PLAN DE MANAGEMENT din 25 ianuarie 2016

Pe scurt

Acest plan de management este un document oficial care stabilește cadrul general pentru acțiunile de conservare și protecție a ariei naturale protejate Natura 2000 ROSCI0362 - Râul Gilort. El integrează problemele de conservare a biodiversității cu promovarea activităților economice durabile.

Ce reglementează

Cadrul general de desfășurare a acțiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate.
Integrarea conservării biodiversității cu activitățile economice precum turismul, agricultura și gestionarea resurselor de apă.
Reglementarea activităților în aria naturală protejată.
Procedura de modificare, actualizare și implementare a planului de management.

Cui îi privește

Custodele ariei naturale protejate (Agenția pentru Protecția Mediului Gorj împreună cu Asociația Culturală Sebastian Râul Gilort) și autoritățile administrației publice locale din spațiul analizat.
Gestionarii fondului cinegetic și piscicol, precum și instituțiile care monitorizează respectarea condițiilor de mediu.

Puncte cheie

Scopul ariei protejate este de a proteja și conserva specii precum Lutra lutra, Bombina variegata, Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata.
Aria naturală protejată Râul Gilort are o lungime a cursului Râului Gilort de 21.75 km.
Obiectivele planului includ conservarea speciilor de faună și a habitatelor lor, stimularea cercetării științifice, promovarea educației ecologice și menținerea activităților durabile de exploatare a resurselor.
Planul prevede delimitarea unor sectoare limitate pentru turism ecologic și educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar.

Textul legii

PLAN DE MANAGEMENT din 25 ianuarie 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0362 - Râul Gilort Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 192 bis din 15 martie 2016 Notă ... Aprobat de Ordinul nr. 140 din 25 ianuarie 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 192 din 15 martie 2016. CUPRINS Capitolul I Introducere 1.1. Scurtă descriere a planului de management ... 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ... 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management ... 1.4. Procesul de elaborare a planului de management ... 1.5. Procedura de modificare și actualizare a planului de management ... 1.6. Procedura de implementare a planului de management ... Capitolul II Descrierea ariei naturale protejate 2.1. Informații generale ... 2.2. Mediul abiotic ... 2.3. Mediul biotic ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări ... Capitolul III Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecării specii de interes conservativ ... Capitolul IV Scopul și obiectivele planului de management 4.1. Scopul planului de management ... 4.2. Obiectiv general ... 4.3. Obiective specifice ... 4.4. Măsuri de conservare ... Capitolul V Acțiuni 5.1. Reglementarea activităților în aria naturală protejată ... 5.2. Angajamentul bugetar ... 5.3. Monitorizarea și controlul activităților în aria naturală protejată ... Capitolul VI Bibliografie și referințe Capitolul VII Anexe 7.1. Regulamentul ariei naturale protejate ... 7.2. Hărți ... 7.3. Lista speciilor și habitatelor din situl Natura 2000 Râul Gilort ... Capitolul I Introducere 1.1. Scurtă descriere a planului de management Planul de management al ariei naturale protejate sit de interes comunitar ROSCI0362 Râul Gilort este documentul oficial care stabilește cadrul general de desfășurare al acțiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, el urmând să stea la baza activităților custodelui ariei și al autorității administrației publice locale din spațiul analizat. Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversității și de protecție a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activități economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei naturale protejate Râul Gilort este un instrument de dialog între autoritățile administrației publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spațiu: Consiliul Județean Gorj, Custodele ariei naturale protejate Agenția pentru Protecția Mediului Gorj împreună cu Asociația Culturală Sebastian Râul Gilort, Consiliul Local al orașului Novaci, Consiliul Local al comunei Bengești, Consiliul Local al comunei Albeni, Consiliul Local al comunei Prigoria, Consiliul Local al comunei Bumbești-Pițic, Consiliul Local al orașului Târgu Cărbunești, Administrația Națională Apele Române Administrația Bazinală De Apă Jiu, Sistemul De Gospodărire a Apelor Gorj, gestionarii fondului cinegetic și piscicol ori care monitorizează respectarea condițiilor de mediu: Garda Naționala de Mediu Comisariatul Județean Gorj, Agenția pentru Protecția Mediului Gorj, Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare Gorj, Inspectoratul Teritorial de Poliție Gorj. Acțiunile din planul de management au fost formulate ținând cont de starea actuală a relațiilor dintre componentele mediului natural din aria naturală protejată Râul Gilort și de amenințările specifice teritoriului: riscuri naturale, activități și amenajări antropice. Planul de management al ariei naturale protejate Râul Gilort urmărește integrarea obiectivelor de conservare și protecție a resurselor naturale în cadrul preocupărilor actorilor locali și promovarea unei opinii comune pentru a obține colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei protejate. De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale. Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate Râul Gilort vizează:

a)Conservarea speciilor de faună și a habitatelor lor; ...
b)Stimularea cercetării științifice; ...
c)Promovarea educației ecologice; ...
d)Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor; ... ... 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Aria naturală protejată Râul Gilort reprezintă un sit de importanță comunitară și face parte din rețeaua europeană Natura 2000. Aria naturală protejată Râul Gilort a fost desemnată prin Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011. În conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare, situl de interes comunitar este relevant pentru protecția speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există. Scopul ariei naturale protejate Râul Gilort este de a proteja și conserva speciile importante la nivel național și comunitar (Lutra lutra, Bombina variegata, Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata). Motivul pentru care a fost desemnată aria naturală protejată Râul Gilort s-a datorat existenței pe teritoriul acesteia a speciilor de interes comunitar relevante pentru conservare în regiunea biogeografică din care fac parte. Aria naturală protejată Râul Gilort se află în județul Gorj, în Subcarpații Getici, în cadrul Depresiunii Ciolanei și se învecinează cu localitățile Pociovaliștea și Bumbești-Pițic la nord, aria naturală protejată Prigoria-Bengești și localitățile Mirosloveni, Albeni, Bolbocești și Bărzeiu de Gilort la est, localitatea Doseni la sud și localitățile Albeni, Bengești, Ciocadia și Bălcești la vest. Aria naturală protejată Râul Gilort nu se suprapune cu altă arie protejată de interes național sau comunitar dar se învecinează cu aria naturală protejată Prigoria-Bengești. Aria naturală protejată se dezvoltă longitudinal de la Nord la Sud, cu o lungime a cursului Râului Gilort de 21.75 km. Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific Subcarpaților, cu relief de dealuri, altitudini de până la 400 m, temperaturi medii anuale cuprinse între 8°C și 10°C și cu o distribuție majoritară a solurilor aluviale. Mediul biotic este reprezentat de specii de mamifere, amfibieni și pești de interes comunitar. Principalele activități economice în proximitate sunt agricultura și exploatarea resurselor minerale. Obiectivele de gestiune ale ariei naturale protejate Râul Gilort sunt:
a)garantarea și menținerea condițiilor de habitat necesare conservării diversității biologice și a elementelor abiotice importante pentru mediul natural, inclusiv prin intervenție antropică; ...
b)stimularea activităților de cercetare și supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor; ...
c)delimitarea unor sectoare limitate pentru turism ecologic și educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar; ...
d)eliminarea și prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei protejate; ... ... 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management Planul de management integrat al ariei naturale protejate Râul Gilort s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv: 1. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... 2. Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979; ... 3. Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, la 3 martie 1973; ... 4. Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992; ... 5. Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului și a publicității imobiliare republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... 6. Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor, cu modificările și completările ulterioare. ... 7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... 8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier, actualizată și republicată în 2003; ... 9. Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979; ... 10. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național,Secțiunea a III-a Zone protejate; ... 11. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare; ... 12. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a IV a Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare; ... 13. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea a V-a Zone de risc natural ... 14. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006 și Ordinul de ministru nr. 606/2008 cu modificările și completările ulterioare; ... 15. Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare; ... 16. Ordonanță de urgență nr. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ... 17. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare; ... 18. Ordin nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate; ... 19. Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011; ... 20. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971 din 2011 ... 21. Legea nr. 46/2008 Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare; ... 22. Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 410 din 11 aprilie 2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora; ... 23. Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 606/2008 pentru aprobarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos; ... 24. Hotărârea Guvernului nr. 1679 din 10 decembrie 2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor; ... 25. Ordinul ministrului mediului nr. 203/2009 și Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice; ... 26. Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național; ... 27. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. ... 28. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 135/2010, Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 76/2010, Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 84/2010 și Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private; ... 29. Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; ... 30. Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare. ... În cazul în care apar diferențe în interpretarea actelor legislative din domeniul protecției mediului Legea mediului este prioritară. La nivelul Uniunii Europene cadrul legal de acțiune în scopul protecției habitatelor și speciilor de floră și faună sălbatică este stabilit prin Directiva nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică, numită în continuare Directiva Habitate, Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, precum și regulamentele EC/338/96 privind comerțul cu plante și animale rare și EEC/3254/91 privind utilizarea capcanelor de picior pentru vânarea animalelor. ... 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate Râul Gilort s-a realizat în cadrul proiectului "Managementul siturilor Natura 2000 Prigoria-Bengești și Râul Gilort", finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii, coordonat de Agenția pentru Protecția Mediului Gorj și realizat de S.C. MULTIDIMENSION S.R.L. Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor științifice de inventariere, evaluare și cartare a speciilor de pești, amfibieni și mamifere, evaluarea stării de conservare, a presiunilor și amenințărilor și propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate și s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesați și a comunităților locale cu privire la planul de management. S-au respectat toate cerințele prevăzute de legislația în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obținut avizele favorabile de la custodele Agenția pentru Protecția Mediului Gorj și Asociația Culturală Sebastian, de la autoritatea competentă pentru protecția mediului, s-au elaborat anunțurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare și se aprobă prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul autorităților publice centrale interesate. ... 1.5. Procedura de modificare și actualizare a planului de management Modificarea și actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu și au scopul de a completa gradul de cunoaștere al ariei protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. ... 1.6. Procedura de implementare a planului de management Agenția pentru Protecția Mediului Gorj este custodele sitului împreună cu Asociația Culturală Sebastian este responsabilă cu implementarea planului de management pe teritoriul ariei naturale protejate Râul Gilort iar în zonele din vecinătatea ariei Agenția pentru Protecția Mediului Gorj trebuie să lucreze în parteneriat cu proprietarii. Implementarea planului de management se realizează prin acțiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa custodelui va lua în considerare condițiile actuale, obiectivele și acțiunile planului de management și resursele de management disponibile. Pentru atingerea obiectivelor planului de management, Agenția pentru Protecția Mediului Gorj va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obținere a finanțărilor externe pentru proiecte și prin susținerea din partea comunităților locale în pregătirea ofertelor de finanțare. Agenția pentru Protecția Mediului Gorj va monitoriza activitățile desfășurate de persoanele fizice și juridice în interiorul ariei naturale protejate și activitățile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituții/organizații, pentru a se asigura că acestea corespund cerințelor planului de management și nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri Agenția pentru Protecția Mediului Gorj joacă un rol important în menținerea parteneriatelor cu acele instituții/organizații și în definirea modului în care își desfășoară aceștia activitățile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate Râul Gilort. ... Capitolul II Descrierea ariei naturale protejate 2.1. Informații Generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Aria naturală protejată Râul Gilort este localizată în Subcarpații Getici, în cadrul Depresiunii Ciolanei, în cadrul unităților administrativ teritoriale Bengești, Albeni, Novaci, Bumbești-Pițic și Târgu Cărbunești în județul Gorj, având o suprafață de 873 ha. Localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolbocești, Mirosloveni, Doseni, Bălcești, Bircii, Ciocadia, Bengești, Bumbești Pițic, Călugăreasa Pociovaliștea, Sitești, Novaci, și Cojani. Relieful este caracterizat de prezența dealurilor și relieful de albie creat de acțiunea apelor curgătoare. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată Râul Gilort se află la o latitudine nordică de 45.076561 și o longitudine estică de 23.612975. Altitudinea medie este de 300 m. Accesul în aria naturală protejată Râul Gilort se face prin Drumul Național 67, prin nord, nord-est sau vestul ariei naturale protejate. Harta de încadrare în teritoriu a ariei naturale protejate se regăsește la subcapitolul 7.2 Hărți - 1. Harta localizării ariei naturale protejate. ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limita nordică Limita ariei naturale protejate Râul Gilort este traversată în nord de intravilanul localității Pociovaliștea, respectiv Bumbești-Pițic. Limita estică Limita estică a ariei naturale protejate Râul Gilort o învecinează cu limita sitului de importanță comunitară Prigoria-Bengești, intravilanul localităților Mirosloveni, Albeni, Bolbocești și Bărzeiu de Gilort. Limita sudică Limita sudică a ariei naturale protejate Râul Gilort se învecinează cu intravilanul localității Doseni. Limita vestică La vest, aria naturală protejată Râul Gilort este delimitată de intravilanul localităților Albeni, Bengești, Ciocadia și Bălcești. Harta limitelor ariei naturale protejate se regăsește la subcapitolul 7.2 Hărți - 2. Harta limitelor ariei naturale protejate. ... ... 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geologie și geomorfologie Din punct de vedere geologic, aria naturală protejată se află pe depozite fluviatile și fluviatil-lacustre formate în Cuaternar Holocen Inferior și Superior, Cuaternar Pleistocen Mediu și Neogen Miocen. Din punct de vedere al reliefului, aria naturală protejată Râul Gilort este situată în cadrul Subcarpațiilor Gorjului, aceștia fiind poziționați în partea centrală a județului Gorj. Cu o desfășurare geografică între râurile Motru și Olteț, Subcarpații Gorjului sunt formați din două șiruri de dealuri paralele față de lanțul muntos din nord, dublate de două șiruri de depresiuni. Relieful caracteristic al ariei naturale protejate este predominant relief de albie format de acțiunea apelor curgătoare și dealuri de înălțimi mici. Altitudinile pe care se suprapune aria naturală protejată se încadrează între 200 m altitudine minimă și 450 m altitudine maximă, în nord. Valorile pantei se încadrează între 1° înclinație minimă și 14° înclinație maximă. Expoziția predominantă a versanților este vestică. Elementele de geomorfologie sunt reprezentate cartogrfic în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți - 3. Harta unităților administrativ teritoriale, 5. Harta pantei în aria naturală protejată Râul Gilort și 6. Harta expoziției versanților în aria naturală protejată Râul Gilort. ... 2.2.2. Hidrologie Hidrologia ariei protejate este caracterizată de prezența Râului Gilort cu afluenții: Ciocadia (pe partea dreaptă) și Pârâul Galben și Câlnicul (pe partea stângă). Bazinul hidrografic din care face parte este Bazinul Hidrografic Jiu, caracterizat printr-o suprafață de recepție de 10080 kmp și o formă alungită, formă care este preluată și de rețeaua hidrografică. Râul Gilort este cel mai important afluent stâng al râului Jiu pe. Acesta colectează ape de pe versantul sudic al masivului Parâng, cu o zonă a izvoarelor situată la peste 1800 m altitudine. Străbate vestul regiunii Subcarpatice Oltene, partea centrală a Piemontului Getic, după care confluează cu Jiul, drenând o suprafață de peste 1348 kmp cu o altitudine medie a bazinului de 544 m și o pantă medie a suprafeței bazinului de 103 m/km. În cursul superior în dreptul localității Novaci, râul are o vale tipic montană cu pante accentuate de peste 65 0, și profil al albiei în formă de V. În cursul mijlociu al râului, suprapus ariei naturae protejate, malurile devin proeminente, având 2-3 m înălțime, fapt ce ferește albia majoră de inundații iar pantele au valori de 25°. Elementele de hidrologie sunt reprezentate cartografic în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți - 10. Harta hidrologică (harta limitelor bazinelor hidrografice și a apelor de suprafață). Tabel 1 Caracteristici hidrologice Sursa: Administrația Națională "Apele Române", Planul De Management al Bazinului Hidrografic Jiu ... 2.2.3. Clima Din punct de vedere climatic aria naturală protejată Râul Gilort se află în zona temperat continentală, specifică climatului de dealuri și podișuri, cu variabilitate de la nord la sud Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8°C și 10°C. Având în vedere că aria naturală protejată se află în cadrul Subcarpațiilor Gorjului, precipitațiile se încadrează între 700 și 800 mm. Temperatura medie a lunii iulie este situată la aproximativ 20-22°C, iar a lunii ianuarie de la -1 la -2°C. Numărul de zile senine este de aproximativ 50/an. Fenomenele meteorologice caracteristice sunt înghețul, bruma și ceața. Datorită circulației maselor de aer cald uscate din sezonul cald și a tranziției de la climatul cu influențe submediteraneene a cel arid, speciile prezente în aria naturală protejată sunt caracteristice unui climat cald și secetos vara și reci și uscate în sezonul de iarnă. ... 2.2.4. Soluri/subsoluri Analizând potențialul edafic, solurile prezente în cadrul arealului analizat sunt incluse în patru clase majore de soluri. Cele mai multe tipuri aparțin clasei argiluvisoluri și soluri neevoluate trunchiate sau desfundate. Distribuția solurilor în cadrul ariei naturale protejate prezintă o variabilitate ridicată, cu 6 tipuri de soluri. Formarea vegetației specifice este influențată, printre altele și de caracteristicile solurilor. Aceasta la rândul ei influențează fauna care populează diversele habitate dezvoltate cum este cazul speciilor de amfibieni și mamifere. Din punct de vedere pedologic, distribuția solurilor pe suprafața ariei protejate prezintă următoarea structură: Tabel 2 Distribuția tipurilor de sol Sursa: Harta Solurilor României la scara 1:200.000, Sistemul Român de Taxonomie a Solului

(2003)... ... 2.

Mediul Biotic 2.3.
Ecosisteme Ecosistemele din cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt diferențiate în 5 categorii principale: ecosisteme de pădure, ecosisteme de pășune, ecosisteme agricole, ecosisteme acvatice și ecosisteme urbane. Tabel 3 Distribuția principalelor categorii de ecosisteme din ROSCI0362 Râul Gilort Sursa: Corine Land Cover, 20016; procesarea ortofotoplanurilor 2008 În ceea ce privește distribuția speciilor de interes comunitar în cadrul tipurilor de ecosisteme, caracteristic pentru specia Bombina bombina sunt arealele umede cu ochiuri de apă din ecosistemele forestiere, agricole, de pășune și în apropiere văilor râurilor (ecosisteme acvatice). Caracteristic speciei Lutra lutra și speciilor de pești este ecosistemul acvatic. În cadrul ariei naturale protejate a fost identificat habitatul de interes comunitar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion). ... 2.3.
Fauna Mamifere Lutra lutra Linnaeus, 1758 - Vidra Din cele zece subspecii ale vidrei europene, citate de Ellerman și colaboratorii

(1965)din întreaga zonă palearctică, pentru teritroriul României există numai subspecia nominată Lutra lutra Linnaeus,

Este un mustelid cu talie relativ mare, cu corpul lung, subțire și sinuos, acoperit cu blană foarte deasă, iar coada lungă și rotundă, îngroșată la bază și subțire la vârf. Prezintă adaptări pentru viața acvatică: capul turtit, cu botul scurt și truncheat, fără o regiune distinctă a gâtului, rinariumul negru, iar nările cu valvule. Vibrizele foarte lungi și stufoase, de culoare gălbuie, grupul celor genale (inferioare) atingând 80 mm lungime, fiind mai lungi decât cele supralabiale. Ochii mici, urechile scurte și rotunjite, abia vizibile din blană, cu marginea superioară îndoită și cu ambele suprafețe acoperite cu peri deși, dar scurți. Membrele sunt foarte scurte, cu tălpile late și cu membrane interdigitale dezvoltate, pentru înot. Ghearele neretractile, scurte (de numai 8 mm lungime) și de culoare alb-gălbuie. Pe tălpile anterioare există o perniță mare, cu slabă lobare în trei și o altă perniță carpală, rotundă, situată posterior. Pe tălpile posterioare este golașă o singură perniță mare, de formă neregulată, cea posterioară fiind acoperită cu peri (Murariu & Munteanu, 2005). Blana cu perii lânoși atât de deși, încât rămân uscați și la intrarea animalului în apă; cei de contur se udă, dar la ieșirea pe mal și scuturarea animalului se zvântă imediat; aceștia din urmă ating iarna 20 mm lungime, în afara stratului gros de 10 mm, alcătuit de perii lânoși. Aceste lungimi ale perilor sunt atât pe spate cât și pe abdomen, mai scurți devenind pe membre și la vârful cozii. Blana de vară are perii mai scurți. Culoarea blănii prezintă largi variații individuale, dar în general apare uniform cafenie până spre baza cozii, unde devine ceva mai închisă; pe piept, culoarea este mai deschisă, spre cenușie. Ca habitat preferă lacurile și heleșteele, râurile și orice curs de apă mărginit de vegetație înaltă și chiar zonele de coastă, în general toate mediile acvatice care permit scufundări și găsirea hranei. Preferința vidrei pentru astfel de habitate o face vulnerabilă la poluarea apelor dar și la deranjul produs activitățile turistice. În situl Natura 2000 Râul Gilort urme ale prezenței vidrei au fost înregistrate în lungul râului Gilort, preponderent pe plajele nisipoase din zonele mai greu accesibile omului, de obicei în apropierea zonelor cu adâncime mai mare a apei unde își poate căuta hrana. Reprezentările grafice ale distribuției speciei și arealelor favorabile de protecție sunt incluse în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți -
Harta distribuției speciei Lutra lutra,
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Lutra lutra. Tabel 4 Parametrii de ocupare a habitatului psi = probabilitatea de ocupare p = probabilitatea de detecție r = probabilitatea de detecție utilizând Royle Nichols Heterogenity Model lambda = densitatea speciei kmp N = mărimea populației (numărul de indivizi) Tabel 5 Poligonul Minim Convex pentru Lutra lutra din aria naturală protejată Suprafața ocupată de Lutra lutra este estimată la 32.5 kmp și este exprimată de poligonul minim convex. Poligonul minim convex este unitatea utilizată de IUCN pentru stabilirea arealului de distribuție al speciilor și exprimă suprafața determinată de punctele extreme de apariție ale speciei. Populația de Lutra lutra din situl ROSCI0362 Râul Gilort Râul Gilort este de 7 indivizi. Coroborând datele din literatura privitoare la mărimea teritoriului grupurilor familiale de vidre cu suprafața ariei naturale protejate considerăm ca populația de vidre care poate exista în aria naturală protejată Râul Gilort este de maxim două grupuri familiale, acesta fiind și efectivul identificat în urma observațiilor din teren. Habitatele specifice pentru Lutra lutra identificate în cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt mozaicate și supuse presiunii antropice (prin lucrări de amenajare hidrotehnică, activități de exploatare agregate minerale, activități turistice, pescuit, pășunat, prezența câinilor liberi sau hoinari), în urma cărora resursele trofice și de habitat sunt limitate afectând în mod nefavorabil populațiile de vidră din interiorul sitului. Tendința actuală observată este de degradare lentă sub efectul amenințărilor asupra habitatului specific. Harta distribuției speciei Lutra lutra și harta arealelor favorabile pentru protecția speciei sunt atașate în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți. Amfibieni Tabel 6 Specia de amfibieni din aria naturală protejată Bombina variegata (Linnaeus, 1758) Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă) Anexa 3/Directiva 92/43/CEE, anexa 3 la O.U.G. 57/2007 478 Stare de conservare favorabilă Bombina variegata (Linnaeus, 1758) Bombina variegata sau izvorașul (buhaiul) de baltă cu burta galbenă este o specie din grupa amfibienilor de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroși spini mici. Negii nu sunt grupați sau dispuși simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal indivizii sunt colorați în cenușiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apărea indivizi parțial sau total verzi dorsal. Abdomenul și gușa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenușiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicității. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe fața interioară a membrelor anterioare calozitățile nupțiale (formațiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi) vizibile chiar și pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal dar în privința orăcăitului se aseamănă cu Bombina bombina, doar că frecvența sunetelor este mai ridicată. Habitat. Ecologie și comportament Spre deosebire de alte specii de amfibieni, Bombina variegata este relativ bine adaptată diferitelor tipuri de teren parcurse în cautarea unor noi locuri de depunere a pontei, fapt datorat scheletului lor robust și pielii groase. Habitatul tipic este reprezentat de bălțile temporare neumbrite, aflate în zonele împădurite sau apropierea acestora. Hibernarea începe în septembrie octombrie și se termină în martie-mai, iernând în vizuini, crăpaturi, sub pietre și bușteni, uneori în galerii de rozătoare. Dieta constă în nevertebrate acvatice și terestre. Este rezistentă la condiții dificile de mediu și longevivă, iar secreția toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălți mici. Poate rezista și în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălți apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităților umane (defrișări, construcții de drumuri etc.) unde se formează bălți temporare. Poate trai peste 10 ani în sălbăticie. Harta distribuției speciei Lutra lutra și harta arealelor favorabile pentru protecția speciei sunt atașate în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți -
Harta distribuției speciei Bombina variegata și
Harta arealelor de protecție pentru specia Bombina variegata. Pești (menționați în Anexa 3 la O.U.G. nr. 57/2007) Eudontomyzon mariae Descrierea Corpul este cilindric în regiunea anterioară (necomprimat lateral), înălțimea reprezintă 5,3 - 7,0% din lungimea totală. Cele două dorsale sunt relativ scunde și depărtate. În decursul lunii iunie, imediat înainte de reproducere, cele două dorsale cresc, se ating și se înalță. Corpul este îngustat în partea anterioară, imediat în urma ventuzei bucale. Odontoizii plăcii suborale sunt foarte slab individualizați, scunzi și rotunjiți. Adulții au partea dorsală brună închis cu reflexe metalice, laturile brune mai deschis, iar partea ventrală argintie. Unele exemplare sunt aproape negre. Regiunea branhială bate în galben-roz. Larvele sunt brune, mai întunecate dorsal; la larvele mari apar pete dispuse în mozaic, înconjurate cu alb. Habitat Această specie trăiește în râuri de munte, în zona păstravului, lipanului și moioagei, mai rar în aval. Ecologie (și comportament) Larvele trăiesc înfundate în mal, în porțiunile liniștite ale râurilor. Metamorfoza are loc toamna. Gobio albipinnatus Descriere Corpul și pedunculul caudal relativ înalte și comprimate lateral; înălțimea pedunculului puțin mai mare decât grosimea la nivelul marginii posterioare a analei. 7 excepțional 8 radii divizate în dorsală, 4 solzi între linia laterală și ventrală, înălțimea corpului reprezintă 16,2- 24% (M=18,6 - 20,2%, la diversele populații) din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 80-90% din înalțime. Profilul dorsal convex, înălțimea maximă situată la inserția dorsalei. Lungimea capului reprezintă 21,6 - 27,7% (M = 24 - 25,3%) din cea a corpului. Botul scurt și obtuz, lungimea lui reprezintă 7,6 - 11% din lungimea capului (M = 8,5 - 9,4%); spațiul postorbitar în general egal în % din lungimea corpului spațiul predorsal reprezintă 41-48,5%, lungimea pedunculului caudal 19,5 - 25,1 % (M = 22,1 ~ 23,1 %), înălțimea minimă 7,2 - 9,8%, lungimea pectoralelor 15,1 - 23,1% (M = 19,8 -~ 14%), iar cea a ventralelor 14,3 - 19,8% (M =16,4 - 17,5%). Pedunculul caudal ușor comprimat lateral, înălțimea minimă fiind puțin mai mare (rar egală) cu grosimea pedunculului la nivelul capatului posterior al analei. Caudala adânc scobită, lobul ei superior apreciabil mai lung decât cel inferior. Ventralele se inserează puțin în urma marginii anterioare a bazei dorsalei. Pectoralele nu ating inserția ventralelor; ventralele depășesc anusul, dar nu ating anală. Anusul e mai apropiat de ventrale decât de anală (distanța dintre anus și ventrale reprezintă 55 -97 % din cea dintre anus și anală). Pe solzii feței superioare sunt cele 5 - 9 carene epiteliale longitudinale foarte evidente, mai ales la adulți, care se observă bine indeosebi pe animalul scos din apă. Pieptul și istmul fără solzi. Colorit. Fața superioară e gălbuie-cenușie deschis, fața dorsală a capului cenușie mai închis cu pete și dungi mai întunecate. Pe laturi 8, rar 6 sau pâna la 12 pete rotunde, mai mici ca la celelalte specii ale genului. Solzii liniei laterale au două pete negre foarte slab pronunțate. Pe spate câteva pete întunecate foarte slabe, abia se pot distinge. Fața ventrală albă. Pe radiile dorsalei și caudalei căte 2 șiruri de pete negre palide, care în genere dispar la animalele conservate. Dimensiuni. Până la 10 cm fără caudală și 12 cm lungime totală. Habitat Conform fișei Natura 2000: Trăiește în Dunăre și în cursul inferior al râurilor de șes cu substrat de nisip fin sau argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă și curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă sau stătătoare și fund mâlos. Ecologie (și comportament) Specia trăiește în Dunăre și cursul inferior al râurilor de șes cu fund de nisip fin sau argilă. Se localizează în locuri cu apă ceva mai adâncă, curent slab (în general cu o viteză de 28-45cm/s). Evită locurile cu apă mai rapidă sau stătătoare și fund nămolos. În bălțile Dunării doar rar și rătăcit. Trăiește mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Consumă doar fauna de fund, mai ales diatomee, larve mici de efemeride și alte animale din nisip etc. Reproducerea ar avea loc în lunile mai și iunie. Importanța economică directă e foarte mică, deși carnea e gustoasă. Valoarea sa indirectă, ca hrană a peștilor răpitori, e probabil mare, datorită abundenței sale în Dunăre. Barbus meridionalis Descrierea Dimensiuni mijlocii; corp alungit și rotund; abdomen rotunjit; cap mare; ochi mici; bot lung și proeminent; preorbitare alungite; gura inferioară semilunară; buze cărnoase, în special cea inferioară care este divizată; buzele neacoperite de o placă cornoasă; două perechi de mustăți, una mai scurtă la vârful botului alta mai lungă la colțurile gurii; peduncul caudal comprimat lateral; caudala adânc scobită; solzi cu striuri divergente pe partea vizibilă; linie laterală completă slab arcuită și dispusă pe mijlocul pedunculului caudal; solzii de la baza analei nu sunt lățiți; dinți faringieni pe 3 rănduri, ascuțiți, îndoiți la vârf, fără suprafață masticatoare, cu o excavație la baza coroanei; intestine scurt; peritoneu incolor sau castaniu. Ultima radie simplă a dorsalei este subțire și flexibilă; inserția ventralelor situată în urma capătului anterior al inserției dorsalei; anală lungă, culcată atinge sau aproape atinge (uneori chiar depășeste) baza caudalei; L. Lat. 52-63; pe spate are pete întunecate; mustățile fără ax roșu; obișnuit atinge la maturitate 10-17 cm. Habitat Trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare; în majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiș sau deal lipsește chiar din cursul lor superior care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferința mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Ecologie (și comportament) Trăiește doar în apa dulce. Nu sunt cunoscute migrații. Reproducerea are loc primavara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Bentopelagic. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice (tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete) mai rar cu vegetale sau cu detritus. Sabanejewia aurata Descrierea Corpul de înalțime variabilă, moderat comprimat lateral; 5-20 de pete dorsale, 5-17 laterale; mărimea și talia petelor laterale este foarte variabilă; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparența tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca o dungă longitudinală neagră și niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pată dorsală și alta ventrală, mici; pata dorsală este verticală. Există o creastă adipoasă dorsală, uneori și una ventrală. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu. Habitat Trăiește în ape dulci curgătoare din zona montană până la șes. Preferă substratul de pietriș cu nisip dar se întâlnește și în porțiunile exclusiv nisipoase. Ecologie (și comportament) Unele subspecii au preferință și pentru substrat bolovănos, pe lângă substratul de pietriș cu nisip. Hrana constă din diatomee și nevertebrate. În râurile nisipoase în cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Evită râurile/sectoarele cu nămol. Reprezentările grafice asupra distribuției speciilor de pești și a arealelor de protecție sunt incluse în subcapitolul 7.2 Hărți -
Harta de distribuție a speciei Sabanejewia aurata,
Harta de distribuție a speciei Gabio albipinnatus,
Harta de distribuție a speciei Eudontomyzon mariae,
Harta de distribuție a speciei Barbus meridionalis,
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Sabanejewia aurata,
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Gabio albipinnatus,
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Eudontomyzon mariae și
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Barbus meridionalis. ... ... 2.
Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.
Informații socio-economice și culturale 2.4.1.
Comunitățile locale și factorii interesați Unitățile administrativ teritoriale care se suprapun ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bengești-Ciocadia, Prigoria, Bumbești Pițic, Novaci și Târgu Cărbunești. Dintre acestea, Novaci și Târgu Cărbunești prezintă cel mai mare număr de locuitori. Localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolbocești, Mirosloveni, Doseni, Bălcești, Bircii, Ciocadia, Bengești, Bumbești Pițic, Călugăreasa Pociovaliștea, Sitești, Novaci, și Cojani. Unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate în capitolul 7.2 Hărți -
Harta unităților administrativ teritoriale. Tabel 7 Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la aria naturală protejată Factorii interesați reprezentați de locuitori din unitățile administrativ teritoriale au fost analizați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, practicilor și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate. Ca urmare a desfășurării sedințelor de consultare publică, locuitorii au cunoștințe minime asupra valorilor naturale din situl Natura 2000 Râul Gilort însă au manifestat interes pentru informațiile prezentate. Tabel 8 Aspecte demografice Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației, 2011 ... 2.4.1.
Utilizarea terenurilor În cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort, există o varietate mare de tipuri de utilizări ale terenului, acesta fiind ocupat cu preponderență agricol. Distribuția tipurilor de utilizare a terenului este reprezentată în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți -
Harta utilizării terenului în cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort. Tabel 9 Utilizarea terenului în aria naturală protejată Râul Gilort Sursa: Corine Land Cover, 20016; procesarea ortofotoplanurilor 2008 ... 2.4.1.
Situația juridică a terenurilor Situația juridică a terenurilor din aria naturală protejată se împarte în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale și proprietate privată a persoanelor fizice iar distribuția spațială a acesteia este inclusă în subcapitolul 7.2 Hărți -
Harta categoriilor de proprietate în situl Natura 2000 Râul Gilort. Tabel 10 Situația juridică a terenurilor din aria naturală protejată Râul Gilort Sursa: Observații întreprinse în teren, 2014 ... 2.4.1.
Administratori și gestionari Tabel 11 Administrarea și gestionarea terenurilor din aria naturală protejată Râul Gilort Sursa: Observații întreprinse în teren, 2014 ... 2.4.1.
Activități economice Din punct de vedere economic, majoritatea locuitorilor din unitățile administrativ teritoriale Bengești-Ciocadia, Albeni, Prigoria și Bumbești Pițic sunt implicați în activiăți agricole și creșterea animalelor. În unitățile administrativ teritoriale Novaci și Târgu Cărbunești există o diversitate mai mare a activităților economice. Industria și dezvoltarea industrială Spațiul analizat face parte dintr-o zonă bogată în resurse forestiere, resurse minerale (zonă cu importante resurse de petrol și gaze naturale) și materiale de construcții. Astfel, în unitatea administrativ teritorială Târgu Cărbunești industria este reprezentată de activități de exploatare a cărbunelui, extracția petrolului, exploatarea materialelor de construcții din apropierea râurilor: precum nisipul și pietrișul și exploatarea masei lemnoase din pădure. Pe teritoriul unității administrativ teritoriale Albeni se practică exploatarea petrolului și a materialelor de construcții din apropierea râurilor: precum nisipul și pietrișul. Industria exploatării și prelucrării lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn) este caracteristică unității administrativ teritoriale Novaci. Agricultura Arealul suprapus și din proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort este o zonă cu profil agricol și de creștere a animalelor dominant. Pondere importantă a terenurilor agricole, echilibrat distribuite ca mod de folosință. Este o zonă favorabilă culturilor cerealiere. Tabel 12 Principalele culturi din unitățile administrativ teritoriale suprapuse sitului Natura 2000 Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul agricol, 2011 Turismul În prezent, în aria naturală protejată Râul Gilort nu este practicat turismul. De asemenea, pe teritoriul ariei naturale protejate nu extisă infrastructura specifică de turism. Totuși, situl Natura 2000 Râul Gilort are capacitatea de dezvoltare a următoarelor forme de turism: Turismul de sfârșit de săptămâna (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-si petreacă sfârșitul de săptămâna în locuri nepoluate, departe de aglomerația si stresul marilor orașe. Apropierea de municipiul Târgu Jiu, dar și poziția localității, în apropiere de DN 67, favorizează accesul unor importante fluxuri dinspre capitala de județ sau dinspre alte orașe mari, spre zona submontana a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este în evoluție continuă. Turismul rural beneficiază de toate oportunitățile pentru dezvoltare: cadru natural submontan atractiv, o paleta variata de resurse turistice, accesibilitate la DN 67 și prin acesta la două drumuri europene de largă circulație turistică, existența unor gospodării rurale care pot intra în circuitul agroturistic și a unor dotări tehnico edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea valorilor tradiționale românești, o dezvoltare durabilă și echilibrată a zonei. Turismul științific este susținut de existența unor specii și habitate naturale importante la nivel comunitar, ce pot constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniul științelor biologice. Infrastructură și construcții Infrastructura de circulație din interiorul și din proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort este caracterizată de 3 categorii de drumuri: drumuri comunale, județene și naționale. Din perspectiva dezvoltării unor activități turistice, accesibilitatea sitului este una extrem de mare, fiind de menționat arterele rutiere DN 67, DN 67 B, DN 67 C, DJ 672 A, DJ 672 B, DJ 672 C, DJ 661, DJ 665 C, DJ 665 D. Această accesibilitate ridicată poate reprezenta în același timp o vulnerabilitate pentru obiectivele de coonservare ale ariei protejate. Infrastructura rutieră dar și alte construcții aflate în sit sunt reprezentate în cadrul Ifrastructura rutieră și construcțiile sunt reprezentate la capitolul 7.
Hărți -
Harta infrastructurii și construcțiilor. În ceea ce privește dotările pentru vizitatori acestea lipsesc de pe teritoriul sitului Natura
Tabel 13 Infrastructura de transport din interiorul și proximitatea ariei naturale protejate Patrimoniu cultural Elementele de patrimoniu cultural sunt reprezentate atât de monumente culturale cât și de obiceiuri și tradiții din zona aflată în proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort. Pe teritoriul unităților administrativ teritoriale există obiective de patrimoniu cultural de tipul monumentelor și ansamblurilor de arhitectură. Tabel 14 Elementele de patrimoniu cultural Referitor la obiceiuri și tradiții, în areal există evenimente cum ar fi: Urcatul oilor la munte, Sărbătorile Munților, Hora la Novaci. În localitatea Albeni are loc anual în 15 august sărbătoarea "Hramului Satului, la data de 14 octombrie în satul Mirosloveni are loc "Sărbătoarea Satului", "Hramul Vinerea Mare" iar în satul Prunești pe 26 octombrie are loc "Hramul Satului" - Sfântului Dumitru. Peisaj Luând în considerare profilul unităților administrativ teritoriale analizate, caracterizate printr-o multiculturalitate consistentă și pașnică, cu valori diversificate, productivitate agricolă importantă și un număr redus de industrii poluante în interiorul și în imediata proximitate a ariei naturale protejate, spațiul este caracterizat de un mediu cu o influență antropică medie sau scăzută, de existența unor elemente de atracție turistică într-un peisaj cu elemente importante de naturalitate, între care se remarcă prezența sitului Natura
Printre tipurile de peisaj reprezentative pentru situl Natura 2000 Rîul Gilort amintim: peisaj de albie, peisaj de dealuri, peisaj agricol, peisaj de pășune, peisaj forestier și peisaj urban. ... ... 2.4.
Presiuni și amenințări Mamifere Habitatele acvatice populate de Lutra lutra sunt extrem de vulnerabile la modificările antropice. Canalizarea râurilor, distrugerea vegatației ripariene și în special a zăvoaielor, construirea barajelor, drenarea zonelor umede, activitățile piscicole și impactul antropic asupra sistemelor acvatice asociat acestor activități reprezintă toate amenințări pentru populațiile de vidră, atât direct, prin distrugerea habitatului specific, cât și indirect, prin reducerea efectivelor speciilor pradă. Tabel 15 Presiunile actuale și amenințările pentru indivizii speciei de Lutra lutra Amfibieni Tabel 16 Amenințarile pentru indivizii speciei de Bombina variegata Pești Tabel 17 Amenințările pentru indivizii speciilor de pești ... ... Capitolul III Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor 3.
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Pentru evaluarea stării de conservare s-au elaborat evaluări în teren în următorele intervale: pentru specia de mamifere în intervalul ianuarie - aprilie 2014, pentru specia de amfibieni în intervalul mai - septembrie 2014 iar pentru speciile de pești în intervalul mai - octombrie 2014, cu o frecvență de 3 - 4 deplasări pe lună. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de interes comunitar s-a realizat conform specificațiilor din tabelul de mai jos: Tabel 18 Repere pentru evaluarea stării de conservare a speciilor din aria naturală protejată Mamifere Lutra lutra Linnaeus, 1758 - Vidra În România vidra are o largă răspândire pe lângă toate apele bogate în pește dar abundența ei este scăzută. Efectivul total pe teritoriul României a fost estimat la 3000 de exemplare (Murariu, 2005), considerându-se că acesta prezintă o tendință de declin, deși în anumite regiuni (ex. bazinul Tisei) s-a înregistrat o ușoară ameliorare ca urmare a scăderii cererilor de blană (Ardelean și colab., 2000) și a încetării utilizării unora dintre poluanții folosiți în trecut (ex. DDT). Cu toate acestea, nu există studii extensive sau pe termen lung care să monitorizeze situația la nivel național a populațiilor speciei Lutra lutra. Starea de conservare la nivel național a speciei Lutra lutra este favorabilă. La nivelul sitului Natura 2000 Râul Gilort starea de consevare a speciei Lutra lutra a fost evaluată după următoarele criterii: distribuția locală (răspândirea speciei în cadrul ariei protejate), populația, habitatul speciei, perspective (privitoare la populație, areal și prezența habitatului) și a rezultat ca fiind nefavorabilă neadecvată. Figură 1 Răspândirea speciei Lutra lutra în România Tabel 19 Starea de conservare a speciei Lutra lutra în Situl Natura 2000 Râul Gilort Amfibieni Evaluarea stării de conservare la nivel național a speciei Bombina variegata Conform Listelor Roșii specia Bombina variegata este considerată potențial amenințată la nivel național si neamenințată la nivel european. În România este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte și montane. Figură 2 Răspândirea speciei Bombina variegata în România Tabel 20 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Bombina variegata Pești La nivel național, starea de conservare pentru speciile de pești prezintă următoarea situație: Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus, Sabanejewia aurata și Barbus meridionalis au o stare de conservare nefavorabil-neadecvată. Figură 3 Răspândirea speciei Eudontomyzon mariae în România Tabel 21 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Eudontomyzon mariae Figură 4 Răspândirea speciei Gobio albipinnatus în România Tabel 22 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Gobio albipinnatus Figura 5 Răspândirea speciei Sabanejewia aurata în România Tabel 23 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Sabanejewia aurata Figură 6 Răspândirea speciei Barbus meridionalis în România Tabel 24 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Barbus meridionalis ... Capitolul IV Scopul și obiectivele planului de management 4.
Scopul planului de management Scopul planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităților umane, conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din aria naturală protejată Râul Gilort, integrând activități antropice care să nu depășească capacitatea de suport a teritoriului. ... 4.
Obiectiv general Obiectivul general al planului de management vizează atingerea și menținerea unui statut de conservare favorabil al speciilor, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin integrarea și încurajarea activităților antropice tradiționale. ... 4.
Obiective specifice Obiectivele specifice ale planului de management sunt: a) Atingerea și menținerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar (mamifere: Lutra lutra, amfibieni: Bombina variegata, pești: Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata); ... b) Încurajarea comunităților locale în vederea dezvoltării unor activități economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii si să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunitățile locale valorile culturale și tradiționale; ... c) Stimularea cercetării științifice în scopul anticipării evoluțiilor teritoriului analizat și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor teritoriale și eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversității și geodiversității; ... d) Promovarea educației ecologice, a informării, conștientizării și a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităților locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicați în gestionarea teritoriului și a turiștilor, față de valorile ariei protejate; ... e) Asigurarea oportunităților pentru ca turismul și recreerea să se desfășoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural. ... Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activități prin intermediului Planului de acțiune (capitolul 5.1). ... 4.
Măsuri de conservare Tabel 25 Stabilirea măsurilor de conservare pentru speciile de interes comunitar din aria naturală protejată Râu Gilort Măsuri generale de conservare a) Este interzisă explorarea/exploatarea de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea, în orice scop, cum ar fi configurările albiilor, decolmatările, regularizările și altele, din albiile minore și majore ale râurilor, cu următoarele excepții: – acestea sunt permise pentru activități/planuri/proiecte/programe/acțiuni ce au ca scop menținerea/îmbunătățirea stării de conservare a speciilor; ... – acestea sunt permise numai pentru evitarea producerii unor calamități naturale ce pot avea ca rezultat afectarea proprietăților prin inundare, sau reducerea suprafeței terenurilor datorită eroziunii malurilor neîmpădurite. În zonele în care există pădure/crâng/zăvoi pe malurile râurilor, aceste activități sunt interzise, deoarece arborii oferă protecție împotriva eroziunii; ... – sunt permise cotele de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea alocate de către Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Jiu sau alte instituții abilitate conform legii, primăriilor din situl Natura 2000 (pentru lucrări edilitare); ... – în toate situațiile de mai sus, exploaratea cotelor de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea se va face numai după obținerea avizului din partea custodelui, din zonele aprobate de acesta. ... ... b) Este interzisă defrișarea pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate. ... c) Este interzisă construirea de praguri, baraje, hidrocentrale/microhidrocentrale sau alte lucrări care pot duce la întreruperea conectivității longitudinale sau transversale a râului și la fragmentarea habitatelor speciilor. ... d) Respectarea standardului NTPA-001/2005 actualizat pentru apele epurate deversate în râurile din interiorul ariei naturale protejate; ... e) câinii care vor însoți animalele domestice la pășunat vor purta obligatoriu jujee și vor fi identificați și înregistrați conform Ordinului nr. 1/2014 pentru aprobarea normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân; ... f) Materializarea în teren a limitelor sitului; ... g) Pe terenurile agricole din interiorul sitului Natura 2000 Râul Gilort este permisă utilizarea de produse fitosanitare, pesticide, care îndeplinesc următoarele caracteristici: – sunt produse biodegradabile și cu remanență scăzută; ... – fac parte din categoria produselor fitosanitare cu risc redus din grupa de toxicitate IV, așa cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului; ... – în situația în care nu există pe piață produse cu risc redus pentru anumite tipuri de tratamente, este permisă utilizarea altor produse, dar numai pesticide organice naturale sau pesticide organice de sinteză din categoria carbonice și piretroizi, din grupa de toxicitate IV, biodegradabile și cu remanănță scăzută; ... – sunt produse fitosanitare care nu sunt clasificate ca fiind periculoase pentru mediul acvatic, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 și care nu conțin substanțe periculoase prioritare așa cum sunt prevăzute în Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. ... ... h) Pentru protecția insectelor polenizatoare este interzisă utilizarea produselor fitosanitare care conțin substanțe active din grupa neonicotinoidelor clotianidin, imidacloprid și thiamethoxam sau a semințelor de plante tratate cu aceste substanțe. ... i) Menținerea habitatelor speciilor. ... j) Interzicerea pescuitului la speciile protejate de ihtiofaună. La aceste specii protejate singura formă de pescuit permisă este pescuitul în scop științific. ... ... Capitolul V Acțiuni 5.
Reglementarea activităților în aria naturală protejată Tabel 26 Prioritizarea activităților în timp Notă ... * Activitatea A9 Controlul activităților de exploatare a resurselor naturale incompatibile cu scopul de protecție și/sau conservare vor lua în considerare precizările Administrației Naționale Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Jiu referitoare la necesitatea executării și întreținerii lucrărilor ce vizează apărarea împotriva efectelor distructive ale inundațiilor. Aceste lucrări se referă la următoarele activități suprapuse ariei naturale protejate Râul Gilort:
Lucrări de combatere a eroziunii solurilor (CES-uri) prin "Planul de prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din Bazinul Hidrografic Jiu" ...
Diguri propuse pentru apărare împotriva inundațiilor la probabilitatea de manifestare de 1% prin "Planul de prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din Bazinul Hidrografic Jiu" ...
Lucrări de regularizare propuse prin "Planul de prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din Bazinul Hidrografic Jiu" ...
Lucrări pentru amenajare torenți propuse prin "Planul de prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din Bazinul Hidrografic Jiu" ... Realizarea acestor lucrări de îndiguire, combatere a eroziunii solului, regularizări și amenajare torenți, este justificată, conform Administrației Naționale Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Jiu, de întocmirea în mod corelat, pentru fiecare bazin hidrografic, de propuneri de lucrări de amenajare necesare prevenirii distructive a apelor concomitent cu asigurarea proiectării lucrărilor de întreținere și reparații ale lucrărilor de gospodărire a apelor aflate în administrare, în concordanță cu HG nr. 846/2010 privind Strategia Națională de management a riscului la inundații pe termen mediu și lung. Conform specificațiilor Administrației Naționale Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Jiu există și aglomerări umane care necesită realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizări și epurări ape uzate conform Directivei nr. 91/271/EC, cu probabilitate de deversare în acest areal. Localitățile vizate se regăsesc în programele de măsuri la "Planul de management al Bazinului Hidrografic Jiu", aprobat prin H.G. nr. 80/
Exploatarea mineralelor (prin balastiere) este uneori necesară ca urmare a necesității efectuării unor lucrări de recalibrare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scrugere a apei și evitarea înregistrării de viituri cu impact direct asupra manifestării fenomenului de inundații, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influența exploatării asupra cursurilor de apă. ... 5.
Angajamentul bugetar Tabel 27 Angajament bugetar Notă ... * În prezent nu există infrastructură turistică în cadrul ariei naturale protejate. ... 5.
Monitorizarea și controlul activităților în aria naturală protejată Monitorizarea acțiunilor propuse prin prezentul plan de management se realizează de către toți factorii implicați direct, interesați și cu responsabilități în administrarea ariei naturale protejate Râul Gilort. Scopul monitorizării acțiunilor este acela de a determina dacă: a) se realizează în termenele stabilite, ... b) se asigură atingerea obiectivelor propuse. ... De asemenea, se urmărește ca în urma cuantificării rezultatelor acțiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora. Tabel 28 Planul de monitorizare propus ... Capitolul VI Bibliografie și referințe
***Orașul Novaci, Județul Gorj, Evaluarea potențialului turistic, Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL), Proiect finanțat de UK Embassy prin Programul Global Opportunities Fund, 2006 ...
***Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Gorj 2007-2013, planificare strategică participativă pentru dezvoltarea socio-economică a județului Gorj dezvoltarea culturii participării, Proiect Phare 2004 Societatea civilă, Componenta 2 - Adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar, 2007 ...
***Strategia de dezvoltare durabila a judetului Gorj pentru perioada 2011 2020, Proiect implementat de UAT Județul Gorj prin Consiliul Județean Gorj, Euro- Strategie, Euro-Administrație, Euro-Cetațeni Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacitații Administrative ...
***, 2007 - Criteria for favourable conservation status in Denmark. National Environmental Research Institute. Technical Report No.
...
Ardelean, G., Beres, I., 2000 - Fauna de Vertebrate a Maramureșului. Edit. Dacia, Cluj-Napoca. ...
Beaufort, de F., 1993 - The threatened mammals of Europe. Document T-PVS

(94)5 of the Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats. Council of Europe, Strasbourg. ...

Caughley, G.; Sinclair, A.R.E. 1994: Wildlife Ecology and Management. Blackwell Science, Cambridge, USA. ...
Emden van H., F. 2008: Statistics for terrified biologyst, Blackwell Publishing, Malden, USA. ...
Gibbs, J. P., Hunter, M. L., Jr., Sterling, E. J., (Eds.), 2008, Problem-Solving in Conservation Biology and Wildlife Management, 2nd Edition, Wiley-Blackwell, Oxford. ...
Kruuk, H., 2006 - Otters - Ecology, Behaviour and Conservation. Oxford University Press, New York. ...
Maanen Ev, Predoiu G, Klaver R et al

(2005)Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania, A&W ecological consultants. ... 12. MacDonald, D., Barrett, P., 1993 - Mammals of Europe. Princeton University Press, Princeton and Oxford. ... 13. MacKenzie, D.I., J.D. Nichols, J.A. Royle, K.H. Pollock, J.E. Hines and L.L. Bailey. 2005: Occupancy estimation and modeling: inferring patterns and dynamics of species occurrence .Elsevier, San Diego, USA. ... 14. Mitchell-Jones, A.J. (edit.), 1999 - Atlas of European mammals. Academic Press, London. ... 15. Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania) - Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa, 36: 361-371. ... 16. Murariu, D., 2000 - Commented List of the Mammal Species susceptible for being included in the Red Book of the Romanian Fauna. Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa, 42: 243-363. ... 17. Murariu, D., 2005 - Mammalia. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România, Botnariuc, N., Tatole, V. (editori), 11-84, București. ... 18. Murariu, D., Munteanu, D., 2005 - Carnivora. Fauna României, XVI (Mammalia), 5: 124-134, 164-178. ... 19. Ruiz-0lmo, J., Loy, A., Cianfrani, C., Yoxon, P., Yoxon, G., de Silva, P.K., Roos, A., Bisther, M., Hajkova, P. & Zemanova, B. 2008. Lutra lutra. In: IUCN 2010. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2010.4. < www.iucnredlist.org>. Downloaded on 05 May 2011. ... 20. Tatole, V., Iftime, A., Stan, M., Iorgu, E.I., Iorgu, I., Oțel, V., 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din România. București. ... 21. Voct, P., 1995 - The European Breeding Program (EEP) for Lutra lutra: its chances and problems. Hystrix, 7 (1-2): 247-253. ... 22. White, P., McClean, C., Woodroffe, G., 2003 - Factors affecting the success of an otter (Lutra lutra) reinforcement programme, as identified by post- translocation monitoring. Biological Conservation, 112: 363-371. ... Capitolul VII Anexe 7.1. Regulamentul ariei naturale protejate 1. Dispoziții generale Articolul 1 Aria naturală protejată Râul Gilort, este sit de interes comunitar, declarat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011. Articolul 2 Aria naturală protejată de interes comunitar necesită un management adecvat și măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării speciilor pentru care aria naturală protejată a fost desemnată. Pe teritoriul ariei naturale protejate pot fi admise activități cu caracter tradițional, de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Vor fi interzise utilizări ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor de conservare ale ariei naturale protejate și pot afecta starea de conservare a speciilor și a habitatelor. Articolul 3 Suprafața ariei naturale protejate Râul Gilort este de 873 ha. ... 2. Resurse financiare și tarife percepute Articolul 4 Resursele financiare ale ariei naturale protejate Râul Gilort, necesare funcționării acesteia și implementării planului de management se asigură din bugetul custodelui Agenția pentru Protecția Mediului Gorj împreună cu Asociația Culturală Sebastian, respectiv a instituției care a semnat contractul de administrare al ariei naturale protejate Râul Gilort cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Articolul 5 Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariei naturale protejate Râul Gilort, potrivit planului de management, Custodele va institui tarife ce vor fi avizate conform Ordinului nr. 3836/08.11.2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial și altele asemenea. ... 3. Activități permise în aria naturală protejată Râul Gilort Articolul 6 În aria naturală protejată Râul Gilort sunt permise următoarele activități:

a)științifice și educative; ...
b)activități tradiționale de valorificare durabila a resurselor naturale; ...
c)intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției; ...
d)acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, la propunerea custodelui și în urma aprobării autoritatății publice centrale pentru protecția mediului; ...
e)alte activități/planuri/proiecte/programe pentru care a fost obținut în prealabil avizul custodelui ariei naturale protejate. ... Articolul 7 Orice persoană fizică sau juridică care desfășoară activități/planuri/proiecte/programe în aria naturală protejată Râul Gilort, respectiv: cercetare, implementare proiecte diverse, amenajări terenuri și altele asemenea, are obligația solicitării unui aviz din partea custodelui. ... 4. Activități interzise în arealul ariei naturale protejate Râul Gilort Articolul 8 În aria naturală protejată Râul Gilort este interzisă desfășurarea oricăror activități/planuri/proiecte programe care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum și perturbări ale speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, atunci când aceste activități/planuri/proiecte/programe au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecție și conservare a speciilor și habitatelor. Articolul 9 În interiorul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt interzise:
a)abandonarea sau depozitarea deșeurilor de orice fel, cu excepția locurilor special amenajate; ...
b)circulația autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, a altor vehicule cu motor și a bicicletelor în afara drumurilor publice, forestiere, a traseelor turistice după indicatoarele sau barierele care le limitează accesul; ...
c)desfășurarea de activități comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea custodelui; ...
d)distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice; ...
e)fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul custodelui; ...
f)decopertarea părții fertile a solului sau a brazdelor de iarbă; ...
g)utilizarea de produse fitosanitare, pesticide, care nu sunt conforme celor precizate în planul de management; ...
h)poluarea apelor cu rumeguș; ...
i)deversarea în apă a substanțelor chimice; ...
j)poluarea apelor subterane cu substanțe chimice; ...
k)construirea de praguri, baraje, hidrocentrale/microhidrocentrale sau alte lucrări care pot duce la întreruperea conectivității longitudinale sau transversale a râului și la fragmentarea habitatelor speciilor; ...
l)activitățile/planurile/proiectele/programele din interiorul și vecinătatea ariei naturale protejate Râul Gilort care pot să genereze apariția zgomotelor și vibrațiilor; ...
m)practicarea pășunatului intensiv, aprinderea focului în perimetrul ariei naturale protejate; ...
n)exploatarea resurselor biotice precum plante, fructe, ciuperci, faună de interes cinegetic în lipsa actelor de reglementare specifice; ...
o)este interzisă explorarea/exploatarea de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea, în orice scop, cum ar fi configurările albiilor, decolmatările, regularizările și altele, din albiile minore și majore ale râurilor, cu următoarele excepții: ... 1. acestea sunt permise pentru activități/planuri/proiecte/programe/acțiuni ce au ca scop menținerea/îmbunătățirea stării de conservare a speciilor; ... 2. acestea sunt permise numai pentru evitarea producerii unor calamități naturale ce pot avea ca rezultat afectarea proprietăților prin inundare, sau reducerea suprafeței terenurilor datorită eroziunii malurilor neîmpădurite; în zonele în care există pădure/crâng/zăvoi pe malurile râurilor, aceste activități sunt interzise, deoarece arborii oferă protecție împotriva eroziunii; ... 3. sunt permise cotele de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea alocate de către Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Jiu sau alte instituții abilitate conform legii, primăriilor din situl Natura 2000 - pentru lucrări edilitare; ... 4. în toate situațiile de mai sus, exploaratea cotelor de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea se va face numai după obținerea avizului din partea custodelui, din zonele aprobate de acesta;
p)este interzisă defrișarea pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate; ...
q)pentru protecția insectelor polenizatoare este interzisă utilizarea produselor fitosanitare care conțin substanțe active din grupa neonicotinoidelor clotianidin, imidacloprid și thiamethoxam sau a semințelor de plante tratate cu aceste substanțe; ...
r)pescuitul la speciile protejate de ihtiofaună - la aceste specii protejate singura formă de pescuit permisă este pescuitul în scop științific. ... ... ... 5. Măsuri de conservare Articolul 10 În interiorul ariei naturale protejate Râul Gilort este obligatorie respectarea măsurilor de conservare din planul de management. ... 6. Alte reglementări Articolul 11 În interiorul ariei naturale protejate Râul Gilort este permisă activitatea de ecoturism, și realizarea de dotări și amenajări destinate primirii turiștilor, adăposturi, precum și desfășurarea activităților de educație și instruire ecologică organizate în cooperare cu autoritățile locale, instituțiile de învățământ și cu organizațiile nonguvernamentale angajate în activități de protecție și educație ecologică. Articolul 12 Este interzisă introducerea de specii alohtone și de organisme modificate genetic, atât în interiorul cât și pe terenurile din vecinătatea ariei naturale protejate Râul Gilort. Articolul 13 Acordarea de compensații proprietarilor ori concesionarilor terenurilor din ariile naturale protejate, respectiv scutirea de la plata impozitului pe teren a proprietarilor de terenuri extravilane situate în aria naturală protejată și supuse unor restricții de utilizare, se vor realiza conform prevederilor art. 26 alin.

(1)-

(4)din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare. ...

Sancțiuni Articolul 14 Încălcarea prevederilor planului de management și ale regulamentului ariei naturale protejate Râul Gilort sit Natura 2000, atrage răspunderea civilă, materială, contravențională sau penală, după caz și se pedepsește conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare și conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 7.
Hărți
Harta localizării ariei naturale protejate ...
Harta limitelor ariei naturale protejate ...
Harta unităților administrativ teritoriale ...
Harta distribuției claselor altitudinale în aria naturală protejată Râul Gilort ...
Harta pantei în aria naturală protejată Râul Gilort ...
Harta expoziției versanților în aria naturală protejată Râul Gilort ...
Harta utilizării terenului în cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort ...
Harta categoriilor de proprietate în situl Natura 2000 Râul Gilort ...
Harta infrastructurii și construcțiilor ...
Harta hidrologică (harta limitelor bazinelor hidrografice și a apelor de suprafață) ...
Harta distribuției speciei Lutra lutra ...
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Lutra lutra ...
Harta distribuției speciei Bombina variegata ...
Harta arealelor de protecție pentru specia Bombina variegata ...
Harta de distribuție a speciei Sabanejewia aurata ...
Harta de distribuție a speciei Gabio albipinnatus ...
Harta de distribuție a speciei Eudontomyzon mariae ...
Harta de distribuție a speciei Barbus meridionalis ...
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Sabanejewia aurata ...
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Gabio albipinnatus ...
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Eudontomyzon mariae ...
Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei Barbus meridionalis ... ... 7.
Lista speciilor și habitatelor din situl Natura 2000 Râul Gilort Lista speciilor identificate în situl Natura 2000 Râul Gilort Lista habitatelor identificate în situl Natura 2000 Râul Gilort ... -----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.