PLAN DE MANAGEMENT din 14 decembrie 2015

PLAN DE MANAGEMENT din 14 decembrie 2015 al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 187 bis din 14 martie 2016 Notă ... Aprobat de Ordinul nr. 1970/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 187 din 14 martie 2016. Cuprins 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management ... 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ... 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management ... 1.4. Procesul de elaborare a planului de management ... 1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management ... 1.6. Procedura de modificare și actualizare a planului de management ... 1.7. Procedura de implementare a Planului de management ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate ... 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Relief și geomorfologie ... 2.2.2. Geologie ... 2.2.3. Hidrografie ... 2.2.4. Clima ... 2.2.5. Solurile ... ... 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme ... 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ... 2.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată ... 2.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată ... ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații Socio-economice și Culturale ... 2.4.2. Impacturi ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei ... 3.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 67 ... 3.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei ... 3.1.4. Evaluarea globală a speciei ... ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ 3.2.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al suprafeței acoperite de către habitat ... 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului ... 3.2.3. Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor ... 3.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a habitatului ... ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management ... 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 4.2.1. Obiectiv general ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ... 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 6.1. Raportări periodice ... 6.2. Urmărirea activităților planificate ... 6.3. Indicarea activități realizate ... ... 7. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ... 8. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT 8.1. Anexa 1 la Planul de management: Alte hărți relevante pentru planul de management ... ... 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a Planului de management Planul de management este un document oficial, cu rol de reglementare pentru custode, precum și pentru persoanele juridice și fizice ce dețin sau administrează terenuri sau bunuri în sau în apropierea sitului Natura 2000. Obiectivul general al Planului de management este menținerea stării ecologice favorabile și a serviciilor ecosistemelor, în condițiile promovării dezvoltării durabile locale. Măsurile de conservare prevăzute de plan vizează managementul corespunzător al habitatelor de pădure pentru care a fost declarat situl, în special menținerea pe loc a unui număr suficient de arbori bătrâni sau putrezi atât pentru echilibrul specific acestor habitate cât și pentru păstrarea într-o stare favorabilă a asociațiilor vegetale și a speciilor protejate. Transportul auto utilitar pe drumurile interioare ale sitului va fi organizat în așa fel încât să afecteze cât mai puțin bălțile semipermanente formate, în care se reproduc sau se hrănesc populațiile de Bombina variegata și de tritoni, în special în lunile din februarie până în august. Circulația publică cu autovehicule off-road pe drumurile interne este interzisă, astfel încât să fie prevenită tulburarea bălților și a vieții sălbatice în general. Pentru amfibienii pentru care a fost declarat situl, planul prevede menținerea bălților permanente și temporare. Suprafața mică a acestora și amplasarea lor nu sunt de natură să împiedice exploatările forestiere, care de altfel s-au și realizat până la data elaborării planului cu respectarea normativelor specifice și cu grijă față de natură. Planul prevede monitorizarea și refacerea dacă este necesar a bălților de reproducere și a apelor temporare, necesare populațiilor de Bombina variegata și Triturus sp. - eventual reapariția Triturus montandoni pornind de la puținii hibrizi semnalați în sit. Pentru urs - Ursus arctos - specie pentru care a fost declarat situl, planul dispune în principal măsuri de conștientizare a populației locale și a celei aflate în trecere cu diverse scopuri cum ar fi: agrement, pescuit, vânătoare, pentru a diminua apariția unor conflicte de natură să conducă la uciderea voită sau întâmplătoare a exemplarelor de urs sau la rănirea oamenilor, cu consecințe dramatice asupra măsurilor de conservare. Planul prevede supravegherea activității de construcție din vecinătate, precum și a activității turistice sau de vizitare, pentru a evita amplasarea de elemente sau lucrări ce ar putea deranja traseele de bălți pentru amfibieni sau pasajul ursului. Avizul custodelui este necesar atât pentru actualizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism existente, cât și pentru cele care vor fi elaborate în viitor. ... 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este localizat pe raza comunei Valea Doftanei,județul Prahova. Pădurea Glodeasa este încadrată de Culmile Baiului-Gârbova. Această zonă cuprinde munți cu o altitudine medie de 1200-1500 m, alcătuiți din fliș cretacic. Aceștia sunt munți joși ce se continuă cu dealuri înalte, în porțiunea de intereferență carpato-subcarpatică, cu componență de fliș cretacic și fliș paleogen. Situl a fost declarat pentru habitatele comunitare: 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion și 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, precum și pentru habitatul 4060 Tufărișuri alpine și boreale. Habitatul 91V0 - Păduri dacice de fag este un tip de ecosistem de aproximativ 200 ani. Cenotaxonii vegetali din România asociați habitatului respectiv se regăsesc pe teritoriul sitului în compoziția sa tipică. Habitatul 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum cuprinde specii edificatoare sau cu constanță ridicată în asociațiile vegetale pentru acest tip de habitat, ce se regăsesc în habitatul din sit. Habitatul 4060 - Tufărișuri alpine și boreale, estimat preliminar la declararea sitului ca fiind în proporție de 3% din suprafața sitului, nu a mai putut fi identificat într-o stare tipică în sit în cursul inventarierilor de teren. Este posibil ca în trecut să fi existat petice din acest habitat pe suprafața sitului, deoarece acesta se află pe unii din versanții din apropierea sitului. în prezent nu se poate considera că se află într-o stare care să permită gestionarea sa, cu toate că unele urme sporadice de asociații vegetale atipice mai pot fi întâlnite în sit. Situl a fost declarat și pentru următoarele specii: Ursus arctos - cod Natura 2000 1354, Bombina variegata - cod 1193 și Triturus montandoni - cod 2001. În cursul investigațiilor de teren pentru fundamentarea Planului de management al sitului s-a descoperit că Triturus montandoni nu se află ca populație pe teritoriul sitului, fiind prezenți doar un număr redus de hibrizi ai acestei specii cu alte specii de tritoni. Pădurea Glodeasa se afla în proprietatea statului la data întocmirii Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa. Conform datelor din amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Câmpina, pădurea este cuprinsă în Unitatea de Producție V Orgojoaia, parcelele silvice 69-83, fiind administrată de Ocolul Silvic Câmpina. Principalele activități din situl Natura 2000 Pădurea Glodeasa sunt: – Exploatare forestieră - în limitele impuse de statutul de conservare ca rezervație ... – Pasaj pentru pășunatul turmelor de oi ... – În scop recreativ- pentru plimbări pedestre dar și cu autovehicule de teren ... În vecinătatea sitului se află o zonă rezidențială unde se află în special case de vacanță. Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova. ... 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management Cadrul legal referitor la aria protejată și baza legală a elaborării planului cuprinde următoarele acte normative:

1. a)Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede - RAMSAR; ...
2. b)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006 cu modificările și completările ulterioare; ...
3. c)Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ...
4. d)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011; ...
5. e)Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro în 1994; ...
6. f)Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna în 19.07.1979; ...
7. g)Legea nr. 407/2006, legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare, republicată; ...
8. h)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 308/2009; ...
9. i)Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare; ...
10. k)Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare, republicată; ...
11. l)Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. ... ... 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa a fost elaborat de SC Unicorn Consulting and Promoting SRL, în cadrul contractului nr. 946 din 15/03/2013 - "Elaborarea studiilor de inventariere a speciilor și habitatelor, elaborarea Planului de management și raport de mediu pentru procedura SEA" prin proiectul "Fundamentarea managementului conservativ și participativ al siturilor Natura 2000 Pădurea Glodeasa ROSCI0153 și Lacul Bâlbâitoarea ROSCI0096", finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu - Axa 4. Procesul de elaborare a planului s-a derulat în etapele următoare: 1. Derularea studiilor de bază de teren, inventarierea și cartarea, elaborarea rapoartelor care fundamentează măsurile de management propuse; studiile care au stat la baza fundamentării măsurilor de management au urmărit: ● inventarierea speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa; ● evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa; ● identificarea amenințărilor pentru habitatele și speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa; ● identificarea unor alte specii în situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa în vederea fundamentării evaluării stării de conservare și a identificării impactului și a măsurilor necesare. ... 2. Stabilirea măsurilor de conservare și formularea măsurilor de management general al sitului, pentru reducerea riscurilor și presiunilor precum și pentru diminuarea impactului amenințărilor identificate asupra echilibrelor ecologice, în vederea menținerii sau promovării stării ecologice favorabile a speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care a fost declarat situl; ... 3. Stabilirea modalităților de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale; ... 4. Derularea consultărilor publice a factorilor interesați, pentru a se asigura caracterul participativ al elaborării Planului de management; ... 5. Aprobarea Planului de management de către autoritatea competentă de mediu. ... Un comitet științific alcătuit din reprezentanții beneficiarului a verificat studiile de bază și Planul de management. Planul de management a fost multiplicat și distribuit. ... 1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa nu a beneficiat de un plan de management până în anul 2015. Acțiunile de gospodărire a sitului au fost încadrate în acțiunile de gospodărire generală a pădurii pentru grupa I funcțională -păduri cu funcții speciale de protecție, de către ocolul silvic local. Planul de management al sitului a fost supus unui proces de consultare publică. Toate observațiile realizate de părțile interesate au fost analizate de grupul de lucru pentru Planul de management din cadrul organizației custodelui. Prima revizuire a planului va fi realizată în termen de 5 ani de la data aprobării, conform legii. Tabelul nr. 1 Notă: Coloana "Tip" va conține una din următoarele valori: ● Versiune nouă, Modificare sau Revizuire ... 1.6. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa sau autoritatea competentă de mediu va iniția procedura de actualizare a Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa, atunci când se va dovedi necesar, ca urmare a modificărilor legislative, a schimbărilor mediului natural abiotic sau biotic sau a modificării impactului activităților socio-economice din sit. Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa decide dacă pentru actualizarea planului este necesară contractarea unui studiu sau realizarea unor investigații de teren de către o companie specializată sau sunt suficiente investigațiile ce s-ar putea conduce cu resursele aflate la dispoziția sa. Prin decizie conform regulamentului său intern, custodele nominalizează o comisie care să urmărească actualizarea și stabilește un termen pentru realizarea unui proiect de plan. Dacă legislația în vigoare la acea dată va impune sau în cazul în care custodele consideră necesar, acest proiect se va pune în dezbatere publică, cu informarea corespunzătoare a populației locale și a factorilor interesați. Planul de management actualizat se va supune aprobării. ... 1.7. Procedura de implementare a Planului de management Planul de management se aplică cu respectarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic, ce prevede obligații specifice pentru proprietarii de păduri, publice sau private. Cea mai mare parte a suprafeței sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, anume o suprafață de 535,04 ha, reprezentând aproximativ 98,41%, este proprietate publică aparținând statului român, administrată de Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA și doar o suprafață foarte mică aferentă drumului denumit în prezent Strada Calea Brașovului ce intersectează limitele sitului aparține Consiliului Local Valea Doftanei. Proprietarii privați, în număr de nouă, au o pondere foarte mică de doar 1,58%, fiind localizați marginal, pe limitele sud-estică și estică ale sitului. Tipurile de utilizări ale terenului, conform claselor "Corine Land Cover" sunt: păduri de foioase și păduri mixte, pe întreaga suprafață a sitului. întreaga suprafață a fost încadrată în grupa I funcțională - păduri cu rol de protecție. Conform legii proprietarii de pădure trebuie să asigure protecția sa împotriva defrișărilor ilegale, a furtunilor, a altor forme de distrugere, degradare și împotriva oricăror alte activități de natură a prejudicia pădurea. Proprietarii sunt obligați să notifice ROMSILVA în termen de 60 de zile cu privire la orice înstrăinare a fondului forestier. Toate aceste obligații sunt în sarcina ocoalelor silvice autorizate. Dacă proprietarul nu se conformează obligației de a se ocupa de regenerarea pădurii, această activitate va fi efectuată de autoritățile competente pe cheltuiala proprietarului. Rolul proprietarilor de pădure din situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este de a pune în acord planurile de amenajament silvic cu Planul de management al sitului, dacă se dovedește necesar și de a pune în aplicare măsurile corespunzătoare din planul de management, conform descrierilor, termenelor și priorităților din Planul de acțiune din Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa. Covârșitoarea majoritate a teritoriului sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa fiind în proprietate publică a statului român și administrat de ROMSILVA, cu respectarea managementului silvic, este de așteptat ca măsurile prevăzute în plan să fie aplicate corespunzător și cu dăruire. Reprezentanții factorilor interesați, inclusiv ai Ocolului Silvic Câmpina, au participat la consultările publice organizate pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa iar Direcția Generală Păduri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și-a exprimat un punct de vedere prin adresa nr. 154864/6.10.2015. Prioritar se consideră menținerea lemnului mort sau a arborilor bătrâni în pădure, în numărul stabilit prin Planul de management al sitului, sau care se va dovedi necesar conform evoluțiilor de teren, pentru menținerea stării de conservare favorabile pentru habitatele și speciile Natura 2000 pentru care a fost declarat situl. La data întocmirii Planului de management nu s-au constatat elemente de natură să determine modificarea planului de amenajament în vigoare la acea dată. Organizațiile și asociațiile de profil ale vânătorilor și pescarilor sportivi au obligația de a-și informa membrii cu privire la aceste restricții impuse atât de lege cât și de Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa. Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa va informa vizitatorii pădurilor și primăriile din localitățile învecinate cu privire la obligația de nu deranja viața sălbatică, inclusiv insectele și amfibienii, specificând totodată sancțiunile prevăzute de lege pentru încălcarea acestei obligații. Periodic, custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa analizează respectarea Planului de management și stadiul măsurilor prevăzute în Planul de acțiune, de regulă prin ședințe și ia măsuri de rezolvare operativă a problemelor întâmpinate. Activitățile științifice de cercetare arheologică și conservare primară a siturilor arheologice, precum și lucrările de restaurare la obiectivele arheologice și monumente istorice sunt permise cu avizul autorității centrale de stat în domeniul culturii, sau ale serviciilor sale deconcentrate, după caz, cu condiția respectării legislației de mediu în vigoare. ... ... 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este localizată în Regiunea de dezvoltare 3 Sud Muntenia, localitatea comuna Valea Doftanei, județul Prahova. Situl este amplasat la confluența râului Doftanei cu pârâul Glodeasa și este încadrat de Culmile Baiului-Gârbova. Comuna Valea Doftanei este situată în partea de nord-vest a județului Prahova, având o suprafață de peste 28000 ha. Comuna nu este populată decât în partea central-sudică, amplasarea de zone rezidențiale fiind împiedicată de relieful muntos dificil de pe restul suprafeței: în nord se găsesc Munții Baiului și Grohotiș, iar către sud, de o parte și de alta a râului Doftana, numeroși muncei dintre care se remarcă Secăria și Păltinoasa. Comuna se învecinează cu orașul Săcele din județul Brașov la nord, cu Azuga, Sinaia și Secăria la vest, Brebu și Șotrile la sud, și cu Ștefești, Bertea, Izvoarele și Măneciu la est. Comuna ocupă zona cursului superior al râului Doftana. Principala cale de acces în comună este drumul județean DJ102I. Acesta face legătura la sud cu comuna Șotrile și, mai departe, cu municipiul Câmpina. La nord de satul Trăisteni, drumul județean continuă cu un drum forestier, ce urmează a fi modernizat până la Săcele din județul Brașov. Din DJ1021, la Teșila, se ramifică DJ101S, spre Secăria și Comarnic și DJ101T, un drum nemodernizat, spre Bertea. Punctul de acces principal este de pe DJ102I dinspre Trăisteni, prin limita de sud a sitului, pe drumul forestier. Este posibil și accesul dinspre vest, dinspre Mușița, dar relieful foarte accidentat împiedică traversarea sitului spre est. Din DN1/E60, la nord de Ploiești, în centrul orașului Câmpina se deviază spre est, spre Valea Doftanei. Drumul continuă pe DJ102L și DJ102I. De menționat că traseul acesta nu are ieșire spre partea opusă. Drumul continuă în amonte pe valea Doftanei circa 45 km unde, între satele Trăisteni și Valea Neagră, imediat în aval de confluența Doftanei cu pârâul Mușița, pe partea stângă a râului și dincolo de acesta, apare bazinul torențial Glodeasa. ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Punctul extrem nordic al sitului este în Stereo70 lat/lng m: 556706; 435171, cel sudic la: 558418; 431690, estic la: 558658; 433287 și vestic la: 555085; 434594. Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este mărginit pe întregul perimetru de suprafețe de pădure. Spre sud-vest limitele urmează drumul de acces. ... 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa nu are o zonare internă în scop de management. În cazul său zonarea nu reprezintă o obligație legală iar omogenitatea sa -suprafață împădurită 100% străbătută de drumuri forestiere și fără zone construite sau utilizate în scopuri industriale -nu a făcut necesară o astfel de zonare. Cu toate acestea, partea de nord a sitului reprezintă o zonă sensibilă, unde monitorizarea trebuie să se realizeze cu deosebită atenție, datorită vulnerabilității habitatelor ca urmare a fenomenelor naturale. ... 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa nu se suprapune cu alte arii protejate. ... ... 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Relief și geomorfologie 2.2.1.1. Unități de relief ● Harta unităților de relief În versiunea electronică a planului, o astfel de hartă este derivată automat din harta unităților de relief, scara 1:750.000 la nivel național. ● Harta puncte de cotă și curbe de nivel Această hartă este derivată automat din harta punctelor de cotă și curbelor de nivel scara 1:25.000 la nivel național. ● Harta puncte de cotă și curbe de nivel detaliată Pădurea Glodeasa (ROSCI 0153) Harta topografică ● Altitudini – Altitudinea minimă: 852 m ... – Altitudinea maximă: 1400 m ... – Altitudinea medie: 1080 m ... ● Unitate majoră de relief – Unitatea majoră de relief din cadrul ariei protejate este muntele. ... ● Unitățile de relief și procentul de ocupare Tabelul nr. 2 ● Trepte hipsometrice și procentul de ocupare Tabelul nr. 3 ● Caracterizarea generală a unităților de relief Pădurea Glodeasa se află în Munții Baiului. în vest, limita acestora este dată de valea Prahovei, ce separă munții Baiului de munții Bucegi între localitățile Sinaia și Bușteni. Limita nordică a munților Baiului are un traseu sinuos, urmând valea Azugii de la confluența cu Prahova și până aproape de obârșie. Ea îi separă de culmile Clăbucetelor Predealului. În est, valea Doftanei între pasul Predeluș și localitatea Trăisteni desparte munții Baiului de munții Grohotiș. La început, valea îngustă a Doftăniței separă culmile împădurite și orientate vest-est ce vin din vârfurile Paltinu, Neamțu și Rusu de cele ce coboară din pasul Predeluș și vârful Priscu. La confluența Doftanei cu Mușița și valea Neagră se deschide un frumos bazinet de eroziune diferențială, cu lunci și terase largi. La sud, limita munților Baiului poate fi trasată pe culoarul creat de adâncirea celor două văi ale Florei, afluenți ai Prahovei și Doftanei. ... 2.2.1.2. Expoziția versanților ● Harta expoziției versanților Această hartă este derivată automat din modelul digital al terenului la nivel național în cazul în care acesta este singurul disponibil. ● Influența expoziției versanților asupra speciilor și habitatelor Expoziția spre nord-vest expune partea de nord a sitului la vânturi puternice, cu impact asupra habitatelor din acea parte a sitului. ... 2.2.1.3. Pante ● Harta pantelor Această hartă este derivată automat din modelul digital al terenului la nivel național ● Procente de pantă Tabelul nr. 4 ● Influența pantelor asupra speciilor și habitatelor Sunt formate o serie de trasee preferate de urs - Ursus arctus, ca urmare a structurii treptelor de panta. ... 2.2.1.4. Geomorfologie ● Lista proceselor geomorfologice Tabelul nr. 5 ● Caracterizarea geomorfologică și influența proceselor geomorfologice asupra speciilor și habitatelor Pădurea Glodeasa este încadrata bazinului torențial cu același nume, pe rama estică a Munților Baiului. Rocile de bază sunt flișul, gresia și microconglomeratele mezozoice vechi de circa 130 de milioane de ani. Aceste strate sunt friabile și în deschideri se vede cutarea lor puternică. Eroziunea puternică a generat versanții puternic înclinați și caracterul îngust și sălbatic al văii torențiale ce adăpostește situl. Rocile mezozoice aparțin etajului Hautervivian. Conglomeratele sunt roci sedimentare consolidate, formate din sfărâmăturile rotunjite ale unor roci mai vechi, cum ar fi materiale grosiere de genul sfărămăturilor de stâncă sau prundișurilor legate printr-o matrice naturală, în general de origine calcaroasă sau argiloasă. Un conglomerat este o rocă detritică din categoria psefitelor, formată din particule rotunjite, cu dimensiuni mai mari de 2 mm, compact și masiv. Gresia este o rocă sedimentară rezultată din granule de nisip. Preponderența rocilor sedimentare, asociată cu regimul pluvial intens și cu pantele accentuate, poate conduce la o modificare destul de rapidă a morfologiei zonei. Acest lucru este în mod special important pentru speciile de amfibieni ce depind de posibilitatea de formare a bălților temporare într-o rețea suficient de deasă pentru a permite supraviețuirea și reproducerea. Relieful prezintă o anumită uniformitate, lipsesc abrupturile, vârfurile ascuțite și crestele atât de familiare munților din imediata vecinătate. Acest lucru favorizează deplasarea populațiilor speciilor protejate și determină o relativă uniformitate a habitatelor. ... ... 2.2.2. Geologie ● Hartă geologică Aceasta hartă este generată automat în versiunea electronică a planului din harta geologică scara 1:200.000 la nivel național. ● Hartă geologică detaliată Pădurea Glodeasa (ROSCI 0153) - Harta Geologică ● Lista tipurilor de formațiuni geologice și a vârstelor acestora Tabelul nr. 6 ● Caracterizarea geologică și influența geologiei asupra speciilor și habitatelor Pădurea Glodeasa se află în Munții Baiului, ce se caracterizează prin uniformitate structurală și petrografică, desfășurați pe un anticlinoriu, alcătuit în special din formațiuni de vârstă cretacică, ce includ marno-călcare, gresii calcaroase, cu diaclaze umplute cu calcit, mame și argile. Aceste formațiuni sunt cuprinse în mai multe elite secundare, orientate aproximativ NE-SV. Flișul este alcătuit din straturi sedimentare suprapuse, cu o granulație progresivă mai fină în partea superioară a stratului. în partea inferioară se aglomerează brecii sau conglomerate, care gradual se transformă în părțile superioare în gresii și șisturi. În plus, flișul este modelat puternic de râuri și torente. Acest lucru determină o dinamică crescută a habitatelor. Deoarece flișul are o permeabilitate scăzută, pe acesta au loc inundații și alunecări de teren frecvente în timpul ploilor torențiale. Acest lucru favorizează formarea de ochiuri de apă semipermanente, importante pentru speciile de amfibieni. ... 2.2.3. Hidrografîe ● Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică, detaliată Pădurea Glodeasa (ROSCI 0153) - Harta Hidrologică ● Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul ariei naturale protejate Bazinul restrâns al pârâului Glodeasa, care este scurt, de 4 km, îl face să intre în categoria bazinetelor torențiale montane, al căror debit este puternic influențat direct de precipitații. Tabelul nr. 7 ● Lista lacurilor Pe teritoriul sitului nu exista niciun lac și nici în vecinătatea sa. ● Caracterizarea hidrografică și influența hidrografiei asupra speciilor și habitatelor Rezerva de apă provine exclusiv din precipitații și izvoare limnocrene. Acest lucru conduce la dependența puternică a habitatelor speciilor de amfibieni de aceste resurse. Lipsa unor lacuri sau bălți de suprafață mai mare reprezintă un factor de diferențiere privind favorabilitatea habitatelor pentru diferitele specii de amfibieni. ... 2.2.4. Clima ● Temperaturi-medii multianuale Tabelul nr. 8 ● Precipitații Regimul precipitațiilor în municipiul Câmpina, cea mai apropiată stație meteo de sit, este de 500-700 mm/an. ● Harta topoclimatică Această hartă este derivată automat din harta topoclimatică scara 1:1.000.000 la nivel național. ● Caracterizarea climei și influența ei asupra speciilor și habitatelor Topoclimatul Pădurii Glodeasa are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului dinspre nord-est. Spre partea din vale, dinspre municipiul Câmpina bat de regulă vânturi cu caracter de foehn. În vale, temperatura medie multianuală este de +9,5°C, în timp ce maxima pozitivă a verii este considerată +37,1°C, înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minimă este de -21°C, în luna ianuarie a anului 2002. Regimul precipitațiilor este în zonă de 500-700 mm/an, numărul anual de zile senine: 160-180 - acesta fiind unul dintre cele mai mari numere de zile însorite din România. Viteza medie a vântului este de 1,5 m/s iar valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32. Se constată o variabilitate a valorilor umidității în aer în Pădurea Glodeasa, ceea ce se explică prin omogenitate și suprafața sa relativ mică, dar și prin variațiile de altitudine. O parte din diferențe pot fi cauzate de condițiile de microclimat. ... 2.2.5. Solurile ● Hartă solurilor Harta este generată din harta solurilor scara 1:200.000 la nivel național. ● Hartă solurilor detaliată Pădurea Glodeasa (ROSCI 0153) - Harta Solurilor ● Lista tipurilor de sol Tipurile de soluri identificate în aria naturală protejată, conform hărților disponibile la nivel național, sunt următoarele: – BM - Soluri brune eu-mezobazice ... – BO - Soluri brune acide ... – BP - Soluri brune luvice/podzolite ... – ER - Erodisoluri ... – SA - Soluri aluviale ... După Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor 2003, echivalența tipurilor de sol menționate este următoarea: – BM - Soluri brune eu-mezobazice este echivalent cu EC - Eutricambosol ... – BO - Soluri brune acide este echivalent cu DC - Districambosol ... – BP - Soluri brune luvice/podzolite este echivalent cu LV - Luvosol ... – ER - Erodisoluri este echivalent cu ER - Erodosol ... – SA - Soluri aluviale este echivalent cu AS- Aluviosol ... ● Caracterizarea solurilor și influența lor asupra speciilor și habitatelor Eutricambosolurile sau solurile brune eu-mezobazice după denumirea anterioară, ocupă de obicei o treaptă montană inferioară dar în unele cazuri pot urca în altitudine până la altitudini mai ridicate. Acest tip de sol asigură o dezvoltare optimă ecosistemului de pădure. Se întâlnesc în partea de sud-vest a sitului, unde se suprapun cu o zonă de trafic și activitate umană mai ridicată, ceea ce le diminuează într-o anumită măsură efectul de susținere a vegetației. Erodsolurile, ca soluri neevoluate, degradate se află în sit pe axa sud-est/nord-vest. Este și una dintre zonele populate de amfibieni. Aluviosolurile se află în partea de sud a sitului Natura 2000 Pădurea Glodeasa, pe o suprafață restrânsă, fiind de importanță redusă pentru ecosistemul analizat. Eutricambosolurile, districambosolurile și luvosolurile oferă condiții bune arborilor,ceea ce indică faptul că orice procese de degradare constatate în timp vor fi generate de cauze ce nu țin de fertilitatea solurilor. Fertilitea solului generat de fliș este relativ scăzută. Acest lucru conduce la o sensibilitate relativ ridicată a solului față ciclurile de nutrienți proprii pădurii și la sensibilitatea stratului ierbos, ceea ce poate conduce la o variație rapidă a compoziției pe specii a acestuia, în mod special în cazul Pădurii Glodeasa, cu o suprafață mică. În mod particular habitatele aflate spre limita de nord a sitului pot fi cu ușurință degradate ca urmare a sărăcirii în nutrienți. ... ... 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme ● Harta ecosistemelor, detaliată Pădurea Glodeasa (ROSCI 0153) - Harta Marilor Ecosisteme ● Harta parcelelor silvice, detaliată Pădurea Glodeasa se regăsește la UP V Orjogoaia 69-83, aparținând Ocolului Silvic Câmpina. ● Descrierea ecosistemelor și influența acestora asupra speciilor și habitatelor Situl Pădurea Glodeasa cuprinde exclusiv un ecosistem de pădure. Organizația pentru Alimente și Agricultură a Națiunilor Unite definește pădurea ca fiind: "Teritoriu acoperit de arbori cu coroane pe mai mult de 10% din zonă, pe mai mult de 0,5 ha. Arborii trebuie să atingă minim 10,5 metri la maturitate". în sistemul armonizat internațional de clasificare a ecosistemelor, Pădurea Glodeasa face parte din categoria "Pădure cu frunze căzătoare -păduri naturale, cu o acoperire cu coronament > 30%, în care > 75% este formată de arbori cu frunze căzătoare". În situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa habitatele sunt tipice pentru ecosistemele de pădure. Solul fertil este întreținut de litiera de grosime medie și variabilă în funcție în special de panta terenului dar suficientă pentru a forma rezerve de nutrienți. Coronamentul este des, dar permite totuși trecerea suficientă a luminii pentru speciile ierboase, chiar dacă nu sunt foarte abundente. Umiditatea adecvată este demonstrată și de multitudinea de specii de fungi întâlnite pe teren. Fauna din situl Pădurea Glodeasa include specii de amfibieni, inclusiv de tritoni, chiar dacă nu din specia pentru care a fost declarat situl. Ecosistemul de pădure are un aspect mozaicat, cu pante diferite, expuneri diferite și posibilități de acces variabile ceea ce favorizează formarea de adăposturi și trasee de pasaj pentru diverse specii de animale, inclusiv pentru cele pentru care a fost declarat situl. ... 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Tabelul nr. 9 Tabelul nr. 10 Tabelul nr. 11 ... 2.3.2.2. Habitate dupa clasificarea națională Tabelul nr. 12 ... 2.3.2.3. Hărțile de distribuție a tipurilor de habitate Tabelul nr. 13 ... ... 2.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată 2.3.3.1. Flora de interes conservativ 2.3.3.1.1. Plante inferioare Pe teritoriul sitului nu exista plante inferioare de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Există o floră bogată de micomicete. ... 2.3.3.1.2. Plante superioare Pe teritoriul sitului nu există plante superioare de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Alte specii menționate în Fișa Standard Natura 2000 ca importante și identificate în investigațiile de teren sunt următoarele: – Corallorhiza trifida, Epipogium aphyllum, Corydalis solida, Monotropa hypopitys, Rorippa islandica, Larix decidua, Abies alba. ... Dintre speciile din Fișa standard Natura 2000 ca importante nu au fost identificate în sit în cursul investigațiilor de teren următoarele: – Goodyera repens, Pseudorchis albida, Euphrasia micrantha, Herminium monorchis. ... ... ... 2.3.3.2. Fauna de interes conservativ 2.3.3.2.1. Nevertebrate Pe teritoriul sitului nu există nevertebrate de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Dintre speciile menționate în Formularul standard Natura 2000 ca importante, Alopia plumbea doftanae Nordsieck 1977, gasteropod din familia Clausiliidae, subspecie semnalată pe pereții calcaroși din Cheile Doftanei, nu a fost semnalat în cursul investigațiilor de teren în sit. în sit nu a fost găsit nici habitatul stâncos necesar acestei specii. ... 2.3.3.2.2. Ihtiofaună Pe teritoriul sitului nu există ihtiofaună de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl și nici specii menționate ca importante. ... 2.3.3.2.3. Herpetofaună Tabelul nr. 14 Informații specifice speciei și distribuția speciei Bombina variegata Tabelul nr. 15 Informații specifice speciei și distribuția speciei Triturus montandoni Notă ... *) Imaginea pentru pct. 3 din Tabelul 15 ... 2.3.3.2.4. Avifaună Pe teritoriul sitului nu există avifaună de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Speciile Natura 2000 prezente în sit sunt: șorecar comun - Buteo buteo, uliul păsărar - Accipiter nisus, Ghionoaia sură - Picus canus, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, ciocănitoarea pestriță mare- Dendrocopus major, capintortura- Jynx torquilla, ciocârlia de pădure - Lullula arborea, sfrânciocul roșiatic - Lanius collurio, coțofana - Pica pica, stăncuța - Corvus monedula, pitulicea mică - Phylloscopus collybita, aușelul cu cap galben - Regulus regulus, măcăleandrul - Erithacus rubecula, mierla - Turdus merula, pițigoiul mare - Parus major, țicleanul- Sitta europea, cinteza - Fringilla coelebs, presura galbenă - Emberiza citrinella. ... 2.3.3.2.5. Mamifere Tabelul nr. 16 Informații specifice speciei și distribuția speciei Ursus arctus Notă ... **) Imaginea de la Tabelul 16, pct. 3 ... ... 2.3.3.3. Hărțile de distribuție a speciilor 2.3.3.3.1. Harta distribuției speciilor ca poligon Localizarea speciei Bombina Variegata Tabelul nr. 17 Localizarea speciei Bombina Variegata Notă ... ***) Imaginea de la Tabelul 17, Cod. A.3. ... 2.3.3.3.2. Harta distribuției speciilor ca punct Tabelul nr. 18 Localizarea speciei Lissotriton montandoni ... ... ... 2.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată 2.3.4.1. Flora Tabelul nr. 19 Alte specii de floră relevante pentru aria naturală protejată ... 2.3.4.2. Fauna Pe teritoriul sitului nu exista avifaună de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Speciile de păsări potențial relevante pentru sit sunt: șorecar comun - Buteo buteo, uliul păsărar - Accipiter nisus, Ghionoaia sură - Picus canus, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, ciocănitoarea pestriță mare - Dendrocopus major, capibtortura- Jynx torquilla, ciocârlia de pădure - Lullula arborea, sfrânciocul roșiatic - Lanius collurio, coțofana - Pica pica, stăncuța - Corvus monedula, pitulicea mică - Phylloscopus collybita, aușelul cu cap galben - Regulus regulus, măcăleandrul- Erithacus rubecula, mierla - Turdus merula, pițigoiul mare - Parus major, țicleanul - Sitta europea, cinteza - Fringilla coelebs, presura galbenă - Emberiza citrinella. Acestea sunt parte a lanțurilor trofice din ecosistemele de pădure. ... ... ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.1. Comunitățile locale și factorii interesați A. Comunități locale Harta unităților teritorial administrative este generată automat din harta unităților administrativ-teritoriale scara 1:10.000, la nivel național. În interiorul sitului nu există așezări umane. ● Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale 1. Date demografice privind comunitatea locală Tabelul nr. 20 ... 2. Utilități publice Tabelul nr. 21 Notă: În interiorul sitului nu exista așezări umane - informațiile sunt furnizate pentru comuna din apropiere. ... 3. Efective de animale Tabelul nr. 22 Notă: Pe teritoriul sitului nu există așezări umane. ... 4. Date privind activitățile economice Tabelul nr. 23 Notă: Pe teritoriul sitului nu există societăți comerciale. ... ... A. Factori interesați ● Lista celor mai importanți factori interesați Tabelul nr. 24 ● Caracterizarea factori interesați Tabelul nr. 25 Legendă: R = ridicate, M = medii, S = scăzute ... ... 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor ● Harta utilizării terenurilor Acesta hartă este provenită din harta utilizării terenurilor scara 1: 100.000, la nivel național. ● Harta utilizării terenurilor, detaliată Pădurea Glodeasa (ROSCI 0153) Harta Utilizării Terenurilor ● Lista tipurilor de utilizării ale terenurilor Tipurile de utilizări ale terenului, conform claselor "Corine Land Cover", care sunt identificate în cadrul ariei naturale protejate sunt:
12. a)Păduri de foioase: CLC 311 ...
13. b)Păduri mixte: CLC 313 ... ● Caracterizarea utilizării terenurilor Tabelul nr. 26 ... 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor ● Harta juridică a terenurilor Pădurea Glodeasa (ROSCI 0153) - Harta cadastrală ● Centralizarea situației juridice a terenurilor Tabelul nr. 27 ● Caracterizarea situației juridice a terenurilor Cea mai mare parte a suprafeței sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, anume o suprafață de 535,04 ha, reprezentând aproximativ 98,41 % din suprafața totală a sitului, este proprietate publică aparținând statului român, administrată de Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA. O suprafață foarte mică aferentă drumului denumit în prezent Strada Calea Brașovului intersectează limitele sitului, această suprafață aparținând Consiliului Local Valea Doftanei. Proprietarii privați, în număr de nouă, au o pondere foarte mică din totalul suprafeței sitului, de doar 1,58%, fiind localizați marginal, pe limitele sud-estică și estică ale sitului. ... 2.4.1.4. Administratori și gestionari ● Lista administratorilor și gestionarilor Tabelul nr. 28 ● Caracterizarea administratorilor și gestionarilor O parte dintre terenurile afectate de situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa nu sunt înscrise în cartea funciară datorită faptului că nu dețin acte de proprietate. Aceste imobile sunt înregistrate doar pe bază de declarație pe proprie răspundere în Registrul Agricol al comunei Valea Doftanei. Terenurile Regelui Mihai I au aprobarea Comisiei Județene de Fond Funciar Prahova, dar intră sub incidența Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România - publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 278 din 17 mai 2013, iar documentația de eliberare a Titlului de Proprietate este suspendată până la data de 30.06.2014 conform modificărilor aduse ulterior legii. Conform Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara Prahova, până la definitivarea lucrărilor conform Legii 165/2013 nu se pot face demersurile din partea primăriilor în acest sens. Planul parcelar poate veni în sprijinul primăriei ca lucrare premergătoare. O viitoare retrasare cu mai mare precizie a limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, prin punerea în acord cu limitele proprietăților private din zona de sud-est a sitului, precum și cu limita drumului, ar putea conduce la diminuarea numărului de proprietari din interiorul sitului, precum și a suprafețelor de teren având altă folosință decât cea forestieră. ... 2.4.1.5. Infrastructură și construcții Pe teritoriul sitului nu există infrastructură rutieră sau construcții. ... 2.4.1.6. Patrimoniu cultural ● Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național Pe teritoriul sitului nu se află bunuri culturale clasate în patrimoniul cultural național, județean sau local. ● Lista bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național Pe teritoriul sitului nu se află bunuri culturale clasate în patrimoniul cultural național, județean sau local. ● Caracterizarea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural În interiorul ariei naturale protejate nu se găsesc bunuri culturale clasate în patrimoniul național, județean sau local. în apropierea sitului, în localitatea Teșila din Comuna Valea Doftanei se află Biserica "Adormirea Maicii Domnului", datată 1873 precum și Biserica "Sfinții împărați" aparținând cultului ortodox, datată 1924 din Protopopiat Protoieria Câmpina, Mitropolie Mitropolia Munteniei și Dobrogei. În localitatea Trăisteni, din comuna Valea Doftanei, pe str. Principală 392 se află Biserica "Sfinții Voevozi", aparținând de Protopopiat Protoieria Câmpina, Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Codul său LMf 2004 este: PH-ff-m-B-16802. ... 2.4.1.7. Peisajul ● Harta punctelor de belvedere Pe teritoriul sitului nu există puncte de belvedere. ● Harta obiectivelor turistice Pe teritoriul sitului nu există obiective turistice. ● Caracterizarea peisajului Pădurea Glodeasa este o pădure seculară virgină de fag și de brad, cu vârste între 200-300 ani și înălțimi de 40-45 m. Deoarece nu se efectuează exploatare forestieră, pădurea păstrează aspectul sălbatic al unei păduri tipice virgine. Pantele sunt abrupte iar torenții sunt însoțiți de o mare bogăție de floră și faună tipice acestei regiuni. Pădurea fiind deasă, nu se poate vedea la prea mare distanță. Există mici deschideri și luminișuri ce dau pădurii un farmec aparte și contribuie la diversitatea biologică. ... ... 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul A: Lista presiunilor asupra ariei naturale protejate Tabelul nr. 29 ... 2.4.2.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare asupra ariei naturale protejate Tabelul nr. 30 ... 2.4.2.3. Harta presiunilor actuale și intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Tabelul nr. 31 Tabelul nr. 32 ... 2.4.2.4. Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora pentru amenințarea cod D05-îmbunătățirea accesului în zonă Tabelul nr. 34 ... 2.4.2.5. Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor Tabelul nr. 35 Lista presiunilor actuale asupra speciei Bombina variegata Tabelul nr. 36 Lista presiunilor actuale asupra speciei Triturus montadoni Tabelul nr. 37 Lista presiunilor actuale asupra speciei Ursus arctos Tabelul E: Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei 199-G01.03.02 - conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate Tabelul nr. 38 Tabelul E: Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei, pentru presiunea cod 377-K03.07 - alte forme de competiție interspecifică faunistice Tabelul nr. 39 Tabelul E: Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei, pentru presiunea cod 199-G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate Tabelul nr. 40 Tabelul E: Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei, pentru presiunea cod 172-F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj Tabelul nr. 41 ... 2.4.2.6. Evaluarea amenințărilor viitoare asupra speciilor Tabelul nr. 42 Lista amenințărilor viitoare asupra speciei Bombina variegata Tabelul nr. 43 Lista amenințărilor viitoare asupra speciei Triturus montadoni Tabelul nr. 44 Lista amenințărilor viitoare asupra speciei Ursus arctos Tabelul F: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra speciei, amenințare cod 199-G01.03.02-conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate Tabelul nr. 45 Tabelul F: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra speciei, amenințare cod 377-K03.070-alte forme de competiție interspecifică faunistice Tabelul nr. 46 Tabelul F: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra speciei, amenințare cod 377-K03.07 alte forme de competiție interspecifică faunistice Tabelul nr. 47 Tabelul nr. 48 Tabelul F: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra speciei, amenințare cod 172-F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj Tabelul nr. 49 ... 2.4.2.7. Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate Tabelul nr. 50 Lista presiunilor actuale asupra habitatului 91V0 Tabelul nr. 51 Lista presiunilor actuale asupra habitatului 9110 Tabelul nr. 52 Lista presiunilor actuale asupra habitatului 4060 Tufărișuri alpine și boreale Tabelul G: Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate - presiune cod L07 - Furtuni, cicloane Tabelul nr. 53 Tabelul G: Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate - presiune cod B06 - Pășunat în pădure Tabelul nr. 54 Tabelul nr. 55 Tabelul G: Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate - presiune cod K02.01- Schimbarea compoziției de specii - succesiune asupra Habitatului Natura 2000 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Tabelul nr. 56 Habitatul 4060 Tufărișuri alpine și boreale nu mai există ca atare pe teritoriul sitului, posibil ca urmare a presiunii cod M02.01 - înlocuirea și deteriorarea habitatului. ... 2.4.2.8. Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipurilor de habitate Lista amenințărilor viitoare asupra habitatului 91V0 Tabelul nr. 57 Tabelul nr.58. Lista amenințărilor viitoare asupra habitatului 9110 Tabelul H: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipurilor de habitat 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, pentru amenințarea cod L07-Furtuni, cicloane Tabelul nr. 59 Tabelul H: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, pentru amenințarea cod B06-Pășunat în pădure Tabelul nr. 60 Tabelul H: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, pentru amenințarea cod F04.02 colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure Tabelul nr. 61 Tabelul H: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, pentru amenințarea cod L07- Furtuni, cicloane Tabelul nr. 62 Tabelul H: Evaluarea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, pentru amenințarea cod K02.01- Schimbarea compoziției de specii - succesiune Tabelul nr. 63 ... ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populației Tabelul nr. 64 Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de vedere al populației Tabelul nr. 65 ... 3.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 66 Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 67 ... 3.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 68 Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Tabelul nr. 69 ... 3.1.4. Evaluarea globală a speciei Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata în cadrul ariei naturale protejate Tabelul nr. 70 Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Ursus arctos în cadrul ariei naturale protejate Tabelul nr. 71 Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: – Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] ... – Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] ... – Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] ... pe baza matricii din tabelul următor: Tabelul nr. 72 Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Pe această bază starea de conservare a speciilor evaluate este evaluată în continuare. Tabelul nr. 73 Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei Bombina variegata în viitor Tabelul nr. 74 Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei Ursus arctos Situația de referință și evaluarea stării de conservare a ursului brun - Ursus arctos Următoarea analiză completează, detaliază și explică starea de conservare a ursului brun în partea sa de habitat de hrănire ce se află pe teritoriul sitului. Această analiză se interpretează în coroborare cu informațiile din siturile învecinate unde s-au înregistrat exemplare de urs, pentru o imagine completă și precisă a stării sale de conservare. Există referințe bibliografice privitoare la prezența ursului brun în bazinul Doftanei -Călinescu, 1931 și Vasiliu & Almășan, 1965 apud Murariu, 2005- dar nu există date cantitative. în Formularul standard al sitului Pădurea Glodeasa, la secțiunea "Populație", este înscrisă de asemenea litera "P", ceea ce semnifică indicarea prezenței ursului brun, fără însă a fi cunoscute efective populaționale. Din datele puse la dispoziție de Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Câmpina, prin amabilitatea domnului director rezultă un efectiv populațional de 6-7 exemplare rezidente dintre care 2 femele, una cu 2 pui, 1 tineret și 1-2 masculi, care au fost observate și identificate la observatorul de vânat de pe valea Glodesei. Din mărturiile directorului și ale unui paznic de vânătoare, Pădurea Glodeasa este utilizată de urșii bruni ca habitat de hrănire, doar 1, maxim 2 exemplare având bârlogul pe valea Glodesei, între limitele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, restul efectivului bârlogind pe alte văi limitrofe sitului - în special Valea Mușiței, care are molidișuri dese, dar și Valea Orjogoaia. Exemplare de urs brun pot veni ocazional în bazinul Glodesei și din zone mai îndepărtate ale fondului de vânătoare Orjogoaia, sau din alte fonduri de vânătoare, însă efectivul considerat relativ stabil, cel puțin pentru ultimii 2-3 ani este la nivelul celui prezentat mai sus. Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Câmpina nu a mai organizat vânătoare la urs brun în bazinul Glodesei, această zonă fiind dedicata hrănirii și dezvoltării efectivului de urs brun. în realizarea inventarierii și a cartării ursului brun la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, situl a fost parcurs pe o rețea de trasee, fiind cartate punctele/locațiile unde au fost observate urme sau semne ale prezenței/activității ursului brun: zgârieturi, amprente, lăsături, a fost realizat și aplicat un chestionar de pagube, a fost realizată o fișă de descriere a locației și caracteristicilor bârlogurilor. Au fost notate, de asemenea, presiuni sau amenințări observate pe parcursul deplasărilor în teren. Datele din teren au fost prelucrate și interpretate, rezultând distribuția, utilizarea habitatelor și estimarea statutului de conservare ale ursului brun la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa. ... ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al: – suprafeței ocupate; ... – structurii și funcțiilor sale specifice; ... – perspectivelor sale în viitor. ... Starea de conservare a habitatului 9110 după criterii științifice Structura orizontală a habitatului este dominată de făget tânăr, cu o densitate de peste 900 exemplare la hectar, amestecat cu rare exemplare de brad cu diametrul de 40-50 cm, cu o densitate de 50-60 exemplare la hectar. Stratul ierbos are o densitate redusă, realizând o acoperire de maximum 15%; ciupercile realizează o acoperire de 2-3%, restul de 82-83% este reprezentat de litieră. în privința structurii pe verticală se remarcă înălțimi medii de 12-15 m pentru făgetul tânăr, cu un coronament compact care face ca luminozitatea să fie redusă, ceea ce dă aspectul de semi-întuneric chiar în zilele însorite. Litiera este compactă, subțire de 0,5-1 cm, relativ umedă, stratul de sol fiind lutos, compact, cu un strat foarte subțire de particule humice imediat sub litieră. Se păstrează resturi vegetale, lemn mort, crengi sau buturugi în stare avansată de descompunere. Heterogenitatea pe orizontală este redusă, pădurea pare mai curând a fi echienă. Stratul ierbos format este alcătuit din Galium odoratum, Bruckentalia spiculifolia, Deschampsia caespitosa, Oxalis acetosela, Carex pilosa, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtilus, Calamagrostis arundinacea, Poa nemoralis, Polytrichum formosum. Tabelul nr. 75 Structura stratului arborilor Exemplarele de Abies alba sunt probabil supraviețuitoare ale doborâturilor, vârsta acestora fiind superioară vârstei exemplarelor de Fagus sylvatica. Unitatea forestieră investigată este mărginită de poieni cu vegetație ierboasă și de conifere - brad, molid, lariță, acestea din urma formând o bandă continuă care nu este cuprinsă în sit. Nu au fost observate ciocănitori, arborii tineri fiind net dominanți și nici insecte xilofage. în poienile de la marginea parcelei forestiere se dezvoltă tufe de Juniperus communis și vegetație ierboasă dominată de Carexpilosa. Tabelul nr. 76 Matricea multicriterială a criteriilor de conservare Legendă *** Criteriu îndeplinit ** Criteriu parțial îndeplinit * Criteriu îndeplinit în suficientă măsură – Criteriu neîndeplinit ... În concluzie, starea de conservare globală este favorabilă. Tabelul nr. 77 Starea de conservare a habitatului 91V0 după criterii științifice Legendă *** Criteriu îndeplinit ** Criteriu parțial îndeplinit * Criteriu îndeplinit în suficientă măsură – Criteriu neîndeplinit ... În concluzie, starea de conservare globală este favorabilă. 3.2.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al suprafeței acoperite de către habitat Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Tabelul nr. 78 ... 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice Tabelul nr. 79 Tabelul nr. 80 ... 3.2.3. Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare pentru Habitatul 9110 Tabelul nr. 81 Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare pentru Habitatul 91V0 Tabelul nr. 82 ... 3.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a habitatului Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat pentru Habitatul 9110 Tabelul nr. 83 Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat pentru Habitatul 91V0 Tabelul nr. 84 ... ... ... 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul Planului de management Scopul Planului de management este de a asigura echilibrul necesar dintre componentele biotice și cele abiotice ale ecosistemului de pădure, în condițiile protecției celor sensibile și vulnerabile și în vederea trecerii spre utilizarea resurselor de biodiversitate ale sitului pentru dezvoltarea durabilă locală. ... 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 4.2.1. Obiectiv general Obiectivul general al Planului de management este îmbunătățirea gospodăririi sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa astfel încât să fie consolidată tendința de conservare a biodiversității, până la punctul în care menținerea stării de conservare favorabilă va fi posibilă cu un minim de intervenție de protecție directă a speciilor și habitatelor. Astfel se va realiza trecerea de la practici de protecție la administrare pentru dezvoltare durabilă, obiectivul general al rețelei Natura 2000. Obiective și teme ale Planului de management conform nomenclatorului SINCRON Tabelul nr. 85 4.2.1.1. Măsuri generale - obiective specifice Tabelul nr. 86 Obiective specifice ale Planului de management conform nomenclatorului SINCRON Notă: Măsurile specifice, adică regulile și acțiunile de management sunt descrise detaliat în secțiunile următoare. 4.2.1.1.1. Măsură specifică/măsură de management Tabelul nr. 87 Măsuri specifice ale Planului de management conform nomenclatorului SINCRON ... ... ... ... ... 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI Tabelul nr. 88 Planificarea temporală a activităților Estimarea resurselor se interpretează ținând seama de următoarele:
14. a)Estimarea resurselor are loc pe total perioadă de programare, având în vedere perioada planificată pentru fiecare activitate, respectiv regula. ...
15. b)Resursele în monedă sunt în lei fără Taxa pe valoare adăugată. Acolo unde se estimează resurse umane, acestea pot fi voluntariat, plătite din fonduri existente, ale partenerilor sau din proiecte, după caz. ...
16. c)Valorile sunt indicative și pot fi modificate în urma estimărilor detaliate directe, ca urmare a evoluției prețurilor, a inflației sau a intervenției unor necesități sau specificații tehnice. ... Tabelul nr. 89 Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate Notă Activitatea 2.2. este utilizată și pentru obiectivul anterior, motiv pentru care nu a mai fost socotită încă o dată la această măsură. Notă În urma monitorizării curente a punctelor unde au fost semnalați hibrizii, pe termen mediu se va putea vedea evoluția concretă. În cazul unei evoluții promițătoare se va încerca repopularea. Notă Diminuarea pășunatului în anumite zone se va realiza prin convingerea ciobanilor. ... 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 6.1. Raportări periodice Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit relativ la momentul începerii derulării Planului de management, după aprobarea acestuia. Tabelul nr. 90 Raportări periodice, conform metodologiei SINCRON Notă "toate" înseamnă toate activitățile prevăzute în planificarea și care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective. Conform convenției proiectului SINCRON, dacă se completează doar coloana "An" se înțelege raportarea tuturor activităților aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea anului respectiv. ... 6.2. Urmărirea activităților planificate Tabelul nr. 91 Formular pentru centralizarea resurselor consumate, a procentului de îndeplinire și a rezultatelor ... 6.3. Indicarea activității realizate Tabelul nr. 92 Formular pentru activități planificate ... ... 7. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE 1. Lendzion, Jasmin; Leuschner, Christoph, Temperate forest herbs are adapted to high air humidity - evidence from climate chamber and humidity manipulation experiments în the field Canadian Journal of Forest Research, Volume 39, Number 12, 1 December 2009, pp. 2332-2342