PLANUL DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016

PLANUL DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016 al sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 bis din 27 octombrie 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 1080 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 856 din 27 octombrie 2016. CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a Planului de management ... 1.2. Cadrul legal referitor la situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni și la elaborarea Planului de management ... 1.3. Scurtă descriere a sitului de importanță comunitară ... 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.5. Procedura de implementare a Planului de management ... ... 2. DESCRIEREA SITULUI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea sitului de importanță comunitară ... 2.1.2. Limitele sitului de importanță comunitară ... 2.1.3. Suprapunerea cu alte arii naturale protejate ... ... 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie ... 2.2.2. Relief și geomorfologie 2.2.2.1. Unitățile de relief ... 2.2.2.2. Expoziția versanților ... 2.2.2.3. Pante ... 2.2.2.4. Geomorfologie ... ... 2.2.3. Hidrografie ... 2.2.4. Clima ... 2.2.5. Soluri ... ... 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme ... 2.3.2. Habitatele în baza cărora a fost declarat situl 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 ... 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională ... 2.3.2.3. Hărțile de distribuție a tipurilor de habitate ... ... 2.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată arie naturală protejată 2.3.3.1. Nevertebrate ... ... 2.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru situl de importanță comunitară ... ... 2.4. Informații socio-economice și culturale 2.4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 2.4.1.1. Comunitățile locale ... 2.4.1.2. Factorii interesați ... ... 2.4.2. Utilizarea terenului ... 2.4.3. Situația juridică a terenurilor ... 2.4.4. Administratori și gestionari ... 2.4.5. Infrastructură și construcții ... 2.4.6. Patrimoniul cultural ... 2.4.7. Peisajul ... 2.4.8. Obiective turistice ... 2.4.9. Vânătoarea ... ... 2.5. Impacturi și amenințări 2.5.1. Lista impacturilor 2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul sitului de importanță comunitară ... 2.5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul sitului de importanță comunitară ... ... 2.5.2. Hărțile impacturilor 2.5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul sitului de importanță comunitară ... 2.5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul sitului de importanță comunitară ... ... 2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor ... 2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 2.5.4.1. Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate ... 2.5.4.2. Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipurilor de habitate ... ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ DIN SITUL DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ROSCI0134 PĂDUREA BALTA- MUNTENI 3.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat ... 3.1.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat ... 3.1.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor ... 3.1.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipurilor de habitate ... ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul Planului de management ... 4.2. Obiectivele Planului de management ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚi ... 6. PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂȚILOR ... BIBLIOGRAFIE Anexa nr. 1 la Planul de management- Harta limitelor sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 2 la Planul de management- Harta geologică a sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 3 la Planul de management- Harta unităților de relief în sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 4 la Planul de management- Harta curbelor de nivel și punctelor de cotă în situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 5 la Planul de management- Modelul digital altimetric al sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 6 la Planul de management- Harta expoziției versanților în situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 7 la Planul de management- Harta pantelor în situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 8 la Planul de management- Harta hidrografică a sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 9 la Planul de management- Harta temperaturilor medii- multianuale înregistrate în situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 10 la Planul de management- Harta precipitațiilor medii- multianuale înregistrate în situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 11 la Planul de management- Harta solurilor din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 12 la Planul de management- Harta ecosistemelor din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 13 la Planul de management- Harta parcelelor silvice din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 14 la Planul de management- Harta distribuției habitatelor din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 15 la Planul de management- Harta unităților administrativ teritoriale în situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 16 la Planul de management- Harta utilizării terenurilor în situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 17 la Planul de management- Harta juridică a terenurilor din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 18 la Planul de management- Harta infrastructurii rutiere din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 19 la Planul de management- Harta privind perimetrul construit din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni Anexa nr. 20 la Planul de management- Harta presiunii actuale la nivelul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni- Agricultură intensivă Anexa nr. 21 la Planul de management- Harta presiunii actuale la nivelul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni- Pășunatul Anexa nr. 22 la Planul de management- Harta presiunii actuale la nivelul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni- Modificarea structurilor cursurilor de apă Anexa nr. 23 la Planul de management- Harta amenințărilor viitoare la nivelul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni- Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației Anexa nr. 24 la Planul de management- Harta presiunii actuale la nivelul habitatului 91F0 din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni- Agricultura intensivă Anexa nr. 25 la Planul de management- Harta presiunii actuale la nivelul habitatului 91F0 din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni- Pășunatul Anexa nr. 26 la Planul de management- Harta presiunii actuale la nivelul habitatului 91F0 din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni- Modificările structurilor cursurilor de apă Anexa nr. 27 la Planul de management- Harta amenințărilor viitoare la nivelul habitatului 91F0 din situl ROSCI0134 Pădurea Balta- Munteni- Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației LISTĂ DE ABREVIERI AJVPS - Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului APM - Agenția pentru Protecția Mediului ANSVSA - Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor DSV - Direcția Sanitar Veterinară DJ - drum județean DN - drum național EEA - Agenția Europeană de Mediu FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională GNM - Garda Națională de Mediu MMAP - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor MMP - Ministerul Mediului și Pădurilor OS - Ocol silvic SC - Societate comercială UE - Uniunea Europeană UP - Unitate de producție 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a Planului de management Planul de management a fost elaborat în cadrul Proiectului "Protejarea pădurilor - conservarea biodiversității și conștientizarea publicului" cod SMIS-CSNR 36255, co-finanțat de F.E.D.R, prin Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007 - 2013, axa prioritară 4, proiect inițiat de A.J.V.P.S. Galați, în calitate de beneficiar. Situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni are ca principale obiective de protejare și conservare: habitatul natural de interes comunitar 91F0 și specia de interes comunitar Erannis ankeraria. Managementul judicios presupune alcătuirea unui plan care să cuprindă atât obiectivele enumerate mai sus cât și activitățile destinate îndeplinirii acestor obiective. În conformitate cu bunele practici europene și naționale de protecție și conservare a valorilor naturale, Planul de management promovează dezvoltarea durabilă, integrând strategiile economice și sociale ale comunităților cu principiile, practicile și acțiunile de protecție și conservare a naturii, în condițiile respectării tradițiilor și culturii zonale și regionale. Planul de management constituie documentul oficial de prezentare al sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni prin care sunt stabilite obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale pentru conservarea habitatului natural și speciei de interes comunitar. Lipsa unui Plan de management coerent care să cuprindă aspectele complexe specifice sitului de importanță comunitară conduce la diminuarea eficienței activităților destinate protecției și conservării biodiversității, cu consecințe asupra stării de conservare asupra valorilor specifice din cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. Necesitatea elaborării Planului de management rezultă din Convenția de Custodie nr. 0182 din 14.07.2010, prelungită cu act adițional, încheiată între M.M.A.P. și A.J.V.P.S. Galați. Planul de management stă la baza activității custodelui sitului de importanță comunitară și constituie un document de referință pentru planificarea tuturor activităților din sit. Scopul Planului de management pentru situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, îl constituie asigurarea/menținerea stării de conservare favorabile a habitatului natural de interes comunitar 91F0 și speciei de interes comunitar Erannis ankeraria. Obiectivele Planului de management constau în: a. asigurarea bazei de informații/date referitoare la specia și habitatul pentru care a fost declarat situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității; ... b. asigurarea managementului eficient al sitului de importanță comunitară cu scopul menținerii stării de conservare favorabile a speciei și habitatului natural de interes comunitar; ... c. creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului pentru grupurile interesate; ... d. promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru specia și habitatul natural de interes comunitar din cadrul sitului; ... e. crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin promovarea valorilor naturale și culturale din situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni; ... f. îmbunătățirea coerenței ecologice a rețelei de arii naturale protejate de interes național și comunitar. ... Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni respectă prin structura sa activitățile prevăzute pentru conservarea habitatului de interes comunitar precum și legislația pentru protecția naturii în vigoare. Elaborarea acestui Plan de management are la bază informația științifică existentă despre valorile naturale ale ariei, monitorizarea biodiversității, realizată de experți pe parcursul anului 2013 și consultarea unui număr mare de factori interesați. Planul cuprinde un set de acțiuni necesare pentru îndeplinirea pe termen lung a obiectivelor de conservare a sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. ... 1.2. Cadrul legal referitor la situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni și la elaborarea Planului de management

1. a)Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative republicată, cu modificările și completările ulterioare; ...
2. b)Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare; ...
3. c)Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare; ...
4. d)Legea muntelui nr. 347/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; ...
5. e)Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ...
6. f)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ...
7. g)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ...
8. h)Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia; ...
9. i)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ...
10. j)Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial; ...
11. k)Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; ...
12. l)Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare; ...
13. m)Hotărârea Guvernului nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020. ... ... 1.3. Scurtă descriere a sitului de importanță comunitară Situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni a fost declarată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare. Situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este localizat pe teritoriul administrativ al comunei Negrilești. Situl este format din parcelele silvice 66A, 66B, 67A și 70, conform amenajamentului silvic al Pădurii Academiei, amenajament silvic realizat în anul 2007. Suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este de 86,00 ha. Tipul dominant de vegetație al sitului de importanță comunitară este reprezentată de pădure de stejar în amestec. Situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni nu se suprapune cu nici un alt sit Natura 2000 ori rezervații naturale de interes național. În ceea ce privește speciile de floră și habitatele de interes comunitar menționate în Formularul Standard al sitului Natura 2000 - http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0134, ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, acestea sunt: – habitat natural de interes comunitar: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris; ... – specie de interes comunitar: nevertebrate - Erannis ankeraria. ... Principalele activități socio - economice care se desfășoară în zona și vecinătatea sitului sunt legate de managementul silvic, agricultura intensivă din vecinătatea sitului, vânătoarea, pășunatul/creșterea animalelor și exploatarea masei lemnoase. ... 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este realizat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Elaborarea Planului de management are în vedere o serie întreagă de obiective care țin cont de necesitatea conservării biodiversității în contextul intereselor de dezvoltare durabilă comunitară și prin care se urmărește întărirea capacității de management și constituirea unui model eficient de conservare și exploatare a sitului. În acest sens, elaborarea Planului de management adaptat situației actuale reprezintă una dintre activitățile de importanță majoră și o condiție esențială pentru dezvoltarea unui sistem adecvat de gospodărire a sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurii Balta-Munteni. Planul de management a fost elaborat împreună cu factorii interesați atât la nivel local cât și regional, pe baza expertizei și experienței echipei de consultanți din care fac parte cadre didactice universitare și cercetători și a fost supus consultării publice. Pentru a se asigura o largă participare, s-au desfășurat o serie întreagă de activități atât în faza de pregătire cât și pe parcursul elaborării Planului de management, fiind realizate: a. informarea publicului, prin intermediul mass-media, asupra demarării procesului de elaborare a planului; ... b. consultarea legislației naționale existente, a acquisu-lui comunitar în domeniul mediului la nivelul U.E.; ... c. documentarea în vederea utilizării bunelor practici la nivel național și internațional în domeniul managementului ariilor protejate; ... d. monitorizarea biodiversității și factorilor de mediu conform rigorilor științifice și metodologiilor consacrate și consultarea unui grup larg de specialiști în ecologie, biologie, știința și ingineria mediului, chimia mediului, elaborarea de studii și evaluări de mediu; ... e. monitorizarea habitatului natural și a speciei de interes comunitar importante pentru desemnarea sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni; ... f. asigurarea cadrului adecvat pentru exprimarea opiniilor și sugestiilor tuturor participanților în cadrul grupurilor de lucru; ... g. difuzarea spre consultare, către toți factorii interesați, a rezultatelor obținute de către grupul de lucru pentru elaborarea Planului de management; ... h. analiza tuturor observațiilor și cererilor de completări și clarificări din partea factorilor interesați și a publicului, precum și corectarea/completarea documentului, după caz. ... În vederea elaborării Planului de management pentru situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni au fost parcurse mai multe etape, vizând evaluarea detaliată a biodiversității, evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate, stabilirea măsurilor de conservare, modalităților de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale, precum și parcurgerea procedurii de evaluare de mediu, conform legislației în vigoare. În scopul evaluării detaliate a biodiversității au fost efectuate activități de teren, efectuându-se deplasări pe teritoriul sitului în perioada ianuarie 2013 - septembrie 2013. Au fost culese informații relevante în vederea descrierii datelor abiotice și biotice aferente sitului, precum și a ecosistemelor prezente în sit. Au fost evaluate calitativ și cantitativ habitatele, precum și speciile de interes comunitar în baza cărora a fost desemnat situl. Aceste activități au permis identificarea și localizarea pe teren, precum și cartarea ulterioară, a factorilor abiotici, a tipurilor de ecosisteme, a distribuției habitatului natural și speciei de interes comunitar pentru care a fost declarat situl, hărțile de distribuție constituind parte integrantă a Planului de management. Pentru evaluarea impactului antropic asupra sitului de importanță comunitară s-au efectuat observații detaliate pe teren vizând identificarea și inventarierea surselor de impact, localizarea și intensitatea manifestării acestora, ierarhizarea acestor surse în funcție de intensitatea lor, precum și estimarea modului de afectare a habitatelor sau/și speciilor din cadrul sitului. În urma culegerii acestor date de teren, au fost realizate hărțile referitoare la sursele de impact antropic asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar. În scopul stabilirii măsurilor de conservare necesare pentru menținerea habitatului natural și a speciei de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni au fost analizate amenințările actuale și cele potențiale identificate. Măsurile de conservare sunt stabilite în mod realist, atât ca amploare a acțiunilor cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare. În stabilirea modalităților de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale învecinate sitului, au fost de mare utilitate întâlnirile cu aceștia. Prima dezbatere la draftul Planului de management a avut loc pe data de 20.06.2013, fiind invitați toți factorii interesați. Scopul principal al acestei prime întâlniri a fost de a facilita comentariile și contribuțiile factorilor interesați referitoare la forma incipientă a Planului de management. S-a urmărit în principal opinia factorilor interesați referitor la scopul și temele principale ale Planului de management, valorile biodiversității, amenințările la adresa sitului și starea de conservare a habitatului și speciei de interes comunitar din cadrul sitului. Etapele de elaborare a Planului de management au vizat:
14. a)elaborarea unei baze de date electronice, pentru situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni: perioada ianuarie - iulie 2013; ...
15. b)identificarea și cartarea limitelor sitului, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare, a folosinței terenului pentru situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni: perioada ianuarie - martie 2013; ...
16. c)cartarea mediului fizic din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni în vederea realizării hărților necesare Planului de management: perioada martie - august 2013; ...
17. d)identificarea în teren, cartarea și evaluarea stării de conservare a speciei de nevertebrate pentru care a fost declarat situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni: perioada ianuarie -decembrie 2013; ...
18. e)identificarea în teren, cartarea și evaluarea stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni: perioada ianuarie - august 2013; ...
19. f)evaluarea amenințărilor actuale și potențiale și stabilirea măsurilor de management în vederea menținerii într-o stare de conservare favorabilă specia de interes comunitar și habitatul natural de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni: perioada mai - iunie 2013; ...
20. g)stabilirea metodelor și protocoalelor de monitorizare în vederea evaluării succesului măsurilor de management pentru specia de interes comunitar și habitatul natural de interes comunitar pentru care au fost declarat situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni: perioada ianuarie - martie 2013; ...
21. h)elaborarea Planului de management pentru situl de importanță comunitară: perioada mai-septembrie 2013; ...
22. i)consultarea publică în lunile iunie, august, septembrie 2013. ... ... 1.5. Procedura de implementare a Planului de management Custodele are în directa sa responsabilitate punerea în practică a măsurilor și regulilor de management cuprinse în plan, prin cooperare cu proprietarii de pădure din sit și cu autoritățile locale de pe teritoriul sitului și din imediata sa vecinătate. Custodele colaborează cu proprietarii fondului forestier, pentru a face cunoscut Planul de management al sitului. Aceștia din urmă se vor asigura că se respectă prevederile legale în ceea ce privește obligațiile ce le revin. Custodele sitului de importanță comunitară are următoarele obligații: a. să actualizeze toate instrumentele de lucru și documentele de evidență, care au fost modificate implicit prin prevederile acestui Plan de management; ... b. să informeze factorii interesați că Planul de management a devenit un instrument de lucru aprobat prin ordin de ministru al mediului, apelor și pădurilor, necesar în reglementarea activităților din situl de importanță comunitară; ... c. să stabilească prin convenții încheiate cu factorii interesați, măsuri și termene de ajustare a activităților, conform prevederile prezentului Plan de management; ... d. să aducă la cunoștința autorităților competente situațiile de nerespectare a prevederilor prezentului Plan de management. ... Periodic, custodele sitului analizează respectarea Planului de management și stadiul măsurilor prevăzute în Planul de activități, de regulă prin ședințe și ia măsuri de rezolvare operativă a problemelor întâmpinate. ... ... 2. DESCRIEREA SITULUI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea sitului de importanță comunitară Situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este localizat în bioregiunea stepică, regiunea de dezvoltare Sud - Est, județul Galați pe teritoriul administrativ al comunei Negrilești. Situl este situat pe cursul inferior al râului Bârlad și la confluența acestuia cu râul Berheci, la nord de Tecuci, între localitățile Berheci, Munteni, Slobozia Blăneasa și Negrilești. Teritoriul ocupat de această pădure este circumscris părții de nord a Câmpiei Tecuciului, parte componentă a Câmpiei Române, situându-se la o altitudine maximă de 52 m și, remarcându-se prin structura naturală foarte bine conservată. Unitatea administrativ teritorială a comunei Negrilești care cuprinde și situl de importanță comunitară ROSCI0134 Balta-Munteni, prezintă următoarele caracteristici urbanistice redate în Tabelul nr. 1: Tabelul nr. 1 Localizarea sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Suprafața totală a sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este de 86,00 ha. Coordonatele sitului de importanță comunitară sunt următoarele: latitudine nordică 45° 56' 59', longitudine estică 27° 27' 56'. Accesul în cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni se poate face utilizând drumul național DN24 Tecuci - Bârlad, precum și pe drumul comunal 85 ce face legătura între satul Gara Berheci din comuna Gohor și satul Negrilești din comuna Negrilești. La aproximativ 2 kilometri vest de situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni trece calea ferată ce face legătura între municipiul Tecuci și Bârlad, cu stație în Gara Berheci, comuna Gohor. ... 2.1.2. Limitele sitului de importanță comunitară a. Harta limitelor sitului Limitele sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni sunt prezentate în Anexa nr. 1 ... b. Descrierea limitelor sitului Situl este format din parcelele silvice 66A, 66B, 67A și 70, conform Amenajamentului Silvic al Pădurii Academiei realizat în anul 2007. Limitele sitului de importanță comunitară s- au definit pe baza unităților amenajistice componente. ... Delimitarea unității amenajistice 66A este conform limitelor geografice: a. limita de nord: Ocolul Silvic Tecuci: unitatea de producție Munteni, materializată prin bornele amenajistice 170 și 171; unitatea amenajistică 67 A; ... b. limita de est: Ocolul Silvic Tecuci: unitatea de producție V Munteni, materializată prin bornele amenajistice 165 și 171; unitatea amenajistică 70; ... c. limita de sud: Ocolul Silvic Tecuci: unitatea de producție V Munteni, materializată prin bornele amenajistice 154 și 165; unitatea amenajistică 65 B, E și G; ... d. limita de vest: Ocolul Silvic Tecuci: unitatea de producție V Munteni, materializată prin bornele amenajistice de la 154 la 170; unitatea amenajistică 59 B, C. ... Delimitarea unității amenajistice 67A este conform limitelor geografice: a. limita de nord: Ocolul Silvic Tecuci, unitatea de producție V Munteni, unitatea amenajistică 67B; ... b. limita de est: Ocolul Silvic Tecuci, unitatea de producție V Munteni, unitatea amenajistică 67B, teren agricol Negrilești, unitatea amenajistică 70, materializată prin bornele amenajistice 174 și 171; ... c. limita de sud: Ocolul Silvic Tecuci, unitatea de producție V Munteni, materializată prin bornele amenajistice 170 și 171; unitatea amenajistică 66 A; ... d. limita de vest: Ocolul Silvic Galați, unitatea de producție V Munteni, materializată prin bornele amenajistice 170 și 155; unitatea amenajistică 59C. ... Delimitarea unității amenajistice 70 este conform limitelor geografice: a. limita de nord: materializată prin bornele amenajistice 174 și 177: teren agricol din administrația comunei Negrilești; ... b. limita de sud: materializată și prin bornele amenajistice 165 și 176 - unitatea amenajistică 69 B; ... c. limita de est: materializată și prin borna 177 și 176: teren agricol în administrația comunei Negrilești; ... d. limita de vest: materializată prin borna 165 și 174, unitatea amenajistică 66A și 67A. ... ... 2.1.3. Suprapunerea cu alte arii naturale protejate Situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni nu prezintă suprapuneri cu alte situri Natura 2000 sau rezervații naturale. ... ... 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie Harta geologică aferentă sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, este prezentată în Anexa nr. 2 Substratul litologic este alcătuit din formațiuni paleozoice, mezozoice și neozoice. Prundișurile alcătuiesc în mare parte terasele fluviale și luncile actuale ale Bârladului. Sunt prezente cele mai recente formațiuni neogene, nisipuri și argile cu intercalații subțiri de gresie din pliocen și prundișuri fluvio - lacustre sau fluvio - torențiale acoperite de luturi loessoide din cuaternar. Prundișurile alcătuiesc unele terase fluviatile pe luncile actuale ale râurilor Bârlad și Berheci. Geologic, este vorba de sudul Platformei Moldovenești, mai precis contactul fundalului acesteia cu fundalul Platformei Nord - Dobrogene, cuvertura sedimentară având grosimi de peste 3000 m. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul sitului Pădurea Balta-Munteni este situat în bazinul superior al râului Bârlad și versanții inferiori ai podișului Covurlui. Unitatea geomorfologică este Câmpia Română, subținutul Câmpiei Piemontane a glacisurilor subcolinare, districtul Câmpiei Tecuciului, alcătuită din terase joase. Configurația terenului este în general plană, iar fragmentarea este redusă. Formele de relief dominante sunt câmpia medie și lunca înaltă. ... 2.2.2. Relief și geomorfologie 2.2.2.1. Unitățile de relief Harta unităților de relief aferente sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 3 Harta puncte de cotă și curbe de nivel aferente sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 4 Altitudinea este de 41-52 m cu o medie de 48 m. a. Unitățile majore de relief și procentul de ocupare Tabelul nr. 2 Unitățile majore de relief și procentul de ocupare ... b. Unitățile de relief și procentul de ocupare Tabelul nr. 3 Unitățile de relief și procentul de ocupare ... c. Caracterizarea generală a unităților de relief Relieful județului Galați se caracterizează prin unități de câmpie și podiș, cu înălțimi de 10-20 m în sud și 310 m în nord. Prin poziția sa la exteriorul arcului carpatic, județul Galați ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europene, sud- europene și din partea central-europeană, ceea ce se reflectă atât în condițiile climatice, în învelișul vegetal și soluri, cât și în structura geologică a reliefului. Genetic și evolutiv, cele două mari unități fizico - geografice în care se încadrează teritoriul județului, Podișul Moldovei și Câmpia Română au trăsături proprii care se impun și se recunosc în relief și în specificul peisajelor. Județul Galați are un relief tabular, cu o fragmentare mai accentuată în nord și mai slabă în sud, distingându-se, după altitudine, poziție și particularități de relief, cinci unități geomorfologice: ● Podișul Covurluiului; ● Câmpia Tecuciului; ● Câmpia Covurluiului; ● Lunca Șiretului Inferior; ● Lunca Prutului. Situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni se suprapune cu unitatea geomorfologică Lunca Bârladului, ce face parte din Câmpia Tecuciului. Câmpia Tecuciului se manifestă ca o regiune de contact între unitatea majoră de relief a Câmpiei Române și Podișul Moldovei. Subunitatea este situată în extremitatea nord-estică a celei mai mari câmpii de pe teritoriul țării, de-a lungul malului drept al Bârladului, în amonte de confluența acestuia cu Șiretul. Vecinătățile acestei subunități de câmpie sunt date în regiunea estică, sudică și vestică de subunități cu caracteristici asemănătoare sub aspect altitudinal, fiind și acestea parte a Câmpiei Române. Astfel, în partea de est, Câmpia Tecuciului este limitată de contactul cu Câmpia Covurluiului - unitate sensibil superioară altimetric și slab înclinată considerată parte componentă a Podișului Moldovei; limita dintre aceste două subunități este dată de valea pârâului Geru afluent al râului Siret. În sud-vest, Câmpia Tecuciului este mărginită de Câmpia Șiretului Inferior. ... ... 2.2.2.2. Expoziția versanților Modelul digital altimetric, aferent sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentat în Anexa nr. 5 Harta expoziției versanților în sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentat în Anexa nr. 6 Expoziția versanților la nivelul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni nu are o influență majoră asupra prezenței tipurilor de habitate și a distribuției lor spațiale. ... 2.2.2.3. Pante În situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni predomină suprafețele cu pante line, deoarece zona nu este fragmentată, situându-se în zonă de câmpie, mărginită în partea de est de lunca râului Bârlad. Harta pantelor aferente sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 7 ... 2.2.2.4. Geomorfologie Caracterizarea geomorfologică și influența proceselor geomorfologice asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar. Având în vedere localizarea geografică a sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, precum și diferențele scăzute dintre altitudinea minimă și cea maximă, în cadrul sitului ROSCI0134 nu au fost semnalate procese geomorfologice precum: ravenarea, tasarea, alunecări de teren și altele asemenea. Geomorfologia arealului nu are o evidență importanță pentru speciile și habitatele din sit. Justificăm acest lucru prin faptul că structura vălurită a suprafeței, cu diferențe de nivel reduse, nu conduce la schimbări majore în structura habitatelor, de aceea trecerile dintre acestea sunt de multe ori difuze. ... ... 2.2.3. Hidrografie Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică, detaliată, aferentă sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 8 Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4 Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Caracterizarea hidrografică și influența hidrografiei asupra speciilor și habitatelor Climatul general caracteristic zonei determină o rețea hidrologică restrânsă, reprezentată prin râul Bârlad, pâraiele Berheci, Geru și cursuri de apă cu debite fluctuante. Aici apele mari de primăvară încep în general la sfârșitul lunii februarie și durează în medie mai puțin de o lună. În unele perioade viiturile de vară depășesc ca volum și debit scurgerea de primăvară. Alimentația apelor din rețeaua hidrografică este mixtă - pluvionivală, iar regimul hidrologic are un caracter continental în perioadele de secetă, când ploile sunt rare și de scurtă durată și determină acumulări reduse de apă în sol, deoarece nu există posibilitatea percolării în profunzime. De altfel solurile nisipoase neevoluate cât și îndiguirea Bârladului au redus aportul apei freatice în echilibrarea regimului hidrologic, apa freatică blocată la 70 - 80 centimetri de către straturile compacte sau cimentate, reducând semnificativ potențialul stațiunii. ... 2.2.4. Clima Harta temperaturilor medii anuale aferente sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 9 Harta temperaturilor medii anuale aferente sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 10 Hărțile de distribuție a temperaturilor și precipitațiilor - medii multianuale, s-au realizat prin interpolare statistică a datelor furnizate în perioada 1950-2000. În ansamblu arealul analizat are o climă temperat - continentală. Datele climatice prezentate în continuare au fost preluate din Anuarele climatice de la stația meteorologică Tecuci. Regimul termic în cadrul sitului: a. temperatura medie a aerului: Tabelul nr. 5 Temperatura medie a aerului ... b. temperatura medie pe anotimpuri: Tabelul nr. 6 Temperatura medie pe anotimpuri ... Din datele prezentate se remarcă potențialul termic ridicat al verilor caracteristic unei perioade de vegetație lungă. De asemenea, se poate observa că în lunile de iarnă, temperaturile medii nu sunt foarte coborâte. Nu s-au constatat geruri târzii sau timpurii care să fi avut influențe negative asupra vegetației forestiere, perioadele cu temperaturi scăzute având loc de regulă înainte și după terminarea sezonului de vegetație. Se poate trage concluzia că perioada de vegetație este destul de lungă și regimul termic este favorabil vegetației forestiere. Regimul pluviometric Precipitații atmosferice: a. media anuală: 467,0 mm; ... b. medii lunare: Tabelul nr. 7 Precipitații atmosferice lunare ... c. media pe anotimpuri: Tabelul nr. 8 Media precipitațiilor atmosferice pe anotimpuri ... d. în perioada de vegetație: 218,3 mm; ... e. stratul de zăpadă persistă în medie timp de 44 zile și nu prejudiciază vegetația forestieră; ... f. evapotranspirația potențială anuală: 680 mm. ... g. deficit anual: 230 mm. ... Regimul eolian - frecvența medie a vântului pe direcții: a. frecvența calmului: anual 35,8%; ... b. vânturile predominante: N 25,3%, S 10,9% și NV 8,4%; ... c. viteza medie a vântului pe direcții variază între 1,6 - E și 4,1- NV; ... d. numărul anual al zilelor cu viteza vântului mai mare sau egală cu 1 lm/s este de 18,2. ... Tabelul nr. 9 Frecvența medie a vântului pe direcții Tabelul nr. 10 Viteza medie a vântului pe direcții Crivățul ca vânt uscat, agravează mult deficitul de umiditate din sol prin reducerea umidității relative a aerului și prin mărirea evapotranspirației. Vânturile din alte direcții nu prezintă importanță mare fiind cu frecvențe mai mici sau cu intensitate slabă. Curba indicilor de ariditate prezintă două minime și două maxime, valorile minime înregistrându-se în timpul sezonului estival iar cele maxime se înregistrează iarna. Indicele de ariditate de Martonne: media anuală: I = 27. Tabelul nr. 11 Curba indicilor de ariditate Indicii de ariditate de Martonne caracterizează climatul de limită între zona de stepă și silvostepă și câmpie forestieră, favorabil speciilor forestiere xerofite. În această zonă precipitațiile atmosferice prezintă o deosebită importanță din punct de vedere climatic cantitatea redusă a acestora fiind un factor limitativ. Din analiza regimului pluviometric se observă că există un deficit hidric anual de 230 mm, el fiind maxim în lunile de vară. Precipitațiile medii anuale sunt de 467 mm, maximele lunare fiind la începutul verii în lunile mai-iulie și toamna în special în luna octombrie. Din punct de vedere termic nu se observă mari diferențieri în cadrul structurilor forestiere pe teritoriul unităților de producție din situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. Verile sunt călduroase iar temperatura medie a lunilor de iarnă nu este foarte scăzută. În timpul verii se înregistrează zile în care temperatura depășește 30°C, cu consecințe directe asupra vegetației forestiere prin uscarea arborilor. ... 2.2.5. Soluri Harta solurilor aferentă sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 11 Județul Galați ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice: est-europeană, sud-europeană și în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condițiile climaterice în învelișul vegetal și de soluri, cât și în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 m în nord și 5 - 10 m la sud. Teritoriul județului Galați prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord și mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziție și particularități de relief, cinci unități geomorfologice: Podișul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Șiretului Inferior și Lunca Prutului de Jos. În cea mai mare parte acestea sunt soluri aluviale constituite pe baza aluviunilor transportate și depozitate aici de râurile Bârlad și Berheci. De remarcat că aceste aluviuni manifestă un proces evident de structuralizare, fiind destul de bogate în săruri minerale. O altă categorie o reprezintă solurile cernoziomice freatic-umede ca și cernoziomurile argiloase compacte, ambele tipuri fiind pe substrat de lut greu-argilă, cele două tipuri ocupă jumătatea sudică a pădurii. Analiza evidenței și răspândirii teritoriale a tipurilor de sol arată că cel mai răspândit tip de sol de pe cuprinsul Unității de producție V Munteni este cernoziomul tip argilo - iluvial 44%, fiind urmat de cernoziomul argilo - iluvial gleizat 27% și cernoziomul cambic tipic 25%. Cernoziomurile cambice salinizate alcalizate ocupă 4% din suprafață. ... ... 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme Harta ecosistemelor aferente sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 12 Harta parcelelor silvice aferente sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, este prezentată în Anexa nr. 13 În ceea privește ecosistemele din interiorul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni aceasta este caracterizată exclusiv de ecosistemul forestier. În imediata vecinătate a sitului de importanță comunitară în partea de N-E respectiv S-E au fost identificate ecosisteme agricole, reprezentate de terenuri arabile intens cultivate. În partea de N-V - S-V situl de importanță comunitară este mărginită de habitate forestiere. Flora și comunități de plante la nivelul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni se remarcă prin structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, precum stejarul pedunculat - Quercus robur, trei specii de frasini indigeni: Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae și sporadic Fraxinus excelsior și trei specii de ulmi indigeni: Ulmus laevis, Ulmus minor și Ulmus procera. Există porțiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurând o bună protecție a solului. Speciile principale de subarboret sunt reprezentate de păducel - Crataegus monogyna, corn - Cornus mas, sânger - Cornus sanguinea, lemn câinesc - Ligustrum vulgare, măceș - Rosa canina și salbă moale - Euonymus europaea. În cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni au fost identificate următoarele asociații vegetale: a. Asociația Agrostidetum stoloniferae, Ujvarosi 1941; Burduja et al 1956 - este o asociație răspândită în poieni precum și pe liziera pădurii. Se dezvoltă cu preferință pe solurile aluviale din cuprinsul pădurii dar poate fi întâlnită și pe celelalte tipuri de soluri. Asociația, prin specia edificatoare Agrostis stolonifera, acoperă terenul în proporție de 70 - 80%, această acoperire fiind favorizată de stratul freatic aproape de suprafață ca și de apa ce băltește mult timp în pădure. De menționat este faptul că, întreaga pădure este străbătută de canale de desecare pentru captarea și direcționarea apei din albia râului Bârlad. Aceste canale sunt proiectate special pentru perioadele când râul Bârlad depășește cota de atenție amenințând populația din satele vecine care sunt limitrofe pădurii Balta-Munteni. În urma analizei floristice din cadrul asociației vegetale identificate, analiza elementelor identificate se caracterizează prin prezența a aproximativ 46,2% a speciilor eurasiatice, 12,9% circumpolare, 12,9% cosmopolită - ubicvistă, 5,5% eurasiatice continentale, 3,7% eurasiatică - submediterană, 1,85% europeană - submediterană, central european, 1,85% european - submediteraneană, 1,85% mediteranean, 1,85% adventivă. ... b. Asociația Cardarietum drabae, Timàr 1950 - asociația a fost localizată pe liziera pădurii, în poieni cât și pe acele suprafețe unde densitatea arborilor este scăzută, permițând o iluminare satisfăcătoare la nivelul covorului vegetal ierbos. Solurile sunt în principal de tip aluvial pe substrat luto - argilos, care în timpul lunilor de vară se usucă în stratul superficial. Acoperirea solului cu vegetație variază între 50 - 80%, suprafețele ocupate fiind cuprinse între 50 - 200 mp. În urma analizei floristice din cadrul asociației vegetale identificate, analiza elementelor identificate se caracterizează prin prezența a aproximativ 34% a speciilor eurasiatice, 13,6% cosmopolită, 4,54% eurasiatice continentale, 4,54% circumpolare, 2,27% asociații centrale și S-V, 2,27% pontic - mediteranean. ... c. Asociația Galegetum officinalis, Dobr. et. Vițalariu 1981 - asociația este răspândită pe soluri aluvionare, reavăn - umede sau chiar cu exces de umiditate, în preajma malurilor unor canale de drenaj. Dezvoltarea asociației este favorizată de umiditatea solului în partea superioară a acestuia, acoperirea solului cu vegetație fiind cuprinsă între 60 - 80%, iar suprafețele variază între 50 - 100 mp. În urma analizei floristice din cadrul asociației vegetale identificate, analiza elementelor identificate se caracterizează prin prezența a aproximativ 42,1% a speciilor eurasiatice, 13,15% eurasiatice continentale, 13,15% cosmopolite, 7,89% europene, 5,26% circumpolare, 2,6% ponto - mediteranean, 2,6% europene S-E, 2,6% eurasiatice - submediteranean, 2,6% europene - submediteranean, 2,6% ponto - balcanice. ... d. Asociația Glycyrrhizetum echinatae, Soo 1940 n. N.; Timar 1947 - asociația a fost identificată pe malul canalelor de desecare ce străbate pădurea, pe soluri de tip aluviale. Suprafețele ocupate de asociația analizată variază între 30 - 65 mp, acoperirea solului fiind cuprinsă între 50 - 85%. Specia edificatoare, Glycyrrhiza echinata, formează zone întinse pe sol, înălțimea acestora nedepășind adesea 50 cm. Celelalte specii însoțitoare ocupă spațiile libere dintre ramurile sau exemplarele speciei edificatoare. În urma analizei floristice din cadrul asociației vegetale identificate, analiza elementelor identificate se caracterizează prin prezența de aproximativ 40% a speciilor eurasiatice, 13,15%, 22,5% cosmopolite, 12,5% circumpolare, 7,5% eurasiatice submediterane, 5% ponto - mediteranean, 5% adventive, 2,5% mediteraneene, 2,5% europene. ... e. Asociația Fraxinetum pallisae, Simon 1960, Krausch 1965, syn. Ulmeto minoris- Fraxinetum pallisae, Borza ex Sanda 1970, această asociație a fost semnalată cu precădere pe solurile aluviale, argilo - iluviale. ... f. Stratul arborescent este dominat de Fraxinus pallisae și Ulmus minor, alături de care mai apar Fraxinus angustifolia, Quercus robur, Ulmus glabra, Acer campestre, Acer tataricum, având doar un rol de însoțitoare. ... g. Stratul arbuștilor este mai slab reprezentat, dar cel ierbos este uneori destul de bine reprezentat, mai frecvente fiind speciile Glechoma herdacea, Galium aparine, Serratula tinctoria, Veronica chamaedrys, Carex acutifomis și altele asemenea. În urma analizei floristice din cadrul asociației vegetale identificate, analiza elementelor identificate se caracterizează prin prezența a aproximativ 35% eurasiatice, 14% europene, 11% eurasiatice continentale, 7% circumpolare, 6% cosmopolite, 5% eurasiatice - submediteranean, 3% european centrală - submediteranean, 3% european central, 2% balcanic, 2% mediteranean, 1% pontic - panonic - mediteranean, 1% pontic - mediteranean, 1% pontic - panonic - balcanic, 1% alpin - balcanic - pontic, 1% european sudic, asociații centrale și sudice, 1% european - submediteranean, 1% european sud - estic, asociații sud-vestice, 1% pontic - balcanice, 1% europene sud - estic - pontic - mediteranean, 1% pontic. ... h. Asociația Fraxino pallisae - Quercetum pedunculiflorae, Popescu et al. 1979, Oprea 1997 - această asociație a fost identificată pe suprafețe destul de mari în cuprinsul sitului de importanță comunitară Pădurea Balta-Munteni. În urma analizei acestei asociații, pe lângă Fraxinus angustifolia și Fraxinus pallisae, s-au mai semnalat specii de Quercus pedunculiflora, Ulmus minor. Ulmus glabra, Acer campestre ca însoțitoare. ... ... 2.3.2. Habitatele în baza cărora a fost declarat situl Tipurile de habitate pentru care a fost declarat situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni sunt descrise din punct de vedere al existenței acestora și al caracteristicilor pe care acestea le au în general și în mod special în cadrul sitului, după cum urmează: Datele generale ale tipului de habitat sunt prezentate în Tabelul nr. 12. Tabelul nr. 12 Date generale ale tipului de habitat Datele specifice ale tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris sunt prezentate în Tabelul nr. 13. Tabelul nr. 13 Date specifice ale tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Situl este desemnat pentru protejarea habitatului comunitar de tip 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, care aici se remarcă printr-o structură naturală foarte bine conservată reprezentată printr-o diversitate mare a speciilor native de stejari, frasini și ulmi, la care procesul de regenerare naturală are o mare amploare. Diversitatea structurilor și alternarea porțiunilor de pădure închisă cu răriști și poieni, prezența regenerării naturale a speciilor de stejari, abundența și diversitatea subarboretului de păducel - Crataegus monogyna, măceș - Rosa canina, corn - Cornus mas și alte asemenea. În ceea ce privește descrierea habitatelor, s-a realizat potrivit formularelor standard pentru descrierea sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. Habitatul natural de interes comunitar de tip 91F0 a fost evidențiat pe toată suprafața sitului de importanță comunitară. Ca și specii dominante, în cadrul sitului de importanță comunitară, s-au remarcat în mod deosebit specii de stejar, frasin și mai rar specii de plop. În ceea ce privește descrierea speciilor dominante în cadrul unităților amenajistice, precum și caracteristicile acestora, ele sunt prezente mai jos după cum urmează: a. unitatea amenajistică 66A, are o suprafață de aproximativ 29,4 ha, fiind situată în partea de S-V a sitului de importanță comunitară. Această unitate este încadrată în categoria K rezervații de semințe ca și subunitate de producție, făcând parte din GRUPA I Păduri cu funcții speciale de protecție. Unitatea amenajistică 66A este încadrată în subgrupa 1.5H păduri stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservarea genofondului forestier, conform amenajamentului silvic. ... b. Din punct de vedere al tipului stațiunii unitate amenajistică analizată are codul 6162 Stejăret de pădure din silvostepă. Această parcelă este dominată în proporție de aproximativ 80 % de specii de Quercus, 30 % de specii de Fraxinus, iar 10 % fiind reprezentate de diverse tari; ... c. unitatea amenajistică 66B, are o suprafață de aproximativ 0,7 ha, fiind situată în partea de S a sitului de importanță comunitară. Această unitate este încadrată în GRUPA A II-A Vegetație forestieră cu funcții de producție și protecție, fiind încadrată în subgrupa 2.1B Păduri destinate să producă lemn de cherestea conform amenajamentului silvic. Din punct de vedere al tipului stațiunii unitatea amenajistică analizată are codul 8511 Câmpie forestieră, luncă de șleau. Această parcelă este dominată în proporție de aproximativ 70 % de specii de Quercus, 30 % fiind reprezentate de diverse; ... d. unitatea amenajistică 67A are o suprafață de aproximativ 20,5 ha, fiind situată în partea de N a sitului importanță comunitară. Această unitate este încadrată în categoria A codru regulat ca și subunitate de producție, făcând parte din GRUPA A II-A Vegetație forestieră cu funcții de producție și protecție, fiind încadrată în subgrupa 2.1B Păduri destinate să producă lemn de cherestea conform amenajamentului silvic. Din punct de vedere al tipului stațiunii unitatea amenajistică analizată are codul 6162 Stejăret de pădure din silvostepă. Această parcelă este dominată în proporție de aproximativ 70% de specii de Quercus, 20% de specii de Fraxinus, iar 10% fiind reprezentate de diverse; ... e. unitatea amenajistică 70 are o suprafață de aproximativ 35,4 ha, fiind situată în partea de N, N-E și S-E a sitului de importanță comunitară. Această unitate este încadrată în categoria A codru regulat ca și subunitate de producție, făcând parte din GRUPA A II-A Vegetație forestieră cu funcții de producție și protecție, fiind încadrată în subgrupa 2.1B Păduri destinate să producă lemn de cherestea conform amenajamentului silvic. ... f. Din punct de vedere al tipului stațiunii, unitatea amenajistică analizată are codul 6162 Stejăret de pădure din silvostepă. Această parcelă este dominată în proporție de aproximativ 70 % de specii de Quercus, 20 % de specii de Fraxinus, iar 10% fiind reprezentate de diverse. ... Conform manualului Habitatele din România, întocmit de Nicolae Doniță și colaboratorii 2005, habitatul natural de interes comunitar 91F0 identificat în situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni are ca și corespondență în sistemul de clasificare românesc, codul R4404 Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat - Quercus robur, frasin - Fraxinus sp. și ulm - Ulmus sp. cu Festuca gigantea. Stratul ierbos semnalat în cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, este format din specii precum: Achillea millefolium, A. setacea, Aegopodium podagraria, Agrimonia eupatoria, Agropyron cristatum, A. intermedium, A. repens, Agrostis stolonifera, A. tenuis, Ajuga genevensis, A. reptans, Alisma lanceolatum, A. plantago-aquatica, Alliaria petiolata, Alliiun guttatum, A. paniculatum, A. rotundum A. sphaerocephaium, Alopecurus pratensis, Althaea officinalis, A. pallida, Amaranthus albus, A. Retroflexus, Anchusa ochroleuca, Anemone ranunculoides, A. sylvestris, Anthemis arvensis, Anthemis ruthenica, Anthericum ramosum, Anthriscus cerefolium, A. sylvestris, Arabidopsis thaliana, Arctium lappa, Aristolochia clematites, Artemisia absinthium, A. annua, A. austriaca, A. pontica A. vulgaris, Asparagus officinalis, A. tenuifolius, Asperugo procumbens, Asperula humifusa, A. odorata, A. tenella, Aster oleifolius, A. punctatus, A. glyciphyllos, A. onobrychis, Atriplex oblongfolia, A. patula, A. tatarica, Ballora nigra, Barbarea vulgaris, Bellis perennis, Berteroa incana, Betonica officinalis, Bidens cernua B. tripartita, Bilderdykia convolvulus, B. dumetorum, Botriochloa ischaemum, Brachypodium pinatum, B. silvaticum, Bromus inermis, B. mollis, B. sterilis, Calamagrostis epigeios, Calamintha clinopodium, Camelina sativa, Cannabis ruderalis, Capsella bursa-pastoris, Cardamine bulbifera, C. impatiens, Cardaria draba, Carex distans, C. divulsa, C. hirta, C. melanostachya, C. otrubae, C. pendula, C. praecox, C. remota, C. riparia, C. vulpina, Carlina vulgaris, Carpinus betulus, Carthamus lanatus, Centaurea calcitrapa, C. cyanus, C. diffusa, C. iberica, C. micranthos, C. scabiosa C. solstitialis, Centaurium erythraea, Cephalaria pilosa, C. transsilvanica, Cerastium sylvaticum, Cerimthe minor, Chaerophyllum aromaticum, Ch. bulbosum, Chelidonium majus, Chenopodium album, Ch. hybridum, Ch. urbicum, Chondrilla juncea, Chrysanthemum leucanthemum, Cichorium intybus, Cirsium arvense, Clematis integrifolia, C. Recta, C. vitalba, Colchicum autumnale, Conium maculatum, Convallaria majalis, Convolvulus arvensis, Cornus mas, C. sanguinea, Coronilla varia, Corispermum nitidum, Corydalis bulbosa, C. solida, Corylus avellana, Crataegus monogyna, C. pentagyna, Crepis biennis, C. foetida, C. tectorum, Cruciată glabra, C. laevipes, C. pedemontana, Cucubalus baccifer, Cuscuta campestris, C. europaea, Cynanchum vincetoxicum, Cynodon dactylon, Cynoglossum officinale, Cytisus austriacus, Dactylis glomerata, Daucus carota, Descurainia sophia., Dianthus carthusianorum, D. guttatus Bieb, D. membranaceus Borb., Diplotaxis muralis DC., Dipsacus laciniatus, D. silvester Huds., Dorycnium herbaceum Vil, Draba nemorosa, Echinops ruthenicus, E. sphaerocephalus, Echium vulgare, Epilobium hirsutum, Epipactis helleborine Cr., Equisetum hiemale, E. palustre, Eragrostis poaeoides P. Beauv., Erigeron canadensis, Eryngium campestre, f. planum, Erysimum diffusum Ehrh., Euonymus europaea, Eupatorium cannabainum, Euphorbia amygdaloides, E. cyparissias, E. esula, E. helioscopia, E. peplus, Falcaria vulgaris Bemh., Ferulago sylvatica, Festuca pratensis, F. valesiaca, Filago arvensis, Filipendula vulgaris, Fragaria vesca, F. viridis, Frangula alnus, Fraxinus angustifolia, F. coriariaefolia, F. excelsior, F. pallisae, F. pennsylvanica, Fritillaria meleagris, F. tenella, Fumaria schleicheri, Gagea lutea, G. pratensis, Galanthus graecus, G. nivalis, Galega officinalis, Galium aparine, G. mollugo, G. rubioides, G. schultesii, G verum, Genista tinctoria, Geranium phaeum, G. pratense, G. pusillum, G. sylvaticum, Geum urbanum, Gladiolus imbricatus, Glechoma hederacea ssp. hederacea, ssp. hirsuta, Glycyrrhiza echinata, Gratiola officinalis, Gypsophila muralis, G. paniculata, Hedera helix, Heracleum sphondyllium, Herniaria glabra, H. incana Lam., Hieracium bauhini Schult., H. echioides Lumn., H. pilosella, H. umbellatum, Holosteum umbellatum, Hyosciamus niger, Hypericum perforatum, Impatiens noli-tangere, Inula britannica, I. ensifolia, I. germanica, I. hirta, I. salicina, Iris pseudacorus, Iva xanthiifolia, Juncus artivulatus, J. cumpressus, J. gerardi, J. inflexus, Kickixia elatine, K. spuria, Knautia arvensis, Kochia scoparia, Koeleria macrantha, Lactuca quercina, Lamium amplexicaule, Maculatum purpureum, Lappula squarrosa, Lapsana communis, Lathraea squamaria, Lathyrus hallersteinii, Leersia oryzoides, Leontodon autumnalis, Leonurus cardiaca, Lepidium campestre, Perforatum ruderale, Leucojum aestivum, Ligustrum vulgare, Limonium gmelinii, Linaria genistifolia, Lithospermum arvense, Lolium perenne, Lotus corniculatus, tenuis, Lychnis coronaria, Lycium barbarum, Lysimachia nummularia, vulgaris, Malus sylvestris, Malva pusilla, M. Sylvestris, Marrubium pregrinum, M. Vulgare, Matricaria chamomilla, Medicago falcata, M. lupulina, Melampyrum cristatum, Melica ciliata, M. unifora, Melilotus alba, M. officinalis, Mentha aquatica, M. longifolia, M. pulegium, M. verticillata, Mercurialis ovata, Moehringia trinervia, Morus alba, M. nigra, Muscari comosum, M. racemosum, Mycelis muralis, Myosotis stricta, M. sylvatica, Myosoton aquaticum, Neottia nidus-avis, Nepeta cataria, N. pannonica, Nonea pulla, Odontites rubra, Oenothera biennis, Onobrychis viciifolia, Ononis arvensis, Onopordon acanthium, Origanum vulgare, Ornithogalum gussonei, Oxalis corniculata, Parietaria officinalis, Pastinaca sativa, Peucedanum alsaticum, P. carvifolia, Phleum phleoides, Ph. pratense, Phlomis pungens, Ph. tuberosa, Physalis alkekengi, Picris hieracioides, Pimpinella major, P. saxifraga, Pinus nigra, P. silvestris, Plantago lanceolata, P. major, P. media, P. schwarzenbergiana, Platanhera bifolia, Poa bulbosa, P. compressa, P. nemoralis, P. pratensis, P. silvicola, P. trivialis, Podospermum canum, Polygala vulgaris, Polygonatum latifolium, P. odoratum, Polygonum aviculare, P. hydropiper, P. lapathifolium, P. persicaria, Plopus alba, P. canescens, P. tremula, Potentila anserina, P. argentea, P. micrantha, P. recta, P. reptans, Prunella grandiflora, P. laciniata, P. vulgaris, Prunus avium, P. cerasus, P. domestica, P. spinosa, Pulicaria dysenterica, P. vulgaris, Pulmonaria mollis, P. officinalis, Quercus pedunculiflora, Q. petraea, ssp. petraea, ssp. dalechampii, Q. Robus, Q. virgiliana, Ranunculus acris, R. auricomus, R. bulbosus, R. cassubicus, R. ficaria, R. polyanthemos, R. repens, R. sardous, Rapistrum perene, Rhamnus catharctica, Robinia pseudacacia, Rorippa austriaca, R. syIvestris, ssp. sylvestris. ssp. Kerneri, Rosa canina, R gallica, Rubus caesius, Rumex acetosella, Sagittaria sagittifolia, Salix alba, S. fragilis, Salsola kali ssp. ruthenica, Salvia glutinosa, S. Nemorosa, S. pratensis, S. verticillata, Sambucus ebulus, S. nigra, Sanguisorba minor, Saponaria officinalis, Scabiosa ochroleuca,, S. ucrainica, Scilla bifolia, Scleranthus annuus, Scrophularia nodosa, Scutellaria galericulata, Senecio doria, S. erucifolius, S. jacobaea, S. vemalis, S. vulgaris, Serratula tinctoria, S. wolffii, Setaria lutescens, Sideritis montana, Silene alba, S. heuffeli, S. noctiflora, S. Vulgaris, Sinapis arvensis, Sisymbrium altissimum, S. loesselii, Sium latifolium, S. sisaroideum, Solanum dulcamara, S. nigrum, Sonchus arvensis, S. oleraceus, Spergula arvensi, Spergularia media, S. rubra, Stachys germanica, S. palustris, S. recta. ssp. nitens, ssp. patula, ssp. recta, S. sylvatica, Stellaria graminea, S. holostea, S. Media, ssp. media, ssp. pallida, Symphytum officinale, Syrenia cana, Tanacetum vulgare, Taraxacum officinale, Teucritm chamaedrys, T. polium, T. scordium, Thalictrum aquilegifolium, Th. lucidum, Th. minus, Thlaspi arvense, Th. perfoliatum, Thymus austriacus, Th. Glabrescens, ssp. glabrescens, ssp. braschyphyllus, Th. Pannonicus, Tilia tomentosa, Torilis arvensis, Tragopogon dubius, T. pratensis, Tribulus terrestris, Tussilago farfara, Ulmus glabra, U. minor, U. procera, Urtica dioica, Valeriana officinalis, Valerianella locusta, Verbascum lychnitis, V. phlomoides, V. phoeniceum, V. thapsus, Verbena officinalis, Verinica austriaca, V. bachofenii, V. chamaedrys, V. hederifolia, V. longifolia, V. spicata, V. triphyllos, Vicia cracca, V. grandiflora, V. hirsuta, V. sepium, V. Villosa, ssp. villosa, ssp. varia, Viola arvensis, V. hirta, V. hymettia, V. adorata, V. reichenbachiana, V. suavis, V. Tricolor, Viscum album, Xanthium spinosun, X. strumarium, Xeranthemum annuum. ... 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională În situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, a fost identificat habitatul natural de interes comunitar de tipul 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, habitat clasificat conform sistemului românesc de clasificare a habitatelor conform Tabelului nr. 14, Tabelul nr. 14 Corelarea habitatului 91F0 cu sistemul românesc de clasificare a habitatelor ... 2.3.2.3. Hărțile de distribuție a tipurilor de habitate Harta de distribuție a habitatului 91F0 în cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentată în Anexa nr. 14 Habitatul și suprafața ocupată de acesta în situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este prezentat în Tabelul nr. 15. Tabelul nr. 15 Habitatul 91F0 și suprafața ocupată în situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Tabelul nr. 16 Localizarea tipului de habitat din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni ... ... 2.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată arie naturală protejată Nu sunt identificate specii de floră de interes comunitar în cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. 2.3.3.1. Nevertebrate A. Date generale ale speciei Tabelul nr. 17 Date generale ale speciei Erannis ankeraria ... B. Date specifice speciei la nivelul sitului de importanță comunitară Tabelul nr. 18 Date specifice speciei Erannis ankeraria la nivelul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni ... ... ... 2.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru situl de importanță comunitară În urma activităților de cercetare din teren, au fost semnalate specii de floră relevante pentru situl de importanță comunitară evidențiate în Tabelul nr. 19. Tabelul nr. 19 Alte specii de floră relevante pentru situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni ... ... 2.4. Informații socio-economice și culturale 2.4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 2.4.1.1. Comunitățile locale Harta unităților administrativ teritoriale este prezentată în Anexa nr. 15 Tabelul nr. 20 Lista unităților administrativ-teritoriale Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale Pădurea Academiei Balta-Munteni, în suprafață totală de 841,3 ha, din care face parte și situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, este situată în totalitate în unitatea administrativă a comunei Negrilești. Comuna Negrilești este una dintre cele 61 de comune ale județului Galați, situându-se în nordul județului. La nord, comuna Negrilești se învecinează cu următoarele comune: Ghidigeni, Cerțești, la est se învecinează cu comuna Corod, în partea de nord comuna Negrilești se învecinează cu Munteni, iar în partea de vest cu comuna Țepu. Comuna se întinde pe direcția nord-sud, situându-se la 12 km de Tecuci și la circa 30 de km de Bârlad, fiind străbătută de drumul județean DJ240. Activități economice principale desfășurate în comunitățile locale învecinate cu situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni au ca și profil economic dominant agricultura. Fondul funciar agricol constituie principala resursă naturală a teritoriului comunei Negrilești cât și a satului component Slobozia - Blăneasa. Funcția agricolă a teritoriului comunei se materializează simultan pe următoarele direcții principale și anume: a. activitatea agricolă primară, respectiv producerea propriu-zisă de bunuri agroalimentare. Aceasta cuprinde circuitul până la produsul finit al plantelor și animalelor. ... b. activitatea agricolă secundară, respectiv prelucrarea și industrializarea unei părți din produsele agricole, în special a acelora care nu se pot consuma în stare proaspătă. Aici amintim producerea de murături, bulion, dulcețuri, gemuri, țuică, făină, mălai, pâine, preparate din carne și altele. ... Potențialul economic al comunei Negrilești are în prezent un profil economic dominant agricol, având ca principală activitate agricultura și secundar industria. Tabelul nr. 21 Situația sintetică a proprietarilor și a administratorilor de terenuri din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Notă ... *) Sursa - Amenajament silvic Pădurea Balta-Munteni - Romsilva ... 2.4.1.2. Factori interesați Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați a organizat sesiuni informare în perioada de elaborare a Planului de management pentru situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. La sesiunile organizate au participat reprezentanți ai instituțiilor publice și ai autorităților publice locale, persoanele fizice autorizate care efectuează activități economice în zonă și proprietarii de terenuri din zona sitului. Participanții au fost informați și consultați cu privire la măsurile de management care sunt aplicate pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a habitatului din interiorul sitului. Informarea este inclusă în campania de conștientizare/informare privind eficientizarea managementului în situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operațional Sectorial "Mediu? 2007 - 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii. Factorii interesați de existența și de implementarea Planului de management sunt prezentați în Tabelul nr. 22. Tabelul nr. 22 Factorii interesați de Planul de management al sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni ... ... 2.4.2. Utilizarea terenului Harta utilizării terenurilor este prezentată în Anexa nr. 16 Lista tipurilor de utilizări ale terenului este prezentată în Tabelul nr. 23. Tabelul nr. 23 Utilizarea terenului în cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Terenul aferent sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni a fost utilizat atât în trecut cât și în prezent ca pădure de foioase. Utilizarea/acoperirea terenului a fost determinată utilizând seturile de date Corine Land Cover - produsă de Agenția Europeană de Mediu pentru anii 1990, 2000, 2006 și 2013 cu o rezoluție spațială de 100 x 100 m. În afara seturilor de date Corine, la nivel național hărțile topografice conțin informații cu privire la tipul de acoperire al terenului. Toate datele cu privire la modificările în utilizarea terenurilor mai mari de 5 ha vor fi putea fi evidențiate prin folosirea seturilor de date Corine Land Cover. Categoriile de acoperire a terenurilor pot fi, de asemenea, agregate astfel încât să permită asimilarea lor cu categoriile Eunis. ... 2.4.3. Situația juridică a terenurilor Harta juridică a terenurilor este prezentată în Anexa nr. 17 Tabelul nr. 24 Situația juridică a terenurilor din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Administrarea fondului forestier se face în baza amenajamentelor silvice. Terenul aferent Pădurii Academiei, pădure ce înglobează și situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, în suprafață totală conform amenajamentului silvic este de 841,3 ha, fiind în administrarea Ocolului Silvic Tecuci. Tabelul nr. 25 Situația juridică a terenurilor în cadrul sitului ... 2.4.4. Administratori și gestionari Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați, este atât custodele sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, cât și administratorul fondului de vânătoare, cu sediul în str. Brăilei nr. 86, B BR5A, municipiul Galați, jud. Galați, telefon/fax 0236/412.110, e-mail galați@ajvps.ro, contact@ajvps.ro. Direcția Silvică Galați prin Ocolul Silvic Tecuci cu sediul în str. 1 Decembrie nr. 116 bis este administratorul fondului forestier Pădurea Academiei Balta-Munteni. Tabelul nr. 26 Administratori/ custozi în cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni ... 2.4.5. Infrastructură și construcții Harta infrastructurii rutiere este prezentată în Anexa nr. 18 Harta privind perimetrul construit al localităților din vecinătatea sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, este prezentată în Anexa nr. 19 la Planul de management. În cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, nu sunt prezente construcții. Infrastructura rutieră este foarte slab reprezentată în cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, fiind reprezentată doar de drumurile forestiere existente. ... 2.4.6. Patrimoniul cultural În carul sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, nu sunt situri arheologice, monumente ale naturii ori situri din repertoriul arheologic național. ... 2.4.7. Peisajul Sub aspect geomorfologic, peisajul din cadrul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni este de câmpie plană datorat amplasării sale. Varietatea condițiilor staționare și de microrelief locale au favorizat constituirea unor asociații vegetale speciale, dominate de vegetația arborescentă care ocupă în totalitate suprafața arealului și este reprezentată printr-o mare diversitate de specii, descrise în mai multe tipuri de păduri care formează un trup compact. Principalele unități peisagistice din situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni sunt: a. pădurea de stejar pedunculat Quercus robur, unde apar și specii de frasini indigeni: Fraxinus angustifolia, F. pallisiae și sporadic Fraxinus excelsior, specii de ulmi indigeni: Ulmus laevis, U. minor și U. procera; ... b. obiective naturale din imediata vecinătate ce constituie un element suplimentar de atracție. ... Importantă ca biodiversitate și cu mare valoare peisagistică este lunca râului Bârlad, luncă situată în imediata vecinătate a sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, ce străbate arealul analizat de la nord la sud. De menționat că întreaga pădure este străbătută de canale de desecare care au permis formarea și existența unor specii de animale caracteristice, în special de herpetofaună. ... 2.4.8. Obiective turistice Situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, până în prezent, nu a intrat în circuitul turistic sau de recreere al județului Galați, s-a considerat a fi mai mult o arie naturală cu potențial științific/conservativ, nefăcându-se promovarea ei în scop turistic. Infrastructura turistică lipsește, nefiind amplasate panouri informative care să prezinte și să indice locația sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. Situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni prin patrimoniul său natural, se poate constitui într-o bază solidă pentru cercetări ale studenților și doctoranzilor din cadrul unor universități atât la nivel național cât și internațional. ... 2.4.9. Vânătoarea Suprafața sitului de importanță comunitară se suprapune cu fondul de vânătoarea numărul 18 Negrilești, fond ce se întinde pe o suprafață de aproximativ 15282 ha, având următoarele limite: a. limita de nord - de la satul Poșta, pe linia de înaltă tensiune până la Slobozia - Corni, de aici în sus până la Tăpălan și de aici la Cârlomănești prin Gârbovăț; ... b. limita de est - din comuna Corod, punctul Vidrașcu pe drumul de pământ la satul Cârlomănești; ... c. limita de sud - Munteni - Ungureni - Corod - pe drumul de pământ al sondelor, până la "Iazul lui Iepure" și de aici pe șoseaua Matca - Corod; ... d. limita de vest - din centrul comunei Munteni pe șoseaua Tecuci - Bârlad până la linia de înaltă tensiune de deasupra satului Poșta. ... Activitățile de vânătoare se bazează pe existența unui fond cinegetic specific zonei și diversificat. Acestea se desfășoară conform Legii nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. Principalele specii de interes cinegetic din zonă sunt căpriorul, mistrețul, iepurele comun, fazanul, potârnichea, vulpea și bizamul. Pentru menținerea acestor efective la nivelul și structurile optime stabilite, AJVPS Galați, în calitate de gestionar al fondului de vânătoare, asigură hrana vânatului cu cantitatea de furaje necesară. Sunt întreprinse patrulări zilnice efectuate de paznicii de vânătoare și personalul de pază și protecție a instituției au drept rezultat identificarea unui număr însemnat de cazuri de braconaj. În conformitate cu prevederile legale în vigoare sunt aplicate amenzi împotriva persoanelor care încalcă prevederile legale cu privire la pășunatul în pădure, tulburarea liniștii faunei de interes cinegetic în perioadele de înmulțire și de creștere a puilor și lăsarea liberă a câinilor însoțitori de turme sau cirezi pe fondurile de vânătoare. AJVPS Galați în colaborare cu DSVSA Galați realizează monitorizarea stării de sănătate a animalelor și acțiuni anuale de evaluare a faunei sălbatice. Pentru menținerea unui echilibru între efectivul vânatului și biotopul pădurii precum și pentru diminuarea pagubelor produse agriculturii, se intervine cu organizarea de vânători în perioada legală, prin extragerea efectivelor din cotele de recoltă stabilite pe Fondul de vânătoare 18 Negrilești. ... ... 2.5. Impacturi și amenințări O componentă esențială în managementul ariilor naturale protejate o reprezintă evaluarea realistă a presiunilor, amenințărilor și activităților existente, atât în interiorul cât și în imediata vecinătate a acestora. În acest context, termenul de activități face referire la acele preocupări umane care fie au un efect pozitiv asupra ariei naturale protejate, fie nu au niciun efect asupra acesteia. Din punct de vedere al temporalității activităților cu potențial impact, acestea sunt clasificate în două categorii: presiuni actuale și amenințări viitoare. Presiunile sunt acele activități care au impact negativ în momentul de față sau activități care s-au derulat în trecut, dar ale căror efecte asupra speciilor sau habitatelor de interes comunitar încă persistă. Amenințările sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau habitatelor de interes comunitar, care sunt preconizate să se deruleze în viitor. Identificarea activităților cu potențial impact - presiune sau amenințare - asupra sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni a reprezentat o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a Planului de management. Pentru siturile Natura 2000, informațiile cuprinse în Formularul Standard Natura 2000 asigură o bază de pornire pentru evaluarea impactului asupra sitului, însă acestea sunt confirmate, îmbunătățite și aduse la zi. De asemenea, în vederea stabilirii măsurilor de management, sunt furnizate informații suplimentare privind fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate, inclusiv a intensității impactului funcție de localizare. În acest sens, pentru evaluarea impacturilor au fost furnizate informațiile necesare pentru: ● evaluarea activităților cu impact asupra sitului, în general; ● evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservativ; ● evaluarea activităților cu impact asupra habitatelor de interes conservativ. Pentru situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, informațiile cuprinse în Formularul Standard Natura 2000 au fost actualizate în urma deplasărilor din teren realizate de către experții implicați, fie au fost stabilite presiuni viitoare, presiuni ce au fost propuse în urma discuțiilor purtate cu factorii interesați. La nivelul sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni activitățile semnalate în interiorul sitului sunt reprezentate de managementul silvic, având o intensitate medie asupra sitului, cu influență pozitivă și vânătoarea, având o intensitate scăzută și influență neutră. Având în vedere cele două presiuni semnalate, doar activitatea privind managementul silvic va fi tratată, deoarece activitățile de vânătoare nu generează un impact negativ asupra habitatului natural de interes comunitar 91F0, respectiv asupra speciei de interes comunitar Erannis ankeraria. În ceea ce privește activitățile din jurul sitului, au fost semnalate activități agricole pe terenuri situate în partea de sud a sitului. Aceste activități, conform fișei sitului are o intensitate mare, însă o influență scăzută asupra sitului. În partea de nord - est situl este mărginit de pășune, zonă în care a fost semnalat practicarea pășunatului cu caprine și ovine și în interiorul sitului în habitatele forestiere. Referitor la presiunile exercitate asupra integrității sitului ca urmare a modificării structurale ale cursurilor de apă, acestea nu au un impact datorat cursului râului Bârlad care este în prezent regularizat prin lucrări de îndiguire și se află la o distanță mare față de situl importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. În Formularul Standard al sitului a fost menționată ca și amenințare modificarea structurală a cursurilor de apă interioară cu o intensitate medie asupra sitului. Analiza morfologică a sitului a relevat existența unor canale de desecare care străbat întregul sit de importanță comunitară, canale ce au avut rolul de a dirija și direcționa în trecut apele provenite din precipitații abundente, viituri, de pe întreaga pădure pentru captarea și direcționarea acestora către albia râului Bârlad. Managementul silvic din jurul sitului are o intensitate redusă asupra sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, cu influență pozitivă prin menținerea structurii habitatului și controlul speciilor invazive conform amenajamentului silvic. În partea de sud - vest în afara sitului de importanță comunitară sunt prezente plantații de Robinia pseudoacacia, existenta salcâmului, în vârstă de aproximativ 20-30 ani, poate duce la pătrunderea acestei specii în habitat amenințând astfel structura habitatului natural de interes comunitar 91F0. Această amenințare potențială poate fi înlăturată printr-o gospodărire corespunzătoare a acestor habitate. 2.5.1. Lista impacturilor 2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul sitului de importanță comunitară Tabelul nr. 27 Lista presiunilor asupra sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni ... 2.5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul sitului de importanță comunitară Tabelul nr. 28 Lista amenințărilor viitoare asupra sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni ... ... 2.5.2. Hărțile impacturilor 2.5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul sitului de importanță comunitară Tabelul nr. 29 Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora A02.01 Tabelul nr. 30 Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora A04 Tabelul nr. 31 Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora J02.05.02 ... 2.5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul sitului de importanță comunitară Tabelul nr. 32 Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora ... ... 2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor Nu este cazul. ... 2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 2.5.4.1. Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate Tabelul nr. 33 Evaluarea presiunilor actuale asupra habitatului 91F0 Tabelul nr. 34 Evaluarea presiunilor actuale asupra habitatului 91F0 Tabelul nr. 35 Evaluarea presiunilor actuale asupra habitatului 91F0 ... 2.5.4.2. Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipurilor de habitate Tabelul nr. 36 Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat B02 ... ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ DIN SITUL DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ROSCI0134 PĂDUREA Balta-Munteni 3.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile și habitatele și nu s-a realizat pentru: ● habitate nenaturale, antropice; ● speciile ocazionale, a căror prezență este doar accidentală, eratică, nefiind regulată și stabilă; ● speciile noi prezente, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se datorează cel mai probabil schimbărilor climatice și pentru care nu există informații suficiente; ● speciile cu prezență incertă, a căror prezență este nesigură, îndoielnică, accidentală; ● speciile a căror populație în sit este nesemnificativă în raport cu populația națională - "populația relativă" în Formularul Standard Natura 2000, fiind evaluată ca "D - Populație nesemnificativă". Evaluarea stării globale de conservare a speciilor și habitatelor naturale de interes comunitar s-a realizat în conformitate cu ghidul privind evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei, suprafața habitatului, habitatul speciei, structura și funcțiile habitatului și perspectivele speciei și habitatului în viitor. 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar de tipul 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, din punct de vedere al suprafeței ocupate. Tabelul nr. 37 Evaluarea stării de conservare a habitatului natural de interes conservativ 91F0 din punct de vedere al suprafeței acoperite Matricea de evaluare a stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar de tipul 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, din punct de vedere al suprafeței ocupate este prezentată în Tabelul nr. 38. Tabelul nr. 38 Matricea de evaluare a stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar 91F0 ... 3.1.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar de tipul 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice. Tabelul nr. 39 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice Matricea de evaluare a stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar de tipul 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Tabelul nr. 40 Matricea de evaluare a stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar 91F0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului ... 3.1.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor Tabelul nr. 41 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Matricea de evaluare a stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar de tipul 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual, s-a realizat conform Tabelului nr. 42. Tabelul nr. 42 Matricea de evaluare a stării de conservare a habitatului natural de interes comunitar 91F0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia ... 3.1.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipurilor de habitate Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a habitatului natural de interes comunitar de tipul 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, sunt prezentați în Tabelul nr. 43. Tabelul nr. 43 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a habitatului natural de interes comunitar 91F0 Matricea de evaluare a stării globale de conservare a habitatului natural de interes comunitar de tipul 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris s-a obținut prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: – starea de conservare a habitatului din punct de vedere al suprafeței ocupate; ... – starea de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice; ... – starea de conservare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare. ... Tabelul nr. 44 Matricea de evaluare a stării globale de conservare a habitatului 91F0 ... ... ... 4. SCOPUL și OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul Planului de management Scopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a valorilor naturale pentru care a fost declarat situl ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni, în contextul dezvoltării durabile a zonei prin măsuri care țin seama de cerințele economice, sociale și culturale, precum și de caracteristicile regionale și locale. ... 4.2. Obiectivele Planului de management O.1. Conservarea speciei și habitatului pentru care a fost declarat situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni ... O.2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la specia și habitatul pentru care a fost declarat situl ... O.3. Asigurarea managementului eficient al sitului, cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciei și habitatului de interes conservativ. ... O.4. Creșterea nivelului de conștientizare publică a comunității locale ... O.5. Menținerea și promovarea activităților de utilizare durabilă a resurselor naturale, în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile. ... O.6. Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. ... Descrierea activităților propuse în cadrul obiectivelor: O.1. Conservarea speciei și habitatului pentru care a fost declarat situl de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Măsurile specifice pentru asigurarea conservării habitatului natural de interes comunitar 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia, sunt prezentate în Tabelul nr. 45. Tabelul nr. 45 Măsurile specifice pentru asigurarea conservării habitatului natural de interes comunitar 91F0 ... O.2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la specia și habitatul pentru care a fost declarat situl Măsurile specifice pentru actualizarea inventarelor pentru habitatul natural/specia de interes conservativ Erannis ankeraria dar și a speciilor de floră de interes conservativ sunt prezentate în Tabelul nr. 46. Tabelul nr. 46 Măsurile specifice pentru asigurarea bazei de informații/date referitoare la specia și habitatul pentru care a fost declarat situl, dar și a speciilor de floră de interes conservativ Măsurile specifice pentru realizarea monitorizării stării de conservare a habitatului natural/speciei Erannis ankeraria, dar și a speciilor de floră de interes conservativ sunt prezentate în Tabelul nr. 47. Tabelul nr. 47 Măsurile specifice privind realizarea monitorizării stării de conservare a habitatului natural/speciei Erannis ankeraria, dar și a speciilor de floră de interes conservativ ... O.3. Asigurarea managementului eficient al sitului, cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciei și habitatului de interes conservativ. Tabelul nr. 48 Măsurile specifice pentru materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora Urmărirea respectării prevederilor Planului de management și a Regulamentului sunt prezentate în Tabelul nr. 49. Tabelul nr. 49 Măsurile specifice privind urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management Măsurile specifice pentru asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management sunt redate în Tabelul nr. 50. Tabelul nr. 50 Măsurile specifice pentru asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management Măsurile specifice pentru asigurarea logisticii necesare pentru implementarea Planului de management sunt redate în Tabelul nr. 51. Tabelul nr. 51 Măsurile specifice pentru asigurarea logisticii necesare pentru implementarea Planului de management Măsurile specifice pentru monitorizarea implementării Planului de management sunt prezentate în Tabelul nr. 52. Tabelul nr. 52 Măsurile specifice pentru monitorizarea implementării Planului de management Măsurile specifice privind dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 53. Tabelul nr. 53 Măsurile specifice privind dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului Măsurile specifice privind realizarea raportărilor necesare către autoritățile publice sunt prezentate în Tabelul nr. 54. Tabelul nr. 54 Măsurile specifice privind realizarea raportărilor necesare către autoritățile publice ... O.4. Creșterea nivelului de conștientizare publică a comunității locale cu privire la importanța sitului Măsurile specifice pentru educarea, informarea și conștientizarea publicului sunt prezentate în Tabelul nr. 55. Tabelul nr. 55 Măsurile specifice pentru educarea, informarea și conștientizarea publicului ... O.5. Menținerea și promovarea activităților de utilizare durabilă a resurselor naturale, în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile. Măsurile specifice privind promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere sunt redate în tabelul nr. 56. Tabelul nr. 56 Măsurile specifice privind promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere Măsurile specifice privind promovarea unei dezvoltări durabile a localităților din vecinătatea sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 57. Tabelul nr. 57 Măsurile specifice pentru promovarea unei dezvoltări durabile Măsurile specifice privind promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 58. Tabelul nr. 58 Măsurile specifice privind promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla sitului ... O.6. Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. Măsurile specifice privind realizarea și implementarea unei strategii de management a vizitatorilor sunt prezentate în Tabelul nr. 59. Tabelul nr. 59 Măsurile specifice privind realizarea și implementare a unei strategiei de management a vizitatorilor ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI În Planul de activități se detaliază aspecte legate de activitățile din capitolul 4, asociindu- se pentru fiecare activitate următoarele informații: a. Responsabil - organizația/instituția responsabilă cu urmărirea/coordonarea activității; ... b. Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității, relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică; ... c. Partener - se va furniza numele partenerului extern - nume agent economic, organizații non guvernamentale, asociație, altele asemenea, cu care custodele sitului de importanță comunitară va colabora pentru îndeplinirea activității respective. ... Planificarea în timp a activităților se va face conform Tabelului nr. 60. Tabelul nr. 60 Planul de activități Tabelul nr. 61 Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate ... 6. PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂȚILOR Monitorizarea activităților planificate va fi realizată prin raportări periodice, urmărirea activităților planificate și indicarea activităților realizate. Raportările periodice se fac anual de către custodele sitului de importanță comunitară ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni. Raportările anuale se fac la solicitarea autorității de mediu responsabile de ariile naturale protejate în conformitate cu prevederile în vigoare. Urmărirea activităților planificate se va face de către custode prin analiza resurselor consumate, a procentului de îndeplinire a obiectivelor, precum și a rezultatelor obținute în urma implementării măsurilor de conservare și management. ... BIBLIOGRAFIE – Artiola, J. F., Pepper I. L., Brusseau M. L., editors. 2004 - Environmental monitoring and characterization. Elsevier Academic Press, Burlington, San Diego, London. ... – Barbu, N., 1991-1992 - Considerații sintetice asupra solurilor cernoziomoide. Lucrările Seminarului Geografic "Dimitrie Cantemir", 11-12: 103-109. ... – Băcăuanu, V., Barbu, N., Pantazică, M., Ungureanu, A., Chiriac, D., 1980 - Podișul Moldovei. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 368 pp. ... – Bărbos, M. I. 2007 - Studii privind cenologia și ecologia pajiștilor montane din județul Maramureș. Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj Napoca. ... – Beldie Al.1977-1979 - Flora României - Determinator ilustrat al plantelor vasculare. I-II, Editura Academiei Române, București. ... – Boșcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl. 1994 - Lista roșie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile și rare din flora României. Ocrot. nat. și a mediului înconjurător București: Editura Academiei Române. 38