarea obiectivelor Strategiei Lisabona, să treacă mai rapid la o economie intensivă în inovare. În acest context, Guvernul României a elaborat Programul naţional de reforme pentru atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona ale cărui priorităţi majore pe termen mediu sunt: asigurarea stabilităţii economice şi a sustenabilităţii finanţelor publice, îmbunătăţirea competitivităţii şi productivităţii economice, îmbunătăţirea funcţionării pieţei forţei de muncă.

Plecând de la aceste priorităţi pe termen mediu, Programul naţional de reforme evidenţiază un număr de 14 priorităţi-cheie, recunoscând rolul inovaţiilor şi tehnologiilor de mediu în dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii. Conform Programului naţional de reforme, utilizarea eficientă a resurselor regenerabile şi neregenerabile şi protejarea biodiversităţii reprezintă priorităţi pentru România. În acest sens, România îşi propune, până în anul 2010, reducerea semnificativă a ratei actuale privind pierderile de diversitate biologică, prin dezvoltarea de metode de producţie "curate", ce presupun reciclarea/revalorificarea deşeurilor sau utilizarea de materiale noi, ecoeficiente.

Strategiile regionale de inovare (SIR) sunt în curs de elaborare în 3 regiuni de dezvoltare. Este de menţionat că regiunea de dezvoltare Vest a elaborat deja o astfel de strategie pentru perioada 2004-2008*2). ----- *2) http://www.adrvest.ro/attach_files/Strategia_de_Inovare_V_Vest_1144329584.pdf Alte 3 strategii regionale de inovare sunt în curs de elaborare (regiunea Bucureşti-Ilfov, regiunea Nord-Est, regiunea SudMuntenia). Aceste strategii constituie fundamentul politicilor de inovare la nivel regional, o contribuţie la politica de inovare la nivel naţional, precum şi angajamentul regiunilor de dezvoltare de a se implica în dezbaterile europene din acest domeniu.

Programul operaţional sectorial Mediu (POS Mediu), realizat de către Autoritatea de management pentru POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, a fost adoptat de către Comisia Europeană la data de 11 iulie 2007. Obiectivul general al POS Mediu este realizarea investiţiilor pentru infrastructura de mediu. Acest obiectiv se va realiza prin implementarea proiectelor privind:

Bugetul total al POS Mediu*3) este estimat la 5,6 miliarde euro, din care 4,5 miliarde euro reprezintă finanţare nerambursabilă a Uniunii Europene şi 1,1 miliarde euro provenind din bugetul naţional. ----- *3) http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm România a finalizat Strategia naţională de dezvoltare durabilă (SNDD). S-a creat cadrul legal (Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile) şi instituţional (Direcţia generală de dezvoltare durabilă din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile - MMDD) pentru coordonarea elaborării şi implementării acestei strategii de către MMDD.

O etapă importantă în introducerea în România a tehnologiilor de mediu performante a avut loc după anul 2002, când a fost creat cadrul legal (modificat şi completat în anul 2005) pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării. Din totalul celor 660 de activităţi/instalaţii aflate sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, reinventariate în luna mai 2007, până la data de 31 decembrie 2007 au fost emise autorizaţii integrate de mediu pentru 603 instalaţii, 10 instalaţii se află în procedură de autorizare, fiind instalaţii noi, iar 47 instalaţii au ieşit de sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Pentru fiecare categorie de instalaţii IPPC au fost introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performante, în concordanţă cu recomandările documentelor de referinţă pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).

Bugetul alocat pentru cercetare înregistrează următoarele creşteri în perioada 2006-2010:

Organismul guvernamental de specialitate care are ca responsabilitate elaborarea şi aplicarea politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) este Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

Programele naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare Politicile naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării se realizează în principal prin:

Toate aceste planuri şi programe au o contribuţie importantă la dezvoltarea tehnologiilor de mediu şi a ecoinovaţiilor. În cele de mai jos se prezintă câteva exemple de proiecte de cercetare ce contribuie la dezvoltarea de tehnologii de mediu.

Unul dintre obiectivele promovate prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" este reprezentat de creşterea capacităţii de cercetare-dezvoltare şi stimularea cooperării între instituţii de CDI şi sectorul productiv, prin finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea şi dezvoltarea capacităţii şi infrastructurii CDI, creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative, precum şi stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv. Printre aceste proiecte o pondere importantă o vor avea cele cu finalitate în tehnologii de mediu.

Pentru a întări legătura dintre cercetare şi economie, ANCS a susţinut prin Programul INFRATECH următoarele activităţi:

Reţeaua instituţiilor specializate pentru servicii de inovare şi transfer tehnologic - RENITT, dezvoltată prin Programul INFRATECH, cuprinde în prezent 34 de entităţi: 8 centre de informare tehnologică, 12 centre de transfer tehnologic, 14 incubatoare tehnologice şi de afaceri. De asemenea, RENITT cuprinde 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice.

PNCDI pentru perioada 2001-2006 a cuprins 15 programe, dintre care 10 au fost axate pe domenii specifice de dezvoltare tehnologică: agricultură, mediu (Programul mediu, energie, resurse - MENER), sănătate, energie, transporturi, domenii industriale, infrastructura calităţii, tehnologii informaţionale, biotehnologii, micro- şi nanotehnologii, tehnologii din domeniul aeronautic şi spaţial.

Programul MENER, în cadrul căruia s-au derulat peste 380 de proiecte de CDI şi în care au fost angrenate peste 100 de instituţii (institute de cercetare-dezvoltare, universităţi, operatori economici) şi circa 450 de cercetători, a cuprins un subprogram dedicat tehnologiilor de monitorizare, protejare şi reabilitare a mediului, inclusiv celor de monitorizare şi diminuare a efectelor factorilor poluanţi.

De asemenea, programele din cadrul PNCDI 2001-2006, inclusiv programul MENER, au cuprins componente dedicate dezvoltării centrelor de cercetare de excelenţă, în domeniile ştiinţifice şi tehnice specifice fiecărui program.

Cercetările desfăşurate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti în cadrul PNCDI 2001-2006 au condus la aplicarea de tehnologii de mediu în cadrul unor unităţi economice, printre care enumerăm:

Proiectul se încadrează în ariile tematice 6.1, 6.2, 6.3, promovate prin Programul CDT-cadru al Uniunii Europene (PC7 - 2007-2013) şi, respectiv, în obiectivele Platformei tehnologice PT25-Water Supply and Sanitation. Realizarea proiectului cuprinde activităţi care includ cercetare fundamentală, aplicativă şi de transfer al rezultatelor. Proiectul a început în octombrie 2005 şi se derulează pe o perioadă de 34 de luni.

Centrul de excelenţă în tehnologii neconvenţionale, echipamente complexe şi servicii de mediu a fost înfiinţat în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului din Bucureşti (INCDPM-ICIM), în baza unui contract de cercetare încheiat în cadrul PNCDI 2001-2006. Partenerii iniţiali ai INCDPM-ICIM în cadrul proiectului au fost Societatea de Electrotehnologii din România - S.E.R. şi Comitetul Electrotehnic Român - C.E.R.

Centrul a colaborat cu centre de excelenţă din Franţa (de exemplu, Centrul de excelenţă în gestiunea deşeurilor de la Şcoala de Mine din Ales), Japonia (de exemplu, International Center for Environmental Technology Transfer), Germania (de exemplu, Centrul de excelenţă în tratarea termică a deşeurilor din Wursburg).

Centrul continuă activitatea în domeniul implementării legislaţiei de mediu, în principal la nivelul tehnologiilor de producţie şi de protecţia mediului care sunt impuse prin cerinţele Uniunii Europene (de exemplu, Directiva IPPC), şi a energiilor neconvenţionale.

Pentru a asigura condiţiile de pregătire a comunităţii ştiinţifice şi tehnice pentru participarea la Programul-cadru pentru cercetare al Uniunii Europene, aferent perioadei 2007-2013 - PC7, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a lansat în anul 2005 Programul cercetare de excelenţă - CEEX, care promovează direcţii şi obiective de cercetare armonizate cu cel de-al şaptelea program-cadru de cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative al Uniunii Europene (2007-2013). Programul CEEX promovează creşterea calităţii, a nivelului de performanţă şi a competitivităţii activităţilor de cercetare şi stimulează în mod direct formarea consorţiilor cercetare-industrie şi orientarea către domenii de înaltă tehnologie, armonizate cu priorităţile specifice la nivel european, inclusiv cele referitoare la mediu. Obiectivele Programului CEEX legate de domeniul protecţiei mediului se referă la managementul durabil al resurselor de mediu şi la dezvoltarea tehnologiilor de mediu.

În plus, iniţiativa paneuropeană EUREKA oferă un cadru complex în care se pot realiza proiecte de cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică, inclusiv în domeniul mediu. Un alt cadru european este COST, axat în principal pe cercetarea fundamentală, unde actorii academici pot participa în consorţii internaţionale (acţiuni) în care se dezvoltă inclusiv proiecte din domeniul mediului.

ANCS a lansat în 2007 Strategia naţională şi Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 217/2007 şi, respectiv, Hotărârea Guvernului nr. 475/2007.

Strategia naţională de cercetare-dezvoltare şi inovare 2007-2013 urmăreşte creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare, cu impact direct asupra creşterii capacităţii tehnologice a întreprinderilor, care vor beneficia de serviciile oferite de platformele şi reţelele integrate de cercetare. Prin strategia naţională s-au stabilit următoarele 3 obiective ale sistemului naţional de CDI, şi anume:

Investiţia publică pentru CDI are în vedere dezvoltarea cunoaşterii motivată de nevoile socioeconomice strategice, iar cercetarea va fi evaluată în funcţie de capacitatea sa inovativă. Principalul instrument de implementare a Strategiei naţionale CDI este reprezentat de Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), care cuprinde 6 programe: Resurse umane, Capacităţi, Idei, Parteneriate în domeniile prioritare, Inovare şi Susţinerea performanţei instituţionale.

Programul Parteneriate în domeniile prioritare din cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II) include ca temă prioritară mediul. Aceasta din urmă cuprinde următoarele direcţii de cercetare:

Programul "Inovare" a fost conceput având în vedere importanţa finalizării cercetărilor prin rezultate practice, legate de dezvoltările tehnice şi tehnologice. Programul va susţine în special activităţi de cercetare industrială şi precompetitivă care să conducă la dezvoltarea de produse, tehnologii şi servicii cu valoarea adăugată ridicată, noi sau cu îmbunătăţiri semnificative. De asemenea, acest program va susţine dezvoltarea infrastructurii de inovare.

Platforme tehnologice În acord cu evoluţiile în plan european, ANCS a lansat o acţiune de amploare pentru susţinerea formării şi consolidării la nivel naţional a platformelor naţionale tehnologice bazate pe parteneriat public/privat, pentru a permite integrarea acestora în cele 26 de platforme tehnologice integrate dezvoltate în prezent la nivel european.

Proiectul CEEX INTEGR-IT "Suport integrat pentru dezvoltarea durabilă a companiilor din industria chimică, prin implementarea principiilor ecoeficienţei"

Proiectul răspunde cerinţelor dezvoltării durabile, prin implementarea unui sistem-suport integrat conţinând mai multe instrumente de lucru, începând cu nivelul strategic al companiilor şi mergând până la analize privind tehnologiile de proces. Scopul general al proiectului constă în dezvoltarea şi aplicarea unui suport integrat pentru dezvoltarea durabilă a companiilor din industria chimică, prin implementarea rapidă a principiilor ecoeficienţei. http://www.ecoeficienta.ro 4.2. Sisteme pentru testarea/certificarea tehnologiilor de mediu

Îmbunătăţirea performanţei de mediu a activităţilor economice vizează în principal: implementarea şi certificarea sistemelor de management de mediu; participarea voluntară a organizaţiilor care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului la schema comunitară de ecomanagement şi audit (EMAS); acordarea etichetei ecologice pentru grupuri de produse, dotarea şi/sau amenajarea laboratoarelor de testare şi etalonare şi acreditarea acestora, după caz; certificarea produselor; aplicarea analizei Ciclului de viaţă al produsului; introducerea şi aplicarea cerinţelor privind ecodesignul; creşterea eficienţei energetice.

Din ce în ce mai mult, industria românească conştientizează că protecţia mediului trebuie văzută ca o condiţie a competitivităţii, operatorii economici fiind interesaţi de implementarea şi certificarea sistemului de management de mediu (SMM).

Susţinerea implementării SMM se face prin diseminare de informaţii, schimburi de experienţă între diferiţi operatori care au implementat sau încearcă să implementeze astfel de sisteme, promovarea, în cadrul diverselor forme de cooperare internaţională, a unor proiecte-pilot ce vizează astfel de dezvoltări, acordarea de sprijin financiar nerambursabil de la bugetul de stat.

În contextul dezvoltării durabile, obiectivul principal al Regulamentului EMAS este îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu a organizaţiilor. Abordarea credibilă şi riguroasă a îmbunătăţirii performanţei de mediu a organizaţiei înregistrate EMAS se realizează prin:

Principiile EMAS bazate pe performanţă, transparenţă şi credibilitate conduc la creşterea competitivităţii pe piaţa europeană prin îmbunătăţirea performanţei de mediu şi de afaceri.

Participarea organizaţiilor la schema comunitară de ecomanagement şi audit (EMAS) se realizează prin înregistrarea EMAS a organizaţiilor. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile este autoritatea competentă pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS*6). ----- *6) http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/emas.htm În 2007 s-a acordat prima înregistrare EMAS pentru Asociaţia "Zona Metropolitană Oradea", iar în anul 2008 s-a acordat prima acreditare ca verificator de mediu - persoană fizică pentru domeniul "Producerea de energie electrică" cod CAEN 3511.

Pentru a încuraja participarea voluntară a întreprinderilor mici şi mijlocii în cadrul EMAS, acestea beneficiază de reducerea cu 25% a tarifului pentru înregistrarea sau reînnoirea înregistrării EMAS.

Informarea publicului şi a părţilor interesate asupra obiectivului EMAS de îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu a organizaţiilor şi asupra componentelor principale ale EMAS constituie acţiuni permanente. Astfel, în vederea îmbunătăţirii capacităţii autorităţilor de la nivel local, regional şi naţional, implicate în punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS, precum şi în vederea promovării EMAS în rândul organizaţiilor, în perioada 2006-2008 au fost organizate, cu sprijinul Comisiei Europene, seminarii TAIEX având următoarele tematici: "Implementarea prevederilor Regulamentului EMAS", "Promovarea EMAS în România" şi "Promovarea EMAS în rândul organizaţiilor IPPC din România (Instalaţii pentru producerea cimentului şi fabricarea sticlei)".

Analiza ciclului de viaţă al produsului presupune contabilizarea fluxurilor şi poate fi aplicată atât proceselor de producţie a bunurilor, cât şi serviciilor.

Promovarea unor astfel de analize, în special pentru procesele de producţie, începe să reprezinte din ce în ce mai mult o caracteristică a modului de abordare utilizat în procedurile aferente luării unor decizii care vizează îmbunătăţirea performanţelor de operare.

O serie de proiecte au fost realizate în cadrul Programului sectorial de cercetare-dezvoltare în industrie, urmărindu-se prin aceasta conştientizarea, într-o măsură tot mai mare, a acestui tip de abordare, promovându-se astfel acţiuni de decuplare a creşterii economice de efectele adverse asupra mediului.

Au fost finanţate în cadrul Programului sectorial în domeniul de cercetare-dezvoltare în industrie proiecte care au luat în considerare utilizarea analizei ciclului de viaţă ca instrument de evaluare a efectelor asupra mediului.

Exemple: "Soluţii alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerinţele europene" "Studiu privind reducerea conţinutului de metale grele în baterii şi acumulatori pentru autovehicule"

Regulamentul nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a Etichetei ecologice a fost transpus în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 236/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului ICE nr. 1.980/2000 din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare. Etichetarea ecologică se acordă la cerere şi identifică performanţa de mediu generală a unui produs sau serviciu.

MMDD reprezintă autoritatea competentă care acordă eticheta ecologică, iar în luarea deciziilor este sprijinit de Comisia Naţională pentru Acordarea Etichetei Ecologice*7). ----- *7) http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/eticheta_ecologica/eticheta_ecologica.htm Până în prezent au fost acordate două etichete ecologice pentru:

În domeniul ecoetichetei, reglementat de Regulamentul CE nr. 1.980/2000, s-au desfăşurat următoarele acţiuni:

Autoritatea competentă pentru aplicarea prevederilor acestei hotărâri este Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Implementarea prevederilor privind ecoproiectarea contribuie la dezvoltarea durabilă prin încurajarea îmbunătăţirilor continue, care nu implică costuri excesive, în ceea ce priveşte impactul generat asupra mediului de produsele utilizatoare de energie, în principal prin identificarea surselor majore de impact negativ asupra mediului şi evitarea transferului de poluanţi dintr-o componentă de mediu în alta. De asemenea, alinierea la cerinţele specifice privind ecoproiectarea va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor utilizatoare de energie.

În implementarea prevederilor privind ecoproiectarea produselor consumatoare de energie au fost desemnate autorităţile competente responsabile pentru supravegherea pieţei, urmând să fie îmbunătăţite aranjamentele organizatorice necesare.

De asemenea, se are în vedere încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii de a adopta, încă din faza de proiectare a acestor produse, soluţii care să corespundă cerinţelor de ecoproiectare.

La nivelul anului 2005 s-a desfăşurat şi în România campania de informare "Ecoproiectare pentru IMM", prin intermediul unui proiect finanţat prin programul comunitar pentru IMM, fiind elaborat "Ghidul destinat sprijinirii întreprinderilor din ramurile electrotehnica şi electronică în vederea introducerii şi aplicării metodologiei de ecoproiectare în producerea de echipamente".

Acest ghid constituie un instrument util pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu a echipamentului de-a lungul întregului ciclu de viaţa şi, mai ales, la terminarea acestuia, când echipamentul devine deşeu. Ghidul se adresează în special celor interesaţi de proiectarea şi dezvoltarea produselor electrice şi electronice şi responsabililor pe probleme de mediu ai societăţilor din ramurile electrotehnica şi electronică.

Obiectivul pe termen lung este reducerea intensităţii energetice primare pentru atingerea ţintei naţionale (reducere cu 40% până în anul 2015) şi reducerea gradului de poluare generat de sectorul energetic.

România este caracterizată printr-o intensitate energetică primară şi finală extrem de ridicată comparativ cu media Uniunii Europene - 25 (aproximativ de 4 ori mai ridicată). Mai mult, analiza comparativă a indicatorilor specifici de competitivitate arată că intensitatea energetică reprezintă factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj faţă de ţările Uniunii Europene.

În cadrul strategiilor naţionale pentru eficienţă energetică şi valorificarea resurselor regenerabile de energie, ţinta României este de reducere a intensităţii energetice primare şi de creştere a ponderii energiei produse din resurse regenerabile în consumul energetic naţional brut. Aceste obiective sunt realizabile numai prin investiţii semnificative în reabilitarea şi extinderea capacităţilor de producţie, în reţelele de transport şi de distribuţie şi în protecţia mediului.

Deşi România dispune de un potenţial tehnic semnificativ pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie, o foarte mică parte este valorificată, exceptând resursele hidro din hidrocentrale mari.

Domeniile majore de intervenţie sunt: energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării energiei.

Ca operaţiuni indicative sunt stabilite:

În cadrul colaborării bilaterale cu Danemarca s-au derulat proiecte care au vizat utilizarea surselor regenerabile de energie: "Rumeguş 2000", derulat în 5 localităţi, şi "Utilizarea energiei geotermale în sistemele de încălzire centrală din Oradea-zona 2 şi Beiuş".

În cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare din industrie, s-a realizat tema "Abordarea strategică privind valorificarea potenţialului de producere şi utilizarea biocarburanţilor şi direcţii de acţiune pentru dezvoltarea şi utilizarea biomasei" de către INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică, ICIA Cluj-Napoca.

Prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice", respectiv axa 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei alimentării cu energie, în contextul combaterii schimbărilor climatice, se vor susţine în perioada 2008-2013 investiţii în următoarele domenii-cheie: energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punctul de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport al energiei electrice şi al gazelor naturale cu reţelele europene.

În luna octombrie 2006, România a devenit partener oficial al Parteneriatului pentru energie regenerabilă şi eficienţă energetică (REEEP), parteneriat ce sprijină la nivel internaţional politicile şi reglementările în aceste domenii, reprezentarea fiind asigurată de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE).

4.3. Mobilizarea surselor de finanţare Pentru atragerea de fonduri necesare dezvoltării şi aplicării tehnologiilor de mediu/ecoinovaţiilor se agreează o strategie orientată spre toate sursele de sprijin financiar de la nivel naţional, al Uniunii Europene şi global.

Accesul la programele CDI finanţate din fonduri publice se realizează în regim competiţional şi, cu excepţia programelor-nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanţi instituţii cu profil CD, universităţi, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri etc.

Pentru proiectele de mediu, din Fondul de coeziune, sunt disponibile resurse financiare ridicate (aproximativ 400-500 milioane euro/an).

România a aderat la Facilitatea globală pentru mediu (GEF) în anul 1994 şi a implementat până în prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de ţară şi 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare la protecţia apelor Mării Negre şi ale Dunării.

Prin POS Mediu, în cadrul celor 5 axe prioritare, se va acorda sprijin pentru: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată; dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate; îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate; implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc *8). ----- *8) http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm În cadrul axei prioritare 1 a POS - CCE se va acorda sprijin pentru achiziţia de servicii calificate pentru implementarea şi certificarea sistemului de management de mediu (sau a înregistrării EMAS), precum şi pentru îndeplinirea şi verificarea respectării criteriilor pentru acordarea etichetei ecologice, aferente diferitelor grupuri de produse. Tot pe această direcţie se încadrează şi susţinerea dezvoltării şi acreditării laboratoarelor de încercări şi analize *9). ----- *9) http://amposcce.minind.ro/ Prin Programul naţional de dezvoltare rurală se are în vedere şi promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei. Astfel, în perioada 2007-2009, valoarea maximă eligibilă va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50%, dar nu va depăşi 1,5 milioane euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile. În perioada 2010-2013, valoarea maximă eligibilă va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 1,2 milioane euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile*10). ----- *10) http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302 Prin Programul operaţional regional (POR) 2007-2013 axa prioritară 2: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local vor fi sprijinite financiar următoarele structuri de afaceri: parcuri industriale, ştiinţifice, tehnologice, de afaceri şi platforme logistice. Se are în vedere încurajarea participării sectorului privat în activităţile de CDI, prin creşterea cheltuielilor proprii (inclusiv de investiţii) ale întreprinderilor pentru a aplica reglementările europene şi internaţionale în domeniul mediului, inclusiv prin introducerea de tehnologii de mediu*11). ----- *11) http://www.mdlpl.ro/index.php?p=205 4.4. Stimularea pieţei pentru tehnologiile de mediu şi ecoinovaţii prin instrumente de piaţă şi ajutor de stat

În primă fază, Fondul pentru mediu a funcţionat în baza Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actualmente fiind reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.

Fondul pentru mediu se constituie din taxe şi contribuţii, ce urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursele de alimentare a Fondului pentru mediu sunt reprezentate de:

NOTĂ: există un proiect de lege care:

O parte din aceste sume se întoarce la operatorii economici, cu respectarea legislaţiei privind ajutorul de stat, prin finanţarea proiectelor ce vizează creşterea performanţelor de mediu şi reducerea impactului activităţilor economice asupra mediului. Alături de aceşti operatori economici, din Fondul pentru mediu mai primesc resurse financiare organizaţiile neguvernamentale, autorităţile locale şi unităţile de învăţământ, care în acest mod pot contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din localităţile respective şi în acelaşi timp pot educa şi informa publicul asupra problemelor de mediu.

În vederea implementării legislaţiei privind protecţia mediului, implicit pentru reducerea poluării mediului cauzată de traficul rutier în marile centre urbane, în anul 2005 Guvernul României a luat decizia demarării Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, urmărind astfel realizarea următoarelor obiective:

În perioada 2005-2007 au fost înlocuite 46.161 maşini mai vechi de 12 ani, ceea ce a condus la reducerea poluării aerului cu aproximativ 1.000 tone CO, importante cantităţi de Pb, hidrocarburi şi compuşi organici volatili (COV), care contribuie la formarea poluanţilor secundari (ozon şi alţi oxidanţi fotochimici).

Având în vedere degradarea spaţiilor verzi de pe teritoriul localităţilor din România, cauzată de distrugerea acestora ca urmare a dezvoltării activităţilor economice şi sociale, în scopul îmbunătăţirii calităţii mediului şi a calităţii vieţii prin creşterea suprafeţelor reprezentate de spaţiile verzi din localităţi, protejării şi gestionării durabile a acestora, precum şi al creşterii standardelor de viaţă a locuitorilor, pentru realizarea unor obiective prevăzute de cel de-al şaselea Program de acţiune pentru mediu al Comunităţilor Europene, adoptat prin Decizia Parlamentului European şi Consiliului 1.600/2002/CE, începând cu anul 2007 s-a instituit Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

Obiectivele acestui program sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente. Beneficiarii acestui program sunt autorităţile administraţiei publice locale.

În sesiunea 27 iulie - 15 august 2007 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2007 102 proiecte în valoare de 58.713.055 lei. În sesiunea 3 - 31 ianuarie 2008 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 482/2008 97 de proiecte în valoare de 59.992.056,55 lei. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu sunt stabilite printr-un plan anual adoptat de către Comitetul director al Fondului pentru mediu*12). Resursele fondului sunt în mare parte canalizate către achiziţionarea de aparatură cu tehnologie nepoluantă şi proiecte de gestiune a deşeurilor (inclusiv deşeuri periculoase). ----- *12) http://www.afm.ro/proiecte05_categorii.php Din sumele colectate potrivit prevederilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 se finanţează programe şi proiecte pentru protecţia mediului, după cum urmează:

Sunt în curs de finanţare proiecte privind: prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC); limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi provenite de la instalaţii mari de ardere; promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie; gestionarea deşeurilor lemnoase şi a rumeguşului provenite de la exploatările forestiere, pomicole şi din industria de prelucrare a lemnului; reciclarea anvelopelor uzate; procesarea deşeurilor de sticlă în vederea reciclării; incinerarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase provenite din activitatea medicală; depozitarea deşeurilor; epurarea apelor uzate; protecţia resurselor naturale; protecţia şi conservarea biodiversităţii; educarea şi informarea publicului în domeniul protecţiei mediului.

În cadrul acestui program se pot finanţa proiecte ce au ca obiect:

Până la data de 1 septembrie 2008 au fost depuse pentru finanţare în cadrul Programului de creştere a competitivităţii produselor industriale 3.030 de proiecte şi au fost încheiate 1.617 contracte de finanţare.

Deşi mecanismele prevăzute de Protocolul de la Kyoto sunt mecanisme "voluntare", România s-a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investiţii tip Implementare în comun, prin cooperarea cu diferite state pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind cea mai atractivă ţară din acest punct de vedere, conform agenţiei Point Carbon.

Pentru dezvoltarea proiectelor tip Implementare în comun (Joint Implementation, JI) România a iniţiat şi continuă să dezvolte cooperări bilaterale cu diverse state. Au fost încheiate 10 memorandumuri de înţelegere cu diferite state (Elveţia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia, Franţa, Finlanda şi Italia), precum şi cu Fondul prototip al carbonului înfiinţat de Banca Mondială. Transferul de unităţi de reducere a emisiilor (ERU-uri) va fi efectuat de către MMDD după anul 2008, numai pe baza rapoartelor de monitorizare a reducerilor efectiv realizate şi verificate de către entităţi independente, acreditate în acest scop.

Implementarea în comun (Joint Implemention, JI) poate însemna pentru România în primul rând retehnologizare în câteva domenii prioritare:

Marea majoritate a proiectelor aprobate până în prezent se dezvoltă la nivelul autorităţilor locale, vizând: retehnologizarea sistemelor de încălzire centralizată (inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie - rumeguş, geotermal), închideri de depozite de deşeuri.

Directivele Uniunii Europene 2003/87/CE şi 2004/101/CE privind Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră au fost transpuse în legislaţia românească prin Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Această schemă este un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini statele membre ale Uniunii Europene în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor. Schema stabileşte un sistem de limitare-tranzacţionare (cap & trade) pentru instalaţiile industriale care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE (activităţi în domeniul energetic, inclusiv rafinării, producţia şi prelucrarea metalelor feroase, industria mineralelor - ciment, var, sticlă şi ceramică - şi alte activităţi celuloză şi hârtie).

Planul naţional de alocare împreună cu sistemul de autorizare în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră (care include monitorizarea şi raportarea acestor emisii) reprezintă primul pas spre crearea condiţiilor pentru implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Planul naţional de alocare reprezintă documentul prin care se stabileşte numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră care se alocă la nivel naţional, la nivel de sectoare şi la nivelul fiecărei instalaţii care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006. Această reglementare de mediu dă posibilitatea operatorilor să obţină surse financiare suplimentare în funcţie de modul în care gestionează emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul companiei.

Toate operaţiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv cu unităţi de emisii de gaze cu efect de seră, prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, vor fi înregistrate în Registrul naţional care va fi administrat de MMDD, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Registrul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă o bază de date electronică unică, standardizată şi securizată, care înregistrează şi urmăreşte toate operaţiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră şi cu unităţi de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul de la Kyoto.

De asemenea, Registrul naţional asigură evidenţa corespunzătoare a operaţiunilor electronice de emitere, deţinere, transfer şi anulare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv a operaţiunilor electronice cu unităţi de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute de Protocolul de la Kyoto.

Pentru informarea publicului în domeniu, s-a înfiinţat şi funcţionează site-ul www.eu-ets.ro În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie România are obligaţia de a elabora şi de a prezenta Comisiei Europene, până la data de 31 martie 2010, un plan naţional de acţiune cu obiective, termene de execuţie şi responsabilităţi precise (defalcate pe domeniile electricitate, încălzire şi răcire, transporturi). Ţinta Uniunii Europene este ca circa 21% din totalul consumului de electricitate să provină din surse regenerabile până în anul 2010. Obiectivul pe care şi l-a propus România este mult mai ambiţios: 34% la nivelul anului 2013. Se urmăreşte ca în anul 2013 12% din consumul intern brut de energie să fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului "certificatelor verzi" va obliga furnizorii să achiziţioneze energie electrică produsă din surse regenerabile în proporţie de 9-10% din consumul brut de energie electrică raportat la cantitatea de electricitate vândută consumatorilor, având în vedere că mecanismul centralizat de tranzacţionare, Piaţa certificatelor verzi, funcţionează încă din anul 2005. De asemenea, legislaţia în domeniu prevede că furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze anual un număr de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii şi cantitatea de energie electrică furnizată anual consumatorilor finali.

Programul finanţează investiţii realizate în:

Programul de investiţii Termoficare 2006-2015 continuă investiţiile realizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 430/2004, cu modificările ulterioare, pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică cu circa 1.500 milioane lei.

În România transportul şi distribuţia integrală a agentului termic, precum şi producerea unei părţi din necesarul de căldură reprezintă sarcina autorităţilor administraţiei publice locale şi a celor aflate în coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. La nivel naţional mai sunt 97 de localităţi în care serviciile de alimentare cu energie termică sunt asigurate în sistem centralizat. Acestea deservesc mai mult de 1.726.000 de apartamente şi furnizează anual populaţiei circa 16.300.000 Gcal. De precizat că circa 30 de operatori de termoficare din marile oraşe produc/distribuie aproape 85% din energia termică totală pentru încălzirea în sistem centralizat, la nivel naţional. Întrucât marea majoritate a centralelor termoelectrice se găseşte în imediata apropiere a comunităţilor sau chiar în perimetrul acestora, se impun importante măsuri de modernizare, dezvoltare şi reabilitare pentru respectarea normelor de mediu.

În acest sens, se vor întreprinde măsuri cu privire la:

În vederea modernizării sistemelor de producere a energiei termice s-a trecut şi la producerea de energie verde. Principalele surse utilizate în prezent sunt:

Prin axa prioritară 3 a POS Mediu "Reducerea poluării şi diminuării efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare" http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/pos_mediu.htm se va reduce impactul negativ asupra mediului şi sănătăţii umane în zonele cele mai poluate care au sisteme de termoficare neconforme. Primordială este promovarea utilizării surselor regenerabile de energie şi, acolo unde este posibil, utilizarea în sistemele de încălzire urbană a surselor regenerabile sau a surselor de energie mai puţin poluante. Beneficiarele acestei axe prioritare finanţate din Fondul de coeziune vor fi autorităţile administraţiei publice locale care deţin sisteme municipale de încălzire.

Până în anul 2013 România va înregistra reduceri majore ale emisiilor de poluanţi în aer (SO2, NOx şi pulberi) provenite de la instalaţiile mari de ardere (IMA), ca urmare a conformării la Directiva 2001/80/CE. POS Mediu acordă sprijin IMA, în cadrul sistemului municipal de încălzire în vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaţiei, iar POS Competitivitate finanţează IMA care furnizează energie electrică în sistemul naţional de energie, în vederea îmbunătăţirii eficienţei acestora.

În anul 2006, la iniţiativa Băncii Naţionale a României, MMDD a înfiinţat un grup de lucru pentru analizarea taxelor având componentă de mediu şi pentru identificarea de noi zone de taxare. Din acest grup de lucru au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Administraţiei Fondului pentru mediu, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale de Mediu, Băncii Naţionale a României, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. În urma întâlnirilor acestui grup de lucru s-au tras următoarele concluzii:

Conform noului Cod fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2007, se aplică următoarele măsuri de stimulare fiscală a activităţilor CD ale operatorilor economici:

4.5. Achiziţii publice ecologice Includerea aspectelor de mediu în cadrul achiziţiilor (achiziţii ecologice) poate contribui substanţial la dezvoltarea durabilă a sistemului socioeconomic naţional.

Legislaţia naţională referitoare la achiziţii publice a fost modificată şi completată în scopul armonizării cu reglementările la nivelul Uniunii Europene (Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii). Conform noilor reglementări, performanţele şi cerinţele funcţionale prin care se definesc specificaţiile tehnice, cuprinse în caietul de sarcini elaborat de autoritatea contractantă, pot include şi caracteristici care se referă la impactul asupra mediului al produsului sau serviciului achiziţionat. În cazul în care autoritatea contractantă solicită includerea anumitor cerinţe de mediu în specificaţiile privind performanţele şi cerinţele funcţionale, atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau parţial, criterii definite prin "etichete ecologice" europene, (mulţi)naţionale sau prin orice alte etichete ecologice.

România participă la Grupul de lucru al Comisiei Europene pentru achiziţii publice ecologice (Green Public Procurement). MMDD a organizat şi va continua să organizeze seminarii, conferinţe, cursuri prin care să disemineze informaţiile necesare în scopul schimbării mentalităţii instituţiilor publice şi a producătorilor faţă de achiziţiile "verzi", precum şi a promovării acestora. În anul 2007 au fost organizate 3 seminarii TAIEX "Ecoprocurement" la Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca pentru a informa şi a instrui achizitorii publici cu privire la necesitatea includerii aspectelor de mediu în achiziţiile publice*13). ----- *13) http://www.mmediu.ro/upp/achizitii.htm A fost constituit în coordonarea MMDD grupul de lucru pentru elaborarea Planului naţional de acţiune pentru achiziţiile publice ecologice (PNAPE). PNAPE stabileşte criterii ecologice pentru 8 grupe de produse şi servicii de interes pentru administraţia publică şi prevede ţintele naţionale (voluntare sau obligatorii) aferente fiecărui grup de produse şi servicii. PNAPE va finanţa, de asemenea, dezvoltarea de criterii ecologice la nivel naţional, precum şi instruirea achizitorilor publici. Totodată, politica achiziţiilor publice ecologice va fi promovată prin campanii de conştientizare (conferinţe, broşuri etc.).

4.6. Informarea, educarea şi instruirea În vederea îndeplinirii obiectivelor strategice pentru educaţie şi formare profesională stabilite în cadrul Consiliului European Barcelona 2002 este necesară adâncirea procesului de reformă a sistemului educaţional românesc. Astfel, se are în vedere crearea premiselor pentru o mai bună adaptare a reţelei universitare la cerinţele pieţei muncii, asigurarea calităţii educaţiei, precum şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională.

Educaţia reprezintă factorul strategic al dezvoltării viitoare a ţării prin contribuţia sa esenţială la modelarea multidimensională şi anticipativă a capitalului uman. Educaţia este percepută ca factor al dezvoltării durabile. Se doreşte ca educaţia pentru dezvoltare durabilă să se dezvolte ca un concept larg şi cuprinzător, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, dar şi la problemele economice şi sociale.

Deşi nu există o strategie la nivel naţional privind educaţia şi conştientizarea în domeniul protecţiei mediului, acestea joacă un rol important în strategiile sectoriale, constituind instrumente pentru realizarea unei dezvoltări socioeconomice durabile. În România, în ultimii 10 ani s-a dezvoltat considerabil învăţământul superior în domeniul mediului, prin înfiinţarea unor specializări de mediu în cadrul universităţilor şi prin dezvoltarea unor centre/departamente noi pentru tehnologii de mediu/ecoinovaţii.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 635/2008 privind structurile instituţiilor de învăţământ superior şi specializările/programele de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, organizate de acestea, cu modificările ulterioare, Nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licenţă şi al specializărilor din cadrul acestora, al specializărilor reglementate sectorial şi/sau general (anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 635/2008) prevede domenii de studii universitare de licenţă şi specializări referitoare la mediu, după cum urmează:

După cum se poate constata, analizând structura instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular, majoritatea instituţiilor de învăţământ superior au în structură facultăţi şi/sau specializări referitoare la protecţia mediului.

Hotărârea Guvernului nr. 635/2008 cuprinde noi specializări, propuse de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) sau de senatele universităţilor, ca de exemplu: "Inginerie şi management forestier" şi "Reconstrucţie ecologică". Prin introducerea noilor specializări se are în vedere asigurarea unui echilibru corespunzător între studiile de licenţă şi studiile de masterat. Universităţile au dezvoltat, de asemenea, programe de studii universitare de masterat specializate. Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.644/2008, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd programe de studii de masterat acreditate după cum urmează:

În privinţa informării şi comunicării în domeniul tehnologiilor de mediu, se organizează seminarii, conferinţe, dezbateri comune privind impactul acquis-ului de mediu asupra tehnologiilor şi echipamentelor. Pentru viitor se au în vedere intensificarea şi permanentizarea acestor acţiuni. Prin colaborare cu camerele de comerţ şi industrie va fi realizat un program amplu de promovare a ETAP, în scopul stimulării pieţei pentru tehnologiile de mediu. Prin aceste acţiuni se aşteaptă ca în primă etapă (2008-2009) să se colecteze idei şi să se pună în practică acţiuni de promovare a ETAP (ghiduri de finanţare, newsletter, forum, interviuri, conferinţe, ateliere de lucru etc.), pentru ca eficacitatea acestora să fie ulterior analizată în cadrul Grupului de lucru ETAP România.

Pentru a stimula participarea institutelor de cercetare şi a operatorilor economici la târguri şi expoziţii de tehnologii de mediu, se va analiza posibilitatea dezvoltării unui mecanism de susţinere financiară a participării.

4.7. Promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global Cooperare în regiunea Mării Negre Institutele de cercetare din România participă la programe internaţionale, bilaterale şi regionale, contribuind la întărirea, extinderea şi internaţionalizarea ariei de cercetare europene în domeniu.

Spre exemplu, o serie de proiecte implementate de INCD Marină Constanţa au avut ca obiective întărirea cooperării în regiunea Mării Negre, îmbunătăţirea managementului informaţiilor ştiinţifice şi a bazelor de date prin utilizarea celor mai avansate tehnici în domeniu, promovarea contribuţiei europene la sistemul global de observare a oceanului şi climei, îmbunătăţirea capacităţii de prognoză, realizarea planificărilor transnaţionale în cadrul ICZM (Integrated Coastal Zone Management).

Transfer de expertiză în sud-estul Europei În luna mai 2008, România şi Serbia au semnat un memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, acesta fiind primul document încheiat în acest sector între cele două state. Aceasta înseamnă atât o colaborare pe termen lung în domeniul protecţiei mediului, cât şi un sprijin reciproc în acest sector.

Potrivit memorandumului de înţelegere în domeniul protecţiei mediului, cooperarea dintre cele două părţi vizează armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar de mediu, implementarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniul protecţiei mediului, a instrumentelor pentru protecţia mediului şi integrarea lor în politicile sectoriale, gestionarea deşeurilor solide, a calităţii aerului, prevenirea poluării industriale, prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului şi implementarea unor proceduri de notificare în cazul unor astfel de accidente cu efect transfrontier, managementul şi protejarea ariilor ecologice sensibile, incluzând ariile naturale protejate, educaţie şi pregătire pe probleme de mediu.

Programe naţionale ce susţin dezvoltarea tehnologiilor de mediu în sectorul construcţiilor:

Cele 14 blocuri finalizate în perioada 2006-2007 se află în oraşele: Buzău, Mediaş, Moldova Nouă, Ploieşti, Topoloveni, Bucureşti, Miercurea-Ciuc, Piatra-Neamţ, Târgovişte, Târgu Mureş.

În anul 2008, MDLPL a alocat fonduri pentru realizarea lucrărilor de reabilitare termică pentru încă 145 de blocuri de locuinţe.

Conform primului Plan naţional de acţiune privind eficienţa energetică, transmis de către ţara noastră Comisiei Europene, aşa cum prevede Directiva 2006/32/CE, se preconizează că prin aplicarea măsurilor de reabilitare termică la blocurile de locuinţe incluse în Programul multianual să se realizeze economii de energie de circa 25% faţă de situaţia actuală, respectiv realizarea unei economii de energie pentru perioada 20082010 de circa 36.000 MWh/an (circa 3,0 mii tone echivalent petrol şi aproximativ 7.500 tone CO2).

Administratorii clădirilor publice trebuie să iniţieze acţiunea de îmbunătăţire a performanţei energetice a acestora, fiind astfel un exemplu pentru proprietarii celorlalte tipuri de clădiri din România. Începând cu 21 aprilie 2008, MDLPL a devenit prima instituţie publică care îşi afişează Certificatul de performanţă energetică a clădirii din str. Apolodor nr. 17, aşa cum prevăd directivele europene.

În anul 2006, MDLPL în colaborare cu Asociaţia auditorilor energetici pentru clădiri a demarat un program demonstrativ care a avut ca scop reabilitarea corpurilor clădirilor A, B şi H care aparţin Colegiului Naţional Sportiv "Cetate Deva" (unde se antrenează Lotul naţional de gimnastică al României) şi reabilitarea căminului studenţesc nr. 2 de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Programul a urmărit, de asemenea, să familiarizeze viitorii ingineri cu materialele, soluţiile de reabilitare termică a clădirilor şi cu certificatul de performanţă energetică, clădirea căminului studenţesc având în acest moment, după finalizarea reabilitării termice, certificatul de performanţă energetică afişat.

Cercetări inovative în domeniul construcţiilor Prin planurile naţionale de CDI au fost realizate proiecte cu rezultate inovative în domeniile: soluţii de monitorizare şi evaluare a performanţei energetice a clădirilor, metode de revalorificare a deşeurilor din construcţii, soluţii privind utilizarea surselor regenerabile de energie în construcţii etc. Sunt prezentate în continuare câteva dintre cele mai reprezentative proiecte realizate în ultimii 5 ani:

Program MENER 223; 2002-2005 - Titlu proiect: Sistem de evaluare şi certificare a clădirilor existente din punctul de vedere al consumului de energie şi utilităţi şi al impactului asupra calităţii mediului înconjurător - realizat de INCERC Bucureşti http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Mener_223.htm Rezultatele acestui proiect au fost materializate în:

Program AMTRANS 7B10; 2004-2006 - Titlu proiect: Tehnologii moderne pentru reutilizarea în domeniul construcţiilor a materialelor pe bază de mase plastice provenite din dezafectarea construcţiilor şi/sau instalaţiilor cu termen de garanţie depăşit - realizat de INCERC Bucureşti Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:

Operatorii economici care valorifică rezultatele cercetărilor sunt Societatea Comercială TERAPLAST - S.A. Bistriţa şi Societatea Comercială APA NOVA - S.A. (colector de deşeuri) http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_7B10.htm Program AMTRANS 3B01; 2002-2004 - Titlu proiect: Soluţii eficiente privind priorităţile şi metodele de reabilitare a fondului de locuinţe existente - realizat de INCERC Bucureşti Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:

Titlu proiect: Cercetări multidisciplinare în vederea stabilirii unor soluţii particulare şi globale de reducere a impactului realizării, consolidării şi postutilizării construcţiilor asupra mediului (Contract nr. 31.052/2007) - realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti Programul este în curs de desfăşurare, având următoarele obiective:

Elaborarea unei metodologii de evaluare a impactului construcţiilor asupra mediului ANVINTEX 2007-2010 (Contract nr. 31.055/2007) Titlu proiect: Anvelope inteligente cu funcţiuni de utilizare a exergiei mediului pentru clădiri cu confort ridicat şi consum energetic redus - realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti (http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/anvintex.htm) Programul este în curs de desfăşurare şi se preconizează următoarele rezultate:

COSTREMON 2007-2010 Titlu proiect: Sistem informatizat inovativ de monitorizare şi reglare a furnizării căldurii, precum şi de repartizare corectă a costurilor aferente încălzirii clădirilor de tip condominiu - realizat de Institutul Naţional de CercetareDezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/costremon.htm Rezultate preconizate:

Certificatul de performanţă energetică În vederea alinierii la prevederile Directivei 2002/91/CE privind performanţa energetică a clădirilor, transpusă în legislaţia naţională, a fost elaborat cadrul tehnic normativ necesar realizării auditului energetic şi certificării energetice a clădirilor astfel încât proprietarii/locatarii să fie informaţi asupra consumului energetic al clădirii. Creşterea performanţei energetice a clădirilor este parte a aquis-ului comunitar, cerinţă a Directivei 91/2002/CE privind performanţa energetică a clădirilor, preluată în legislaţia română prin Legea nr. 372/2005. S-a elaborat Metodologia de calcul al performanţei energetice în clădiri, în baza căreia se pot elabora certificatele de performanţă energetică a clădirilor. De asemenea, au fost elaborate normele metodologice privind performanţa energetică a clădirilor care prevăd, printre altele, elaborarea certificatelor de performanţă energetică pentru categoriile de clădiri care urmează a fi construite şi care au primit autorizaţie de construire începând cu data de 1 ianuarie 2007, respectiv pentru categoriile de clădiri ce urmează a fi vândute/închiriate după data intrării în vigoare a legii.

Pentru reabilitarea termică a unei clădiri este necesar să se realizeze auditul energetic, cu elaborarea Certificatului de performanţă energetică a acesteia de către un auditor energetic pentru clădiri. În sprijinul acestei acţiuni, MDLPL a avut în vedere atestarea tehnico-profesională pentru calitatea de auditor energetic pentru clădiri a unui număr mare de specialişti în domeniu, conform Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţelor nr. 550/2003. Lista auditorilor energetici pentru clădiri se află pe site-ul www.mdlpl.ro.

În anul 2008 sunt în curs de elaborare cercetări, documentaţii şi studii privind evaluarea performanţei energetice a clădirilor:

Informarea, educarea şi instruirea în domeniul construcţiilor şi dezvoltării urbane durabile În vederea educării tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea urbană pentru realizarea unor politici urbane eficiente şi promovarea dezvoltării durabile a oraşelor, România participă prin MDLPL la programul "Reţeaua europeană de cunoştinţe în domeniul urbanismului" (European Urban Knowledge Network) - EUKN, având ca obiectiv facilitarea schimbului de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul dezvoltării urbane durabile, sprijinirea autorităţilor locale şi a factorilor de decizie politici şi a practicienilor.

Participarea MDLPL la EUKN contribuie la dezvoltarea relaţiilor de cooperare între specialiştii români şi europeni în domeniul urbanismului, cu efect direct asupra îmbunătăţirii capacităţii administrative şi instituţionale a instituţiilor româneşti cu responsabilităţi în dezvoltarea urbană.

Aceste priorităţi sunt reflectate în lista acţiunilor de implementare a ETAP în România, la cap. 8.

AFM - Administraţia Fondului pentru mediu ANCS - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ANRMAP - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice CCIB - Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti CCIR - Camera de Comerţ şi Industrie a României INCD ECOIND - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MDLPL - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative MMDD - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ----------