PLAN DE MANAGEMENT din 28 iulie 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 28 iulie 2016 al sitului Natura 2000 ROSPA0126 Livezile-Dolaț Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 bis din 12 octombrie 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 1532/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 805 din 12 octombrie

1. GLOSAR DE TERMENI UTILIZAȚI ÎN PLANUL DE MANAGEMENT ● Habitate de interes de conservare - habitate de interes comunitar incluse în Formularul Standard, habitate importante pentru speciile de interes comunitar incluse în Formularul Standard - ca loc de hrănire, reproducere, adăpost - habitate rare la nivel național. ● Habitate prioritare - habitate considerate rare sau valoroase la nivel european, pentru care au fost stabilite strategii de conservare la nivel comunitar. ● Specii de interes de conservare - specii de interes comunitar, incluse în Formularul Standard, specii importante pentru speciile de interes comunitar, incluse în Formularul Standard - de exemplu ca hrană - specii rare protejate la nivel național. ● Direcție de management - în sensul utilizat în acest Plan de management, termenul descrie ceea ce se dorește a se realiza prin activitățile și măsurile de management. Se definesc pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, detalierea activităților/acțiunilor specifice urmând să fie făcută în planurile de lucru anuale. ● Activitate de management - una sau mai multe acțiuni care contribuie la obținerea rezultatelor dorite pentru fiecare direcție de management, cum ar fi, de exemplu, activități de patrulare, control, educație, realizarea unor trecători pentru pești sau distrugerea parțială a pragurilor de fund pentru a ajuta menținerea speciei etc. Acestea sunt parțial descrise la capitolul 5 și se stabilesc cu ocazia întocmirii planurilor de lucru anuale. ● Măsuri de management - sunt reguli specifice de utilizare a terenurilor și resurselor din sit impuse de statutul de ariei protejate, respectiv de necesitatea atingerii obiectivelor sitului, de obicei incluse în Regulamentul sitului. Exemplu: cosirea pajiștilor de interes de conservare numai după data de 1 iulie. ● Management adaptabil - acțiunile de management sunt astfel definite încât să permită adaptarea la modificări ale sistemelor naturale intervenite pe perioada de aplicare a planului de management sau redefinirea activităților și măsurilor de management, dacă prin monitorizare se dovedește că acest lucru este necesar. ● Management participativ - planificarea și implementarea activităților de management se face cu implicarea/participarea factorilor interesați. ● Management activ - în cazul prezentului document, termenul se folosește pentru a indica necesitatea realizării unor activități și măsuri de management destinate special menținerii stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes de conservare. Fără activitățile și măsurile respective, există posibilitatea degradării/pierderii valorilor, cum ar fi de exemplu pierderea de habitate importante de pajiști în cazul necosirii fânețelor. ● Activități cu impact - activitățile care au asemenea caracteristici încât se consideră că generează un impact asupra mediului. Cele cu impact semnificativ sunt definite de legislație. ACRONIME ANAR - Administrația Națională a Apelor Române ANIF - Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului APM - Agenția pentru Protecția Mediului IUCN - Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii MMAP - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor SGA - Sistemul de Gospodărire a Apelor SPA - Arie Specială de Protecție Avifaunistică UAT - Unitate Administrativ Teritorială UVM - Unitate Vită Mare CE CONȚINE PLANUL DE MANAGEMENT? Ghid succint pentru o mai bună înțelegere a structurii și conținutului Planul de management este structurat în așa fel încât să se poată face o analiză cât mai bună a informațiilor de care se dispune la data elaborării. Informațiile și analizele sunt redate astfel încât detaliile tehnice să fie prezentate cât mai succint pentru fiecare din domeniile la care se face referire - în principal ecologie, biologie, hidrologie, silvicultură, agricultură și altele - dar suficiente pentru a permite o bună înțelegere a legăturilor între situația actuală, tendințele de viitor și măsurile de management planificate. În cele ce urmează se redă foarte pe scurt ce conține fiecare capitol, sperând că astfel vom ajuta la înțelegerea mai ușoară a conținutului Planului de management, permițând cititorului să se concentreze pe capitolele care îl interesează în mod deosebit. Sumar - redă succint aspectele principale din Plan I. INTRODUCERE - De ce plan de management? De ce este nevoie de Planul de management și care sunt prevederile legale în baza cărora s-a elaborat. ... II. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE - Care este situația actuală în aria protejată? - aspecte care explică și/sau influențează aria protejată Conține o descriere a situației actuale a ariei protejate, ca și cum s-ar "fotografia" zona la momentul elaborării Planului de management, pentru a se cunoaște situația actuală. Descrierea conține informații utile pentru elaborarea strategiei și a măsurilor de management - Capitolul II. Informațiile sunt relevante pentru elaborarea celorlalte capitole din Planul de management. 2.
2. Informații generale ● despre ce arii protejate este vorba, ● unde se află situl și ce suprafețe includ, ● cine sunt proprietarii și gestionarii terenurilor, resurselor naturale și ale ariei protejate, ● cine sunt cei ce au interese și care desfășoară activități în zona sitului, ● ce resurse are și ce activități a desfășurat până în prezent Custodele. ... 2.
3. Descrierea mediului fizic și biotic 2.2.
4. informații minime despre relief, rețeaua de ape, climă, factori ce determină prezența habitatelor și speciilor; ... 2.2.
5. situația actuală cu privire la prezența speciilor și habitatelor; prezentarea rezultatelor inventarierilor de teren, reflectată și în hărțile din anexe. ... ... 2.
6. Informații socio-economice și culturale Aria protejată nu este "ruptă" de contextul socio-economic. Ceea ce se întâmplă în zonă influențează în mod semnificativ biodiversitatea. Capitolul conține informații sumare cu privire la situația socio-economică, necesare pentru a defini situația ariei protejate pe teritoriile localităților/comunelor, tendințele de dezvoltare, interesul pentru terenurile și resursele naturale din zonă, situația sistemului educațional pentru stabilirea programelor de educație pentru natură, potențialul pentru noi activități legate de valorile naturale. Toate acestea pot influența semnificativ managementul ariei protejate, întrucât activitățile umane au, în general, impact asupra naturii. ... 2.
7. Informare, conștientizare, educare - activități desfășurate până în prezent. Ariile protejate au un rol important pentru educare și conștientizare cu privire la importanța protecției naturii. Este important să se știe ce s-a făcut până în prezent pentru a ajuta la planificarea acestui gen de activități pe viitor. ... 2.
8. Cercetare - ce aspecte relevante pentru managementul Ariei Protejate au fost cercetate până în prezent și ce infrastructură există pentru cercetare aplicată? ... 5.
9. Acțiuni de management majore desfășurate în aria protejată - ce s-a făcut până în prezent pentru managementul ariei protejate - principalele acțiuni și rezultate. ... ... III. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE - Ce trebuie să păstrăm/îmbunătățim în zonă și de ce sunt necesare măsuri de management? Care sunt presiunile și amenințările? Informațiile de la capitolul III sunt analizate din perspectiva conservării valorilor pentru care a fost declarată aria protejată. 3.
10. Valori - Ce trebuie să menținem sau să îmbunătățim în aria protejată? - Valori Se descriu valorile care trebuie păstrate sau îmbunătățite. În cazul siturilor Natura 2000 este vorba, obligatoriu, despre habitatele și speciile pentru care au fost declarate, conform Formularului Standard, dar au fost identificate și alte specii și habitate, respectiv alte valori considerate importante pentru zonă. Pe aceste valori se concentrează acțiunile de management pe viitor - capitolul 4.
11. ... 3.
12. PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI: Ce trebuie reglementat pentru a menține sau îmbunătăți valorile? Presiuni și amenințări. Sunt descrise activitățile umane care, din cauza modului în care se desfășoară, au un impact asupra valorilor sau pot avea impact pe viitor. ... 3.
13. EVALUARE - Care este starea actuală și tendințele în viitor în ce privește valorile ariei protejate? Se analizează dacă valorile sunt în stare corespunzătoare și care va fi evoluția amenințărilor? Analiza se face în baza celor descrise la capitolul 2.1 cu referire doar la valorile identificate în capitolul 3.
14. și luând în calcul tendințele viitoare din perspectiva amenințărilor identificate în capitolul 3.
15. ... ... IV. STRATEGIA DE MANAGEMENT - Ce vrem pentru zonă pe viitor? Cum se va face managementul? Natura și resursele naturale nu pot fi gestionate eficient pe termen scurt. Trebuie să definim ce anume vrem să obținem pe o perioadă mai lungă, iar Planul de management să descrie ce anume ar trebui făcut în următorii cinci ani pentru a ne apropia de realizarea țelului/viziunii propuse. Cunoscând valorile avute, situația lor actuală, presiunile și amenințările la care sunt supuse, se definește o strategie pe termen mediu sau lung, răspunzând la întrebările de mai jos. 4.
16. Viziunea - Cum vrem să arate aria protejată peste 50 de ani? ... 4.
17. Organizarea teritorială a managementului - În ce zone din aria protejată trebuie să impunem condiții pentru desfășurarea activităților umane astfel încât să menținem sau să îmbunătățim valorile? Se stabilește dacă sunt necesare măsuri speciale de management în anumite zone. Zonele cu cerințe speciale în ceea ce privește măsurile de management sunt prezentate pe hartă. Această planificare "teritorială", din punct de vedere a măsurilor de management, este foarte importantă, întrucât anumite aspecte vor trebui reflectate în managementul terenurilor și resurselor. ... 4.
18. Strategia de management: Care este strategia pe termen mediu, definită în baza informațiilor din capitolele II și III? Domeniile pe care se vor concentra eforturile de management și obiectivele pentru fiecare din acestea. Se descrie cum anume va fi organizat managementul, definind domeniile pe care vor fi desfășurate activitățile de management și ce anume vrem să obținem pe fiecare din aceste domenii/obiective. ... 4.
19. Planul operațional pe cinci ani - Ce acțiuni de management sunt necesare pentru a realiza obiectivele definite la Capitolul 4.3? Ce trebuie făcut în următorii cinci ani pentru a ne asigura că se menține sau se îmbunătățește starea speciilor și a habitatelor, respectiv a celorlalte valori, se reduc amenințările și se asigură un cadru corespunzător pentru ca zona să poată beneficia de o dezvoltare durabilă. ... 4.
20. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional. Cum anume se pot realiza acțiunile din Planul operațional? Exemple de activități și măsuri de management Se dau exemple de activități și măsuri de management, eventual restricții pentru câteva din acțiunile de management definite în Capitolul D.
21. Acest capitol cuprinde prevederi care se regăsesc și în Regulament. ... ... V. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT - Cum se implementează în mod eficient Planul de management? 5.
22. Sistemul de luare a deciziilor - Cine ia deciziile în cazul în care trebuie modificate anumite prevederi din Planul de management? ... 5.
23. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management - Ce resurse umane și financiare sunt necesare pentru realizarea activităților din Planul de management? ... 5.
24. Monitorizarea implementării Planului de management - Cum apreciem dacă ne atingem obiectivele și cum ne asigurăm că măsurile de management sunt adaptate - dacă este necesar - pentru atingerea obiectivelor? ... Se explică cum anume se urmărește implementarea Planului de management, cum se măsoară impactul activităților de management și succesul lor, cine trebuie să măsoare și când și cum se folosesc rezultatele monitorizării pentru a îmbunătăți măsurile de management. Aria Specială de Protecție Avifaunistică Livezile-Dolaț din județul Timiș, numit în continuare situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, a fost desemnat pentru a proteja și conserva valori naturale deosebite, specii de păsări, pentru România și Uniunea Europeană. Este o zonă foarte importantă, întrucât este printre ultimele care mai păstrează o diversitate mare a habitatelor specifice cuibăririi și hrănirii unor specii de păsări, dar deține de asemenea și specii de interes conservativ global precum vânturelul de seară - Falco vespertinus. Aria a fost propusă ca sit Natura 2000 în special în vederea conservării vânturelului de seară. Populația cuibăritoare de Falco vespertinus din zona Livezile-Dolaț prezintă o stagnare, tendință identificată în urma programului de monitorizare inițiat de Asociația "Grupul Milvus". Viziunea pe termen lung pentru această zonă a fost definită astfel: Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț este un refugiu de habitate și zone umede demarcat la sud de râul Timiș, importante pentru natură - în vecinătatea zonelor utilizate intens de om - cu un mozaic viu ce constituie un loc prielnic avifaunei din zonă. Pentru realizarea acestei viziuni este necesar ca toți cei care trăiesc în această zonă, toate autoritățile și instituțiile cu rol în managementul terenurilor și al resurselor, să înțeleagă cât este de important să se mențină și chiar să se îmbunătățească starea valorilor deosebite care se găsesc aici și să contribuie în mod activ la păstrarea lor. Un obiectiv, extrem de important pentru această arie protejată, este asigurarea menținerii și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile și habitatele de interes comunitar, așa cum se prevede în directivele europene de conservare a naturii. Nerealizarea acestui obiectiv poate atrage sancțiuni severe din partea Uniunii Europene. Valorile identificate în această arie protejată nu sunt importante doar din punct de vedere strict al conservării naturii, dar și ca resurse naturale sau asigură servicii de mediu care influențează condițiile de trai ale comunităților locale. Pentru păstrarea acestor valori vor fi planificate și realizate măsuri de management variate, grupate în acest plan pe domenii, și anume: Programul
25. Managementul biodiversității Scop: Menținerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru speciile de interes conservativ prin îmbunătățirea măsurilor actuale de management al terenurilor și aplicarea lor, în colaborare cu proprietarii/administratorii de terenuri și resurse naturale. Programul
26. Informare și conștientizare Scop: Creșterea nivelului de acceptare a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, precum și obținerea sprijinului factorilor interesați în vederea realizării obiectivelor de conservare, prin activități de informare și conștientizare, în colaborare cu factorii interesați și comunitățile locale. Programul 3: Administrare Scop: Asigurarea unei structuri funcționale de management în scopul implementării eficiente a Planului de management al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț. Programul
27. Monitorizare și evaluare Scop: Implementarea unui sistem de monitorizare a planului de management prin analiza și evaluarea periodică a acțiunilor și indicatorilor cheie în vederea adaptării planului de acțiune. Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea celui ce administrează aria protejată întrucât legea prevede responsabilități și obligații, atât pentru toți proprietarii și administratorii de terenuri, cât și pentru autorități. Ca urmare este foarte important ca implementarea Planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare cu factorii interesați. Planul de management al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț conține o descriere succintă a ariei protejate, o prezentare a valorilor și amenințărilor identificate, o evaluare a tendințelor și, în baza acestora, stabilește măsurile de management în planul operațional. Planul conține și o evaluare a necesarului de resurse financiare. Planul de monitorizare stabilește cadrul pentru monitorizarea eficienței măsurilor de management, a administrării ariei protejate, urmând să ofere informații importante pentru adaptarea măsurilor de management pe viitor. Planul se constituie într-un ghid extrem de important nu numai pentru custodele ariei protejate, cât și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri. ...
28. INTRODUCERE 1.
29. Scopul Planului de management Planul de management a fost elaborat în vederea identificării strategiei de management a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț și stabilirea măsurilor de management și de monitorizare, astfel încât să se realizeze obiectivele pentru care a fost desemnat situl. Complexitatea managementului ariei protejate este dată în principal de: ● multitudinea de valori pentru care a fost declarată aria protejată, ● sistemul de canale care formează un complex bogat de habitate umede și zone acvatice, ● deranjul uman este semnificativ și constă în tăierea arborilor și vânătoarea ciorilor în perioada de reproducere, ● numeroasele presiuni și amenințări prezente în zonă, ● numărul mare al factorilor interesați: proprietari și administratori de terenuri și resurse naturale, comunități locale, autorități, instituții, organizații, ● faptul că responsabilitatea pentru implementarea activităților și măsurilor de management nu revine numai Custodelui ariei protejate, ci și factorilor interesați, ● necesitatea definirii condițiilor în care comunitatea se poate dezvolta durabil cu menținerea valorilor și a serviciilor naturale, cel puțin la starea lor actuală sau chiar îmbunătățirea lor, ● caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură și necesitatea adaptării la aceste schimbări. Ca urmare, se impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptabil și participativ. Managementul adaptabil se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecărui moment. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea, atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, planul operațional a fost astfel stabilit încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor, în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptabil. Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați, atât în procesul de elaborare a planului, cât și în implementarea acestuia. Pe parcursul elaborării planului au fost organizate întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, Custodele depunând eforturi semnificative pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și consultați în mod corespunzător, fie prin întâlnirile publice organizate, fie prin întâlniri cu specialiști de la instituțiile principale, cu responsabilități în zona sitului. Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor speciale de management pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând implicarea nu numai a custodelui, dar și al autorităților, așa cum se precizează în art. 21 alin. 6 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare: "Autoritățile locale și naționale cu competențe și responsabilități în reglementarea activităților din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu custozii/administratorii ariilor naturale protejate și, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management." Ca urmare, Planul operațional detaliat, de la Capitolul 4.4, stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de management. Strategia de management, respectiv viziunea, obiectivele specifice pe domenii și subdomenii, direcțiile de management și acțiunile, respectiv măsurile de management au fost elaborate cu sprijin tehnic din partea echipei ProPark. Deciziile finale, cu privire la aceste aspecte, au fost luate în urma discuțiilor și consultărilor cu factorii interesați. Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenția asupra importanței naturii și a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităților și a necesității menținerii acestora pentru generațiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltare durabilă a zonei, prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile strategice relevante, conform art. 21 alin. 5 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare: "Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală și națională, precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autoritățile emitente cu prevederile planului de management." ... 1.
30. Baza legală a Planului de management Baza legală este constituită de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, care la art. 21 prevede următoarele: ● alineatul 2 - planurile de management și regulamentele se elaborează de către custozii acestora, se avizează de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului/structurile din subordinea acesteia, după caz, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul autorităților publice centrale interesate. ● alineatul 7 - ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale și/sau specii sălbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate de interes comunitar cu ariile naturale protejate de interes național, se va realiza un singur plan de management integrat, ținând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilește prin art. 11 că: "Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale și/sau specii sălbatice de interes comunitar." ... ...
31. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0126 LIVEZILE-DOLAȚ 2.
32. Informații Generale 2.1.
33. Localizare Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0126 Livezile-Dolaț se întinde pe o suprafață de 6.565 ha și este situată în zona central vestică a județului Timiș. Situl se încadrează în regiunea biogeografică panonică, fiind situat în Câmpia Timișului. La vest este mărginit de localitatea Giera, la nord de Canalul Lanca-Birda, la nord-est de localitatea Ghilad, iar la est de localitățile Banloc și Ofsenița - vezi figura nr.
34. Regional situl este inclus într-o singură regiune, Regiunea de Dezvoltare 5 Vest. Situl este situat 100% pe teritoriul județului Timiș, desfășurându-se pe teritoriul administrativ a mai multor comune dintre care cele mai importante sunt Livezile, Ghilad, Banloc și Giera - vezi figura nr.
35. Lungimea maximă a sitului ajunge la 16 km, iar lățimea maximă a sitului este de aproximativ 7 km. Altitudinea medie este de 75-77 m, cuprinsă între un maxim de 82 de metri în zona estică și un minim de 71 de metri în albia canalului Lanca-Birda. Figura nr.
36. Localizarea sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț Coordonatele sitului sunt: latitudine N 45° 24' 0" și longitudine E 21° 3' 59". Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț reprezintă o zonă de câmpie cu sol sărăturos și mlaștini sărăturate, ce adăpostește o mare varietate de floră halofilă specifică sărăturilor și a fost desemnat pentru protecția unor specii de păsări emblematice pentru Câmpia de Vest. Situl se întinde între Râul Timiș și Bârzava, în partea sud-vestică a județului Timiș și cea vestică a satului Banloc, la 30 km sud-vest de Timișoara. Drumul național 59B care leagă localitatea Giera de Banloc străbate situl pe direcția est-vest, iar drumul județean 595A ce leagă localitățile Ghilad de Deta trece la est de aria protejată pe direcția sud-nord. Situl se poate accesa din următoarele localități: Banloc, Ofsenița, Livezile, Toager, Giera, Ghilad și Deta, existând o rețea de drumuri comunale care fac legătura între acestea. ... 2.1.
37. Cadrul legal și administrativ pentru management 2.1.2.
38. Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariilor protejate din zona sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț Această zonă a fost identificată în cadrul programului LIFE "Conservarea vânturelului de seară în regiunea Panonică", ca fiind foarte importantă pentru vânturei de seară, în Timiș aflându-se aproape jumătate, respectiv 47,8% din populația cuibăritoare din Câmpia de Vest. Cele 10 specii de păsări de interes comunitar de pe anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări), au reprezentat criteriile de desemnare a sitului. Există două grupe ecologice mari de păsări, ce pot fi considerate "țintă" pentru conservare la nivelul sitului, respectiv păsările de apă și cele de terenuri deschise. Dintre cele mai reprezentative specii cuibăritoare pentru habitatele sitului, unele cu populații relativ mari, fac parte: Falco vespertinus, Anthus campestris, Lanius minor. Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț este arie naturală protejată de interes comunitar - categoria Aria de Protecție Specială Avifaunistică - conform Directivei Păsări, desemnat prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Pe suprafața sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț nu se suprapun alte arii naturale protejate de interes comunitar sau național. Limitele sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările și completările ulterioare. Harta sitului este pusă la dispoziția factorilor interesați de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului prin intermediul paginii de internet http://www.biodiversity.ro/n2000, conform actului normativ menționat, precum și în Anexa nr. 1 la Planul de management. De asemenea o hartă interactivă a sitului poate fi accesată și pe http://atlas.anpm.ro/atlas#. ... 2.1.2.
39. Arii protejate limitrofe Situl Natura 2000 ROSPA0095 Pădurea Macedonia este singurul sit limitrof, care, de fapt, are limite comune cu situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, fiind delimitate de canalul Lanca-Birda. În imediata apropiere a sitului se mai găsesc ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni - Grăniceri, ROSCI0109 Lunca Timișului, ROSCI0346 Pajiștea Ciacova, ROSCI0348 Pajiștea Jebel și ROSPA0127 Lunca Bârzavei - vezi figura nr.
40. Aceste arii protejate sunt importante pentru speciile din situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, întrucât majoritatea speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl au nevoie de spații întinse, dincolo de limitele acestuia, fiind în același timp foarte importantă asigurarea de coridoare ecologice între ele. În plus, colaborarea cu custozii acestor arii protejate poate contribui la creșterea eficienței conservării acestor specii și habitate, majoritatea speciilor și tipurilor de habitate fiind comune. Figura nr.
41. Situri Natura 2000 învecinate cu situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț ... 2.1.2.
42. Administrarea sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț Responsabilitatea administrării ariei protejate revine Custodelui. În acest scop, se elaborează Planul de management, prin care se realizează gospodărirea unitară și integrată a ariei protejate. Custodele urmărește respectarea Planului de management, organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate activitățile care se desfășoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, în conformitate cu obiectivele de arie naturală protejată de interes comunitar stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. ... ... 2.1.
43. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor Din punct de vedere al drepturilor de proprietate, administrare și folosință a terenurilor în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, se regăsește o situație variată, cu instituții și persoane fizice deținătoare de drepturi asupra terenurilor. Situația exactă a acestora încă nu se cunoaște, Cadastrul Național General fiind încă în curs de elaborare. Figura nr.
44. Unitățile Administrativ Teritoriale peste care se suprapune situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț Sub aspect administrativ situl se află pe suprafața unităților administrativ teritoriale Livezile, Ghilad, Banloc și Giera. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările și completările ulterioare, suprapunerea procentuală a sitului cu aceste comune este după cum urmează: Livezile - 75%, Ghilad - 15%, Banloc - 2%, Giera < 1%. Potrivit însă ultimelor seturi de date digitale oficiale privitoare la suprafața siturilor Natura 2000, respectiv unităților administrativ teritoriale, realitatea în momentul elaborării planului de management a fost următoarea: Livezile - 65,2%, Ghilad - 25,7%, Banloc - 9,0%, Giera < 1%. În cazul terenurilor agricole, respectiv toate categoriile: arabil, pășuni, fânețe, acestea sunt în cea mai mare parte în proprietatea persoanelor fizice. Terenurile forestiere sunt reprezentate în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț de pâlcuri de arbori izolați și zone de subarboret cu vegetație forestieră neinclusă în fond forestier, însă cu un rol important, mai ales pentru a-i servi faunei locale ca umbrar, aliniament de-a lungul drumurilor de țară și loc de cuibărire. Terenurile cu drumuri de pe teritoriul ariei protejate au destinații diferite: ● drumuri publice - destinate circulației rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport ale economiei naționale, ale populației și de apărare a țării - gestionate de Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din România - drumurile naționale și europene -, de Consiliul Județean Timiș - drumurile județene - și de către autorități ale administrației publice locale - drumuri comunale și orășenești, drumuri de exploatare agricolă; ● drumuri de utilitate privată - destinate satisfacerii cerințelor proprii de transport rutier și pietonal spre obiectivele economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale etc., drumuri de acces în incinte și din interiorul incintelor, drumuri pentru organizările de șantier - gestionate de proprietari. Pe teritoriul ariei protejate există două drumuri, unul național 59B și unul județean 595A, precum și drumuri locale care fac legătura cu localitățile din zonă, drumuri comunale, drumuri agricole, poteci, drumuri vicinale și străzi. Terenurile ocupate cu căi ferate, respectiv construcțiile care le deservesc, sunt proprietatea publică sau privată a statului și sunt gestionate de Căile Ferate Române. Terenurile cu ape, respectiv luciurile de apă și cursurile de apă, precum și terenurile cu diguri și regularizări ale cursurilor de apă, aparțin în cea mai mare parte statului, fiind gestionate de Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiș în mod direct. Apele care aparțin domeniului public: apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi > 5 km și cu bazine hidrografice > 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, și apele subterane, sunt administrate de Administrația Națională "Apele Române". Terenurile cu lucrări de îmbunătățiri funciare: amenajările de desecare și drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări și altele asemenea, sunt administrate de Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare - ANIF, care are rolul de a administra infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului public și privat al statului. Terenurile agricole sunt, în general, gestionate, rata abandonului fiind redusă. Tabel nr. 1 Grupuri de proprietari și categoriile de terenuri pe care le dețin ... 2.1.
45. Factorii interesați Principalii factori interesați pentru Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț sunt cele 4 comunități peste care se suprapune aria protejată, Agenția pentru Protecția Mediului Timiș, Consiliul Județean Timiș, Administrația Bazinelor de Apă Banat, Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiș, Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare Timișoara și altele asemenea. Pe lângă aceștia, pe teritoriul ariei protejate au interese administrative, economice sau de altă natură și alte instituții și organizații. În tabelul nr. 2 este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul Ariei Protejate, de exemplu de interes educativ. Tabel nr. 2 Analiza factorilor interesați identificați în procesul de realizare a planului de management Un rol important în managementul valorilor din situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț revine Administrației Națională Apele Române - Administrația Bazinală Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiș, prin lucrările hidrotehnice pe care le realizează și le întrețin. De asemenea, Administrația Națională Îmbunătățiri Funciare, prin realizarea și menținerea canalelor de desecare, influențează major speciile și habitatele existente, dar și folosința terenurilor. Agenția de Plăți și Intervenții Agricole, prin schemele voluntare de agro-mediu dar și prin politicile de încurajare a folosinței tradiționale a terenurilor, reprezintă un factor interesat important, de care trebuie să se țină seama în implementarea tuturor măsurilor de conservare a habitatelor. ... 2.1.
46. Resurse pentru management și infrastructura Administrare Administrarea sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț este asigurată de Custode, acoperind următoarele domenii de activitate: ● Planificarea, coordonarea și supravegherea activităților desfășurate pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț; ● Pază; ● Măsuri de conservare a biodiversității - inclusiv monitorizarea; ● Educație și conștientizare publică; ● Relații cu comunitățile și cu alți factori interesați; Obiectivul echipei de administrare este asigurarea conservării valorilor naturale din situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț prin aplicarea unui management adaptabil. În acest scop Custodele are obligația să elaboreze Planul de management prin care, se realizează gospodărirea unitară și integrată a ariei protejate; urmărește respectarea Planului de management; organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate activitățile care se desfășoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale sitului, în conformitate cu obiectivele de arie naturală protejată de interes național și comunitar stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. ... 2.1.
47. Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejate Menținerea, respectiv îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor din situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, nu este posibilă decât prin armonizarea tuturor planurilor care fac referire la resursele naturale sau pot avea impact asupra acestora, respectiv a biodiversității. Conform prevederilor legale, armonizarea planurilor și programelor de pe teritoriul ariei protejate cu prevederile acestui plan de management va fi foarte importantă. În acest capitol sunt prezentate principalele planuri cu impact potențial asupra valorilor ariei protejate. Tabel nr. 2 Principalele planuri cu impact potențial asupra valorilor Ariei Protejate Pe lângă aceste proiecte, Filiala de Îmbunătățiri Funciare Timiș are ca obiectiv decolmatarea periodică a canalelor de desecare existente. ... 2.1.
48. Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportare Planificarea și monitorizarea activităților de management se realizează, anual, de colectivul de lucru al Custodelui, în cadrul unor ședințe de lucru. Nu se utilizează un anumit sistem de monitorizare, urmând să fie propus un sistem de monitorizare a eficienței managementului în cadrul acestui plan de management. ... 2.1.
49. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management Printre cele mai importante activități de management se enumeră implementarea de către Asociația Grupul Milvus a proiectului "Managementul ariilor protejate: ROSPA0067, ROSPA0103, ROSPA0113, ROSPA0126, ROSPA0142, ROSPA0144 și ROSCI0390" finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, având ca scop dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protecția biodiversității și Natura
50. În cadrul acestui proiect au avut loc o serie de activități privind inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor, care au avut ca scop final elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate: ROSPA0103 Valea Alceului, ROSPA0113 Cânepiști, ROSPA0126 Livezile-Dolaț, ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, ROSPA0067 Lunca Barcăului, ROSCI 0390 Sărăturile Diniaș și ROSPA0144 Uivar-Diniaș. Totodată Agenția de Protecție a Mediului Timiș a întocmit un set minim de măsuri de conservare pentru situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, set care a fost trimis către Agenția Națională de Protecția Mediului respectiv Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. ... ... 2.
51. Mediul fizic Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț ocupă o suprafață de 6.565 ha și se află în sud-estul Câmpiei Panonice, respectiv în sudul Câmpiei de Vest, în zona de divagare a râurilor Timiș și Bârzava. Ca și subdiviziune a Câmpiei de Vest, aria protejată se află în Câmpia Timișului, în subunitatea Câmpia Birdei unde se dezvoltă între Timiș și Câmpia Bârzavei. Apele celor două râuri, Timiș și Bârzava, au format aici un ținut foarte mlăștinos și frecvent inundat. Cu timpul însă rețeaua hidrografică a zonei a fost desecată, îndiguită și deviată. În urma acestor lucrări râul Timiș a încetat să mai străbată orașul Timiș, îmbunătățirea terenului a fost realizată în mod ireversibil prin regularizarea Canalului Bârzava începând cu 1728, în aceeași perioadă cu Bega, și desecarea completă a mlaștinilor din împrejurimi. Totuși, terenul de pe raza orașului Timișoara și împrejurimi moștenește o pânza freatică aflată la o adâncime de numai 0,5 - 5 metri, factor care nu permite construirea edificiilor înalte. Câmpia Timișului este o câmpie joasă ce are caracter de subsidență manifestându-se activ încă din arealul Timișoarei unde există loessuri și soluri fosile, îngropate sub aluviuni. Este de asemenea o câmpie de acumulare fluviatilă joasă cu caractere clare de divagare, caracterizată prin: pantă extrem de redusă, nivel piezometric ridicat al pânzei freatice, suprafețe mlăștinoase, văi înmlăștinite, brațe și gârle părăsite. În partea de sud prezintă crovuri și fenomene de subsidență accentuate. Accesibilitatea acestui sit este asigurată de dezvoltarea rețelei de trafic rutier și feroviar. Relief antropic este reprezentat de canalele de desecare din spațiul hidrografic format de Timiș și Bega, folosite momentan în perioadele secetoase la irigat. 2.2.
52. Geologia, geomorfologia, formele de relief Caracteristicile morfologice sunt dependente de modul de formare pe ansamblu și local a Câmpiei de Vest. A rezultat printr-un proces continuu de acumulare a unui volum imens de materiale cărate de râuri din Carpați și depuse sub forma unor conuri de aluviuni mai mult sau mai puțin aplatizate. Ceea ce a diferențiat acest proces, determinând o serie de deosebiri în fizionomia regională a câmpiilor au fost: poziția ariilor de subsidență, succesiunea în timp a intensității lăsării și felul aluviunilor cărate. Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț face parte din Câmpia Bârzavei și Câmpia Birdei, care din punct de vedere genetic, făcând parte din Câmpia de Vest, este o câmpie acumulativă, formată prin depunerea sedimentelor într-un bazin marin și apoi lacustru în timpul Miocenului și Pliocenului: argile, marne, nisipuri, pietrișuri. Geologii numesc aceste depozite cu termenul de "Pannonian", de la Depresiunea Panonică, din cauza monotoniei acestora și dificultății separării orizonturilor de diferite vârste. În bazinul Timiș-Bârzava, vârsta formațiunilor crește de la vest la est, cele mai vechi fiind cele cristaline ale pânzei getice și autohtonului danubian. Câmpia de Vest are o constituție petrografică simplă. Peste blocurile cristaline din fundament s-au așternut formațiuni sedimentare aparținând: tortonianului: nisipuri, argile, calcare, gresii; sarmațianului: marne, nisipuri, marne nisipoase; panonianului: marne, argile, nisipuri, pietrișuri, iar depozitele de vârstă cuaternară: pietrișuri, nisipuri, argile, argilă roșie, loessuri acoperă întreaga câmpie. Câmpia se definitivează în timpul Cuaternarului: în Pleistocenul mediu și superior: câmpiile înalte; în Holocen și Actual: câmpiile joase; odată cu această etapă începe și modelarea actuală a câmpiei. Depozitele care apar la zi în Câmpia de Vest sunt de vârstă cuaternară, fiind situate peste cele pannoniene; din punct de vedere litologic, este dominată de: depozite loessoide în câmpiile înalte, depozite eoliene în câmpia Carei și depozite aluvionare în câmpiile joase. Subsidența accentuată a început în pliocen, s-a continuat în cuaternar și în prezent, fiind demonstrată de depozitele cuaternare care au grosimi ce depășesc 100 m și cresc de la est spre vest. Ea este reflectată în relief prin: divagarea râurilor, inundații periodice, înmlăștinirea unor regiuni, arii mari ocupate cu lăcoviște, șesuri aluviale extinse ale râurilor Timiș și Bârzava. Geologic, subsidența este marcată printr-o accentuare a grosimii depozitelor cuaternare de la est spre vest: la est de Timișoara depozitele au grosimi de 100 m, între Timișoara și Sânnicolaul Mare ating 400 m și la nord de Sânnicolaul Mare acestea au grosimi de 500 m. A se vedea figura nr.
53. Figura nr.
54. Harta geologică a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț ... 2.2.
55. Hidrologia În spațiul ocupat de situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț râurile sunt alohtone: sunt reprezentate de sistemele hidrografice ale Timișul, Bârzava și Moravița, aparțin grupei de sud - vest, având colector Dunărea. Rețeaua hidrografică cuprinde un număr ridicat de râuri, având astfel și o densitate apreciabilă, dar majoritatea râurilor se încadrează în categoria râurilor scurte și foarte scurte, care sunt predominant canalizate. Timișul: Izvorăște din Munții Semenic, fiind considerat râul principal care drenează Câmpia Banatului, începând de la Lugoj. Principalii săi afluenți sunt: Timișana, care adună toate pâraiele din Dealurile Buziașului și curge paralel cu Timișul pe o lungime de peste 20 km, Bega Mică și Bârzava cu Moravița. Viiturile repetate au impus realizarea unor lucrări de regularizare și desecare. Cele mai importante debite se înregistrează pe Timiș și pe afluenții săi în lunile aprilie-iunie, iar cele mai reduse în septembrie-noiembrie. În cursul inferior, Timișul având o vale largă, meandrată și divagată, cu panta deosebit de redusă, a generat în trecut inundații pe foarte mari suprafețe. Datorită cursului său, în axul central al compartimentului Timișului, aflat la altitudini mai coborâte decât suprafețele de racord, piemonturi și glacisuri marginale, alimentarea Timișului este predominant subterană, 35% din media anuală, la care se adaugă procente importante din alimentare pluvio-nivală din amonte. Lacurile sunt în general lacuri de meandre și albii părăsite, lacuri de crovuri și lacuri antropice. În ceea ce privește hidrografia de subteran, pânzele freatice se află la adâncimi ce variază între 5 și 20 m, în cadrul teraselor și câmpiilor înalte și la 1 - 3 m, în câmpiile joase și lunci. Straturile acvifere, de adâncime: sunt situate la adâncimi mai mari de 60 m, fiind în general termominerale, peste 300, cu compoziție chimică diferită. Acestea sunt exploatate prin foraje, dar apar și izvoare la Călacea și Timișoara, alături de minerale reci. ... 2.2.
56. Clima Sub aspect climatic, zona suprapusă sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț este rezultatul suprapunerii circulației maselor de aer atlantic cu masele de aer mediteraneean și adriatic ceea ce generează caracterul moderat al regimului temperaturilor, perioadele de încălzire din timpul iernii, începerea timpurie a primăverii, precum și cantitățile medii multianuale de precipitații relativ ridicate. Din punct de vedere climatic, spațiul hidrografic Banat-Timiș se încadrează în zona climatului temperat continental moderat cu influențe submediteraneene, rezultat al suprapunerii circulației maselor de aer atlantic cu invaziile de aer mediteraneean. Verile sunt relativ călduroase, lipsite de intervale de uscăciune și secete excesive, iar iernile sunt fără geruri persistente și intense. Acest climat generează caracterul moderat al regimului termic, perioadele de încălzire în timpul iernii, precum și cantități medii multianuale de precipitații relativ ridicate, cuprinse între 600-1400 mm/an. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse între 10-11° Celsius, excepție făcând arealul din vestul Câmpiei Banatului, unde temperaturile sunt ceva mai ridicate și pot ajunge până la 14° Celsius. Media anuala de precipitații variază de la 400 la 500 mm în zona de câmpie. Regimul vânturilor este puternic influențat de lanțul muntos, creând diferențieri accentuate în repartiția zonală. Viteza medie anuală a vântului depășește 10 m/s iarna și scade spre sfârșitul verii. Viteza maximă a vântului a atinge în zona de câmpie 23-27 m/s. ... 2.2.
57. Soluri Solurile, în albia Timișului și Bârzavei, se dezvoltă pe depozite fluviatile, cea mai prezentă clasă de soluri fiind clasa hidrosoluri: gleiosoluri și stagnosoluri în arealele joase din Câmpia Timișului. Ca urmare a proceselor de transformare a resturilor organice precum și datorită materialului aluvionar, solurile de luncă ajung treptat în stadii avansate de evoluție iar datorită umezirii prin ridicarea apei din pânza freatică prin capilaritate, acestea devin extreme de fertile mai ales în zonele de stepă și silvostepă. Solul are reacție puternic bazică, pH 8,75 - 11,25, și un conținut de săruri care depășește valorile determinate, 3,28 - 3,40 %. Solul este slab structurat, cu aspect prăfos în orizontul superior și compact în orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternică, pH 9.0- 10.55, și concentrații ridicate de cationi și anioni. Conținutul de substanță organică și activitatea biologică sunt reduse. Poziția geografică, morfologia, modul de utilizare a terenurilor și condițiile climatice au permis individualizarea mai multor clase de sol în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, conform tabelului nr. 4 și a figurii nr.
58. Tabel nr. 3 Tipuri de sol identificate în cadrul sitului Figura nr.
59. Harta tipurilor de soluri identificate în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț. ... ... 2.
60. Mediul biotic 2.3.
61. Regiunea/regiunile biogeografice Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț face parte în întregime din Regiunea Biogeografica Panonică, care reprezintă doar 3% din teritoriul Uniunii Europene, cea mai mare parte aflându- se pe teritoriul Ungariei, fiind de altfel singura bioregiune a acestei țări, parțial întâlnindu-se și în partea de vest a României. Deși acoperă o suprafață foarte mică, adăpostește 118 specii de animale și 46 specii de plante incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, pentru a căror conservare este necesară desemnarea de Arii Speciale de Conservare, precum și aproximativ 70 de specii de păsări menționate în Anexa I a Directivei Păsări pentru a căror conservare este necesară desemnarea de Arii de Protecție Specială Avifaunistică. În mod surprinzător, o trăsătură caracteristică o reprezintă apa - prin râurile și lacurile sale. Dealurile și munții înconjurători constituie o sursă importantă de apă pentru această bioregiune, de altfel destul de aridă. Datorită acestora, apa a pătruns într-o mare parte a terenului plat, formând în zona de câmpie mlaștini efemere, puțin adânci și izolate, precum și unele lacuri a căror adâncime nu depășește pe alocuri câteva zeci de centimetri și care datorită aridității ridicate creează medii sărăturoase unice la noi în țară. Aceste habitate extrem de bogate joacă un rol important în răspândirea speciilor, oferind vieții sălbatice un coridor ecologic natural de deplasare într-un peisaj care devine rapid tot mai impenetrabil. Speciile și habitatele pentru care au fost declarate ariile protejate de importanță comunitară sunt reprezentative pentru această regiune biogeografică. Bioregiunea are o importanță majoră pentru păsări, zonele umede puțin adânci și lacurile alcaline reprezintă un adevărat paradis pentru păsările acvatice și pentru cele migratoare. Multe dintre speciile în declin sau vulnerabile în Europa, de exemplu rața roșie, acvila de câmp și șoimul dunărean, cuibăresc aici în număr semnificativ. ... 2.3.
62. Fauna 2.3.2.
63. Specii de interes comunitar și situația acestora în sit Această zonă a fost identificată în cadrul programului LIFE "Conservarea vânturelului de seară în regiunea Panonică", ca fiind foarte importantă pentru vânturei de seară. În ceea ce privește Câmpia de Vest, acoperirea coloniilor de vânturel de seară de către Ariile Speciale de Protecție Avifaunistică era una excelentă în județele Satu Mare - 100%, Bihor - 83% și Arad - 83%, însă practic inexistentă -1% în Timiș, tocmai în județul bănățean, unde se află aproape jumătate - 47,8% din populația cuibăritoare din Câmpia de Vest, conform datelor colectate în cadrul proiectului LIFE,
64. Astfel aria a fost propusă ca sit Natura 2000 în special în vederea conservării vânturelului de seară. Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț a fost declarat ca Arie de Importanță Specială Avifaunistică pentru protejarea unui număr de 10 specii de păsări listate în cadrul Anexei I a Directivei Păsări. De asemenea în Formularul Standard a fost menționată și o specie cu migrație regulată, Corvus frugilegus, nemenționată în anexa I la Directiva. Acestea sunt enumerate în tabelele nr. 5, 6, 7 și 8 de mai jos, împreună cu efectivele înregistrate, perioada în care pot fi observate și alte informații prezentate în cadrul Formularului Standard pentru sit - situația populației, statut de conservare. În cadrul procesului de realizare a planului de management, în perioada 2014 și 2015, în lunile aprilie, mai, august și octombrie s-au făcut inventarieri ale speciilor de faună de interes comunitar, în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor. Raportul final elaborat pe baza studiilor mai sus amintite se află în Anexa nr. 4 la Plan de management. De asemenea, în Anexa nr. 5 la Planul de management sunt prezentate hărțile de distribuție a 6 specii edificatoare de păsări, cu mențiunea că aceste date reflectă situația din 2014-2015, și pentru viitor au doar caracter orientativ. Tabel nr. 5 Speciile de interes comunitar menționate în Formularul Standard Legendă: MPV - mai puțin vulnerabil - LC -least concerned- cod Uniunea Internațională de Conservare a Naturii AA - Aproape amenințat/în declin-NT -Near Threatened/decreasing- cod Uniunea Internațională de Conservare a Naturii Tabel nr. 6 Situația speciilor de interes comunitar identificate în sit - starea actuală de conservare Legendă: * C - Corespunzătoare - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent * S - Satisfăcătoare - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice * N - Necorespunzătoare - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuperabil cu minime intervenții de reconstrucție ecologică Tabel nr. 7 Situația speciilor de interes comunitar identificate în sit - efective Tabel nr. 8 Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Păsări ... 2.3.2.
65. Specii de faună de interes economic Speciile vânate pe teritoriul Ariei Protejate: potârniche - Perdix perdix, iepure - Lepus europaeus, căprior - Capreolus capreolus, vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, jder - Martes foina, șacal auriu - Canis aureus ... 2.3.2.
66. Specii de faună de interes cultural Barza albă - Ciconia ciconia este o specie asociată cu așezări umane. Populația din comuna Partoș este una dintre cele mai semnificative colonii de berze albe din Câmpia de Vest. Localnicii simpatizează, în general, această specie, considerând-o aducătoare de noroc, dar există și cazuri de conflict când berzele își construiesc cuibul chiar peste intrarea în casă, aproape de geamuri. ... 2.3.2.
67. Specii alohtone și specii invazive Un studiu concret, privind răspândirea speciilor alohtone și a celor cu caracter invaziv, nu a fost realizat încă. ... ... 2.3.
68. Ecosisteme În momentul desemnării ca sit Natura 2000, în cadrul sitului au fost identificate următoarele categorii de clase de habitate și ecosisteme: ● Culturi cerealiere extensive - inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire -85%. ● Pajiști ameliorate-13%. ● Pajiști uscate, stepe-2%. Toate aceste categorii de ecosisteme au rolul lor în cadrul sitului Natura 2000, inclusiv elementele antropice, ce pot adăposti sau asigura resursă trofică diverselor specii, lilieci, diverse specii de păsări, rozătoare etc. ... 2.3.
69. Peisajul Peisajul este unul caracteristic de luncă ce oferă atât suprafețe complet goale, fără vegetație lemnoasă, cât și buchete, pâlcuri de arbori aflați în imediata vecinătate a apei alcătuite din salcie albă, răchită, plop alb, arțar tătăresc, salcâm și mai rar din cer și stejar brumăriu. Este, așadar, un peisaj mozaicat, divers, cu pajiști ușor sărăturoase și zone umede. Presiunile mari de dezvoltare intensă pot duce foarte ușor la antropizarea exagerată a acestui peisaj, așa cum s-a întâmplat în zone similare în toată Europa. Creșterea nivelului de antropizare, respectiv degradarea peisajului este asociată cu reducerea serviciilor de mediu extrem de importante, pe care le furnizează în prezent mozaicul de ecosisteme: filtrarea aerului și apei, reglarea microclimatului și atenuarea extremelor, asigurarea relațiilor ecologice critice pentru menținerea resurselor naturale, de exemplu prin menținerea habitatelor propice pentru polenizatorii care au impact major și asupra culturilor de plante agricole. ... 2.3.
70. Procese naturale Pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, procesele naturale sunt reduse ca prezență și intensitate, întrucât majoritatea ecosistemelor au suferit modificări semnificative, așa cum este cazul cursurilor de apă. Principalele procese ecologice sunt: a) Inundarea și înmlăștinirea Fenomenul de inundare contribuie în mod semnificativ la formarea habitatelor specifice denumite generic "zone umede": aninișuri, mlaștini, pajiști umede, et cetera. Odată cu îndiguirile și acțiunile de desecare ce au avut loc în zonă, acest fenomen natural a fost limitat la albiile minore din incintele îndiguite, reducând semnificativ amploarea acestui proces. ... b) Meandrarea Fenomenul natural de meandrare se manifestă prin depunerea constantă de aluviuni, concomitent cu erodarea malurilor, generându-se acea formă de "bucle" caracteristică pentru râurile de câmpie. Meandrarea ca fenomen, generează o varietate de habitate rare și indispensabile multor specii de faună: maluri verticale erodate, depuneri de mâl și aluviuni, ochiuri de apă, maluri mâloase, et cetera. Cu ocazia viiturilor mai mari, aceste meandre/bucle se pot rupe, rămânând izolate sub forma unor brațe moarte, periodic inundate și alimentate cu apă. Îndiguirile, în această zonă, au dus la imposibilitatea formării lor. Totodată, prin îndiguire, se modifică semnificativ forma și adâncimea albiei minore a râurilor. Dacă, în cazul un râu neîndiguit avem de a face cu o varietate de forme, în cazul unuia îndiguit fundul albiei este mai adânc, datorită creșterii vitezei și uniform pe toată lungimea. Acest fapt duce la scăderea numărului de specii de pești ce utilizează varietatea de habitate, prezente în mod natural într-un râu de deal/munte pentru depunere de ponte și hrănire. Adâncirea fundului albiei are ca efect secundar scăderea nivelului pânzei apei freatice, ducând la afectarea sau chiar modificarea habitatelor umede de luncă și la intensificarea fenomenului de secetă. ... c) Sedimentarea Sedimentarea, ca proces natural, stă la baza procesului de meandrare. Prin construirea de baraje, acest fenomen poate fi puternic influențat, manifestându-se mai puternic în amonte de Baraje, provocând colmatarea albiilor, și aproape deloc în aval de baraje, unde cursurile râurilor sunt aproape liniare. ... d) Succesiunea Succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice. În cazul pășunilor și fânețelor, acest fenomen poate avea efecte negative dacă are lor ca urmare a abandonului terenurilor. Acestea, neîntreținute, se împăduresc treptat, pierzându-și caracteristicile esențiale pentru asigurarea hranei și adăpostului speciilor care depind de ele, spre exemplu: șerpar, cristel de câmp, barza neagră, barză albă, vânturel roșu, vânturel de seară, șoim dunărean și alte specii de păsări. Dacă trecerea lor se face controlat, într-o perioadă relativ lungă de timp, valoarea lor ecologică poate crește, prezența arborilor izolați ducând la creșterea biodiversității în aceste tipuri de habitate. Un alt caz special de succesiune este fenomenul de evoluție a brațelor moarte. Aceste brațe moarte, formate în urma procesului de meandrare a râurilor, parcurg o serie de etape intermediare, fiecare constituind un habitat extrem de valoros, atât prin raritatea lui cât, mai ales, prin condițiile de viață ce le creează pentru o serie de specii de faună. Așadar, după desprinderea de cursul permanent al râului, avem de a face inițial cu iazuri sau bălți. Ulterior, prin colmatare și scăderea nivelului apei acestea se transformă în mlaștini. Ulterior, mlaștinile evoluează în habitate de pajiști umede, presărate cu bălți temporare. ... ... ... 2.
71. Informații socio-economice și culturale 2.4.
72. Comunități Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț are o suprafață de 6.565 ha. Întreaga suprafață este situată pe teritoriul județului Timiș în regiunea 5 Vest. Din punct de vedere al distribuției teritoriale, pe localități, situl este împărțit după cum urmează: Livezile - 65,2%, Ghilad - 25,7%, Banloc - 9,0%, Giera < 1%. Situl se întinde pe suprafața dintre lunca Timișului și canalul Bârzava fiind delimitat în partea de nord de canalul Lanca-Birda. În cadrul ultimului referendum, conform informațiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel: Informații privind suprafața localităților și populația acestora în cadrul sitului sunt prezentate la tabelul nr.
73. Tabel nr. 9 Distribuția teritorială și demografică a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț Notă ... *Sursa datelor: Tempo online 2014-Anuarul Statistic, Institutul Național de Statistică În ceea ce privește dinamica temporară a factorilor demografici, se constată o tendință de stagnare a populației la nivelul sitului. Tendința de stagnare demografică determină, cel puțin în plan teoretic, o tendință de stagnare a factorilor antropici asupra conservării speciilor și habitatelor. Această tendință este una potențială, determinarea gradului exact de impact trebuind sa fie analizat în corelație cu tendințele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate. ... 2.4.
74. Aspecte demografice Conform datelor Institutului Național de Statistică aferente anului 2015, cel mai recent recensământ al populației, în zonă locuiesc 8273 persoane, dintre care marea lor majoritate locuiesc în mediul rural. Comparativ cu informațiile înregistrate anterior, în anii 1992, 2000 și 2010, se înregistrează o creștere a numărului locuitorilor din regiunea ariei protejate ca urmare a migrației populației din mediul urban, conform informațiilor din tabelul nr.
75. Procentul populației rurale este mult peste media națională, acesta fiind un aspect important pentru managementul ariilor protejate. Natalitatea a scăzut mai ales în ultimii ani datorită tendinței tinerelor familii de a avea tot mai puțini copii, dar și datorită plecării definitive a unei părți din populația tânără spre orașele apropiate. Acestea sunt și cauzele ce au dus la fenomenul de îmbătrânire a populației, respectiv la creșterea indicilor mortalității. Tabel nr. 4 Evoluția populației la nivelul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț Notă ... *Sursa datelor: Tempo online 2014-Anuarul Statistic, Institutul Național de Statistică ... 2.4.
76. Utilizarea terenurilor și resurselor naturale Condițiile geografice și climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii să practice o serie de activități predominant agricole cum ar fi cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Pe terenul arabil se cultivă porumbul, grâul, orz și legume. Producția vegetală în valorile totale și medii este modestă, fiind sub potențialul productiv al zonei. Creșterea rentabilității muncii în agricultură are în vedere sprijinirea investițiilor în domeniul dotării cu mașini și utilaje performante, introducerea de soiuri cu productivitate mai ridicată, creșterea dimensiunilor exploatațiilor agricole prin stimularea asocierii. Principala resursă a acestor localități este terenul agricol, structura fondului funciar la nivelul localităților fiind redată în tabelul nr.
77. Tabel nr. 5 Suprafața fondului funciar după modul de folosință Notă ... *Sursa datelor: Tempo online 2014-Anuarul Statistic, Institutul Național de Statistică ... 2.4.
78. Economia locală Sub aspect economic, comunitățile din regiune se dezvoltă în jurul principalului domeniu de activitate, acela fiind exploatarea agricolă a terenurilor, urmată de creșterea animalelor, comerț, industria alimentară, industria materialelor de construcții și diverse servicii. Cultura plantelor, pe lângă creșterea animalelor, care este activitatea de bază pe care o desfășoară locuitorii regiunii, a constituit una dintre ocupațiile principale ale acestora. Oamenii cultivă: porumb, grâu, orz și orzoaică. Zootehnia reprezintă o sursă de venit importantă pentru locuitorii zonei care au dezvoltat această ramură într-o pondere mai mare, în comparație cu alte activități, deoarece localitatea dispune de puține terenuri arabile, având în schimb suprafețe întinse cu fânețe. Pentru detalii a se vedea tabelul nr.
79. Zona comercială este reprezentată firav, fiind alcătuită din dotări și spații comerciale și de alimentație publică cu caracter privat, dar care nu se constituie într-un adevărat centru comercial. Celelalte tipuri de servicii: administrație, poșta, cultura sunt corespunzător deservite de capacitățile existente. Tabel nr. 12 Structura șeptelului la nivel de localitate Notă ... * Direcția Regională de Statistică Timiș-2010 În cadrul gospodăriilor care dețin animale, șeptelul este compus, în medie pe categorii, din bovine, porcine, cabaline, ovine, caprine și păsări de curte. Mai există o categorie restrânsă de gospodării care se ocupă de creșterea altor animale, de exemplu iepuri sau care se ocupă de stupărit. În localitățile din regiune, cei mai mulți dintre fermieri practică o agricultură de subzistență sau cel mult de semi-subzistență. De-a lungul anilor s-a dezvoltat o tendință de trecere către agricultura intensivă, la nivelul fiecărei localități existând un număr mic de fermieri ce se detașează clar prin suprafețele exploatate și numărul de capete de animale deținute. O presiune ridicată asupra supraexploatării agricole vine din rândul crescătorilor de ovine, ale căror efective aproape că s-au dublat în ultimii 10 ani ca urmare a stimulentelor financiare primite prin plățile Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură. ... ... 2.
80. Cercetare Nu există infrastructură destinată exclusiv cercetării. ... 2.
81. Acțiuni de management majore desfășurate în situl ROSPA0126 Livezile- Dolaț Nu există până în prezent acțiuni de management majore desfășurate în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț. ... ...
82. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE În această secțiune sunt prezentate principalele valori și amenințări din situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț și se analizează situația valorilor identificate, respectiv presiunile care afectează starea acestora în prezent sau le pot amenința pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management specifice situației actuale. 3.
83. Valori Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de specii de păsări rare la nivel european, care își găsesc aici refugiu, loc de popas în migrație sau habitate favorabile pentru hrănire și reproducere - tabelul nr.
84. Pe lângă acestea, au fost identificate și alte valori importante pentru zonă, mai ales cele ce se constituie în resurse pentru localnici și dezvoltarea zonei. De exemplu pajiști importante pentru comunitățile locale și care, dacă sunt păstrate și valorificate corespunzător, ajută la dezvoltarea locală și la obținerea unui sprijin real din partea autorităților și a localnicilor pentru implementarea măsurilor de management. Tabel nr. 13 Valorile identificate în cadrul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț ... 3.
85. Presiuni și amenințări Identificarea și evaluarea presiunilor și amenințărilor a fost realizată în grupul de lucru și în întâlniri cu factorii interesați, utilizând clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Această clasificare internațională, realizată pentru amenințările din arii protejate, permite o analiză mai ușoară a categoriilor de amenințări. Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care au loc în prezent și care afectează, în mod cumulat sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor cinci ani. Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând afecta în mod cumulat sau separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii cinci ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile. În tabelul nr. 14 este prezentată analiza presiunilor și amenințărilor din cadrul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț. Tabel nr. 14 Analiza presiunilor și amenințărilor Legendă: 1 - Amenințare minoră, cu impact mic. Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management. 2 - Amenințare moderată, cu impact mediu. Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil. 3 - Amenințare majoră, cu impact major. Necesită acțiuni de management cu prioritate. ... 3.
86. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate Analiza rezultatelor de la inventarierea și cartarea speciilor și habitatelor de interes conservativ, în corelație cu presiunile existente și amenințările preconizate, va duce la stabilirea acțiunilor principale de management și a măsurilor ce trebuie realizate pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare. În acest capitol sunt scoase în evidență principalele tendințe și problemele cu care se confruntă speciile și habitatele naturale din sit, fără a fi reluate cele prezentate în capitolele 3.1 și 3.
87. Vulnerabilitatea speciilor și habitatelor din situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț se datorează în primul rând degradării condițiilor de mediu pentru pajiști. Reducerea superfeței acestora, coroborată cu suprapășunatul și drenarea bălților temporare duce la reducerea habitatului de cuibărire și hrănire pentru speciile de păsări. Presiunea generată de suprapășunat va crește în viitor datorită interesului crescut pentru creșterea efectivelor animalelor domestice pe aceleași suprafețe de pajiște. În același timp, tăierea arborilor și a vegetației arbustive are ca impact distrugerea singurelor zone de cuibărit pentru aceste specii. Această practică se va accentua în viitor, impactul negativ fiind tot mai mare luând în considerare faptul că nu există proiecte actuale pentru înființarea de noi pâlcuri de arbori. Managementul terenurilor arabile este de asemenea foarte important. Utilizarea nerațională a chimicalelor în agricultură având ca impact reducerea fondului de hrană pentru păsări și chiar reducerea efectivelor de păsări, coroborat cu extinderea monoculturilor. Dacă pentru extinderea monoculturilor există o tendință de creștere în viitor, presiunea generată de utilizarea substanțelor chimice în agricultură pare sa fie stabilă. În următorii 10 ani se preconizează a se aloca fonduri substanțiale pentru lucrări hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, fapt ce ar putea duce în viitor la creșterea presiunii negative generată de acest tip de lucrări asupra biodiversității, în condițiile în care aceste lucrări nu vor ține cont de cerințele speciilor pentru habitate. ... ...
88. STRATEGIA DE MANAGEMENT 4.
89. Viziunea Deși interesele de dezvoltare și tendința de antropizare a mediului sunt mari, efortul coordonat al celor ce trăiesc în zonă poate contribui la menținerea unui mediu de viață cât mai echilibrat, asigurând un minim de resurse și procese naturale necesare pentru condiții de viață bune și dezvoltare echilibrată. Ca urmare, viziunea pentru aceste arii, definită în procesul de elaborare a planului, este următoarea: Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț este un refugiu de habitate și zone umede și habitate deschise demarcat la sud de râul Timiș, situat în vecinătatea zonelor utilizate intens de om și foarte importante pentru natură cu un mozaic viu ce constituie un loc prielnic avifaunei din zonă. ... 4.
90. Strategia de management Având în vedere valorile sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț și amenințările identificate la adresa lor, precum și tendințele descrise prin evaluarea acestora, pentru realizarea viziunii, managementul se va integra în cadrul a 4 Programe de management, după cum urmează: Programul
91. Managementul biodiversității Scop: Menținerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru speciile de interes conservativ prin îmbunătățirea măsurilor actuale de management al terenurilor și aplicarea lor, în colaborare cu proprietarii/administratorii de terenuri și resurse naturale. Asigurarea condițiilor necesare pentru conservarea biodiversității este principalul obiectiv al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț. Acțiunile și măsurile de management vor urmări menținerea sau refacerea stării favorabile de conservare a speciilor, respectiv gestionarea ecosistemelor astfel încât să se îmbunătățească caracteristicile naturale și serviciile de mediu în zonă. Acestea vor fi orientate cu precădere spre diminuarea/eliminarea cauzelor, care au fost identificate pentru presiunile și amenințările de intensitate și extindere mare și medie. În situațiile în care cauzele nu pot fi influențate de către administratori și partenerii de management, se vor stabili acțiuni sau măsuri care să reducă impactul amenințărilor asupra valorilor de biodiversitate. Programul
92. Informare și conștientizare Scop: Creșterea nivelului de acceptare a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, precum și obținerea sprijinului factorilor interesați în vederea realizării obiectivelor de conservare, prin activități de informare și conștientizare, în colaborare cu factorii interesați și comunitățile locale. Programul 3 Administrare Scop: Asigurarea unei structuri funcționale de management în scopul implementării eficiente a Planului de management al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț. Programul
93. Monitorizare și evaluare Scop: Implementarea unui sistem de monitorizare a planului de management prin analiza și evaluarea periodică a acțiunilor și indicatorilor cheie în vederea adaptării planului de acțiune. ... 4.
94. Planul operațional Pentru implementarea strategiei de management prezentată la capitolul anterior s-au definit principalele direcții de management pentru primii 5 ani de implementare a Planului de management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, precum și ceea ce trebuie să urmărească Custodele pentru a realiza obiectivele de management pentru programele și sub- programele definite în cadrul strategiei. Activitățile strict necesare sunt descrise în capitolul IMPORTANT: În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de management descrise în Planul operațional, este important să se înțeleagă următoarele: obligația și responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț revine proprietarilor și gestionarilor de drept, conform prevederilor din art. 21 alin. 4 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul I. Introducere, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în colaborare cu custodele ariei protejate, conform art. 21 alin. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, fapt reflectat în tabelul nr.
95. Custodele sitului propune măsurile și activitățile de management în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite. Ca urmare, atunci când se definesc Direcțiile de management, coloana 1 a tabelului nr. 15, acestea se referă nu numai la obligațiile sau acțiunile realizate de Custode, ci și la cele ale factorilor interesați direct implicați. Prin urmare, îndeplinirea indicatorilor menționați în Planul Operațional este un obiectiv comun pentru toți cei implicați în managementul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț: proprietari, administratori, ministere, Custodele, consilii locale/județene etc. Având în vedere resursele limitate, direcțiile de management au fost prioritizate după cum urmează: ● prioritatea 1 - direcțiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare; ● prioritatea 2 - direcțiile importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza; ● prioritatea 3 - direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare. Tabel nr. 15 Principalele direcții de management ... 4.
96. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul Operațional este necesar să se planifice și să se realizeze activități de management și să se stabilească măsuri specifice. În acest subcapitol se prezintă activitățile și măsurile specifice ce se vor implementa în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț. Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul sitului. În tabelul nr. 16 se prezintă activitățile necesare și măsurile specifice ce se impun pentru realizarea direcțiilor de management. În măsura în care în perioada de implementare se vor stabili alte activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea factorilor interesați, custodele se obligă să se consulte cu aceștia. Tabel nr. 16 Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specifice ... ...
97. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT 5.
98. Sistemul de luare a deciziilor Deciziile, privind implementarea Planului de management, vor fi luate de către Custode, cu respectarea legislației în vigoare, așa cum este prezentată în capitolul 2.1.
99. Pentru toate acțiunile de management, respectiv pentru inițierea și implementarea de proiecte pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, Custodele se va consulta cu proprietarii și administratorii de terenuri. Pentru asigurarea respectării prevederilor Planului de management, Custodele va colabora cu autoritățile ce au responsabilități de control și cu autoritățile locale, care trebuie să asigure, conform legii, respectarea statutului de arie protejată. ... 5.
100. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management Suma minimă necesară pentru managementul la nivel optim a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț este de 565.002 lei pentru următorii cinci ani. Pentru realizarea în condiții minime a activităților de management este necesară o sumă de 531.368 lei, până în anul
101. Tabel nr. 17 Necesarul de resurse financiare pentru managementul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț Deși Planul de management a fost elaborat pentru o perioadă de 10 ani, pentru că Planul operațional este elaborat pentru o perioadă de cinci ani, necesarul financiar este estimat pentru perioada de implementare a Planului operațional. Necesarul de resurse financiare a fost calculat estimându-se cheltuielile recurente, precum și cele necesare pentru realizarea măsurilor de management și pentru activitățile administrative. Sumele necesare pentru realizarea acțiunilor importante, considerate prioritate 1 și 2, în Planul operațional, sunt considerate critice pentru managementul eficient al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț. Sumele estimate pentru acțiunile încadrate la prioritatea 3 sunt importante și sunt incluse în necesarul stabilit pentru nivelul optim de finanțare. Acțiunile cu prioritate 1 sunt cele pentru care este necesar să fie asigurate resurse financiare la nivel critic. Evaluarea necesarului financiar pentru activitatea de monitorizare a fost făcută pornind de la periodicitatea activităților de monitoring. Având în vedere faptul că unele cheltuieli se fac punctual, pentru o anumită măsură într- un anumit an sau serie de ani, estimarea necesarului mediu anual a fost făcută plecând de la necesarul pe toată perioada de implementare a Planului operațional, împărțindu-se la numărul de ani. Pentru a implementa Planul de management, la nivel minim, este nevoie de angajarea a unui specialist în arii protejate și a unui ranger, cu norme parțiale. Tabel nr. 18 Calculul necesarului de personal pentru implementarea activităților critice de management ... 5.
102. Monitorizarea implementării Planului de management Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management planificate, se realizează obiectivele sitului ROSPA0126 Livezile - Dolaț, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în Anexa nr. 2 la Plan de management. Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate. Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2015, fie prin colectarea informațiilor pe perioada elaborării Planului de management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de referință, se recomandă realizarea de studii pentru stabilirea acestora. Indicatorii de succes sunt cei menționați în planul operațional. O dată la trei ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la inventarierile din
103. Având în vedere faptul ca raportările către Comisia Europeană se fac din șase în șase ani, se urmărește ca, pentru fiecare raportare, să existe două monitorizări în această perioadă. Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după două criterii: optim și minim. Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului Operațional după primii cinci ani de implementare a Planului de management. ... ... Bibliografie
104. Cambroux, I., Schwoerer C., 2007, Evaluarea statutului de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic, Editura Balcanio, Timișoara, România. ...
105. Chiriță C., 1967, Solurile României: cu un determinator în culori, Editura Agro-Silvică, București. ...
106. Chapin, F. S., E. S. Zavaleta, et al. 2000, Consequences of changing biodiversity 242p. ...
107. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I., 2005, Habitatele din România, Bucuresti, 496p. ...
108. Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I. A. 2006, Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate - 92/43/EEC. Editura Tehnică Silvică, București, 95p. ...
109. Florea N., 1997, Degradarea terenurilor și ameliorarea solurilor, Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" - București, Facultatea de Geografie-Turism, Sibiu, 217pp. ...
110. Florea N., I. Munteanu, C. Rapaport, C. Chițu și M. Opriș, 1968, Geografia solurilor României, Editura Științifică, București. ...
111. Florea N., Munteanu I., 2012, Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, Editura Sitech, Craiova. ...
112. Frăsineanu Mihaela, 2008, Râurile României, Editura Fundației România de Maine, București. ...
113. Grigoraș, C., Vlăduț, Alina, Boengiu, S., Grigoraș, Elena Narcisa, 2006, Solurile României, Editura Universitaria, Craiova. ...
114. Iordan I., 2009, Geografia utilizării terenurilor - categorii geografice de terenuri, Editura Fundației România de Mâine, București. ...
115. Lazăr.G, ș.a., 2007, "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România" Amenințări potențiale, Brașov, 199p. ...
116. Mihăilescu V., 1969, Geografia fizică a României, Editura Științifică, București. ...
117. Mihăilescu Simona, 2009, Characterization and distribution in Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of Conservation Biology "Conservation biology and beyond: from science to practice", Praga, Republica Cehă, 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211 ...
118. Naeem, S., L. J. Thompson, et al. 1995, Empirical Evidence that Declining Species Diversity May Alter the Performance of Terrestrial Ecosystems. 347p ...
119. Neumann, H. 1998, Fauna de lepidoptere a zonelor sărăturoase din Câmpia Banatului. - Analele Banatului 4: 185-
120. ...
121. OPREA A., 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Iași: Editura Univ. "Alexandru Ioan Cuza", 668 p. ...
122. Palatitz, P. 2012, A kek vercse (Falco vespertinus) vedelmenek tudomanyos megalapozasa [Scientific basis of Red-footed Falcon conservation]. - PhD thesis, Szent Istvan University, Godoll⌡, pp. 128 ...
123. Peter Palatitz, Szabolcs Solt, Eva Horvath & Laszlo Kotyman, 2015, Hunting efficiency of Red-footed Falcons in different habitats. - Ornis Hungarica 23