Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

PLANUL DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016

Pe scurt

Acest plan de management, aprobat prin Ordinul nr. 1.077 din 8 iunie 2016, reglementează activitățile din situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru și Rezervația naturală Pădurea Cenaru, având ca scop principal conservarea și protejarea patrimoniului natural.

Ce reglementează

  • Coordonarea și reglementarea activităților în aria naturală protejată.
  • Conservarea și protejarea patrimoniului natural, inclusiv a speciilor și habitatelor de interes conservativ.
  • Responsabilitățile de mediu în cazul inițiativelor de dezvoltare economică, socială sau de altă natură care se suprapun cu situl.
  • Un model de dezvoltare durabilă care să exploateze potențialul local în beneficiul comunităților.

Cui îi privește

  • Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru și al Rezervației naturale Pădurea Cenaru.
  • Comunitățile locale din zona sitului.
  • Instituțiile, autoritățile și actorii implicați în gestiunea patrimoniului natural.

Puncte cheie

  • Planul de management este un instrument dinamic și flexibil, putând fi revizuit ori de câte ori este nevoie.
  • O revizuire generală a planului se va realiza o dată la 5 ani.
  • Responsabilitatea implementării planului revine custodelui, care își asumă protecția patrimoniului natural, implementarea acțiunilor conservative, educarea comunităților locale și asigurarea resurselor necesare.
  • Planul de management nu trebuie să devină un instrument de coerciție, ci să faciliteze o cuantificare exactă a sarcinii ecologice și a responsabilităților față de mediu.
Textul legii
Textul legii

PLANUL DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru și al Rezervației naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 732 bis din 21 septembrie 2016 Notă ... *) Aprobat prin Ordinul nr. 1.077 din 8 iunie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 21 septembrie 2016. CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management ... 1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management ... 1.3. Procesul de elaborare a planului de management ... 1.4. Procedura de implementare a planului de management ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geomorfologie ... 2.2.2. Geologie ... 2.2.3. Hidrologie ... 2.2.4. Clima ... 2.2.5. Soluri/subsoluri ... ... 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme ... 2.3.2. Habitate ... 2.3.3. Flora de interes conservativ ... 2.3.4. Fauna de interes conservativ ... 2.3.5. Alte specii relevante de floră și faună ... ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale ... 2.4.2. Categorii de impact ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Evaluarea globală a speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Evaluarea globală a speciei ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management ... 4.2. Obiectiv general, obiective specifice și activități 4.2.1. Obiectiv general ... 4.2.2. Obiective specifice ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI 5.1. Activități generale ... 5.2. Activități specifice; acțiuni ... ... 6. PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂȚILOR ... BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Anexa nr. 1 la Planul de management Limitele sitului Natura 2000 ROSCI Cenaru Anexa nr. 2 la Planul de management Proprietarii de terenuri din zona studiată Anexa nr. 3 la Planul de management Cartograma de distribuție a principalelor biomuri conform clasificării CORINE prelucrat după CLC2000. Anexa nr. 4 la Planul de management Distribuția elementelor de interes conservativ ABREVIERI ANAR = Administrația Națională Apele Române APM = Agenția de Protecție a Mediului APM VN = Agenția de Protecție a Mediului Vrancea ARPM = Agenția Regională de Protecție a Mediului CJ = Consiliul Județean CJ VN = Consiliul Județean Vrancea CL = Consiliul Local CLC = CORINE Land Cover CMN = Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii - Academia Română DS = Direcția Silvică FV = Fond de vânătoare GM = Garda de Mediu GM VN = Garda de Mediu - Comisariatul Județean Vrancea GNM = Garda Națională de Mediu IPJ = Inspectoratul de Poliție Județean GF = Garda Forestieră IUCN = Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii ONG = Organizație(

  1. i)Non Guvernamentală(
  2. e)OS = Ocol Silvic PATJ = Plan de Amenajare a Teritoriului Județean PATZ = Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PM = Plan de Management PUG = Plan Urbanistic General PUZ = Plan Urbanistic Zonal RNP = Regia Națională a Pădurilor ROSCI = Sit de Importanță Comunitară u.a. = Unitate Amenajistică UP = Unitate de Producție 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Definirea noțiunii de Plan de management transpare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, din care reiese faptul că astfel de documente sunt întocmite pentru a coordona și reglementa activitățile de la nivelul teritoriului ariei protejate în cauză, având ca obiectiv principal conservarea și protejarea patrimoniului natural. Prin intermediul Planului de management urmează a se arăta: – care anume sunt obiectele de interes conservativ de la nivelul sitului? ... – unde anume este nevoie a fi protejate elementele de interes conservativ? ... – cum anume se poate realiza conservarea patrimoniului natural de la nivelul sitului? ... – care sunt responsabilitățile de mediu ce trebuiesc asumate în cazul demarării unor inițiative de promovare a unor planuri sau proiecte de dezvoltare economică, socială sau de orice altă natură, ce se suprapun cu perimetrul sitului? ... În cazul de față, suprapunerea cu o Rezervație naturală de interes național, definită prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, impune o abordare mai restrictivă, prioritare rămânând obiectivele de conservare a naturii. Astfel, un Plan de management trebuie să reprezinte un model de dezvoltare durabilă, în măsură a exploata plenar, la un nivel înalt, potențialul local, în beneficiul comunităților. Comunitățile locale trebuie să fie atrase de partea custodelui sitului, cuprinse în rândul aliaților acestuia, fiind chemate a înțelege importanța conservării patrimoniului de bunuri comune și de valorizare durabilă a acestora, ca singură cale viabilă de propășire. Inițiativele acestora trebuie astfel canalizate încât să nu contravină sau să se opună eforturilor de conservare și să se găsească cele mai potrivite soluții de sprijinire și încurajare a demersurilor ce se suprapun cu obiectivele Planului de management. Prin prezentul Plan de management s-a intenționat realizarea unui instrument eficient, funcțional la îndemâna celor implicați în gestiunea patrimoniului acestuia, facilitând abordarea pragmatică, eficientă și obiectivă a măsurilor de asumat. Un Plan de management nu trebuie să devină un instrument de coerciție, în baza căruia să se înfrâneze inițiative de dezvoltare socio-economică sau exploatare a unor resurse naturale. Planul de management trebuie să faciliteze o cuantificare cât mai exactă și obiectivă a sarcinii ecologice și a responsabilităților față de mediu și/sau comunitățile locale, astfel încât zestrea comună să nu fie afectată, ci dimpotrivă să poată fi amplificată. Prin aplicarea măsurilor cuprinse în Planul de management se vor putea cuantifica eventualele pierderi de la nivelul capitalului natural de trecut în sarcina entității responsabile de producerea lor în vederea remedierii, răspunzând astfel principiului ce stă la fundamentul întregului sistem legislativ de mediu: poluatorul plătește. ... 1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management Aria naturală protejată a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Inițial, pentru această zonă au fost identificate specii de avifaună, fără însă ca între propunerile inițiale, la nivelul acestei zone să fi fost fundamentată decizia de includere în rețeaua pan-europeană Natura 2000. Ulterior, a apărut propunerea de desemnare a sitului ROSCI0026 Cenaru în baza unui set aparte de elemente criteriu (specii de carnivore mari și habitate forestiere). În continuare sunt enumerate actele normative de referință care au stat la baza elaborării Planului de management: – Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ... – Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare; ... – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ... – Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare a acestuia. Este necesar ca cerințele Directivei 92/43/CEE să fie integrate în Planul de management. Aceasta reglementează și planifică acțiunile necesare pentru menținerea sau reconstrucția stării favorabile de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar și național menționate în Formularul Standard; ... – Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2005, cu modificările și completările ulterioare; ... – Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare; ... – Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, prin care este declarat situl ROSCI0026 Cenaru; ... – Hotărârea Guvernului nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020. ... ... 1.3. Procesul de elaborare a planului de management Elaborarea planurilor de management, conform prevederilor legale, reprezintă o sarcină a custodelui, asumată alături de Autoritatea centrală de mediu. La fundamentarea Planului de management s-a ținut cont de documentațiile tehnice și științifice elaborate până în prezent, lucrările cu caracter științific publicate, dar mai cu seamă de studiile din teren întreprinse. Astfel, au fost inserate o serie întreagă de date de ultimă oră, obținute în urma studiilor de teren întreprinse, ce au vizat în mod particular aspecte legate de elemente criteriu Natura 2000. Pentru situl ROSCI0026 Cenaru nu a existat până în prezent nici un fel de altă propunere de Plan de management. Planul de management va putea fi revizuit ori-de-câte-ori va fi nevoie, atunci când vor apărea noi elemente, în măsură a conduce la modificări semnificative ale acestuia, respectiv a Regulamentului ce însoțește Planul de management. O revizuire generală, cu integrarea tuturor elementelor noi apărute se va realiza o dată la 5 ani, când se vor relua și parcurge în întregime procedurile de avizare conformă. Planul de management, conform definiției, reprezintă un instrument de gestiune al unei arii naturale protejate, dinamic, ce se bucură de o anumită flexibilitate. Dat fiind faptul că prin intermediul Planului de management se dorește a se arăta: ce anume este protejat?; unde anume se regăsesc elementele de protejat? și cum anume se face protecția elementelor valoroase? și ținând cont de dinamica factorilor de mediu, situațiile se impun a se actualiza periodic. Apariția unor noi obiective cu valoare de patrimoniu, identificarea unor noi metodologii de conservare, promovarea unor tehnologii noi, prietenoase, de valorizare durabilă a resurselor, lărgirea perspectivelor de implementare a unor acțiuni (spre exemplu prin accesarea de instrumente financiare noi), toate dau posibilitatea apariției unor astfel de căi noi de abordare. În consecință, actualizarea Planului de management trebuie să reprezinte o sarcină permanentă, ce solicită o implicare înaltă a custodelui, ce are rolul primar în integrarea informației, dar și a celorlalte structuri asociate: instituții, autorități, actori implicați. Astfel, planul de management rămâne un instrument adaptativ de gestiune conservativă ce facilitează luarea deciziilor orientate în mod primar spre asigurarea unei protecții efective a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru, beneficiind astfel de o mare flexibilitate în procesul de luare a deciziei, răspunzând astfel unor nevoi punctuale ale speciilor și habitatelor situate într-un mediu dinamic. Gestiunea sitului se va putea realiza și în baza unor Planuri de acțiune anuale, pornind de la principiile și obiectivele schițate prin Planul de management, ce vor putea fi adaptate, dezvoltate, revizuite sau reconsiderate în funcție de nevoile de conservare, direcțiile de acțiune, disponibilitatea de resursă. Planurile de acțiune vor face obiectul unei avizări interne, căzând în seama custodelui și vor urma procedura de mediu, în funcție de încadrarea ce urmează a fi făcută de autoritatea teritorială de mediu. ... 1.4. Procedura de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării Planului de management va reveni custodelui, în baza convenției de custodie ce urmează a fi perfectată cu autoritatea de mediu îndrituită. Custodele își va asuma astfel în totalitate responsabilitățile privind: – protecția patrimoniului natural; ... – implementarea acțiunilor conservative; ... – educarea și conștientizarea comunităților locale; ... – asigurarea resurselor logistice, umane și bugetare necesare bunei funcționări a actului de custodie; ... – promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă, a soluțiilor de valorizare alternativă a capitalului natural și susținerea unor căi durabile de dezvoltare socială; ... ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Situl ROSCI0026 Cenaru se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice pădurilor de amestec. Situat într-o zonă cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezintă o importanță deosebită atât datorită celor două tipuri de habitate de pădure de interes comunitar, cât și datorită numărului mare de exemplare de tisă, monument al naturii, diseminate. Accesul în sit se face pe drumul național 2M Focșani-Andreiașu-Butucoasa, care se continuă cu drumul forestier de pe valea Pârâului Gârbova pentru acces dinspre nord și est sau drumul forestier de pe valea Pârâului Cenaru/Bursuci pentru accesul dinspre vest. Situl ROSCI0026 Cenaru este localizat în județul Vrancea, aparținând în totalitate UAT Andreiașu de Jos. ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limitele geografice urmăresc următoarele coordonate: Limita de nord este sinuasă și complexă. Pornește din albia pârâului Bursuci înscriindu-se către nord până în albia Pârâului Cenaru pe care o urmează către aval, o părăsește pe versantul drept și continuă pe valea pârâul Boldanului până în Valea Milcovului. De la piciorul plaiului Ursa limita se înscrie pe acesta către sud, intersectează Valea Pârâului Ursa și continuă în aval până la confluența cu afluentul acesteia dinspre dreapta. Din acest punct urmărește valea în amonte. În continuare limita urmează Plaiul Cenarului și valea pârâului Gârbova, până la confluența cu pârâul Alunu. Limita de est se suprapune pe albia pârâului Alunu și pe Plaiul Alunului până în Vf. Gârbova 979 m. Limita de sud se desfășoară din Vf. Gârbova prin Culmea Colțul Porcului până la valea pârâului Bursuci pe care o urmează către aval. Limita de vest se desfășoară pe culmea lui Galoi. ... 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate La nivelul sitului ROSCI0026 Cenaru se suprapune Rezervația naturală Pădurea Cenaru 2.815, desemnată prin Legea nr. 5/2000. ... ... 2.2. Mediul abiotic Relieful major al teritoriului județului Vrancea, se caracterizează prin varietatea mare atât din punct de vedere al altitudinii și al formei, cât și din punct de vedere al originii și vârstei. Ceea ce caracterizează relieful acestui teritoriu, din punct de vedere altimetric, este dispunerea sa în trepte ce coboară de la vest către est, influențând în același sens dispunerea principalilor parametri climatici. Privită mai în amănunt, variația altitudinală a reliefului este mai complexă, în cadrul fiecărei forme principale de relief existând de asemenea mai multe trepte altitudinale. Variația originii, altitudinii, formei, alcătuirii interne și vârstei principalelor forme de relief determină diferențierea, în cadrul teritoriului, a mai multor unități și subunități de relief. Aceste unități, care se eșalonează în ordinea înălțimii și vechimii de la vest la est, sunt: Munții Vrancei, Dealurile subcarpatice și Câmpia Șiretului. ROSCI0026 Cenaru este situată în zona vârfurilor Cenaru 898 m, Gârbova 879 m, pe un sector al versantului drept al Pârâului Milcov. Pădurea Cenaru aparține Subcarpaților interni de Curbură, relieful ariei protejate fiind deosebit de vulnerabil la degradarea terenului prin eroziuni de suprafață și de adâncime, precum și la alunecări de teren, astfel încât pădurea îndeplinește o funcție protectivă de o deosebită importanță. 2.2.1. Geomorfologie Factorii fizico-geografici locali formează suprafața activă, la nivelul căreia au loc cele mai intense schimburi de energie și materie, cu rol important în diferențierea spațială a elementelor climatice. Din punct de vedere geomorfologic Pădurea Cenaru aparține Subcarpaților interni de Curbură, relieful ariei protejate fiind deosebit de vulnerabil la degradarea terenului prin eroziuni de suprafață și de adâncime, precum și la alunecări de teren, astfel încât pădurea îndeplinește o funcție protectivă de o deosebită importanță. Aria protejată ROSCI0026 Cenaru se suprapune sectoarelor de vale longitudinală și respectiv transversală a Milcovului, săpate în strate alternante de gresii, argile, marne și călcare, cutate și redresate la verticală. ... 2.2.2. Geologie Structura geologică este formată din strate de vârstă badeniană și sarmațiană, de la gresii dure de Răchitașu la gresii calcaroase, tufuri dacitice albe sau verzi alternante cu marne tufacee cu globigerine și gipsuri, grezocalcare, marno-argile, călcare lumașelice grezoase și pietriș. Stratele calcaroase și marnele sunt fosilifere, conținând resturi de briozoare, numuliți, corali, alge și moluște prost conservate datorită cutărilor care au ridicat stratele pană aproape de vertical dar mai ales exondării care a expus stratele geologice la procese accelerate de degradare, accentuate de defrișările din trecut. ... 2.2.3. Hidrologie Rețeaua hidrografică este bogată fiind în strânsă legătură cu fragmentarea terenului, astfel: în jumătatea vestică a Pădurii Cenaru, principalul afluent al Milcovului, pârâul Cenaru, colectează pâraiele Bursucului și Curmătuta Ulmului, iar în partea de răsărit, pârâul Gârbova are ca afluent pârâul Alunului; între culmile secundare care se desprind spre vest și nord din Plaiul Cenarului sunt numeroase pâraie afluente ale râului Milcov: pârâul Covrigului, pârâul Boldanului, pârâul Ursul, pârâul Groapa cu Anini; debitul rețelei hidrografice este relativ redus, cu tendințe de secare în timpul verii și caracter torențial în perioadele cu precipitații bogate. ... 2.2.4. Clima În zona Pădurea Cenaru, clima este relativ blândă, în special iarna, datorită dispoziției reliefului, care în condițiile unor văi înguste - Valea Milcovului - este adăpostită față de vânturile reci - crivățul, temperatura medie anuală fiind de cca. 8 grade C. Deși iernile sunt relativ lungi de 5 luni, perioadele de ger sunt relativ scurte de circa 25 zile, primăverile sunt de scurtă durată și bogate în precipitații, iar verile relativ secetoase, media anuală a precipitațiilor fiind de cca. 800 mm/an. ... 2.2.5. Soluri/subsoluri În zonă, solurile cele mai răspândite sunt solurile brune eumezobazice tipice (soluri brune de pădure) cu profil caracteristic în care orizontul Ah este de culoare închisă, cu o structură glomerulară și o grosime de până la 21 cm, orizontul Bv este brun sau brun-gălbui până la ruginiu, cu structură poliedrică sau prismatică; conținutul de humus este moderat uneori depășind 8-10%, iar pH este slab până la moderat acid. ... ... 2.3. Mediul biotic Zona studiată se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice pădurilor de amestec. Situat într-o zonă cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezintă o importanță deosebită atât datorită celor două tipuri de habitate de pădure de interes comunitar, cât și datorită numărului mare de exemplare de tisă, monument al naturii, diseminate între arbori seculari de fag și brad. Pe lângă habitatele amintite, situl adăpostește carnivore mari - urs, lup, râs care pot fi observate deseori în această zonă. 2.3.1. Ecosisteme La nivelul sitului, dominante sunt formațiunile nemorale, însă apar și o serie întreagă de habitate de tip antropic, în special căi de acces, sau de tip eremial, pășuni ce se prezintă ca enclave în interiorul masivului forestier. ... 2.3.2. Habitate Definirea categoriilor de habitate Definirea categoriilor de habitate a pornit de la Manualul de interpretare a habitatelor europene, continuând cu realizarea corespondențelor de la nivel național, în baza releveelor botanice realizate pe amplasamentele studiate. 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 9130 Păduri de fag de tipul Asperulo-Fagetum Pădurile de Fagus sylvatica și, în munții mai înalți, de Fagus sylvatica-Abies alba sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de calitate (mull), din domeniile medio-europene și atlantice ale Europei occidentale și ale Europei centrale și central nordice, caracterizate printr-o reprezentare masivă a speciilor aparținând grupurilor ecologice ale lui Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum și Melica uniflora și, la munte, diferitelor specii de Dentaria, formând un strat ierbos bogat în specii. Stratul arborilor este compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca și ssp. sylvatica), sau cu amestec redus de carpen (Carpinus betulus), iar diseminat gorun (Quercus petraea), cireș (Cerasus avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra, U. minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata), iar în sud vestul și vestul României și cer (Quercus cerris) și gârniță (Quercus frainetto). Stratul arbuștilor, cu dezvoltare variabilă, în funcție de acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra ș.a. Stratul ierburilor și subarbuștilor, cu dezvoltare variabilă, conține specii din flora de mull Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Acest habitat grupează: păduri de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Hieracium transylvanicum; păduri de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Festuca drymeia; păduri de fag (Fagus sylvatica) și brad cu Hieracium transsyvanicum; păduri de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; păduri de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. Acest tip de habitat se întâlnește în toți Carpații românești în etajul nemoral. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum, speciile subalianței Calamagrostio - Fagion (Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Veronica officinalis, Pteridium aquilinum, Blechnum spicant), Festuca drymeia. ... 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională O analiză a corespondenței cu categoriile naționale s-a realizat și pe baza analizei criteriilor de definire a acestora, matricile fiind prezentate mai jos: Pentru habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tipul Asperulo-Fagetum Conform trasabilității realizate în baza analizelor floristice, s-a stabilit prezența habitatelor definite la nivel național după cum urmează: – R4105 pentru 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum ... – R4118 pentru 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum ... ... ... 2.3.3. Flora de interes conservativ Papucul doamnei - Cypripedium calceolus este o plantă aparținând încrengăturii Magnoliophyta, Clasa Liliopsida, Ordinului Asparagales, Familiei Orchidaceae, genul Cyrpipedium. Planta prezintă o tulpină înaltă de 15-50 cm, cilindrică, cu 3-4 frunze lat eliptice, până la oblong-lanceolate dispuse altern. Florile sunt de obicei solitare, mari, uneori câte 2, mai rar 3-4. Floarea de Cypripedium prezintă anumite particularități morfologice, ca o adaptare la polenizarea încrucișată ce se realizează prin intermediul insectelor. Se pot înmulți vegetativ prin tuberculi sau generativ prin semințe, dar la germinarea semințelor este nevoie de prezența unor specii de fungi. Este o specie geofită, mezofită, micro-ezotermă, acido-neutrofilă, heliosciadofită și calcicolă. Crește sporadic prin păduri, la marginea pajiștilor, de obicei pe soluri calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziție nordică sau nord-vestică, bogate în humus, cu umiditate ridicată în perioada de creștere. Specia este rară, însă ea poate apărea în pădurile din Europa și partea temperată a Asiei. Este specifică zonelor cu substrat calcaros. Papucul doamnei apare în zonele împădurite și cu un substrat calcaros din România. ... 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.4.1. Nevertebrate Rădașca - Lucanus cervus prezintă un corp alungit, masiv, negru cu luciu mat, mandibulele și elitrele masculilor brune castanii. Antenele sunt destul de lungi, măciuca lor fiind formată din 4 articole. Dimorfismul sexual este bine pronunțat la această specie. Masculul are capul masiv și mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte mari; culoarea elitrelor este brună castanie; lungimea corpului variază în limita 25-75 mm. Femela are capul și mandibulele potrivite ca mărime iar culoare elitrelor este neagră; lungimea corpului 25-50 mm. Ciclul reproductiv al speciei durează 5-6 ani, în funcție de factorii climatici. Larva se dezvoltă în lemnul putrezit al diferitelor esențe cu frunze căzătoare (stejar, mesteacăn, frasin etc.), hrănindu-se cu acesta. Gândacii tineri apar toamna, însă nu părăsesc camera larvară până în primăvara următoare. În decursul zilei adulții pot fi observați pe trunchiurile stejarilor și altor arbori hrănindu-se cu scurgerile acestora. În decursul perioadei mai-iulie când aceștia sunt deosebit de activi în amurg. Populează pădurile bătrâne cu esențe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee, dar poate fi întâlnită și în zonele de silvostepă și stepă. Deseori adulții zboară în grădini și parcuri. Croitorul mare al fagului - Rosalia alpina Este o specie forestieră, întâlnită pe trunchiurile de Fagus sylvatica, de preferință arbori bătrâni, relativ izolați, în silvostepe, la liziere sau în poeni, de asemenea se mai pot întâlni și pe: Salix, Carpinus, Quercus, Alnus. Adulții zboară în zilele însorite, începând cu luna iunie până în septembrie. O importanță ecologică semnificativă o reprezintă copacii bătrâni, atacate de alte specii, dăunătoare. Pe astfel de copaci femelele, își depun ponta în crăpăturile sau rănile scoarței. Ciclul de dezvoltare al indivizilor din acest grup durează între 2 și 3 ani. Noaptea, adulții se ascund în scorburi sau coronamentul arborilor etc. Prezența Croitorului de fag (Rosalia alpina) denotă o stare bună de conservare a pădurilor de fag, în special a pădurilor seculare, deoarece aceasta specie supraviețuiește doar și proliferează doar în pădurile ajunse la maturitate. Din punct de vedere economic croitorul de fag reprezintă un factor deosebit de important, acesta fiind un indicator al pădurilor de fag sănătoase. Biologia Croitorului de fag este foarte puțin cunoscută, datorită studiilor insuficiente realizate asupra acestei specii. Este o specie ce se poate deplasa pe distanțe relativ mari, având o bună capacitate de zbor. Este o specie activă ziua ce rămâne activă pe crepuscul, când efectuează și deplasările în zbor în înaltul coronamentelor, în căutarea ramurilor groase, uscate. ... 2.3.4.2. Amfibieni Buhaiul cu burtă galbenă - Bombina variegata Rămâne poate una dintre cele mai comune specii criteriu Natura 2000 din România, cu o populație estimată la zeci de milioane de indivizi. În România specia este larg răspândită în Transilvania, Banat, Arcul Carpatic mai rară în afara lanțului carpatic (Moldova și Muntenia), în populații izolate, în special în Podișul Central Moldovenesc. Apare în și pe lângă cursuri de ape stătătoare în general mici (ce conțin chiar și mai puțin de 1l de apă, spre deosebire de B. bombina ce preferă bălțile mai mari), bălți temporare și permanente, ape cu o curgere nu foarte rapidă, zone umede. Suportă foarte bine și habitatele antropizate (șanțuri, rigole, bazine artificiale). În afara perioadei de reproducere ce are loc obligatoriu în apă, poate rămâne în mediul acvatic sau poate ieși pe uscat, rămânând însă în apropierea zonelor umede. Se întâlnește de la altitudini mici de 150 m și până în etajul alpin/subalpin, la 2000 m. Spre limita inferioară a distribuției sale și spre vest arealul speciei B. variegata se suprapune cu cel al speciei Bombina bombina cu care poate hibridiza ocazional (fenomen mai frecvent în zona Podișului Transilvaniei). În general larvele sunt cele ce suferă de pe urma prădării, adulții având puțini dușmani datorită secrețiilor toxice cutanate. Este o specie cu activitate nocturnă dar și diurnă, strict legată de mediul acvatic, cu o rezistență mare la factorii de stress. Este o specie gregară, un număr mare de indivizi putându-se regăsi în aceeași baltă chiar și dacă dimensiunile acesteia sunt mici. Pe parcursul unui an parcurge mai multe secvențe de reproducere, ouăle fiind depuse în mici grămăjoare pe fundul apei. Datorită capacității locomotorii înalte, se poate deplasa ușor pe uscat, putând coloniza rapid noile habitate favorabile, chiar și cele apărute în urma unor activități antropice acute (cariere, defrișări, căi de acces, șantiere, etc.). ... 2.3.4.3. Mamifere Ursul brun - Ursus arctos aparține phylumul-ului Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Infraclasa Eutheria, Ordinul Fissipeda, Suprafamilia Canoidea, Familia Ursidae. Ursul brun este în prezent cel mai mare carnivor din spațiul carpatic. ierburile și mugurii sunt consumate cu precădere primăvara sau la începutul verii. Vara și la începutul toamnei consumă ciuperci și fructe (zmeură, mure, afine, mere, prune și pere). Somnul de iarnă durează 3-6 luni, în funcție de condițiile meteo și de starea animalului. Bârlogul este săpat în sol sau este amenajat în cavități naturale, sub stânci sau în unele situații chiar are formă de cuib construit pe sol. Intrarea și ieșirea cu succes din somnul de iarnă este condiționată de cantitatea de grăsime pe care ursul o poate acumula înainte de venirea iernii, ca resursă energetică de consum pe perioada somnului de iarnă. Urșii trăiesc circa 25-30 ani, fiind din acest punct de vedere animale de longevitate medie. Ursul brun ajunge la maturitate sexuală la vârste ridicate, astfel datele indică faptul că femelele dau naștere primilor pui la 4-6 ani. Dieta urșilor este de tip omnivor, dovadă fiind aparatul digestiv al ursului și dentiția acestuia. Toamna târziu, dar și iarna, urșii consumă ghindă și jir. Insectele, pot constitui sezonier o sursă de hrană importantă, în special datorită proteinelor pe care le conțin. Pentru obținerea hranei, exemplarele de urs parcurg distanțe mari acoperind suprafețe mari ce includ habitate forestiere, pășuni și terenuri agricole. Toamna, perioadă de hrănire intensă pentru intrare în hibernare, când se intensifică conflictul cu populația locală; de asemenea primăvara, când femelele ies din bârlog însoțite de pui și pot apărea conflicte om-urs. În România la ora actuală trăiește în principal în zonele montane și submontane, în habitat forestier. Iarna se retrage în bârlog (săpat în general între stânci), pentru un repaus ce nu reprezintă o hibernare autentică; ocazional poate ieși și iarna. Lupul - Canis lupus face parte din Phylumul Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Infraclasa Eutheria, Ordinul Fissipeda, Subfamilia Canoidea, Familia Canidae. Lupul trăiește 15-16 ani însă în sălbăticie poate atinge doar 10 ani. Vârsta unui exemplar se poate aprecia cu oarecare aproximație în funcție de uzura dentiției. Din punct de vedere al dezvoltării ontogenice, lupii se clasifică în: nou născuți: 0-6 luni; juvenili: 6-18 luni; subadulți: 18-30 luni; adulți: peste 30 luni. Unitatea socială de bază a unei populații de lupi este perechea. Iarna, când se intensifică conflictul cu populația locală. Vânează pe suprafețe mari; unde nu este persecutat poate ocupa habitate foarte diverse, inclusiv stepice sau umede; în România la ora actuală trăiește în principal în zonele montane și submontane, în habitat forestier. Râsul - Lynx ynx face parte din Ordinul Carnivora, Familia Felidae. Teritoriul unui mascul cuprinde în general teritoriile a 1-3 femele. Masculul duce o viață solitară cea mai mare parte a anului, dar în sezonul de împerechere, în luna martie, se alătură fiecărei femele de pe teritoriul său pentru câteva zile. Puii sunt născuți la mijlocul lunii mai. Sunt fătați în locuri foarte greu accesibile: în desișuri, sub copaci doborâți de vânt, în cavități naturale sau la baza copacilor, între rădăcini. De obicei fată 1-3 pui, rar 4. La început puii sunt hrăniți cu lapte, femela aduce apoi carne pentru a completa dieta, iar când puii cresc, le aduce prada încă vie pentru a le dezvolta instinctul de vânătoare. Puii urmăresc femela până primăvara următoare, când la vârsta de 11 luni devin independenți. Pentru marcarea teritoriului urinează cu precădere pe anumite obiecte situate deasupra nivelului pământului cum ar fi bolovani, copaci căzuți sau crengi ce atârnă aproape de pământ. Își lasă excrementele pe locuri înalte și vizibile. Zgârie pământul sau copacii cu scopul de marcaj teritorial. Dieta râsului este variată în funcție de prada pe care o găsește pe teritoriul său, aceasta poate consta în căprioare, iepuri, păsări sau șoareci. Își pândește prada și se aproprie de aceasta folosind vegetația sau trunchiuri de copaci căzuți pentru a nu fi observat. Omoară strangulând sau rupând artera carotidă, uneori rupe vertebrele cervicale. Rămâne aproape de pradă pentru câteva zile. În medie, un râs vânează o căprioară sau o altă ungulată de aproximativ aceleași dimensiuni, o dată la 5 zile, o femelă cu pui o face mai des, chiar și o dată la 2 zile. Își lasă puii lângă pradă și pleacă în căutarea altei prăzi. Perioada critică se identifică cu cea în care sunt fătați puii, respectiv luna mai. În prezent, în România trăiește în principal în zonele montane și submontane, în habitat forestier. ... ... 2.3.5. Alte specii relevante de floră și faună La nivelul zonei studiate, se remarcă prezența unui număr însemnat de exemplare de tisă Taxus baccata, specie declarată monument al naturii, unele exemplare de vârstă seculară ajungând la diametre de până la 35 cm. Această specie, element floristic de origine atlantică - central europeană, se regăsește într-un număr de aproximativ 750 de exemplare, fapt ce situează Pădurea Cenaru pe locul 4 pe țară. ... ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări În fundamentarea prezentului Plan de management a fost elaborat un Studiu privind caracteristicile socio-economice, în baza căruia a fost trasată analiza SWOT. Cu relevanță deosebită pentru Planul de management, desprindem următoarele elemente cu relevanță înaltă: – necesitatea realizării unor investiții în direcția asigurării unei infrastructuri de protecție și vizitare a perimetrului de protecție astfel încât să se poată asigura o valorizare a potențialului în special turistic și dezvoltarea unor ramuri economice alternative destinate comunităților locale; ... – creșterea gradului de implicare a comunităților locale, astfel încât obiectivele legate de creșterea conștientizării acestora față de valoarea patrimoniului natural local să fie asigurate; ... 2.4.1. Informații socio-economice și culturale Situl ROSCI0026 Cenaru se regăsește în teritoriul administrativ al comunei Andreiașul de Jos. Comuna se află în partea de vest a județului, în zona izvoarelor Milcovului, la confluența mai multor afluenți. Este traversată de șoseaua națională DN2M, care deservește comuna Nereju, legând-o de Odobești și Focșani unde se termină în DN2D. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Andreiașu de Jos se ridică la 1.655 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.008 locuitori. Analiză demografică a populației a scos la iveală o tendință de descreștere a populației locale, îmbătrânirea acesteia și scăderea natalității, fenomene ce de altfel rămân general valabil raportate pentru cea mai mare parte a spațiului rural românesc. Scăderea potențialului de forță de muncă și a posibilităților de dezvoltare socio-economică a comunității locale a condus la o creștere a presiunii asupra resurselor naturale. În aceste condiții se observă efecte ale unor exploatări necontrolate de lemn, utilizarea irațională a unor pășuni, etc. Singurul obiectiv din comuna Andreiașu de Jos inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument istoric de interes local este situl arheologic de la Andreiașu de Jos, care cuprinde urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni și ale unei așezări din Epoca Bronzului atribuită culturii Monteoru. 2.4.1.1. Comunitățile locale și factorii interesați
  3. a)Principalii actori identificați au fost: ...
  4. b)Primăria Andreiașu de Jos; ...
  5. c)Primăria Reghiu; ...
  6. d)Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Anghel Saligny", Vrancea; ...
  7. e)Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea; ...
  8. f)Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea; ...
  9. g)A.N. Apele Române - Administrația bazinală de apă Siret, Sistemul de gospodărire a apelor Vrancea; ...
  10. h)Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea; ...
  11. i)Garda de Mediu - Comisariatul Județean Vrancea, Focșani; ...
  12. j)ONG-uri și Asociații: Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice; Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Vrancea; ...
  13. k)Academia Română - Comisia pentru Protecția Monumentelor Naturii; ...
  14. l)Consiliul Județean Vrancea; ...
  15. m)Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, Direcția Silvică Vrancea; ...
  16. n)Proprietarii de terenuri forestiere; ...
  17. o)Mass-media Vrancea: Radio DaDa; Monitorul de Vrancea; Ziarul de Vrancea; ...
  18. p)Inspectoratul Școlar Județean Vrancea; ... ... 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Din punct de vedere funcțional, în baza analizei distribuției tipurilor de biomuri, la nivelul sitului se regăsesc dominante formațiunile nemorale, cuprinse de altfel în cadrul unui amenajament silvic. Situația utilizării terenurilor este prezentată sintetic în matricea de mai jos: ... 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor În cea mai mare parte, pădurile sunt deținute în regim de proprietate privată. O situație din punct de vedere juridic asupra terenurilor nu poate fi realizată cu exactitate la ora actuală, în lipsa unui cadastru exact al proprietăților. Cu toate acestea relevanța acestui demers rămâne limitată, aplicarea legislației specifice în vigoare, prin care regimul de arie naturală protejată este stabilit indiferent de destinația terenului, iar respectarea acestui regim este obligatorie. Astfel, normele de gestiune conservativă din cadrul prezentului Plan de management, vor deveni imperative și prioritare, aplicarea acestora însă trebuind să se realizeze cu respectarea prevederilor art. 21, alin. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, ținându-se cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei. În conformitate cu art. 26 alin.

(1)-
(4)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se acordă compensații proprietarilor ori concesionarilor din ariile naturale protejate, respectiv scutirea de la plata impozitului pe teren a proprietarilor de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricții de utilizare. ... 2.4.1.
  1. Administratori și gestionari Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale sitului, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui. ... 2.4.1.
  2. Infrastructură și construcții Infrastructura construită lipsește de la nivelul zonei studiate. Principala cale de acces este șoseaua Focșani-București DN2-E 85 din care se trece pe șoseaua națională DN2M, care deservește comuna Nereju, legând-o de Odobești și Focșani unde se termină în DN2D. Accesul în perimetrul zonei de protecție se face pe o rețea de drumuri forestiere, drumuri nestructurate și poteci. Din zona de protecție lipsește un traseu de vizitare, în acest sens fiind realizată, în etapa de fundamentare a Planului de management o propunere în acest sens, cuprinsă în documentația de propunere a unei strategii de vizitare. ... ... 2.4.
  3. Categorii de impact 2.4.2.
  4. Presiuni Pentru teritoriul dat, a fost realizată analiza categoriilor de impact istoric, fiind realizată și o evaluare a categoriilor potențiale de impact, previzibile, preconizate a impacta factorii de mediu din teritoriul studiat. Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic prezent, sau așa numita analiză a stării actuale a perimetrului studiat.
  5. Pășunat Impactul asociat pășunatului de regulă este asociat efectelor necontrolate ale acestuia, manifestate odată cu instalarea suprapășunării. Suprapășunarea duce la o pauperizare severă a covorului vegetal, dispariția aproape în totalitate a speciilor de dicotiledonate, apariția unor martori torențiali și erozivi, tasare a solurilor; pe de altă parte. Impactul pășunatului în zonele forestiere este și mai însemnat. Vitele nu numai că ajung să consume sursa trofică a speciilor de interes cinegetic (ce apoi în căutare de hrană pătrund în culturi unde produc daune însemnate), dar afectează profund structura pădurii, îndepărtând subarboretul, deranjând speciile cuibăritoare de la nivelele joase, etc. Asociat activităților de pășunat îi sunt asociate fenomenele de târlire și adăpare. În condițiile în care la nivelul pășunilor nu sunt organizate corespunzător spații de târlire, fenomene de tasare, ruderalizare și suprapășunat devin extrem, reversibilitatea fenomenelor ajungând să depășească câteva decade.
  6. Managementul general al pădurilor Arboretele din interiorul sitului vor fi gestionate conform prevederilor din amenajamentele silvice, urmărindu-se atingerea compoziției țel și a tipului fundamental de pădure caracteristice etajului de vegetație.
  7. Vânătoarea Această categorie de impact reprezintă cea mai directă formă de afectare a speciilor de faună de interes cinegetic, având poate cea mai mare relevanță direct pentru speciile de carnivore mari de de interes conservativ. Cu toate că activitățile de vânătoare presupun o extragere selectivă, controlată a unor exemplare de faună, adeseori apar acțiuni cu caracter abuziv, de supraexploatare a resurselor cinegetice, de eliminare a unor exemplare cu valoare mare în interiorul populațiilor, ca trofee, sau împușcarea accidentală a unor exemplare sau specii ce ar fi trebuit protejate. Activitățile de vânătoare presupun și un deranj semnificativ al unor areale naturale, ca urmare a hăituirii, a focurilor de armă, scotocirii cu câini, etc. Astfel stresul indus asupra speciilor de faună depășește semnificativ sfera populațiilor țintă asupra cărora este îndreptată acțiunea de vânătoare, deranjul rămânând profund și păstrându-se prezent la nivelul teritoriului afectat.
  8. Adunarea/îndepărtarea faunei; generalități Prin această categorie de impact se face referire la toate activitățile de adunare/colectare a faunei, ce nu sunt menționate la nivelul altor categorii de impact, în mod nedescriminatoriu, apărând și o serie întreagă de categorii indirecte de impact. Amintim aici practica barbară de a ucide unele specii de faună și a le expune în dorința de a deveni elemente repelente care să protejeze culturile.
  9. Punerea de capcane, otrăvirea, braconajul Braconajul este un delict grav comis în mod direct asupra speciilor de faună, ce urmărește obținerea acelorași efecte ca și prin acțiunea de vânătoare, însă fără a respecta condițiile legale de desfășurare a acesteia. Ignorarea regulilor de vânătoare, ce presupun utilizarea de capcane, mijloace interzise, uciderea (captura) pe perioade de prohibiție, etc. sunt în măsură a conduce la destabilizări grave ale nivelelor populaționale. Utilizarea unor metode neselective, cum ar fi otrăvurile, conduce la afectarea în masă a speciilor de faună și introducerea în lanțurile trofice a unor substanțe nocive, cu remanență mare, ce pot afecta pe scară mare biocenozele. Otrăvirile accidentale a unor specii domestice, sau chiar copii, la care se adaugă impactul asupra apelor curgătoare, pot reprezenta un factor major de risc. Utilizarea capcanelor reprezintă o metodă nedescriminatorie de capturare a speciilor de faună ce în multe cazuri conduce la uciderea unor animale domestice sau chiar rănirea gravă a unor persoane.
  10. Așezări permanente Așezările permanente de tip urban, respectiv rural, se regăsesc la nivelul zonei studiate în imediata proximitate a sitului. Astfel impactul rămâne unul semnificativ, datorat prezenței curente a factorului antropic.
  11. Alte tipuri de așezări În zonă au fost regăsite diverse categorii de alte așezări, din imediata proximitate a sitului, amintind aici stânele, dar și mici adăposturi de vară. Impactul în aceste situații rămâne înalt datorită apariției unor puncte (suplimentare) de depozitare (necontrolată) a deșeurilor, acumulare a materiei organice, etc.
  12. Depozitarea reziduurilor menajere Depozitarea necontrolată a reziduurilor menajere are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, în special sol, dar și apă ca urmare a spălării zonelor de depozitare de apele pluviale, aer, biodiversitate. Această categorie de impact se manifestă în acele regiuni unde sistemele de gospodărire a deșeurilor nu sunt bine puse la punct și se mențin deficiențe de ordin organizatoric, logistic, etc. Apare astfel o practică curent întâlnită de a depozita deșeuri menajere în afara satelor, în anumite puncte - uneori zone depresionare: șanțuri, gropi de împrumut, unde periodic sunt incendiate pentru a fi redus volumul acestora. O altă soluție adeseori întâlnită este cea a depozitării deșeurilor în proximitatea malurilor, de unde la ape mari sunt spălate și purtate spre aval.
  13. Depozitarea materialelor inerte În cele mai multe cazuri serviciile de salubritate ce deservesc localitățile se limitează la prestări legate de evacuarea deșeurilor menajere, refuzând preluarea deșeurilor inerte. Astfel, în lipsa unor soluții facile, la îndemână, populația locală se orientează spre soluțiile cutumiare de evacuare și depozitare a deșeurilor inerte în puncte situate la periferia localităților, fiind alese cu precădere puncte depresionare. Situația se acutizează odată cu depozitarea amestecată a deșeurilor inerte cu diverse resturi din gospodării, deșeuri vegetale și deșeuri menajere, caracterul inert al deșeurilor dispărând astfel. Depozitarea de deșeuri inerte conduce la o modificare drastică a atributelor solurilor, acestea căpătând caracteristicile unor soluri scheletice, expuse aridizării, cu conținut redus de materie organică. În consecință, faciesul vegetal este modificat semnificativ, speciile pioniere, ruderale, invazive devenind favorizate și astfel dominante. Adeseori în astfel de perimetre utilizate pentru depozitarea deșeurilor inerte apar deversări de resturi de ciment sau ape utilizate la spălarea betonierelor. Scurgerea pe sol a acestor materiale conduce la afectarea profundă și pe suprafețe extinse a biocenozelor, suprafețe importante de sol fiind compromise. Mai mult, îndepărtarea acestor blocuri compacte de beton devine o sarcină extrem de dificilă ce implică mobilizarea de echipamente grele și manopere costisitoare.
  14. Șosele, autostrăzi Șoselele și autostrăzile, prin nivelele de trafic înalte și densitatea mare reprezintă căile de transport și comunicații în măsură a imprima cel mai înalt nivel de impact. Afectarea în modul cel mai direct a faunei, prin ucidere, la care se adaugă fragmentarea indusă de aceste rețele de comunicații reprezintă factori majori de distorsiune a comunităților de faună în mod particular, a biocenozelor în general, impunând asumarea unor măsuri directe de compensare prin asigurarea conectivității prin intermediul ecoductelor sau eco-podurilor. Pe lângă impactul direct asociat șoselelor și autostrăzilor datorat fragmentării, dar și a stressului indus de zgomot, poluarea aerului, pierderea unor suprafețe importante de sol, mai apar o serie întreagă de efecte indirecte datorate spălării suprafețelor carosabile și deversării apelor de spălare poluate în cursurile din aval, poluării luminoase, a distorsiunii de vegetație induse biocenozelor adiacente prin pătrunderea speciilor ruderale.
  15. Vehicule motorizate Vehiculele motorizate, în special cele off road, dar și unele utilaje agricole cum sunt tractoarele, sunt în măsură a pătrunde adânc în interiorul habitatelor naturale, chiar și în lipsa unor căi de acces structurate, conducând la un impact semnificativ asupra biostratelor. Cel mai adesea este vorba de instalarea efectelor asociate tasării, eroziunii, dar și poluarea fonică, stress-ul indus unor specii de faună datorită prezenței, poluarea aerului dar și a solului. Zonele afectate sunt supuse unor procese degradative și de distorsiune și datorită pătrunderii active și pasive a unor specii sinantrope, ruderale, invazive, astfel că impactul devine unul complex.
  16. Poluarea apei Poluarea apei reprezintă efectul atât a unor deversări directe, cât și a spălării unor suprafețe de soluri afectate de depozitări necontrolate de deșeuri și transportul poluanților în aval, în corpurile de ape. Efectele poluării apelor sunt greu de stăpânit, limitat și abordat, dată fiind mobilitatea vectorului apă, capacitatea de pătrundere în habitate, rolul și funcțiile pe care acest factor de mediu îl are la nivelul ecosistemelor. Poluarea apei se datorează atât substanțelor solubile, cât și celor insolubile. Încărcarea cu suspensii ca urmare a unor lucrări în albiile minore conduc la afectarea parametrilor fizici, având ca urmare o modificare profundă a biocenozelor. Între factorii poluatori ai apei se discută și de poluarea termică datorată de exemplu deversării unor ape de răcire, efectul indus fiind acela de distorsiune profundă a biocenozelor și amplificare a ritmului de eutrofizare.
  17. Eroziunea Eroziunea reprezintă rezultatul manifest al unor categorii de impact premergătoare ce au condus la expunerea, friabilizarea și mobilizarea stratelor de sol. După nivelul de manifestare, se distinge o eroziune superficială de suprafață, - atunci când stratele superioare sunt afectate; respectiv o eroziune de adâncime - atunci când apar fenomene de disoluție la nivelul unor orizonturi profunde. În acest din urmă caz, eroziunile sunt urmate de prăbușiri, alunecări de terenuri. Se impune așadar o abordare integrată, unitară, decisă în direcția gestiunii conservative, pe următoarele direcții prioritare:
  18. Adaptarea gestiunii forestiere la obiectivele de conservare prin: – păstrarea arborilor bătrâni (peste 100 ani), la densități de minimum 5 exemplare/ha; ... – renunțarea la extragerea lemnului mort și păstrarea a cel puțin 2 arbori uscați pe picior/ha, a unui număr de minimum 10 cioate sau trunchiuri prăbușite/ha și a unor volume de minimum 10 mc/ha de ramuri uscate în 3-5 pile; ... – corhănitul se admite numai atunci când alte tehnologii nu sunt posibile, luându-se toate măsurile necesare pentru evitarea degradării solului, regenerărilor și arborilor care rămân pe picior și numai când solul este acoperit cu zăpadă sau este înghețat; ... – realizarea de microhabitate, nișe adăpost și hrănitori; ... ...
  19. Un control mai bun al practicilor agricole (pășunat); ...
  20. O gestiune adecvată a deșeurilor; ...
  21. Inițierea unor măsuri active de igienizare a albiilor; ...
  22. Inițierea unui program de educare, informare și responsabilizare a comunităților locale. ... ... 2.4.2.
  23. Amenințări Din analizele de stare, au fost previzionate ca amenințări potențiale, previzibile, continuarea unor practici actuale, enumerând aici: – Păstrarea practicilor de depozitare necontrolată a deșeurilor ca factor de risc major pentru toți factorii de mediu, fiind în măsură a compromite semnificativ potențialul de valorizare turistică și nu numai al întregii zone; ... – Utilizarea necontrolată, abuzivă, cu depășirea capacității de suport a pajiștilor cu un efect detrimental semnificativ asupra biocenozelor, conducând la o scădere dramatică a potențialului productiv regional; ... – În lipsa unei supravegheri conforme a sitului, practici uzuale, pornind de la braconaj și până la incendieri, vor contribui în continuare la pauperizarea întregului capital natural local/regional. ... ... ... ... ...
  24. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.
  25. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ Parcurgând o evaluare a categoriilor de impact și făcând apel la sistemul de alocare al atributelor de la nivelul Formularelor standard de desemnare a habitatelor Natura 2000, se poate realiza următoarea definire de stare a fiecărei categorii de habitat pentru fiecare sit, după cum urmează: 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum Procentul de acoperire: atribut alocat - 11,20 ha, reprezentând 10% din suprafața sitului Reprezentativitatea: atribut alocat - C Suprafața relativă: atribut alocat - C Stadiul de conservare: atribut alocat - C 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo Fagetum Procentul de acoperire: atribut alocat - 44,80 ha, reprezentând 40% din suprafața sitului Reprezentativitatea: atribut alocat - C Suprafața relativă: atribut alocat - C Stadiul de conservare: atribut alocat - B Evaluare globală: atribut alocat - C În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE, Anexa I. Definiția stării de conservare pentru habitate Conceptul de "statut de conservare favorabil" este definit în articolul 1 al Directivei Habitate în funcție de dinamica populațiilor de specii, tendințe în răspândirea speciilor și habitatelor și de restul zonei de habitate. Articolul 4 al Directivei Habitate afirmă în mod clar că de îndată ce o arie este constituită ca sit de importanță comunitară, aceasta trebuie tratată în conformitate cu prevederile art.
  26. Înainte de orice se vor lua măsuri ca practicile de utilizare a terenului să nu provoace degradarea valorilor de conservare ale sitului. Obiectivele impuse de Directiva Habitate pentru habitate impun menținerea sau îmbunătățirea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar. În fapt această stare de conservare trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregi țări, în funcție de reprezentativitatea fiecărui tip de habitat, urmând a fi stabilite măsurile necesare. În cazul unui habitat forestier, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite condițiile Directivei 92/43/CEE, Comisia Europeană 1992: – arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere; ... – habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare; ... – speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. ... Condițiile regăsite în zona investigată conformă starea de favorabilitate a habitatelor prin menținerea stabilă a arealului acestora și lipsa unor intervenții drastice de limitare a posibilităților de menținere pe anumite suprafețe. Criterii utilizate Pentru evaluarea stării de conservare se va folosi sistemul propus de Candrea et al.
  27. Criteriile și indicatorii propuși în această metodă sunt conforme cu sistemul de raportare a stării de conservare a habitatelor către Comisia Europeană. Prin colectarea datelor din teren s-a asigurat descrierea cantitativă și/sau calitativă a fiecărui criteriu stabilit pentru analiza stării de conservare. Criterii pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere Evaluarea stării de conservare pentru păduri de tip Asperulo -Fagetum - 9130 ● Stare de conservare la nivelul Uniunii Europene și a României Starea de conservare a habitatelor la nivelul Uniunii Europene se raportează conform Directivei Habitate pe regiuni biogeografice, evaluarea urmărind distribuția, suprafața, structura și funcțiile, perspectivele habitatului. Ultimele raportări la nivelul Uniunii Europene s-au realizat anterior aderării României și Bulgariei. Se poate observa că starea de conservare depinde semnificativ de regiunile biogeografice dar și de evaluarea structurii și funcțiilor pădurilor. La nivelul regiunilor Alpine și Continentale trendul stării de conservare este stabil. La nivelul României habitatul are o valoare conservativă redusă fiind întâlnit frecvent în zona de munte și deal. La data întocmirii prezentului plan, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de tip Asperulo Fagetum (cod Natura 2000 9130), la nivelul României. ● Stare de conservare la nivelul ariei naturale protejate Informațiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare au fost preluate din fișele de teren și din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca habitat de fag de tip Asperulo-Fagetum. Tabelul Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9130 Probleme semnificative în ceea ce ce privește indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la: – Regenerarea arboretelor - majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate din lăstari. Acest indicator este important din perspectiva viabilității arboretelor, deoarece regenerări succesive din vlăstari conduc la o rezistență mai scăzută a arborilor la factori biotici - agenți fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariția succesiunilor vegetației, specii mai rezistente putând deveni specie dominantă. ... – Prezența arborilor uscați pe picior - chiar dacă în toate arboretele sunt prezenți arbori uscați pe picior, speciile afectate sunt speciile însoțitoare din etajul inferior al arborilor (mesteacăn, plop, jugastru) iar numărul variază între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise. ... – Prezența lemnului mort - numărul arborilor în descompunere aflați pe sol variază între 0 și 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol, și contribuind la ciclul biologic al altor specii de plante și animale. ... Din perspectiva factorilor luați în considerare, starea de conservare a habitatului de făgete de tip Asperulo-Fagetum este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate. Ținerea sub control însă a tăierilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenerării din sămânță prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării și promovarea păstrării lemnului mort, ce este scos și utilizat ca și combustibil de membrii comunității, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătățite prin managementul viitor al ariei naturale protejate. Evaluarea stării de conservare a tipului de pădure 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Condițiile regăsite în zona investigată confirmă starea de favorabilitate a habitatelor prin menținerea structurii și funcțiilor pentru conservarea sa pe termen lung, existând și o probabilitate a menținerii acestor condiții în viitor. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării de conservare a tipului de pădure 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Situația pentru habitate este prezentată sintetic în matricea de mai jos: ... 3.
  28. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ O discuție asupra elementelor esențiale legate de prezența fiecărei specii la nivelul sitului, s-a făcut sintetic, întocmindu-se pentru fiecare dintre acestea câte o fișă sumară. În cadrul acestor fișe au fost explicitate toate elementele legate de ecologia, dar mai cu seamă starea de conservare a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului. O situație integratoare s-a realizat mai jos sub forma unei matrici: Matrice integratoare privind atributele stării de conservare pentru fiecare specie-criteriu de faună conform Formularului standard de desemnare a sitului Dat fiind faptul că o astfel de evaluare nu a fost realizată până în prezent pentru situl analizat, datele istorice au fost interpretate în baza evaluării-expert asumate în cadrul acestui proces. Matricile de evaluare a stării de conservare sunt prezentate mai jos: Lucanus cervus Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Evaluarea globală a speciei Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Rosalia alpina Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Evaluarea globală a speciei Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Ursus arctos Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Canis lupus Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Lynx lynx Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Bombina variegata Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Cypripedium calceolus Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Situația pentru specii este prezentată sintetic În matricea de mai jos: ... ...
  29. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.
  30. Scopul planului de management Statutul de conservare inițial dobândit în anul 2000, ca arie naturală de interes național, parte a rețelei naționale de arii protejate a fost reconfirmat și completat prin desemnarea ca sit Natura
  31. Scopul Planului de management trebuie să răspundă definirii conform art. 5 alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011,cu modificările și completările ulterioare, corespondente categoriei de arie protejată sub forma căreia acesta a fost constituit, ca arie naturală protejată, parte a rețelei ecologice europene Natura
  32. Conform definiției din ordonanța menționată, Rezervația naturală Cenaru, este o arie naturală protejată a cărui scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Conform definirii IUCN, aceste perimetre de protecție sunt desemnate pentru menținerea, conservarea și refacerea populațiilor de specii și a habitatelor naturale. Statutul de conservare al acesteia a fost întărit prin suprapunerea unui sit Natura 2000, dedicat unor habitate și specii de interes conservativ identificate la nivel european. Conform Formularului Standard de desemnare, elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului au fost 2 habitate: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, respectiv 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; și 7 specii: Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Bombina variegata, Lucanus cervus, Rosalia alpina și Cypripedium calceolus. ... 4.
  33. Obiectiv general, obiective specifice și activități Stabilirea unei arii naturale protejate este justificată de necesitatea conservării patrimoniului biodiversității în general, faunistic sau floristic în mod particular, dar și a interacțiunilor ce dau specificitate întregii zone, a practicilor tradiționale, din perspectiva elementelor de durabilitate ce sunt promovate de rețeaua pan-europeană. Includerea aspectelor sociale și economice se face prin promovarea abordărilor de valorizare durabilă a patrimoniului natural, pornind de la exploatarea resurselor, încurajarea practicilor agricole tradiționale, a turismului prietenos, armonizarea gestiunii forestiere și până la încurajarea producției de energie din surse regenerabile. Principiile asumate în managementul ariilor natural protejate impun
(1)promovarea eticii de conservare, a educației ecologice și a toleranței fața de speciile de faună în mod particular;
(2)amenajarea prudentă a teritoriului și stabilirea unor strategii precauționare de dezvoltare;
(3)armonizarea gestiunii conservative cu necesitățile de dezvoltare ale comunităților locale;
(4)menținerea biodiversității și creșterea indicilor de biodiversitate în scopul dobândirii unui echilibru ecologic cât mai înalt al tuturor componentelor biocenotice. 4.2.
  1. Obiectiv general Obiectivul asumat prin prezentul plan de management este de a crea cadrul organizațional optim integrării obiectivelor și activităților necesar a fi realizate pentru menținerea stării de conservare favorabilă sau după caz îmbunătățirea stării de conservare nefavorabile a speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, luând în considerare dezvoltarea culturală, socială și economică a comunităților locale. Planul de management vizează planificarea activităților de conservare, armonizarea utilizării resurselor naturale cu obiectivele asumate prin declararea ariilor naturale protejate, armonizarea obiectivelor majorității factorilor interesați și promovarea valorilor naturale ale zonei. ... 4.2.
  2. Obiective specifice Pentru stabilirea temelor respective a obiectivelor specifice s-a ținut cont de necesitatea
(1)menținerii sau restabilirii prin intervenții active într-o stare de conservare favorabilă a tuturor elementelor cu valoare de patrimoniu (geologic, peisager, interacțiuni, biodiversitate, etc.);
(2)identificării tuturor elementelor cu valoare conservativă și stabilirea regimelor de conservare adecvate;
(3)inițierii de acțiuni pentru remedierea, stoparea sau anularea categoriilor de impact ce se răsfrâng asupra elementelor de patrimoniu;
(4)identificării soluțiilor și itinerariilor de dezvoltare durabilă și asistarea comunităților locale în parcurgerea acestora;
(5)promovării metodelor de gestiune în măsură a genera o armonie între conservarea elementelor cu valoare patrimonială, utilizarea resurselor, promovarea turismului, îmbunătățirea condițiilor de existență a comunităților locale;
(6)stabilirii unui program de monitorizare în măsură a urmări evoluția tuturor factorilor de mediu relevanți. Considerând cele precizate anterior, pentru atingerea obiectivului general au fost identificate 6 teme de bază în cadrul cărora au fost definite obiectivele specifice ce fundamentează planul de management. Tema I - Conservarea și managementul biodiversității(al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora). – Obiectiv specific 1 - Asigurarea pe termen lung a conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru. ... – Obiectiv specific 2 - Asigurarea pe termen lung a conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru ... Tema II - Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității – Obiectiv specific 3 - Actualizarea periodică a inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile de interes conservativ ... – Obiectiv specific 4 - Actualizarea periodică a inventarelor (evaluarea detaliată) pentru habitatele de interes conservativ ... – Obiectiv specific 5 - Implementarea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ în vederea adaptării viitoarelor măsuri de management la cerințele de conservare pe termen lung a speciei ... Tema III - Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului – Obiectiv specific 6 - Stabilirea cadrului administrativ de management al ariei naturale protejate în vederea atingerii obiectivelor asumate în prezentul plan de management ... – Obiectiv specific 7 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora. ... – Obiectiv specific 8 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management ... – Obiectiv specific 9 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management ... – Obiectiv specific 10 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate ... Tema IV - Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului – Obiectiv specific 11 - Creșterea nivelului de conștientizare (îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului) pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității. ... Tema V - Utilizarea durabilă a resurselor naturale – Obiectiv specific 12 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, fără a periclita speciile și habitatele de interes conservativ. ... Tema VI - Turismul durabil – Obiectiv specific 14 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) cu scopul limitării impactului asupra mediului. ... ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI Planul de acțiuni propus, reprezintă setul de măsuri punctuale, menite a facilita atingerea obiectivelor identificate, de a facilita conservarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului și de a diminua categoriile de impact ce se răsfrâng asupra sitului, așa cum au fost acestea decelate la data realizării studiilor de teren pentru fundamentarea Planului de management. 5.1. Activități generale În cadrul acestui set de activități sunt propuse măsurile de ordin tehnico-administrativ prin care să se asigure integrarea obiectivelor de conservare și a principiilor de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor acțiunilor de planificare strategică, dezvoltare a unor planuri de la nivel regional/local, ș.a.m.d. În acest sens se va urmări: a. Integrarea elementelor relevante din cadrul Planului de management în Planul de urbanism general ce tratează teritoriul comunei Andreiașu de Jos, prin: – realizarea unei mape de prezentare succintă a Planului de management și a elementelor ce se impun a fi reflectate de PUG, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; ... – desfășurarea unor acțiuni de consultare a reprezentanților comunității locale în scopul identificării mecanismelor de compensare a pierderilor economice derivate din aplicarea prevederilor Planului de management, identificarea unor resurse sau instrumente financiare pentru promovarea unor inițiative locale ce vin să se alăture efortului conservativ, armonizarea căilor de dezvoltare socio-economică cu principiile conservative; ... ... b. Integrarea elementelor relevante din cadrul Planului de management în Amenajamentul Unității de producție; – realizarea unei mape de prezentare succintă a Planului de management și a elementelor ce se impun a fi preluate în cadrul amenajamentului, conform prevederilor legale în vigoare, astfel încât să se asigure un regim de exploatare silvică adaptat cerințelor ecologice ale elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului; ... – desfășurarea unor acțiuni de consultare a reprezentanților deținătorilor și administratorilor de pădure în scopul identificării mecanismelor de compensare a pierderilor economice derivate din aplicarea prevederilor Planului de management, identificarea unor resurse sau instrumente financiare pentru promovarea unei gestiuni durabile a pădurii, orientate în mod particular spre conservarea biodiversității; ... ... ... 5.2. Activități specifice; acțiuni Planul de activități detaliază aspecte legate de activitățile din capitolul 4, asociind pentru fiecare activitate următoarele informații:
  1. a)Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea/coordonarea activității. ...
  2. b)Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică. ...
  3. c)Partener - se va furniza numele partenerului extern (nume agent economic, ONG, asociație, etc), cu care custodele/administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective. ... O detaliere succintă a celor mai importante acțiuni este prezentată sintetic mai jos: Acțiuni de realizare a unei infrastructuri minime de protecție Descriere: în scopul asigurării unui act de gestiune performant, se impune ca primă necesitate realizarea unei infrastructuri de protecție adecvate, adaptate cerințelor elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului. Dat fiind faptul că împrejmuirea și delimitarea ariei protejate nu răspunde cerințelor de conservare a unor specii de interes conservativ ce ocupă teritorii deosebit de vaste și au nevoie de un mediu permeabil, care să nu contribuie la fragmentarea arealului ocupat de acestea, infrastructura dedicată protecției se va limita la amplasarea unor borne care să confere o bună vizibilitate și orientare pentru eventualele persoane. Alături de acestea se vor amplasa panouri indicatoare și de avertizare. O astfel de rețea de marcaj, va asigura o delimitare clară, certă în teren a perimetrului de protecție, facilitând aplicarea măsurilor de protecție conforme. Acțiuni: întreg perimetrul zonei de protecție va fi delimitat de borne de avertizare/demarcare, amplasate în fiecare punct de inflexiune, sau pe segmentele de delimitare, astfel încât să se asigure o cât mai bună vizibilitate și orientare în spațiu. Se propune amplasarea unor borne de tipul unor stâlpi din material lemnos, fasonați în patru muchii, având o înălțime de minim 150 cm deasupra solului și laturi de minim 10 cm; pe laturi vor fi marcate poziția GPS, numărul bornei, fața exterioară/interioară a zonei delimitate; pe extremitatea superioară se va aplica un strat de vopsea care să permită o identificare facilă în teren. Stâlpii vor fi amplasați în teren, în modul cel mai trainic cu putință, astfel încât deteriorarea/vandalizarea acestora să fie îngreunată. Responsabil: custodele; Costuri estimate: celor 436 de puncte de inflexiune se vor adăuga aproximativ 14 borne suplimentare, numărul total necesar fiind astfel de 450; – necesar material lemnos: 450 stâlpi, 200 x 10 x 10, fasonați la 4 muchii, din material lemnos tare, cu marcaj din vopsea pe extremitatea superioară - 100 RON; valoare totală 45.000 RON; ... – manopere de amplasare în teren - 35.000 RON; ... – amplasare structuri suplimentare - 10.000 RON; ... – lucrări anuale de întreținere - 2.000 RON ... Acțiuni de realizare a unei infrastructuri minime de vizitare Descriere: în scopul promovării inițiativelor legate de valorizarea potențialului turistic local, se impune ca primă necesitate realizarea unei infrastructuri dedicate, adecvate, adaptate exigențelor de conservare ale elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului. În acest sens este important ca infrastructura realizată să permită observarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, fără însă a conduce la disturbarea acelor specii de faună sensibile la stress (speciile de carnivore mari). În acest sens se va ține cont de propunerea de strategie de vizitare propusă în decursul fundamentării Planului de management. Acțiuni: a. Realizarea unui punct de informare În afara sitului, în imediata proximitate a acestuia, la intersecția de unde se desprinde din DN2M drumul forestier ce mărginește extremitatea vestică a sitului, se propune realizarea unui punct de informare, compus dintr-un ansamblu de 3 panouri pe structură din lemn, ce va replica soluțiile arhitecturale tradiționale locale, se vor prezenta în mod distinct cele 3 elemente de relevanță pentru sit: elementele de interes conservativ, măsurile de conservare de aplicat, respectiv elementele permise și cele restricționate; toate aspectele vor fi însoțite de cartograme relevante. ... b. Organizarea unei zone de picnic/refugiu În afara sitului, în imediata proximitate a acestuia, la intersecția de unde se desprinde din DN2M drumul forestier ce mărginește extremitatea vestică a sitului, pe o suprafață de aproximativ 50 mp, se propune realizarea unui adăpost sumar și a unui adăpost tip chioșc cu banchete și masă. De asemenea se va organiza o vatră de foc din piatră zidită, a unei magazii de lemn, a unei toalete modulare cu bazin vidanjabil, tratat chimic, încastrată în lemn și de asemenea amplasarea unui container metalic pentru deșeuri. Se vor realiza și dotări minimale de alimentare cu apă din cursul de suprafață ce se scurge pe versant. ... c. Realizarea unui număr de două observatoare În două puncte distincte ale sitului, vor fi amplasate două observatoare tip adăpost, ce vor permite observarea speciilor de faună de pe două nivele de la 2 m deasupra solului, respectiv 6 m deasupra solului. Adăposturile vor avea pereți realizați sumar din scândură ne-ecarisată, pentru o mai bună încadrare în peisaj și pentru a păstra mai multe puncta, zone de observare. Observatoarele vor fi dotate cu module foto/video de înregistrare a prezenței speciilor, amplasate în cutii securizate. ... d. Amenajarea unui traseu tematic de vizitare Pe o suprafață restrânsă a sitului, se va organiza un traseu tematic, desfășurat pe un traseu de aproximativ 750 m, ce va urmări prezentarea elementelor celor mai reprezentative ale sitului și familiarizarea vizitatorilor cu cele mai interesante aspecte. Traseul va fi bornat distinct, urmând a fi amenajate 5 locuri de repaos, dotate cu câte două bănci. Pe acest traseu se vor amplasa 20 de panouri explicative ce vor prezenta aspecte de interes, cartograme și informații utile pentru vizitatori. ... Responsabil: custodele; Costuri estimate: – materiale de construcție necesare: 150.000 RON; ... – elemente modulare - toaletă, container gunoi, module foto/video de înregistrare a prezenței speciilor: 35.000 RON; ... – manopere: 200.000 RON; ... – lucrări anuale de întreținere: 5000 RON ... Acțiuni de realizare a unei infrastructuri dedicate creșterii capacității de suport a sitului Descriere: în scopul creșterii capacității de suport a sitului, sunt prevăzute a fi realizate investiții în ceea ce privește diversificarea nișelor ecologice prin realizarea unor structuri din materiale locale dar și artificiale Acțiuni: – construirea de elemente suplimentare menite a crește capacitatea de suport a sitului. ... Responsabil: custodele; Costuri estimate: – materiale de construcție necesare: 20.000 RON; ... – manopere: 30.000 RON; ... – lucrări anuale de întreținere: 4.000 RON ... ... ... 6. PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂȚILOR Un plan de monitorizare al activităților presupune nu doar asumarea unui program de tip administrativ de verificare a personalului implicat în gestiunea conservativă a sitului ci și o evaluare a relevanței activităților prestate reflectată prin îmbunătățirea condițiilor de mediu în general, a stării elementelor criteriu în mod particular. Astfel, propunem ca Planul de monitorizare al activității să cuprindă următoarele elemente criteriale: A. Pentru fiecare membru al personalului implicat 1. Număr de ore lucrate, din care: – ore lucrate în birou/laborator; ... – ore lucrate în teren (pe specificul de activitate); ... ... 2. Număr de cvadrate investigate; ... 3. Distanțe parcurse, din care: – cu autovehicule; ... – mers pe jos; ... ... 4. Număr documente procesate (primite, emise, redactate, etc.); ... 5. Număr intrări în baza de date realizate; ... 6. Număr protocoale de monitorizare realizate; ... 7. Numărul de persoane de la nivelul comunităților locale care s-a interacționat ... ... B. Pentru fiecare dotare logistică: 1. Număr de persoane ce au utilizat facilitatea logistică în cauză; ... 2. Cuantificarea gradului de utilizare (kilometri parcurși pentru autovehicule, ore de utilizare pentru echipamente, pagini imprimate pentru sisteme de multiplicare, etc.) ... 3. Nivelul de amortisment (gradului de utilizare la costul de achiziție); ... 4. Costurile de întreținere (combustibili, consumabile, taxe, energie consumată, etc.); ... ... C. Pentru elementele criteriu 1. Cuantificarea elementelor și atributelor de stare (nr. indivizi, suprafețe acoperite, etc.) ... 2. Numărul de elemente criteriu nou identificate ... ... La nivelul fiecărui an se va realiza o fișă cu elementele cuantificate, astfel încât evaluarea activității să poată fi realizată în modul cel mai obiectiv și transparent cu putință, facilitându-se o analiză comparativă. ... BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE BĂNĂDUC, D.,
(2006): Important Areas for Fish in România The implementation of EU Nature Conservation Legislation in România, Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu CHEREMISINOFF, N. P., BENDAVID VAL, A.
(2001): Green Profits, The Manager's Handbook for ISO 14001 and Pollution Prevetion, Butterworth Heinemann, Woburn, MA DIHORU, GH., NEGREAN, G.
(2009): Cartea Roșie a plantelor vasculare din România, ed. Acad. Rom., București GHERASIMOV, I., P. ȘI COLAB.
(1960): Monografia geografică a României - vol. I Geografia Fizică, Ed Acad R.P.R., București GRIGORESCU, A.
(2000): Managementul proiectelor de mediu, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj GRUIN, M. (1996-1997): Evaluarea impactului asupra mediului, Curs de specializare postuniversitară, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj-Napoca, HELSDINGEN, P., J., WILLEMSE, L., SPEIGHT, M., C., D.
(1996): Background information on invertebrates of the Habitat Directive and the Bern Convention, Vol. I-II, Nature & Environment, No. 79, Council of Europe, Strasbourg IONESCU, M., CUSA, V.
(1988): Îndrumar metodologic de toxicologie acvatică, Consiliul național al apelor, Institutul de cercetări și proiectări pentru gospodărirea apelor KETTUNEN, M, TERRY, A., TUCKER, G. & JONES A.
(2007): Guidance on the maintenance of landscape features of major importance for wild flora and fauna - Guidance on the implementation of Article 3 of the Birds Directive (79/409/EEC) and Article 10 of the Habitats Directive (92/43/EEC), Institute for European Environmental Policy (IEEP), Brussels, 114 pp. & Annexes. LINDENMAYER, D., FISCHER, J.
(2006): Habitat Fragmentation and Landscape Change: An Ecological and Conservation Synthesis, Island Press MOHAN GH., ARDELEAN A., GEORGESCU M.
(1993): Rezervații și monumente ale naturii din România, Arad. MARINESCU, D.
(2003): "Tratat de dreptul mediului", Ed. All Beck, București MIHUȚ, S., DINCĂ, V.
(2006): Important Areas for Butterflies in România - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in România", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Asociația Grădinilor Botanice din România, București OPREA, A.
(2005): Lista critică a plantelor vasculare din România, ed. Univ. "Al. I. Cuza", Iași ROSETTI-BALANESCU, C.
(1961): Urmele animalelor sălbatice, Ed. Științifică, SĂVULESCU, T. (ed.), (1952-1976): Flora României, București, Edit. Academiei Române, Vol. 1-13. SÂRBU, A.
(2006): Important Areas for Plant in România - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in România, Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Asociația Grădinilor Botanice din România, București TOROK, Zs.
(2008): GIS used for delimiting the European biogeographical regions from România, Sc Annals of DDI, vol. 14, Tulcea, România ***
(1999): Interpretation Manual of European Union Habitats, European Commission, DG Environment ***
(2002): Methodological guidance on the provisions of Article 6
(3)and
(4)of the Habitat Directive 92/43/EEC, European Commission, DG Environment Identificarea, cartarea și descrierea habitatelor din ROSCI0026 Cenaru și ROSCI0216 Reghiu Scruntar s-a făcut respectând sistemul habitatelor României (Doniță et al., 2005) și corespondența acestora cu sistemul de habitate Natura 2000 (Gafta&Mountford (ed.), 2008.), precum și a speciilor de plante de importanță comunitară; Utilizarea resurselor CORINE Land cover s-a făcut conform: EEA grants free access to all its data/applications provided that the user agrees: - to acknowledge the source as follows: Copyright EEA, Copenhagen, 2007 - to display a link to the EEA web site http://www.eea.europa.eu- not to use the data/applications for commercial purposes unless the Agency has expressly granted the right to do sola care trebuiesc adăugate obligatoriu referințe web către instituțiile românești care au contribuit la realizare CLC2000: Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile: http://www.mmediu.ro și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare "Delta Dunării": http://www.indd.tim.ro Anexa nr. 1 la Planul de management Limitele sitului Natura 2000 ROSCI Cenaru Anexa nr. 2 la Planul de management Proprietarii de terenuri din zona studiată Notă ... *) vechii proprietari (suprafețele au fost vândute) Anexa nr. 3 la Planul de management Cartograma de distribuție a principalelor biomuri conform clasificării CORINE prelucrat după CLC2000. Anexa nr. 4 la Planul de management Distribuția elementelor de interes conservativ -------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.