PLANUL DE MANAGEMENT din 1 iunie 2016

PLANUL DE MANAGEMENT din 1 iunie 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni și al rezervației naturale Seaca-Movileni Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 bis din 10 august 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 1.025 din 1 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 613 din 10 august 2016 CUPRINS CAPITOLUL I. INTRODUCERE ȘI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului și obiectivelor sale ... 1.2. Scopul și categoria ariilor naturale protejate ... 1.3. Baza legală pentru aria protejată și pentru planul de management ... 1.4. Procesul elaborării planului ... 1.5. Procedura de modificare și actualizare a planului de management ... 1.6. Procedura de implementare ... CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA SEACA-MOVILENI 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizare ... 2.1.2. Căi de acces ... 2.1.3. Folosința și forma de proprietate a terenurilor ... ... 2.2. Mediul fizico-geografic 2.2.1. Geologia ... 2.2.2. Geomorfologia ... 2.2.3. Clima ... 2.2.4. Hidrologia ... 2.2.5. Solurile ... ... 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Fitocenoza- Flora și Vegetația ... 2.3.2. Zoocenoza- Fauna ... ... 2.4. Informații socio-economice și culturale ... 2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile și habitatele de interes conservativ 2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere ... 2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum și Iris aphylla ... 2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Felis silvestris ... ... CAPITOLUL III. SCOP ȘI OBIECTIVE 3.1. Scopul managementului ... 3.2. Obiective pentru specii și habitate ... CAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE 4.1. Acțiuni/ măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor 4.1.1. Acțiuni/ măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere ... 4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populațiilor de plante de interes conservativ din ariile protejate de la Seaca-Movileni ... 4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei Felis silvestris în ariile protejate de la Seaca-Movileni ... 4.1.4. Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes conservativ din Pădurea Seaca-Movileni ... 4.1.5. Planul de acțiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate și indicatorii de realizat ... ... 4.2. Acțiuni care vizează desfășurarea activităților de prevenire și gestionare a incendiilor și a altor calamități naturale ... 4.3. Resurse umane, financiare, instituționale pentru fiecare acțiune ... 4.4. Calendar de implementare pentru fiecare acțiune ... BIBLIOGRAFIE Anexa 1 la Planul de management- Harta cu localizarea sitului de importanță comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni și a rezervației naturale IV.73 Pădurea Seaca-Movileni Anexa 2 la Planul de management- Harta locațiilor potențiale pentru specia Echium russicum în cuprinsul ariei naturale protejate Seaca-Movileni Anexa 3 la Planul de management- Harta locațiilor unde a fost identificată în teren specia Iris aphylla în cuprinsul ariei naturale protejate Seaca-Movileni Anexa 4 la Planul de management- Distribuția tipurilor de habitate în cuprinsul ariei naturale protejate Seaca-Movileni LISTĂ DE ABREVIERI DJ - Drum Județean GNM - Garda Națională de Mediu IUCN - Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (Internațional Union for Conservation of Nature) ONG - Organizație Non-Guvernamentală PUG - Plan Urbanistic General PUZ - Plan Urbanistic Zonal PATJ - Plan de Amenajare a Teritoriului Județean u.a. - unitate amenajistică U.P. - Unitate de Producție Capitolul I INTRODUCERE ȘI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului și obiectivelor sale Planul de management integrat al sitului de importanță comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni și al rezervației naturale IV.73 Pădurea Seaca-Movileni reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum și din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor. Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți acolo unde este cazul starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate. Obiectivele planului de management sunt:

1. a)Descrierea și evaluarea situației prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversității și al condițiilor de mediu și socio-economice; ...
2. b)Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul ariilor și în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse; ...
3. c)Planificarea în timp și spațiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale. ... ... 1.2. Scopul și categoria ariilor naturale protejate Planul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importanță comunitară și o rezervație naturală. Este vorba de situl de importanță comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni, desemnat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, în a cărui suprafață este inclusă și rezervația naturală IV.73 Pădurea Seaca-Movileni, desemnată arie naturală protejată de interes național prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, în baza avizului Comisiei Monumentelor Naturii nr. 205/2004. În ceea ce privește scopul ariilor protejate, în rezervația naturală de interes național IV. 73 Pădurea Seaca-Movileni, conform fișei rezervației existente la Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui, se urmărește protecția și conservarea unei specii de mamifere - pisica sălbatică - Felis silvestris - din anexa 4A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și a unei specii de plante - iris - Iris aphylla - din anexa 3 a aceluiași act normativ. Situl de importanță comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni a fost desemnat pentru conservarea habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos și 91I0 * Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. și a unei specii de plante din anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice: Echium russicum, cod 40674, denumită popular capul șarpelui. Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanță comunitară, care, după desemnarea printr-un act statutar, administrativ și/sau contractual, va face parte din categoria ariilor speciale de conservare, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau refacerii unei stări de conservare favorabilă a habitatelor naturale și populațiilor speciilor de importanță comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervația naturală este inclusă în categoria IV IUCN - Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii, care conform definiției se referă la zone terestre și/sau marine supuse unor intervenții active de management pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau îndeplinirea necesităților anumitor specii. Ca atare și aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenții active de management. ... 1.3. Baza legală pentru aria protejată și pentru planul de management Acest plan de management este elaborat în concordanță cu următoarele acte normative:
4. a)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011,cu modificările și completările ulterioare; ...
5. b)Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, prin care Pădurea Seaca - Movileni a fost desemnată ca rezervație naturală cod IV.73; ...
6. c)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, în care Pădurea Seaca Movileni figurează ca sit de importanță comunitară la poziția 169 având codul ROSCI0169; ...
7. d)Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare; ...
8. e)Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... ... 1.4. Procesul elaborării planului Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:
9. a)Evaluarea zonei - cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrație și a folosinței terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic și mediului fizic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri - din zona ariilor naturale protejate de la Seaca Movileni; ...
10. b)Evaluarea elementelor de biodiversitate - identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii protejate; identificarea potențialelor amenințări la adresa speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională; evaluarea stării de conservare a acestora; ...
11. c)Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu. ... Pentru culegerea datelor necesare acestor pași au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului "Conservarea biodiversității în ariile naturale protejate Pădurea Seaca-Movileni, Pădurea Bădeana și Pădurea Bălteni-Hârboanca, Județul Vaslui" - COD: SMIS-CSNR 35985. Elaborarea planului de management are la bază informațiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate, precum și din planul de management elaborat anterior de către custode. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informații din alte surse - legislație, lucrări de specialitate. ... 1.5. Procedura de modificare și actualizare a planului de management Planul de management al ariilor naturale protejate de la Seaca-Movileni este aprobat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, după obținerea avizului Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui. Modificarea și actualizarea planului se face după cum urmează:
12. a)la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare; ...
13. b)când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia. ... Așadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză. Competența aprobării modificărilor în planul de management revine:
14. a)Autorității publice centrale pentru protecția mediului - în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acțiuni sau la nivelul regulamentului de funcționare; ...
15. b)Custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităților și alocarea fondurilor. ... ... 1.6. Procedura de implementare Responsabilitatea implementării planului revine custodelui sau Agenției de Protecție a Mediului Vaslui până la atribuirea în custodie. Organizarea activităților se va realiza în colaborare permanentă cu factorii de interes, administrații publice locale, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, Inspectoratul de Regim Silvic și Vânătoare Focșani, Garda de Mediu Vaslui, proprietari și administratori de terenuri, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și alții asemenea. În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planului de management, autoritățile administrației publice locale competente au obligația actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuție în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentațiilor vor fi incluse și limitele ariilor naturale protejate. Avizul custodelui ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism ce cuprind și suprafețe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii. Instituția prefectului, în virtutea atribuțiilor legale conferite, va veghea asupra îndeplinirii de către autoritățile administrației publice locale a sarcinilor/răspunderilor care le revin sau care au fost asumate de către acestea. Pentru ca valoarea practică a informațiilor culese din teren să fie una ridicată, s-a realizat o aplicație dedicată de management a ariei naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informațiile spațiale referitoare la învelișul vegetal dar și a informațiilor legate de mediul abiotic: geologie, geomorfologie, sol, climă. Componenta de management, prin fereastra principală, asigură interfața grafică pentru accesul la următoarele domenii: Hărți, Specii - amfibieni, mamifere, nevertebrate, păsări, plante, reptile, Habitate și Metadate. Tot în fereastra principală a aplicației de management apar câmpurile referitoare la Utilizatori și Administrator precum și opțiunea de părăsire a aplicației - Logout. În cadrul aplicației GIS tabelele cu referință spațială au fost grupate în ordine alfabetică pentru a putea fi mai ușor identificate de utilizator. Lista acestora precum și o scurtă descriere este prezentată în continuare:
16. a)Administrație/Proprietari/Folosințe - grupul conține informații despre proprietarii și administratorii suprafețelor din raza siturilor precum și detalii despre categoriile de folosință. ...
17. b)Baza - grupul conține limitele sitului și informații cartografice de bază - imagini satelitare, date administrative generale - preluate din serviciile puse la dispoziție de google maps. ...
18. c)Biodiverisitate - grupul conține limitele habitatelor identificate și a rezervațiilor vecine. ...
19. d)Căi de comunicație - grupul conține date referitoare la toate căile de acces din cadrul sitului - drumuri, căi ferate, linii de înaltă tensiune și conducte - în general reprezentând toate structurile de acces din cadrul zonei. ...
20. e)Elemente climatice - grupul conține informații de tip raster referitoare la precipitații, temperaturi, vânt și insolație - valori simulate din baza de date WorldClim și modelul digital de elevație. ...
21. f)Geologie - grupul conține informații despre straturile geologice, vârsta substraturilor geologice și faliile existente în zonă, datele fiind extrase din harta geologică 1:200000. ...
22. g)Geomorfologie - grupul conține informații despre geomorfologia zonei stocate în format raster, extrase din modelul digital de elevație. ...
23. h)Habitate - grupul conține informații despre distribuția habitatelor de importanță comunitară din ariile protejate ...
24. i)Hidrologie - grupul conține informații despre bazinele hidrografice și cursurile de apă din zona studiată stocate în format vectorial. ...
25. j)Limite administrative - conține informații despre limitele administrativ teritoriale din cadrul zonei și limitele localităților. ...
26. k)Mamifere - grupul conține informații despre distribuția speciilor de mamifere de interes conservativ din ariile protejate ...
27. l)Plante - grupul conține informații despre distribuția speciilor de plante de interes conservativ din ariile protejate ...
28. m)Silvic - conține informații despre subparcelele și bornele silvice precum și bornele de contur ale ariilor protejate. ...
29. n)Soluri - conține date despre solurile existente în zona, informații extrase din harta solurilor 1:200000. ...
30. o)Turism - grupul conține date despre punctele de interes turistic și traseele turistice existente. ... ... Capitolul II DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA SEACA-MOVILENI 2.1. Informații generale Primele intenții de conservare a patrimoniului natural din zona Seaca-Movileni datează din perioada anilor '70-'80. Zona a atras atenția datorită bogăției floristice, menționate în numeroase lucrări de către Bârcă în 1969, Papadopol în 1975, Horeanu și Cogean în 1981, Mititelu și Șelaru în 1987 și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași în 1997 și a fost propusă ca arie protejată pentru prima dată în anul 1973 prin decizia nr. 220/1973 a Consiliului Popular Județean Vaslui. Ulterior, a fost declarată arie naturală de interes județean prin Decizia Consiliului Județean Vaslui nr. 129/1994. În anul 2004 a fost desemnată ca arie naturală protejată de interes național prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, pe o suprafață de 48 ha având codul IV.73. În prezent, conform documentației rezervației, aceasta urmărește conservarea unei specii de mamifere de importanță comunitară, pisica sălbatică - Felis silvestris și a unei specii de plante de importanță comunitară, iris - Iris aphylla. Relativ recent, la nivel european, au fost făcute noi eforturi privind conservarea biodiversității. În toate statele membre ale Uniunii Europene s-a decis luarea unor măsuri ferme pentru conservarea speciilor vulnerabile de plante și animale și a habitatelor acestora în zonele cele mai reprezentative ale arealului lor natural. Astfel a luat naștere Rețeaua Ecologică Natura 2000, formată din suprafețe bine delimitate, denumite "situri de importanță comunitară" sau "situri Natura 2000", răspândite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, care găzduiesc speciile și habitatele care se doresc conservate. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, țara noastră a trebuit să implementeze acest nou concept de conservare a biodiversității. Zona de la Seaca-Movileni, datorită valorii sale din punct de vedere conservativ, a fost desemnată, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, ca sit de importanță comunitară având codul ROSCI0169 și denumirea Pădurea Seaca-Movileni, pe o suprafață de 51 ha. Conform ultimelor reglementări, scopul desemnării îl reprezintă conservarea a două habitate forestiere de importanță comunitară, 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos și 91I0 * Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. și a unei specii de plante de importanță comunitară, capul șarpelui - Echium russicum. Cele două arii protejate se suprapun, diferența de suprafață datorându-se unor erori de determinare a acesteia. Așadar, suprafața totală supusă conservării este de 50,64 ha. 2.1.1. Localizare Cele două arii protejate din Pădurea Seaca Movileni sunt localizate în partea de sud-vest a județului Vaslui, în Podișul Bârladului, pe doi versanți ai aceleiași văi cu orientare estică și respectiv vestică. Zona face parte din regiunea biogeografică Continentală. Mai precis, pădurea se află între localitățile Mireni, Cârjoani, Pogana, situate în Nord și Movileni, la sud- vest, Ciocani și Crângu Nou, la sud-est. O hartă cu localizarea celor două arii protejate este prezentată în Anexa 1 la planul de management. Din punct de vedere administrativ, este localizată pe teritoriul comunei Coroiești, la circa 2,5 km N-NE de satul Movileni. Din punct de vedere al administrației silvice, ariile protejate corespund parcelei silvice 4, cu toate subparcelele aferente: A, B, C, D, din cadrul unității de producție II Mireni, Ocolul silvic Bârlad. În urma cercetărilor din teren, pentru o conservare eficientă a habitatelor și speciilor, la subcapitolul 2.3.1.2 sunt propuse modificări ale limitelor celor două arii. Coordonatele geografice în sistem Stereo 70 pentru cele două arii protejate sunt:
31. a)Latitudine: 46, 2891° N ...
32. b)Longitudine: 27, 5200° E ... Conform SRTM - Shuttle Radar Topography Mission, altitudinea medie față de nivelul mării este de 233 m, cea minimă de 197 m, iar cea maximă de 266 m. ... 2.1.2. Căi de acces Accesul către ariile naturale protejate se face din partea de Sud, din drumul județean DJ243B Bârlad - Ciocani - Movileni - Coroiești, pe un drum de pământ de cca. 3,0 km. Acesta este greu practicabil în perioade ploioase. Pe lângă această cale de acces mai există diverse drumuri de câmp, utilizate pentru accesul la culturile agricole din zonă, care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Având în vedere faptul că accesul este relativ limitat, iar aria nu se află în imediata vecinătatea a unor drumuri asfaltate intens circulate sau localități mari, presiunea antropică asupra ariilor protejate este redusă. ... 2.1.3. Folosința și forma de proprietate a terenurilor Întreaga suprafață a terenurilor din ariile protejate este inclusă în fond forestier având folosința pădure. Din punct de vedere al proprietății, întreaga suprafață este proprietate publică a statului român și este în administrarea Ocolului Silvic Bârlad, subunitate a Direcției Silvice Vaslui din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Terenurile din jurul ariei protejate reprezintă terenuri agricole în totalitate în proprietate privată a persoanelor fizice din localitățile limitrofe. ... ... 2.2. Mediul fizico-geografic 2.2.1. Geologia Conform Hărții Geologice a Institutului Geologic din 1968, Pădurea Seaca Movileni se suprapune peste simbolul qp2-qp3 care, conform notei explicative aferente, se referă la depozite loessoide aparținând câmpului înalt formate începând din Pleistocenul mediu și continuând în Pleistocenul superior. Depozitele au grosimi variabile, de la 5 la 50 metri. Sunt constituite în general din nisipuri prăfoase gălbui și au un conținut ridicat carbonați de calciu. Nu conțin resturi fosile. ... 2.2.2. Geomorfologia Pădurea Seaca Movileni se află pe o culme inter-fluvială orientată nord-sud pe doi versanți ai aceleiași văi cu expoziție estică și vestică. Relieful este ușor denivelat, cu pante domoale, circa 5 -15 grade. Din punct de vedere fizico-geografic, după clasificarea unităților de relief din România făcută de Posea și Badea în 1984, locației ariei protejate îi corespunde codul XII.C.b.0.2.1 adică, aceasta se află pe Culmea Huțanului, 021, din cadrul Colinelor Zeletinului, 02, parte a Colinelor Tutovei, b, din Podișul Bârladului, C, care la rândul său face parte din unitatea majoră - Podișul Moldovei - XII. În cuprinsul ariei naturale protejate se întâlnește o variație redusă a pantei de la suprafețe plane până la circa 10-15 grade pe cei doi versanți. ... 2.2.3. Clima Din punct de vedere climatic, în zona studiată regăsim sectorul de provincie climatică stepică de tip Dfax după sistemul de încadrare Koppen. Climatul este temperat-continental cu nuanță excesivă, cu veri foarte călduroase și secetoase și ierni foarte reci. Datorită faptului că în zona Pădurii Seaca Movileni nu există nicio stație meteorologică, pentru caracterizarea climatică a zonei studiate s-a recurs la utilizarea datelor climatice multianuale din modelul global WorldClim, care este un model climatic global ce redă valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru orice punct geografic, pe baza unei rețele de stații meteorologice. Temperatura aerului. Din datele obținute rezultă că cea mai rece lună din an este luna ianuarie, cu o medie multianuală a temperaturii de -3,3°C, cea mai scăzută medie a acestei luni fiind de -6,7°C. De asemenea, luna cea mai călduroasă este luna iulie cu o medie multianuală de 20,8°C, iar cea mai ridicată medie lunară de-a lungul anilor a fost de 26,7°C. Conform datelor referitoare la temperaturile medii lunare, sezonul de vegetație s-ar întinde din luna aprilie până în luna octombrie. Precipitațiile. Precipitațiile medii anuale în zona studiată sunt de 529 mm, cu un maxim de 78 mm în luna iunie care precede celei mai călduroase luni a anului și un minim de 28 mm în lunile ianuarie, martie și octombrie. Din datele obținute se poate observa că deși lunile de vară sunt foarte călduroase precipitațiile sunt cele mai ridicate. Deficite de precipitații apar la sfârșitul iernii - începutul primăverii dar și la începutul toamnei. Mișcările aerului. Pădurea Seaca Movileni este situată într-o zonă cu vânturi de intensitate redusă, cu o viteză în jur de 4m/s. ... 2.2.4. Hidrologia Conform Atlasului Cadastrului Apelor din România elaborat de I.G.F.C.O.T. în 1992, zona se încadrează în Bazinul hidrografic Siret. La nivel local, Pădurea Seaca Movileni este localizată în bazinul hidrografic al râului Tutova, mai precis între văile râurilor Cârjoani, la est și Hreasca, la vest. Aria protejată nu este străbătută de cursuri de apă, dar se află în zona de influență a râului Tutova pe care se formează o Acumulare "Cuibul vulturilor" la circa 3 km de aria protejată. ... 2.2.5. Solurile Solul, conform definiției date de Dokuceaev în 1881, reprezintă un corp natural specific format sub influența condițiilor de mediu, caracterizat prin anumite proprietăți, capabil să întrețină viața plantelor. În Pădurea Seaca Movileni, conform Hărții Solurilor din România realizată de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie - I.C.P.A. București, se întâlnesc cinci tipuri de sol: erodisoluri, cernoziomuri, cernoziomuri cambice tipice, erodate și soluri cenușii. ... ... 2.3. Mediul biotic Așa cum s-a menționat în capitolul 1.2. Scopul și categoria ariilor naturale protejate, în Pădurea Seaca-Movileni, se urmărește protecția și conservarea unei specii de mamifere și anume pisica sălbatică - Felis silvestris, a două specii de plante irisul - Iris aphylla și capul șarpelui - Echium russicum și a două habitate forestiere de importanță comunitară, 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos și 91I0 * Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Cartarea speciilor și habitatelor are ca scop reprezentarea pe hartă a răspândirii acestora pe teritoriul ariilor naturale protejate. Cartografierea s-a făcut cu ajutorul tehnicilor moderne și în special cu ajutorul sistemelor de informație geografică GIS și a sistemelor de poziționare globală. Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuția speciilor rare, având în vedere suprafața și configurația spațială a suprafeței protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 30 m. Prezența fiecărei populații a unei specii rare a fost ulterior evaluată și validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărți tematice privind distribuția acelei specii. Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoașterea fitocenozelor care le caracterizează și anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante și indicatoare ecologic și/sau cenologic, precum și prin recunoașterea caracteristicilor stațiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă și sol. Pentru cartografierea habitatelor s-au folosit echipamente GPS, preluându-se punctele de contur corespunzătoare limitelor fiecărui habitat în parte, la schimbarea fitocenozelor și a stațiunilor care le caracterizează. Informațiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospațiale în baza de date GIS și realizarea hărții de distribuție a habitatelor și a celorlalte hărți tematice realizate. 2.3.1. Fitocenoza - Flora și Vegetația Fitocenoza din Pădurea Seaca Movileni prezintă interes conservativ atât din punct de vedere botanic cât și din punct de vedere fitosociologic. 2.3.1.1. Flora Echium russicum J.F. Gmel. - Capul șarpelui Descriere: Plantă erbacee bianuală, cu tulpina înaltă de 30-90 cm, neramificată, cilindrică, acoperită cu peri setiformi albi, rigizi, la baza tuberculați și cu peri scurți și moi. Frunzele sunt liniar lanceolate; cele bazale formează o rozetă. Inflorescența este lungă de 25 - 30 cm, cilindrică, alcătuită din flori scurt pedicelate, roșii. Corola ajunge până la 17 mm lungime, iar tubul acesteia depășește de două ori lungimea caliciului. Staminele și stigmatul ies mult din corolă. Fructul este reprezentat de 4 nucule cu pericarpul pronunțat zgrabunțos. Înflorește în mai-iulie. Se deosebește de celelalte specii ale genului Echium de la noi prin culoarea corolei. La E. italicum corola este albă sau alb-roșietică, iar la E. vulgare corola este albastră. Habitat: 62C0 Stepe ponto-sarmatice - frecvent în fitocenoze cu Stipa lessingiana Distribuție în România: sporadică în Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova și Dobrogea Ecologie: Xeromezofită, subtermofilă. Crește prin pajiști și tufărișuri din zona de stepă până în etajul gorunului. Iris aphylla ssp. hungarica - Stânjenel, Iris Descriere: Plantă erbacee perenă, cu rizom, cu tulpina aeriană de 15-35 cm înălțime, ramificată de sub mijloc. Flori violete până la aproape purpurii, cu tepale interne și externe uniform colorate și spatul complet erbaceu. Tepalele externe sunt evident păroase pe nervura mediană, cu peri pluricelulari. Habitat: 6110 Rupicolous calcareous or basophile grasslands of the Alysso-Sedion albi, 62C0 Ponto-Sarmatic steppes, 6240 Sub-pannonic steppic grasslands Ecologie: Specia se instalează în pajiști naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite sau pe loess, în poienile pădurilor termofile. Bibliografie:
33. a)Săvulescu Tr., coord. pp., 1966, Flora R.S.R., XI, București: Edit. Acad. Române. ...
34. b)"Natura 2000 in România. Species Fact Sheet", 2008, realizat în cadrul EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in România EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO, beneficiar Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile ... Analiza florei - Metode de cercetare Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de birou și etapa de teren. În etapa de birou a fost analizată literatura existentă referitoare atât la răspândirea speciilor cât și la biologia și ecologia acestora. Ulterior au fost realizate hărți de teren în format digital pentru a putea fi încărcate în GPS. În etapa de teren s-au făcut deplasări în aria protejată în vara anului 2012 folosind pentru identificarea speciilor căutate metoda pe itinerar, propusă de Borza și Boșcaiu în 1965. Pentru determinarea taxonilor s-au folosit cheile dicotomice din Flora ilustrată a României de Ciocârlan 2000 și Flora României de Săvulescu și colab. 1952-1976. Analiza florei - Rezultate Echium russicum J.F. Gmel. - Capul șarpelui Formularul standard al ariei protejate Natura 2000 menționează prezența speciei Echium russicum J.F. Gmel. - Capul șarpelui. Prezența acestei specii este deasemenea menționată în lucrări științifice mai vechi, precum cea elaborată de către Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași în 1997. Conform ecologiei sale, ochiurile de pajiști stepice din această rezervație sunt favorabile existenței acestei specii - xeromezofită, subtermofilă, ce vegetează prin pajiști și tufărișuri din zona de stepă până în etajul gorunului. Cu toate acestea, deși toate zonele ariei protejate conținând enclave de pajiști favorabile existenței speciei Echium russicum au fost parcurse cu atenție, nu a fost identificat nici un exemplar din această specie. În mod cert însă, habitatul specific acestei specii există în aria protejată studiată în zonele menționate pe harta din Anexa 2 la planul de management. Pe lângă suprafețele din cuprinsul ariei protejate, au fost parcurse și fâșiile de pajiști, situate între rezervație și terenurile arabile care o înconjoară. Nici în aceste zone specia nu a fost găsită. Iris aphylla ssp. hungarica - Stânjenel, Iris Specia a fost identificată și des întâlnită în teren. Este bine răspândită pe suprafața rezervației, preponderent în ochiurile stepice și rariști, în grupuri formate din 1- 20 indivizi, în zonele menționate pe harta din Anexa 3 la planul de management. ... 2.3.1.2. Vegetația Descrierea habitatelor Pentru identificarea și mai ales validarea prezenței habitatelor forestiere menționate au fost folosite descrierile acestora din următoarele lucrări de specialitate: Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A. . 2005a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București, 496 p. Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A. . 2005b. Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate - 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, București, 95 p. Gafta D., O. Mountford eds. 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg. * Comisia Europeană 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf Habitatul 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos În România acest habitat a fost echivalat cu următoarele tipuri de ecosisteme forestiere, potrivit Doniță și colab. 2005 a:
35. a)R4161Păduri-rariști vest-pontice de stejar pufos - Quercus pubescens cu Galium dasypodum, răspândit în sud-estul României, Dobrogea, Moldova de sud, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili; tip de pădure corespondent: 8223 Stejar pufos pur din silvostepă dobrogeană cu sol superficial - i; ...
36. b)R4162 Păduri vest-pontice mixte de stejar pufos - Quercus pubescens cu Paeonia peregrina, răspândit în Dobrogea, în etajul pădurilor submediteraneene; tipuri de pădure corespondente: 8212 Stejar pufos pe sol profund din Dobrogea - m; 8213 Stejar pufos cu cărpiniță din zona forestieră - m; 8214 Stejar pufos cu cărpiniță de productivitate inferioară - i; 8224 Stejar pufos cu cărpiniță din silvostepă - i; 8531 Stejăreto-șleau dobrogean cu stejar pufos - m; ...
37. c)R4163 Păduri-rariști balcanice de stejar pufos - Quercus pubescens cu Echinops banaticus, răspândit în Defileul Dunării, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec de gorun. ... Având în vedere că dintre cele trei tipuri de habitate care se regăsesc în țara noastră doar primul este în zona cercetată, în continuare se va face descrierea doar pentru acesta. R4161 Păduri-rariști vest-pontice de stejar pufos - Quercus pubescens cu Galium dasypodum Suprafețele ocupate de habitat sunt restrânse, circa 8.000 ha. Apare la altitudini de 100- 200 m. Temperatura medie anuală este de 10,5-10°C iar precipitațiile medii anuale de circa 450-500 mm. Habitatul apare pe versanți cu înclinări diferite, în general mici, însoriți, platouri cu substrat din roci în general calcaroase, uneori și vulcanice sau șisturi verzi. Solurile sunt de tip rendzină, superficiale, semischeletice, bogate în humus, eubazice, hidric puternic deficitare, eutrofice. Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate de specii submediteraneene. Stratul arborilor este compus, exclusiv, din stejar pufos - Quercus pubescens sau cu rare exemplare de Pyrus pyraster, P. elaeagrifolia, Fraxinus ornus, Sorbus domestica. Arboretul are acoperire redusă, 20-50%, și înălțimi de 8-10 m la 100 de ani. Frecvent este poienit, cu asociații stepice în poieni. Stratul arbuștilor este întotdeauna puternic dezvoltat, compus aproape exclusiv din Cotinus coggygria, cu acoperire până la 100%, dar local cu pâlcuri mai înalte de Prunus spinosa și Crataegus monogyna. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat variabil, în funcție de acoperirea stratului arbuștilor, și este compus din specii xerofile, sudice. Până la începutul verii se întâlnesc Paeonia peregrina și Veratrum nigrum, în timp ce vara domină Lithospermum purpurocoeruleum, Asparagus verticillatus, Galium dasypodum, Carex michelii. În ceea ce privește compoziția floristică, speciile edificatoare de habitat sunt Quercus pubescens și Cotinus coggygria. Specii caracteristice: Galium dasypodum. Alte specii importante: Asparagus tenuifolius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger, Piptatherum virescens, Thalictrum minus, Vicia tenuifolia, Vinca herbacea, Vincetoxicum hirundinaria, Bromus inermis și altele. Habitatul 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp Conform manualului de interpretare european, acest tip de habitat este reprezentat de păduri și rariști xero-temofile de cvercinee din câmpiile Europei de sud-est. Climatul are un caracter pronunțat continental, cu o mare amplitudine termică, iar substratele pe care se dezvoltă sunt reprezentate în general de loess. Stejarul pedunculat - Quercus robur, cerul - Quercus cerris și stejarul pufos - Quercus pubescens domină în etajul arborilor, habitatul fiind bogat în specii continentale stepice caracteristice alianței Aceri tatarici - Quercion Zolyomi 1957. În prezent aceste păduri-rariști au un areal foarte fragmentat și adesea, în special în Austria, sunt degradate prin invazia salcâmului - Robinia pseudacacia. În România, habitatul 91I0 este întâlnit în zonele cu caracter continental, începând din sudul țării, în Câmpia Dunării, până în nord, în zonele de nisipuri de la Carei. Având în vedere distribuția geografică largă a acestor păduri/rariști dar și particularitățile climatice și compoziția diversă în specii de cvercinee, potrivit Doniță și colab. 2005 a, se încadrează sub codul 91I0 următoarele tipuri de ecosisteme forestiere:
38. a)R4138 - Păduri dacice de gorun - Quercus petraea și stejar pedunculat - Quercus robur cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 5411 Goruneto- stejăret de productivitate mijlocie - m; 5412 Goruneto-stejăret de productivitate inferioară - i; ...
39. b)R4146 - Păduri-rariști moldave de stejar pedunculat - Quercus robur și cireș - Prunus avium cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 6161 Stejăret normal din silvostepă - m; 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă - m; ...
40. c)R4148 - Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat - Quercus robur cu Convallaria majalis; tipuri de pădure corespondente: 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră - m; 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din silvostepă - i; ...
41. d)R4156 - Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora, cer - Q. cerris, gârniță - Q. frainetto și stejar pufos - Q. pubescens cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut - i; 8431 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță - m; 8432 Amestec de stejar brumăriu cu cer și gârniță - m; 8433 Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu - m; 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță - m; 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță - m; ...
42. e)R4157 - Păduri-rariști danubian - vest-pontice de stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat, cu substrat de loess - m; 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat, cu substrat de loess - m; 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană - i; 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană, de productivitate mijlocie - m; 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană, de productivitate mijlocie - m; ...
43. f)R4159 - Păduri și rariști danubiene de stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora și stejar pedunculat - Quercus robur cu Tulipa bibersteiniana. tip de pădure corespondent: 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu - m. ... În urma consultării autorilor lucrării Habitatele din România, habitatul R4142 "Păduri balcanice mixte de gorun - Quercus petraea și alun turcesc - Corylus colurna cu Paeonia dahurica" nu a mai fost inclus în corespondența cu 91I0*, ca atare nu se mai regăsește în listă. Conform surselor menționate anterior, pădurile și rariștile de cvercinee din zona de silvostepă euro-siberiană au o răspândire largă la nivel național fiind întâlnite:
44. a)în Podișul Transilvaniei, mai frecvent în centrul podișului, Câmpia Transilvaniei și teritoriile înconjurătoare, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun; ...
45. b)în nord-estul României, în depresiunea Jijia - Bahlui, în silvostepa cu stejari mezofili; ...
46. c)pe nisipurile din nord-vestul României la Carei, Valea lui Mihai, Secuieni, în zona de silvostepă; ...
47. d)în centrul și vestul Câmpiei Dunării, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri termofile; ...
48. e)în estul Câmpiei Dunării, în Dobrogea, sudul Moldovei și estul Munteniei în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili. ... Având în vedere că, în urma cercetărilor din teren, habitatul găsit în Pădurea Seaca Movileni se încadrează în R4159 Păduri și rariști danubiene de stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora și stejar pedunculat - Quercus robur cu Tulipa bibersteiniana, în continuare se va face descrierea doar pentru acesta. Habitatul este răspândit în câmpiile și dealurile joase din sudul Moldovei și estul Munteniei, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili, habitatul ocupă suprafețe restrânse de doar câteva sute de ha, având o valoare conservativă foarte mare. Este întâlnit la altitudini reduse, de 50-200 m. Clima este continentală, cu temperaturi medii ridicate de circa 11-10°C și precipitații medii anuale relativ reduse de aproximativ 450-475 mm. Forma de relief dominantă este câmpie plană sau cu mici depresiuni mai rar văi largi așezate pe depozite loessoide fine. Solurile sunt de tip faeoziom, profunde, luto-argiloase, slab acide, eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice. Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate din specii europene nemorale, caucaziene și continentale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din stejar brumăriu și stejar pedunculat - Quercus robur, Q. pedunculiflora, iar în etajul inferior, arțar tătărăsc - Acer tataricum, ulm - Ulmus minor, U. procera, păr pădureț - Pyrus pyraster, jugastru - Acer campestre. Arboretul are acoperire variabilă, în rariște 20-40%, în pădure 60- 80% și înălțimi de 10-18 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor bine dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra, uneori Cornus mas. Stratul ierburilor și subarbuștilor este bine reprezentat, având sub masiv ca specii frecvente, Glechoma hirsuta, Geum urbanum și Lithospermum purpurocoeruleum, iar în poieni petece de pajiști stepice cu Festuca valesiaca, Stipa pennata, Phlomis tuberosa, Campanula sibirica. În ceea ce privește compoziția floristică, speciile edificatoare de habitat sunt Quercus robur și Q. pedunculiflora. Specii caracteristice: Tulipa bibersteiniana. Alte specii importante: Ajuga laxmani, Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Brachypodium sylvaticum, Betonica officinalis, Carex michelii, Dactylis polygama, D. glomerata, Doronicum hungaricum, Fragaria viridis, Heracleum sphondylium, Poa angustifolia, Polygonatum latifolium, Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta și altele. Analiza vegetației - Metode de cercetare a. Evaluarea prezenței habitatelor. Pe baza descrierilor prezentate anterior s-a trecut la analiza datelor din amenajamentele silvice aferente suprafețelor analizate. Pe baza corespondențelor cu tipurile de pădure s-a realizat o hartă potențială a prezenței habitatelor în fiecare arie natural protejată analizată. Fiecare subparcelă silvică a fost analizată și încadrată într-unul dintre habitatele analizate. Acolo unde datele erau neconcludente sau era indicată prezența probabilă a unui alt habitat, subparcela a fost analizată în detaliu pe teren. ... b. Pregătirea materialelor pentru teren. Pentru teren au fost pregătite copii ale hărților amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafețele analizate și o copie după harta silvică suprapusă peste ortofotoplanuri. Pe aceasta din urmă au fost însemnate și limitele ariilor protejate. Hărțile astfel echipate au fost încărcate în format electronic în GPS. ... c. Identificarea și inventarierea tipurilor de habitate forestiere în teren. Activitatea de identificare și inventariere a tipurilor de habitate forestiere în teren s-a desfășurat în perioada 20.06.2012 - 15.07.2012. Pentru eficiență maximă a fost adoptată metoda de eșantionaj subiectiv - calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere și amenajărilor silvice și pe care o considerăm cea mai potrivită pentru ecosistemele forestiere. Metoda se bazează pe observații și estimații realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuitățile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic, în primul rând datorită faptului că gradul de omogenitate al subparcelelor silvice este în general mult superior celui pretins de tipurile de habitate forestiere Natura 2000 și în al doilea rând pentru că astfel va exista o legătură biunivocă între amenajamentul silvic și planul de management al ariei naturale protejate. Astfel au fost culese date referitoare la: stratul arborilor în ceea ce privește compoziția, acoperirea, speciile diseminate; la stratul arbustiv în ceea ce privește compoziția, acoperirea, speciile diseminate; la semințiș în ceea ce privește compoziția, acoperirea, modul de regenerare, speciile diseminate; în cazul stratului ierbos s-a notat acoperirea, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eșantionajului. ... d. Delimitarea și cartarea tipurilor de habitate. Ca bază de pornire au fost folosite hărțile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retușate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Situațiile neclare din materialul cartografic semnalate din faza de birou au fost clarificate. Deasemenea acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanță comunitară și eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS direct pe hărțile încărcate anterior, de la birou. Ulterior toate rezultatele obținute au fost integrate în baza de date GIS. ... Analiza vegetației - Rezultate În cuprinsul ariilor protejate analizate au fost identificate ambele habitate forestiere de interes conservativ. Deasemenea au fost identificate porțiuni care nu sunt ocupate de aceste habitate și cărora nu li se poate atribui cod Natura 2000. Suprafețele pe aceste categorii rezultate în urma activității de teren sunt următoarele:
49. a)91AA Vegetație ponto-sarmatică cu stejar pufos - pe 42,14 ha; ...
50. b)91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. - pe 4,35 ha; ...
51. c)Suprafețe cărora nu li s-a putut atribui cod de habitat Natura 2000 - pe 4,15 ha ... În tabelul de mai jos se prezintă detaliat situația acestor suprafețe: Tabelul nr. 1 Habitatele de importanță comunitară din Pădurea Seaca Movileni - județul Vaslui, Ocolul Silvic Bârlad, Unitatea de producție II În continuare se prezintă un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul celor două tipuri de habitate forestiere: Achillea sp., Adonis vernalis - incert, Agrimonia eupatoria, Alliaria officinalis, Allium sp., Anthericum ramosum, Aristolochia clematitis, Artemisia sp., Asparagus tenuifolius, Astragalus glycyphyllos, Astragalus sp., Brachypodium sp., Bromus sp., Campanula bononiensis, Campanula macrostachya, Campanula persicifolia, Carex sp., Centaurea orientalis, Chenopodium album, Chrysopogon gryllus, Clinopodium vulgare, Consolida regalis, Coronilla varia, Cytisus sp., Dactylis sp., Dianthus sp., Elymus sp., Euphorbia cyparissias, Filipendula vulgaris, Fragaria sp., Galium sp., Galium verum, Geranium robertianum, Glechoma sp., Hieracium sp., Hypericum perforatum, Inula germanica, Inula sp., Iris aphylla, Iris graminea - incert, Knautia sp., Lactuca quercina, Lapsana communis, Lathyrus niger, Lathyrus pannonicus, Linaria sp., Lithospemum purpureocaeruleum, Lychnis coronaria, Muscari sp., Mycelis muralis, Origanum vulgare, Plantago media, Polygonum sp., Potentilla recta, Primula veris, Salvia nemorosa, Silene vulgaris, Stachys officinalis, Tanacetum corymbosum, Tanacetum vulgare, Thalictrum aquilegiifolium, Thalictrum sp., Torilis sp., Trifolium montanum, Trifolium sp., Trinia ramossisima, Valeriana sp., Verbascum phoeniceum, Veronica chamaedrys, Vicia sp., Vincetoxicum hirundinaria. Habitatul 91I0* ocupă o mică parte din subparcela silvică 4A și a fost delimitată cu ajutorul GPS în teren cu ocazia lucrărilor de identificare și cartare a habitatelor forestiere. Subparcelele silvice 4B și 4C sunt ocupate de salcâmete care nu fac obiectul conservării în ariile protejate. Fiind localizate la periferia ariilor, se recomandă ca pe viitor (eventual la prima revizuire a planului) să fie excluse din perimetrul acestora. Ca atare suprafața totală de conservat devine 48,39 ha (cu tot cu subparcelele 4B și 4C ar fi de 50,66 ha). Distribuția habitatelor la nivelul ariei protejate este prezentată în harta din Anexa 4 la planul de management. ... ... 2.3.2. Zoocenoza - Fauna Fauna zonei este destul de diversă. În acest plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă doar la specia de mamifere pentru care a fost desemnată aria protejată de interes național. 2.3.2.1. Mamifere Pisica sălbatică - Felis silvestris. Descrierea speciei se bazează pe informații extrase din lucrarea Vânătoare și Salomincultură de Negruțiu 1983. Pisica sălbatică face parte din Phylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Ordinul Carnivora, Familia Felidae. Din punct de vedere biogeografic, specia este răspândită în Africa, Europa și sud vestul Asiei în India, China și Mongolia. Lungimea corpului variază între 45 cm și uneori masculii la 95 cm, coada de grosime uniformă până la varf cu o lungime intre 30-40 cm. Blana cu peri lungi, la mascul sură sau sură-negricioasă, la femela gălbuie. Pe gât prezintă o pată albă-gălbuie. Pe spate, prezintă o dungă neagră în lungul șirei spinării și pe partea superioară a cozii. De o parte și alta a acestei dungi, un număr de dungi transversale, puțin mai întunecate, ce se îndreaptă către abdomen. Urechile sure-ruginii în afară și galbene-alburii în interior. Poate fi întâlnită din Delta și Lunca Dunării până în pădurile întinse, dese, liniștite, unde se poate adăposti prin scorburi, crăpăturile stâncilor și peșteri. Deasemenea habitează și în zonele cu terenuri degradate acoperite de vegetație arbustivă. Se hrănește cu reptile, amfibieni și vertebrate, de la șoareci până la iezi de căprioare și păsări. Din dieta pisicii sălbatice fac parte în procent redus și semințe și fructe de pădure. Împerecherea are loc prin februarie-martie iar după 9 săptămâni, pisica naște 3- 6 pui, fără vedere în primele 2 săptămâni. Aceștia ajung la maturitate după un an. Prezența în teren a pisicii sălbatice poate fi determinată prin urmele tipar și pârtie lăsate pe zăpadă sau teren moale sau după excrementele specifice atunci când nu sunt îngropate. Culegerea datelor din teren s-a realizat în doua etape: în luna iunie și în luna august. Au fost parcurse zilnic traseele de observații și înregistrate în fișa de teren ce cuprinde câmpuri referitoare atât la existența speciei cât și la condițiile de habitat existente. Analiza faunei - Rezultate În urma vizitelor în teren au fost identificate urme și lăsături care indică prezența cel puțin a unui exemplar din specia analizată. Suprafața redusă a ariei protejate comparativ cu habitatul optim la speciei, este nerelevantă și ca atare numărul mic de exemplare din sit nu poate fi interpretat ca o amenințare la adresa supraviețuirii speciei. În mod cert însă, habitatul specific acestei specii există în aria protejată așa cum se prezintă pe harta din Anexa 5 la planul de management. ... ... ... 2.4. Informații socio-economice și culturale Cadrul natural în care se află ariile protejate oferă posibilitatea desfășurării unei game reduse de activități economice, cele mai importante fiind cele de natură agricolă - culturi agricole și creșterea animalelor. Nu se cunosc referințe din trecut privitoare la pădurea "Seaca-Movileni" mai vechi de 1892. În anul 1892 se întocmește o hartă topografică a regiunii unde apare menționată și pădurea Seaca-Movileni care la momentul respectiv avea o suprafață considerabil mai mare decât cea actuală. Arboretele sunt constituite preponderent din specii de stejari xerofiți, solul este înierbat. Aria protejată reprezintă actualmente un fragment vestigiar dintr-o vastă formațiune stepică, ce acoperea în trecut mai ales versanții sudici ai dealurilor. Arealul pădurii a fost redus treptat din nevoia de noi exploatații agricole pentru locuitorii din zonă care erau proprietari ai pădurilor. Pădurea a aparținut până în 1948 marilor proprietari, persoane fizice. Recoltarea masei lemnoase se făcea în funcție de necesități, iar ca sortimente predomină lemnul de foc în steri, bile manele din foioase și lemn de mină. Nu se executau lucrări suplimentare pentru regenerare. În anul 1948 a avut loc naționalizarea pădurilor. Primul amenajament de după naționalizare apare în anul 1952. În acest amenajament nu este individualizat ca obiectiv de gospodărire și protecția deosebită a unor arborete valoroase. Abia la următorul amenajament care apare în anul 1968 se fixează ca obiectiv de gospodărire și protecția specială a arboretelor valoroase, iar rezervațiile sunt incluse în grupa funcțională 1.5 a cu protecție integrală și aveau propuse doar lucrări de igienizare a arboretelor. Următorul amenajament apare în anul 1979. Ca urmare a modificării clasificării tipurilor de grupe funcționale, în Normele tehnice pentru silvicultură din 1985, în amenajamentul silvic din anul 1988, pădurea apare încadrată în grupa funcțională 1.5 c - Păduri cu funcție de protecție specială - rezervații naturale. Având în vedere faptul că în prezent întreg trupul aparține aceluiași proprietar, Statul Român, nu există presiuni economice asupra pădurii. Căile de acces sunt căi de pământ greu accesibile și ca atare posibilitatea tăierilor ilegale este redusă. În plus, o mare parte din trupul de pădure în care se află aria protejată este în prezent ocupat de păduri de salcâm gospodărite pentru obiective de producție și ca atare, nevoile de material lemnos ale populației din zonă sunt satisfăcute presiunea asupra ariei protejate fiind inexistentă. ... 2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile și habitatele de interes conservativ 2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere Conform Directivei nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice, starea de conservare unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
52. a)arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere; ...
53. b)habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare; ...
54. c)speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. ... În ceea ce privește habitatele de importanță comunitară luate în studiu, considerăm că menținerea structurii naturale și a funcțiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menținerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă și ca atare va fi îndeplinită și cea de-a treia condiție necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de față se concentrează în special pe structura arboretelor. În plus, starea de conservare, așa cum este definită în primul paragraf, se referă la habitat ca întreg la nivel de sit și nu la porțiuni din acesta - adică arborete individuale din cadrul sitului. Cu toate acestea, din motive tehnico-organizatorice, considerăm că aceasta trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărui arboret, ca unitate elementară în gospodărirea pădurilor, folosind ca model de referință structura tipurilor natural fundamentale de pădure. Astfel, dacă fiecare arboret va prezenta o stare de conservare favorabilă cu atât mai mult suma lor, întreaga suprafață a habitatului la nivel de sit, va fi într-o astfel de stare. În plus, existența unei porțiuni mici într-o stare nefavorabilă conservării ar putea trece neobservată, adică efectul ei asupra întregului ar putea fi considerat drept nesemnificativ, în cazul în care habitatul este evaluat ca întreg și nu la nivel de arboret individual. Plecând de la această abordare, în vederea evaluării stării de conservare a unui habitat forestier s-a propus a se analiza o serie de indicatori, potrivit Candrea și colab. 2009:
55. a)Indicatori de suprafață - dinamica ...
56. b)Indicatori de structură a habitatului i. La nivel de arboret ... ii. La nivelul regenerării ... iii. La nivel de subarboret ... iv. La nivel de pătură erbacee ... v. Diverse perturbări ... ... Pentru analiza stării de conservare a habitatului forestier au fost urmăriți toți indicatorii din tabelul de mai jos. Tabelul nr. 2 Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare, extras din Candrea și colaboratorii 2009 În ceea ce privește utilizarea indicatorilor din tabelul de mai sus se impun următoarele clarificări, potrivit Stăncioiu și colaboratorii 2008:
57. a)Suprafața habitatului. Chiar dacă nu există limite de suprafață impuse de Rețeaua Natura 2000, în general, atunci când habitatul în cauză ocupă suprafețe prea mici, întrucât menținerea integralității și a continuității acestuia sunt dificil de asigurat, se recomandă fie să i se mărească suprafața, fie suprafața respectivă să fie considerată - fără cod de habitat Natura 2000; ...
58. b)Dinamica suprafeței. Trebuie reținut faptul că acest indicator se referă strict la diminuarea suprafeței pe care există habitatul de importanță comunitară. În plus, chiar și pentru cazurile în care diminuarea suprafeței este sub pragul maxim admis prezentat în tabel, se vor lua măsuri de revenire cel puțin la suprafața inițială, fie prin refacere pe vechiul amplasament, fie prin extindere într-o altă zonă. ...
59. c)Modul de regenerare al arboretului. Trebuie subliniat faptul că Rețeaua Ecologică Natura 2000 nu impune regenerarea exclusiv din sămânță a habitatelor forestiere. Cu toate acestea, având în vedere efectele negative ale regenerării repetate din lăstari, este de preferat ca regenerarea generativă sau cea din drajoni, atunci când cea din sămânță este dificil de realizat, să fie promovată ori de câte ori este posibil. Regenerarea generativă include și plantațiile, însă cu puieți obținuți din sămânță de proveniență corespunzătoare - locală sau din ecotip similar. ...
60. d)Arbori uscați în arboret. Rețeaua Ecologică Natura 2000 nu impune prezența lemnului mort sub formă de arbori uscați pe picior sau căzuți la sol. Cu toate acestea, prezența acestora în arboret denotă o biodiversitate crescută și ca atare existența lor trebuie promovată. La evaluarea acestui indicator se vor inventaria arborii de acest fel de dimensiuni medii la nivel de arboret. În plus, în arboretele tinere, sub 20 ani, în care eliminarea naturală este foarte activă, acești indicatori nu au relevanță. ...
61. e)Gradul de acoperire al semințișului. Acest indicator nu se va estima în primii 2 ani după executarea unei tăieri de regenerare, mai ales în cazul celor cu caracter de însămânțare. ...
62. f)Compoziția floristică a subarboretului și păturii erbacee. La evaluare se va ține seama de stadiul de dezvoltare al arboretului. În plus, în cazul păturii erbacee este de dorit ca evaluarea să surprindă atât aspectul vernal cât și cel estival. ...
63. g)Perturbări. Se includ aici suprafețe de pe care minim 50 % din exemplarele unui etaj al arboretului sunt vătămate, înțelegând prin aceasta că la nivel de fito-individ intensitatea distrugerilor reprezintă cel puțin 50 % din suprafața asimilatoare; nu vor face obiectul evaluării etajele care asigură o acoperire mai mică de 10%. Evaluarea se face la nivelul fiecărui etaj, nu se cumulează suprafețele afectate de la mai multe etaje. Factorii de stres/situațiile limitative care pot avea un impact major asupra habitatelor forestiere din sit sunt în general: i. de natură abiotică: doborâturi/rupturi produse de vânt și/sau de zăpadă, viituri/revărsări de ape, depuneri de materiale aluvionare și altele asemenea; ... ii. de natură biotică: vătămări produse de insecte, ciuperci, plante parazite, microorganisme, faună și altele asemenea.; ... iii. de natură antropică: tăieri ilegale, incendieri, poluare, exploatarea resurselor ca de exemplu rocă, nisip, pietriș, eroziunea și reducerea stabilității terenului, pășunatul și altele asemenea. ... ... Cu toate că anumite perturbări - pășunatul și trecerea animalelor prin habitat, incendiile de litieră - nu au un efect imediat și foarte vizibil asupra etajului arborilor, suprafața afectată de acestea nu trebuie să depășească 20% din suprafața totală a arboretului. Analiza stării de conservare a habitatelor forestiere din ariile naturale protejate de la Seaca-Movileni se prezintă în tabelul următor: Tabelul nr. 3 Starea de conservare a habitatelor forestiere Din analiza indicatorilor prezentați în tabelul anterior se constată că starea de conservare a ambelor habitate forestiere este în totalitate favorabilă. Probleme de importanță secundară sunt regenerarea totală a cvercineelor din lăstari și lipsa lemnului mort din pădure. De asemenea în apropierea limitelor cu arboretele de salcâm, din u.a. 4B și 4C, acesta poate deveni invadant și copleșitor pentru speciile de cvercinee, mai ales în perioada tinereții când cvercineele cresc foarte greu față de salcâm. ... 2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum și Iris aphylla Starea de conservare a populației locale din specia Iris aphylla ssp. hungarica a fost evaluată pe baza parametrilor din tabelul următor: Tabelul nr. 4 Starea de conservare pentru specia Iris aphylla Deoarece specia Iris aphylla ssp. hungarica din acesta zonă este bine reprezentată și se află într-o stare de conservare favorabilă se recomandă introducerea acestei specii și în formularul standard al sitului ROSCI0169 Pădurea Seaca Movileni și desemnarea acestuia ca o zonă importantă pentru conservarea speciei. În cazul speciei Echium russicum J.F. Gmel., așa cum s-a precizat la capitolul 2.3.1.1. prezența speciei nu a fost confirmată, cu toate că au fost identificate suprafețe - ochiurile de pajiști stepice - favorabile existenței acestei specii. Ca atare, nu se poate vorbi de o stare de conservare a speciei. Perioada scurtă avută la dispoziție nu permite confirmarea absenței speciei și ca atare propunerea de eliminare a speciei din Formularul Standard Natura 2000, cu atât mai mult cu cât au fost identificate anumite porțiuni în care habitatul este propice acesteia. Lipsa impactului antropic în aria protejată pune totuși serios sub semnul întrebării dispariția ei din cauze antropice. Specia trebuie urmărită în continuare și în urma monitorizării trebuie luată decizia corectă. Amenințările potențiale la adresa integrității populațiilor de plante sunt:
64. a)utilizarea ochiurilor stepice pentru culturi în scopul hrănirii complementare a speciilor de vânat; ...
65. b)extinderea în ochiurile stepice, sau instalarea artificială, a vegetației lemnoase arbori și arbuști, uneori din specii alohtone cu caracter invaziv - cum este salcâmul; ...
66. c)pășunatul, atât prin distrugerea plantelor dar și prin destructurarea solului poate pune în pericol integritatea populațiilor de plante; ...
67. d)culegerea plantelor de către localnici în cantități mari în momentul înfloririi, împiedică dezvoltarea populației; ...
68. e)incendiile de origine antropică care au ca scop curățirea terenurilor din terenurile agricole limitrofe ariei naturale protejate pot pătrunde în interior și pot conduce, de asemenea, la diminuarea populațiilor. ... Trebuie menționat faptul că nici una dintre acestea nu reprezintă un pericol la momentul actual pentru ariile protejate din Pădurea Seaca Movileni. ... 2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Felis silvestris Populația speciei este redusă, însă acest lucru este pus pe seama suprafaței restrânse a ariei protejate, care, în comparație cu cerințele de habitat ale speciei, este foarte mică. Cu toate acestea, indicatorii utilizați pentru evaluarea stării de conservare, nu indică o stare nefavorabilă. Situația acestor indicatori este redată în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 5 Starea de conservare pentru specia Felis silvestris Așadar, starea de conservare a speciei, evaluată în anul 2012 pe baza metodologiei din Ghidul de Interpretare pentru Evaluarea Stării de Conservare elaborat de Centrul Tematic European pentru Protecția Naturii și Biodiversității, este favorabilă. Principalele vulnerabilități care pot afecta specia indirect prin schimbarea condițiilor de habitat și direct prin reducerea populației sub pragul minim ecologic de refacere al acesteia identificate la nivelul sitului sunt:
69. a)Habitat – producerea unui incendiu de proporții mari; posibilitatea este însă foarte redusă; Managementul agro-silvic actual menține habitatul favorabil. ... ...
70. b)Specie i. reducerea populației prin vânătoare legală sau ilegală sub pragul minim ecologic de refacere; ... ii. populații ridicate de pisici domestice care pot genera hibridări și astfel poate fi afectat genomul populației sălbatice; ... ... ... ... Capitolul III SCOP ȘI OBIECTIVE 3.1. Scopul managementului Scopul managementului ariilor naturale protejate de Seaca-Movileni este de a menține sau a îmbunătăți acolo unde este cazul, prin intervenții active de management, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate. ... 3.2. Obiective pentru specii și habitate
71. a)Informațiile din Formularul Standard al sitului de importanță comunitară ROSCI0169 și din documentația rezervației naturale IV.73: i. Obiectiv 1- Actualizarea informațiilor din Formularul Standard și revizuirea obiectivelor de conservare în cele două arii protejate din Pădurea Seaca Movileni. ... ...
72. b)Habitatele forestiere 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos și 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.: i. Obiectiv 2 - Conservarea habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91I0* în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni ... ii. Obiectiv 3 - Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91I0* în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni ... ...
73. c)Speciile de plante Iris aphylla și Echium russicum: i. Obiectiv 4 - Conservarea populațiilor de Iris aphylla și Echium russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni ... ii. Obiectiv 5 - Monitorizarea stării de conservare a populațiilor de Iris aphylla și Echium russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni ... ...
74. d)Pisica sălbatică - Felis silvestris: i. Obiectiv 6 - Conservarea speciei de importanță comunitară Felis silvestris în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni ... ii. Obiectiv 7 - Monitorizarea speciei de importanță comunitară Felis silvestris în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni ... ...
75. e)Obiective comune i. Obiectiv 8 - Gestionarea activităților antropice în ariile naturale protejate de la Seaca-Movileni ... ii. Obiectiv 9 - Conștientizarea și informarea populației locale din zonă ... ... ... Capitolul IV IMPLEMENTARE 4.1. Acțiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor 4.1.1. Acțiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere În ceea ce privește modul actual de planificare și aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier național, administrarea acestora fiind supusă regimului silvic și deci reglementată prin legislația națională. Ca urmare, gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice. Acestea sunt elaborate de către entități specializate autorizate de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, după norme unitare la nivel național, indiferent de natura proprietății și de forma de administrare. După elaborare amenajamentele sunt aprobate de autoritatea națională care răspunde de silvicultură. Aceste planuri au la bază obiective de interes național și nu urmăresc strict maximizarea profitului, obținerea de venituri pe termen scurt ci continuitatea funcțiilor și mai ales conservarea biodiversității, așa cum sublinia și Golob în 2005. Activitatea de amenajare a pădurilor, conform Leahu 2001 și normelor tehnice de amenajare a pădurilor elaborate de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului în anul 2000, se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor: Principiul continuității exercitării funcțiilor atribuite pădurii, Principiul exercitării optimale și durabile a funcțiilor multiple de producție ori de protecție, Principiul valorificării optimale și durabile a resurselor pădurii, Principiul estetic; Principiul conservării și ameliorării biodiversității. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure și regenerarea naturală din sămânță a arboretelor. Se poate deci afirma că, mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor conform instrucțiunilor în vigoare nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerințelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar, potrivit Golob, 2005. Chiar dacă statutul legal al modului de gospodărire este definitivat și funcțional, aplicarea în practică a măsurilor trebuie urmărită cu atenție de către organele în drept. Ca atare, atât în habitatele forestiere de interes comunitar dar și în pădurile din imediata vecinătate a acestora, aplicarea lucrărilor silvice trebuie să respecte cu strictețe prevederile planurilor de gospodărire și a instrucțiunilor în vigoare. Aceasta mai ales datorită faptului că siturile Natura 2000, pe lângă valoarea științifică și turistică, trebuie să reprezinte zone model pentru conservare prin gospodărire activă. Ca atare, la exploatarea masei lemnoase din habitatele forestiere se vor respecta cu strictețe regulile silvice prevăzute în actele normative în vigoare, inclusiv din Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare, în special capitolul III. Cu atât mai mult vor trebui luate măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale dacă acestea vor apărea. Pe baza experienței acumulate în alte zone ale Rețelei Natura 2000 și printr-un proces de monitorizare a efectelor managementului în situri, măsurile de gospodărire, respectiv planurile, vor trebui adaptate continuu la realitățile din teren, pentru a asigura conservarea eficientă a speciilor și habitatelor. Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informațiile referitoare la starea actuală de conservare precum și eventualele amenințări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă pentru fiecare habitat forestier măsurile necesare în general pentru menținerea și refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung și nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent și pe termen relativ scurt vor fi deasemenea subliniate pentru fiecare habitat în parte. La baza lor au stat următoarele surse bibliografice: – Constantinescu N., 1976. Conducerea arboretelor, vol. I și II. Editura Ceres, București; ... – Florescu I. I., 1991. Tratamente silviculturale. Editura Ceres, București; ... – Florescu I. I., Nicolescu N. V., 1998. Silvicultură, Vol. II - Silvotehnica. Editura Universității Transilvania, Brașov; ... – Haralamb A. M., 1963. Cultura speciilor forestiere (ediția a II-a, revizuită și adăugită). Editura Agro-Silvică de Stat, București; ... – Stăncioiu P.T. et al., 2008. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176 - Măsuri de gospodărire. Editura Universității Transilvania, Brașov; ... – Vlad I., Chiriță C., Doniță N., Petrescu L., 1997. Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, București; ... – Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, 2000 - 2. Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor. București; ... – Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, 2000 - 3. Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor. București; ... – Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, 2000 - 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor. București. ... Măsurile propuse sunt descrise în două mari categorii: cele necesare menținerii unei stări de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual și cele necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau chiar nefavorabilă în prezent. MĂSURI NECESARE MENȚINERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ
76. a)MĂSURI SILVICULTURALE Habitatul 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos Cu toate că etajul arborilor din aceste habitate are o compoziție puțin diversificată, fiind constituit aproape în exclusivitate din stejar pufos, datorită condițiilor de mediu specifice în care se găsesc în cele mai multe situații - climat uscat, expoziții însorite, soluri superficiale, înclinare accentuată a terenului - gospodărirea lor reclamă multă atenție. Toate intervențiile silviculturale trebuie să se adapteze condițiilor staționale limitative și în special să favorizeze regenerarea din sămânță a stejarului pufos, mai ales în cazul arboretelor situate pe versanți înclinați, cu sol superficial și înierbare puternică. Fructificația acestora trebuie valorificată din plin, având în vedere frecvența redusă a anilor în care aceasta este abundentă, precum și condițiile în general vitrege instalării și dezvoltării semințișurilor. De asemenea, un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanșării unor procese erozionale. Arboretele din acest tip de habitat din Pădurea Seaca Movileni fac parte dintr-o rezervație naturală. În consecință, la momentul actual, din punct de vedere silvicultural sunt destinate ocrotirii integrale a naturii fiind exceptate de la orice fel de intervenție. Se poate interveni doar în cazuri excepționale, numai după obținerea aprobării din partea forurilor abilitate legal. Totuși, ținând cont că rezervațiile naturale corespund categoriei IUCN IV, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menținerii habitatelor și / speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Ca atare, gospodărirea arboretelor trebuie făcută prin lucrări speciale de conservare. Acestea urmăresc asigurarea continuității pădurii și menținerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcției de protecție atribuite. Reglementarea aplicării acestui tip de lucrări permit astfel o intervenție promptă și evitarea degradării stării de conservare. Chiar dacă modul lor de aplicare seamănă într-o anumită măsură cu lucrările silviculturale clasice, trebuie înțeles că lucrările speciale de conservare trebuie aplicate doar în cazurile în care starea de conservare a habitatului este în pericol, precum invazia unei specii, succesiunea spre un alt tip de habitat, dispariția unei părți din habitat datorită unor calamități naturale sau intervenții antropice, și nu urmăresc scopuri economice. Aceste lucrări se împart în trei categorii: i. Tăierile de conservare. Se practică în arborete mature, aflate în perioada exploatabilității de regenerare și au în vedere regenerarea treptată a acestora. Așa cum reiese însăși din denumirea lor, aceste tăieri au ca scop principal conservarea arboretului, asigurarea continuității lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv și nu extracția de material lemnos, potrivit Giurgiu 1988. În ceea ce privește aplicarea acestor tăieri, se fac următoarele recomandări: – de regulă, tăierile vor începe din momentul atingerii exploatabilității de protecție; ... – prin tăieri se va urmări declanșarea regenerării naturale și promovarea nucleelor de regenerare deja existente; ... – intensitatea tăierilor în primul deceniu de aplicare nu va depăși 10% din volumul arboretului, cu excepția unor situații deosebite precum uscări anormale, doborâturi și/sau rupturi provocate de vânt și/sau de zăpadă și altele asemenea. În deceniile ulterioare aceasta va fi corelată cu starea arboretului, dinamica regenerării și cu cerințele funcțiilor atribuite; ... – tăierile se vor aplica în ochiuri. Acestea se vor amplasa treptat în timp și vor fi dispersate pe suprafața arboretului, potrivit stării acestuia; ... – ochiurile vor avea un diametru de până la o înălțime de arbore; ... – de preferință, în ochiuri, vegetația lemnoasă, inclusiv subarboretul, cu excepția speciilor rare, va fi extrasă integral, printr-o tăiere unică; ... – tăierile se vor executa în anii cu fructificație abundentă a stejarilor pufoși, eventual în cel următor și de preferat iarna pe zăpadă, mai ales dacă există semințișuri instalate și sunt prezente specii rare. Doar dacă există semințișuri deja instalate, nu se va ține cont de anul de fructificație; ... – dacă sunt porțiuni de arboret în care ponderea speciilor secundare sau invazive este importantă, acestea vor fi extrase cu precădere la prima intervenție. ... ... ii. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor. La fel ca în cazul arboretelor în care se reglementează producția, potrivit Giurgiu 1988, se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare: degajări, curățiri, rărituri. Prin aceste lucrări se va urmări reglarea competiției cu alte specii, mai ales cu salcâmul care are potențial invaziv, formarea unor coroane și rădăcini optim dezvoltate pentru o rezistență sporită la secetă. În cazul arboretelor de pe versanți abrupți, cu soluri superficiale și/sau fenomene de eroziune, este indicat ca în cazul plantațiilor să se utilizeze puieți cu rădăcina protejată. Intensitatea și periodicitatea acestor lucrări se vor adopta în raport cu funcția de protecție prioritară atribuită. În general, conform Giurgiu 1988, intensitatea va fi mai mică iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcții de producție și protecție. ... iii. Lucrări de regenerare. Conform Giurgiu 1988, aceste lucrări vin în completarea eforturilor de regenerare făcute prin tăierile de conservare, urmărind realizarea unei compoziții naturale. Ele se referă la lucrări de împădurire a terenurilor goale, de completare a regenerării naturale din nucleele existente, de ajutorare a regenerării naturale, de îngrijire a semințișurilor instalate, de introducere a subetajului și subarboretului și altele asemenea, după cum menționează. ... Cele mai importante măsuri silviculturale necesare pentru sprijinirea regenerării naturale din sămânță în arboretele bătrâne, care au depășit vârsta exploatabilității tehnice, sunt: – pentru crearea unor condiții bune de regenerare, având în vedere faptul că în general pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul poate fi mobilizat pe 20 - 30 % din suprafața ce se urmărește a fi regenerată, cu atenție însă pentru protejarea speciilor rare de plante; ... – dacă subarboretul și / sau speciile secundare sunt abundente acestea trebuie înlăturate, într-o proporție care să permită instalarea și apoi dezvoltarea semințișului, imediat după instalarea semințișului de stejar pufos, la sfârșitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat semințișul crescut la umbră și incomplet lignificat. Tăierea arbuștilor se recomandă a fi executată de sub colet, cu atenție însă pentru protejarea speciilor rare; ... – în cazul în care fructificațiile sunt foarte rare sau semințișul stejarului pufos nu se instalează în eventuale ochiuri apărute prin uscarea naturală a arborilor, se poate recurge la semănături directe eventual plantații. Materialul seminologic va fi de proveniență locală sau din ecotipuri similare; ... – pentru protejarea semințișurilor valoroase de concurența speciilor ierboase și arbustive, se pot executa descopleșiri. Se recomandă ca în primii ani de la instalare, până la atingerea unei înălțimi de 40- 50 cm, în funcție de condițiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte 2 descopleșiri pe an, una la începutul sezonului de vegetație, în luna mai și alta spre sfârșitul acestuia, în lunile septembrie - octombrie, însă cu atenție maximă pentru protejarea speciilor rare de plante; ... – tot în acest stadiu se pot extrage și lăstarii și drajonii tineri care amenință dezvoltarea exemplarelor din sămânță. ... Măsuri propuse pentru perioada de aplicare a planului: Pentru deceniul următor, cu atât mai puțin în următorii 5 ani - perioada de aplicare a acestui plan de management, date fiind starea și vârsta, nu sunt necesare lucrări silvice în aceste arborete. În cazul unor fructificații abundente la stejarul pufos, care pot asigura succesul regenerării în ciuda prădării de către ungulate, rozătoare, insecte, păsări, se recomandă aplicarea lucrări de ajutorare a regenerării naturale. Habitatul 91I0 Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp. Chiar dacă sunt ecosisteme mai puțin complexe decât pădurile de șleau, managementul acestora reclamă multă atenție. Gospodărirea lor trebuie să valorifice din plin fructificația stejarilor, având în vedere frecvența redusă a anilor în care aceasta este abundentă precum și necesitățile speciale de dezvoltare a semințișurilor. De asemenea, intervențiile silviculturale trebuie să se adapteze condițiilor staționale limitative, în special pentru regenerarea speciilor de cvercinee. Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanșării unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele edificatoare de habitat, ca salcâmul, teiul argintiu, jugastrul, arțarul tătărăsc și altele asemenea. Ca și în cazul habitatului precedent, arboretele luate în studiu sunt fără rol productiv fiind incluse într-o rezervație naturală. Și aici însă gospodărirea arboretelor trebuie făcută prin lucrări speciale de conservare, așa cum sunt descrise pentru habitatul anterior. Măsuri propuse pentru perioada de aplicare a planului: Pentru deceniul următor, cu atât mai puțin în următorii 5 ani - perioada de aplicare a acestui plan de management, date fiind starea și vârsta, nu sunt necesare lucrări silvice în aceste arborete. În viitorul amenajament silvic trebuie să se separe, ca subparcelă distinctă, zona ocupată de habitatul 91I0*. ...
77. b)ALTE INTERVENȚII Alte măsuri necesare menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor: i. Populațiile de ungulate se vor menține în efective optime pentru a nu periclita regenerarea stejarilor ele putând distruge ghinda dar și regenerarea de diferite dimensiuni. Având în vedere localizarea arboretelor de stejar în zone joase și în vecinătatea terenurilor agricole, problema hranei este oarecum rezolvată și deci presiunea faunei asupra vegetației forestiere este în general redusă. Dacă este totuși necesar, se vor aplica substanțe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării stejarilor împotriva faunei sălbatice; ... ii. Se va interzice pășunatul în pădure, în special în zonele cu regenerare naturală sau unde se urmărește instalarea acesteia; ... iii. Aprinderea focului va fi permisă doar zone special amenajate din afara habitatului. Având în vedere condițiile de uscăciune caracteristice pentru aceste habitate, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole limitrofe se va face doar cu acceptul autorității competente pentru protecția mediului și cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, conform prevederilor art. 94 alin.