METODOLOGIE din 12 iunie 2013

Pe scurt

Această metodologie stabilește modul în care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) gestionează riscurile de corupție, prin identificarea, evaluarea și implementarea de măsuri pentru prevenirea și controlul acestora. Scopul este de a menține la un nivel acceptabil probabilitatea apariției faptelor de corupție și impactul lor.

Ce reglementează

• Definițiile termenilor specifici managementului riscurilor de corupție, cum ar fi "risc de corupție", "amenințare de corupție" și "vulnerabilitate/cauză".
• Etapele managementului riscurilor de corupție, de la pregătire până la reevaluare.
• Constituirea și atribuțiile Grupurilor de lucru pentru prevenirea corupției în cadrul structurilor MAI.
• Procesul de identificare și descriere a riscurilor de corupție, inclusiv activitățile considerate vulnerabile.

Cui îi privește

• Toate structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI), inclusiv aparatul central, instituțiile și structurile subordonate/coordonate.
• Personalul de conducere și angajații din cadrul acestor structuri, în special cei implicați în activități vulnerabile la corupție.

Puncte cheie

• Managementul riscurilor de corupție implică șase etape: pregătirea activităților, identificarea și descrierea riscurilor, evaluarea riscurilor, determinarea și implementarea măsurilor, monitorizarea și revizuirea, și reevaluarea riscurilor.
• Șefii structurilor MAI trebuie să constituie Grupuri de lucru pentru prevenirea corupției, cu o componență specifică (șef, membri, șef/reprezentant control, șef/reprezentant resurse umane, secretar).
• Activitățile considerate obligatoriu vulnerabile la corupție includ, printre altele: contacte frecvente cu exteriorul, gestionarea fondurilor externe, gestionarea informațiilor clasificate, gestionarea mijloacelor financiare, achizițiile, acordarea de aprobări/autorizații, eliberarea de documente, funcțiile de control, competența decizională exclusivă, recrutarea personalului și aplicarea de sancțiuni.
• Identificarea vulnerabilităților/cauzelor se face prin evaluarea cadrului normativ, analiza incidentelor de integritate și analiza eficacității sistemului de control intern/managerial.