Ordin nr. 472 din 25 septembrie 2014

ORDIN nr. 472 din 25 septembrie 2014 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind utilizarea geosinteticelor la ranforsarea structurilor rutiere cu straturi asfaltice, AND 592"

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 722 din 2 octombrie 2014 Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2014 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă reglementarea tehnică "Normativ privind utilizarea geosinteticelor la ranforsarea structurilor rutiere cu straturi asfaltice, AND 592", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Prezentul ordin îndeplineşte procedura de notificare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, modificată prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 217 din 5 august 1998, precum şi de Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 316 din 14 noiembrie 2012.

Articolul 3

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, Alexandru Năstase, secretar de stat Bucureşti, 25 septembrie 2014.

Nr. 472.

Anexă NORMATIV privind utilizarea geosinteticelor la ranforsarea structurilor rutiere cu straturi asfaltice, AND 592

Capitolul I

Obiectul şi domeniul de aplicare

Secţiunea 1

Principii generale

Articolul 1

Prezentul normativ se referă la utilizarea materialelor geosintetice şi produselor înrudite pentru ranforsarea structurilor rutiere suple, semirigide şi rigide cu straturi din mixturi asfaltice pentru lucrările de reabilitare/modernizare/reparaţii capitale/reparaţii curente a structurilor rutiere existente;

Acestea pot îndeplini trei funcţii distincte: reducerea eforturilor, barieră de umiditate şi rol de armare a straturilor bituminoase.

Utilizarea materialelor geosintetice nu este luată în considerare la dimensionarea structurilor rutiere.

Articolul 2

Pentru stabilirea corectă a soluţiei de proiectare a reabilitării şi alegerea tipului optim de material geosintetic trebuie evaluată mai întâi starea tehnică a structurii rutiere existente (conform Normativului CD 155-2001 şi AND 540-2003).

Secţiunea a 2-a Terminologie

Articolul 3

Terminologia utilizată în acest normativ este conform SR 4032-1:2001 şi SR EN ISO 10318:2006, iar termenii tehnici noi utilizaţi se definesc în cuprinsul normativului.

Termenul de geosintetice (GSY, conf. SR EN ISO 10318:2006) utilizat în acest normativ este un termen generic care desemnează un produs din care cel puţin una dintre componente este pe bază de polimeri sintetici sau naturali, care se prezintă sub formă de foaie, bandă sau de structură tridimensională, utilizat în domeniul construcţiilor şi se referă la următoarele tipuri de materiale:

Articolul 4

Geotextil (GTX) este un material neţesut, permeabil, pe bază de polimeri, utilizat în domeniul construcţiilor.

Articolul 5

Geogrila (GGR) este o structură plană din fibre de sticlă sau pe bază de polimeri, constituită dintr-o reţea deschisă de elemente rezistente la tracţiune, legate între ele după un motiv regulat, şi utilizată în domeniul construcţiilor.

Articolul 6

Geocompozitele (GCO) sunt combinaţii de două sau mai multe materiale care au în componenţa lor cel puţin un geotextil sau înrudit cu geotextilul printre componenţi, folosit în domeniul construcţiilor.

Articolul 7

Geomembrane sub îmbrăcăminţi bituminoase (GBR) sunt un sistem compozit, alcătuit dintr-un geotextil dublat fie pe o parte, fie pe ambele părţi de o membrană impermeabilă din bitum cu cauciuc.

Secţiunea a 3-a Generalităţi

Articolul 8

Geotextilele (GTX), ca materiale rutiere, sunt realizate, în general, din materiale termoplastice precum polipropilenă sau poliester, dar pot conţine şi poliamide şi alţi polimeri. În geotextilele neţesute, filamentele sunt legate fie mecanic, fie prin lipire.

Articolul 9

Geogrilele (GGR), ca materiale rutiere, pot fi ţesute sau împletite din fibre de sticlă sau filamente de polimeri (polipropilenă sau poliester) ori pot fi tăiate sau presate din folii de plastic şi apoi posttensionate, pentru a le mări la maximum rezistenţa şi modulul de elasticitate dinamică. În mod curent, geogrilele au dimensiuni rectangulare variabile. Există şi forme de geogrile cu aspect de geocompozite la livrare, care, în urma punerii în operă, lucrează ca geogrila, materialul de închidere a ochiurilor intrând în compoziţia mixturilor asfaltice. Geogrila poate avea o membrană laminată foarte subţire, care se lipeşte de amorsă, dar este proiectată să se topească şi apoi să dispară atunci când se aplică stratul de acoperire cald din mixtură asfaltică. Unele geogrile pot avea împletituri subţiri (fâşii) de fibră permanente ce acoperă parţial deschiderile şi conduc la lipirea geogrilei de amorsă. Alte geogrile conţin o peliculă (folie) continuă, proiectată să ajute la pozare (adică să adere pe amorsă) şi să se topească atunci când s-a aplicat stratul cald de acoperire. Niciunul dintre aceste produse nu formează o barieră impermeabilă. Geogrilele sunt proiectate să aibă modulul de elasticitate dinamică mare.

Articolul 10

Geocompozitele (GCO) sunt materiale compuse dintr-o geogrilă şi un geotextil, consolidate între ele. În acest caz, geotextilul are capacitatea de retenţie omogenă a bitumului şi permite colmatarea fisurilor existente, împiedicarea transmiterii acestora, precum şi funcţia de lipire pe stratul-suport, în timp ce geogrilele împiedică alungirea geotextilului şi au capacitatea de preluare şi distribuţie uniformă a eforturilor din trafic. Geocompozitul trebuie să asigure o retenţie optimă de bitum, să joace rol de barieră intermediară şi să dezvolte un modul de elasticitate dinamică mare la valori mici de deformaţie.

Articolul 11

Geomembranele sub îmbrăcăminţi bituminoase (sistem geocompozit alcătuit dintr-un geotextil dublat de o membrană din bitum cu cauciuc) pot fi pozate în benzi peste rosturile structurilor rutiere din beton de ciment sau sunt folosite pentru reparaţii provizorii la cedări locale în situaţii de urgenţă (cu sau fără refacerea complexului rutier) ale structurii rutiere.

Articolul 12Geosinteticele tratate în prezentul normativ au următoarele roluri:

Articolul 13

Tabelul 1 prezintă funcţiile pe care le îndeplinesc geosinteticele în straturile rutiere: antifisură, armare şi barieră de umiditate.

Tabelul 1 *Font 9* ┌─────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tip geosintetic │ Funcţia │ ├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Geotextile pentru │Geotextilul neţesut este destinat încetinirii transmiterii fisurilor│ │reducerea eforturilor│existente în straturile superioare. │ │şi barieră interstrat│Aceste geotextile, folosite în combinaţie cu un strat de bitum │ │(STR+B) │pulverizat pe suprafaţa drumului existent, au funcţiile de reducere │ │ │a eforturilor şi de etanşare şi sunt denumite şi membrane SAMI │ │ │(Stress Aborting Membrane Interlayer). │ │ │Aceste membrane separă straturile inferioare de asfalt de cele noi │ │ │prin crearea unei bariere intermediare şi încetinesc transmiterea │ │ │fisurilor din stratul inferior în stratul superior de asfalt. │ │ │Membranele SAMI se recomandă a fi utilizate la reabilitarea/ │ │ │modernizarea/reparaţii capitale/reparaţii curente a/ale drumurilor │ │ │cu trafic scăzut ≤ 0,3 m.o.s. pentru perioada de prognoză de 10 ani │ │ │[drumuri judeţene (DJ), drumuri comunale (DC), străzi secundare] │ ├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Geogrile - pentru │Geogrilele (R) pot fi alcătuite din: fibre de sticlă sau polimeri. │ │armare (R) │Geogrilele sunt folosite pentru preluarea încărcărilor din trafic şi│ │ │distribuirea lor cât mai uniform pe suprafaţa orizontală. │ │ │Aşezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (dacă│ │ │suprafeţele prezintă denivelări - conform reglementărilor tehnice în│ │ │vigoare) sau conform recomandărilor producătorului. │ ├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Geocompozite - │Este combinaţia dintre: │ │geosintetice pentru │- o geogrilă (cu funcţia de armare R), │ │armare, reducerea │- un geotextil neţesut, cu o retenţie bună de bitum cu funcţia de │ │eforturilor şi │reducere a eforturilor (STR), │ │barieră interstrat │- încetinirea transmiterii fisurilor din stratul inferior în cel │ │(R+STR+B) │superior şi ca barieră de umiditate (B). │ │ │Aceste materiale pot fi utilizate pentru toate tipurile de lucrări: │ │ │casete pentru lărgiri, acolo unde produsele pot fi aplicate direct │ │ │pe suprafeţele de drum fisurate, frezate, pe dale de beton sau │ │ │agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici. │ ├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Geomembrane - barieră│Este combinaţia dintre: │

│interstrat (B) │- un geotextil, │ │ │- o membrană din bitum cu cauciuc (cu funcţia de barieră (B). │ │ │Se folosesc la rosturile structurilor rutiere din beton de ciment. │ └─────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Articolul 14Tipuri de degradări pentru care se recomandă utilizarea geosinteticelor:

Grosimea stratului sau straturilor asfaltice aşezate peste materialul geosintetic se va determina în cadrul unui studiu tehnic ţinând seama de normativele în vigoare.

Secţiunea a 4-a Referinţe *Font 9* 1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în - "Legea calităţii" construcţii, cu modificările şi completările ulterioare 2. Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, - "Legea protecţiei mediului" republicată, cu modificările şi completările şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului ulterioare nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare 3. Legea apelor nr. 107/1996, cu - "Legea apelor" modificările şi completările ulterioare 4. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă - "Legea securităţii şi sănătăţii în nr. 319/2006, cu modificările şi muncă" completările ulterioare 5. Legea nr. 481/2004 privind protecţia - "Legea privind protecţia civilă" civilă, republicată, cu modificările ulterioare 6. Legea nr. 307/2006 privind apărarea - "Legea privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările împotriva incendiilor" ulterioare 7. Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 - "Proiectarea lucrărilor de privind aprobarea conţinutului-cadru al construcţii pentru intervenţii documentaţiei tehnico-economice aferente la construcţiile existente" investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii 8. AND 540/2003 - "Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminţii rutiere pentru structuri suple şi semirigide"

Determinarea penetraţiei cu ac"

Determinarea punctului de rupere Fraass"

Caracteristici impuse pentru utilizarea la construcţia de drumuri şi alte zone de circulaţie"

Caracteristici impuse pentru utilizarea la lucrări de drumuri şi pentru straturi de uzură asfaltice"

Capitolul II

Condiţii tehnice

Secţiunea 1

Tipuri de materiale geosintetice şi caracteristicile acestora

Articolul 15

Producătorul de geosintetice şi produse înrudite trebuie să furnizeze beneficiarului date pe baza rezultatelor încercărilor specificate în tabelul 2 "Geotextile nemetalice şi produse înrudite utilizate pentru îmbrăcăminţi şi straturi de uzură asfaltice: funcţii, caracteristici relative la funcţii şi metode de încercare de utilizat", conform SR EN 15381:2009 Tabelul 2 *Font 9* ┌────┬──────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────┐ │Nr. │ │ Metodă de │Funcţie îndeplinită de │ │crt.│ Caracteristic │ încercare │ geosintetic │ │ │ │ ├──────────┬───────────┬───────┤ │ │ │ │ Armare │ Reducerea │ │ │ │ │ │ │eforturilor│Barieră│ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 1 │Rezistenţă la tracţiune │EN ISO 10319^a│ H │ H │ H │ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 2 │Alungire sub sarcină maximă │EN ISO 10319^a│ H │ H │ H │ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 3 │Perforare dinamică │EN 13433 │ H │ - - │ H │ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 4 │Încercare de perforare statică │EN ISO 12236 │ H │ H │ H │ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 5 │Durabilitate │Anexa B │ │ │ │ │ │ │SR EN 15381 │ H │ H │ H │ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 6 │Rezistenţa la intemperii │EN 12224 │ │ │ │ │ │ │Anexa B1 │ │ │ │ │ │ │SR EN 15381 │ S │ S │ S │ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 7 │Retenţia de bitum │Anexa C │ │ │ │ │ │ │SR EN 15381 │ - - │ H │ A │ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 8 │Punct de topire │EN ISO 3146 │ S │ S │ S │ ├────┼──────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼───────┤ │ 9 │Rezistenţă la lichide alcaline │EN 14030 │ │ │ │ │ │ │Anexa B2 │ │ │ │ │ │ │SR EN 15381 │ S │ S │ S │ └────┴──────────────────────────────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┴───────┘ H = necesar pentru armonizare A = pentru toate condiţiile de utilizare S = utilizări specifice "- -" = nu sunt utilizabile ^a EN ISO 10319 poate să nu fie adecvat pentru produse specifice (grile din fibră de sticlă). În aceste cazuri trebuie utilizate metode mai adecvate, de exemplu EN ISO 13493-1 sau ASTM D 6637-01. În toate cazurile trebuie realizate încercări de tracţiune pe produsele finite.

Secţiunea a 2-a Consideraţii privind utilitatea şi utilizarea materialelor geosintetice

Articolul 16

Utilitatea unui strat de geosintetic intercalat între structura existentă degradată şi un strat nou de ranforsare constă în:

Toate acestea conduc la mărirea duratei de exploatare a structurii rutiere.

Articolul 17Geosinteticele se pot utiliza:

Articolul 18

Degradările sub formă de fisuri sau faianţări, precum şi degradările apărute prin reflexie vor fi evaluate prin indici de stare, conform reglementărilor tehnice în vigoare.

În funcţie de starea de degradare a suprafeţei carosabile se stabilesc sectoare omogene pe care se aşterne geosinteticul ca material antifisură, înainte de aşternerea straturilor asfaltice de acoperire.

Articolul 19

Gradul de severitate al degradărilor suprafeţei structurii rutiere fisurate trebuie să fie redus sau mediu, astfel încât geosinteticul să poată fi eficient.

Articolul 20În cazul structurilor rutiere suple, semirigide şi rigide se vor avea în vedere următoarele:

Nu se acceptă aşezarea geosinteticelor în cazul în care suprafaţa este foarte degradată, cu rupturi sau dislocări.

Fisurile (deschideri <3 mm) nu necesită un tratament special înaintea aşternerii materialului geosintetic.

Crăpăturile (deschideri >3 mm) vor fi colmatate înaintea aşternerii materialului geosintetic. Colmatarea se va face în funcţie de deschiderea crăpăturii în conformitate cu normele tehnice pentru lucrările de întreţinere a drumurilor.

În cazul unor crăpături cu deschidere >20 mm se va face o analiză tehnică pentru a se stabili dacă structura rutieră existentă degradată nu necesită realizarea unor lucrări de refacere înaintea ranforsării şi implicit a acoperirii cu material geosintetic.

Articolul 21În cazul structurilor rutiere rigide (beton de ciment cu rosturi), se vor respecta următoarele:

FET = (dn/di)100>0,8 (conform AASHTO, 1993), unde: di este deflexiunea pe partea încărcată; dn - deflexiunea pe partea neîncărcată.

Secţiunea a 3-a Performanţe impuse geosinteticului (SR EN 15381:2009)

Articolul 22

Articolul 23

Proprietăţile fizico-mecanice minime necesare pentru geotextile utilizate cu rol de barieră de umiditate şi cu rol de disipator de tensiuni sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3 ┌───────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Proprietăţi │ Valori minime │ ├───────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Rezistenţa la tracţiune │ │ │(la rupere) │min. 7 kN/m (714 kgf/m) │ ├───────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Alungire la tracţiune maximă │ 70% │ ├───────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Retenţia de bitum │ min. 0,90 l/mp │ ├───────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Punct de înmuiere │+ 10°C peste temperatura│ │ │de aşternere a mixturii │ │ │asfaltice │ └───────────────────────────────┴────────────────────────┘ (1 N = 0,101971 kgf)

Articolul 24

Articolul 25

Geocompozitele se recomandă a fi folosite pentru structuri rutiere în care este necesară atât încetinirea transmiterii fisurilor, rezistenţă mare la preluarea solicitărilor din trafic, armarea, cât şi impermeabilizarea.

Articolul 26

Secţiunea a 4-a Prescripţii de proiectare

Articolul 27

La utilizarea în cadrul unei structuri rutiere a unui strat de material geosintetic se va ţine seama de următoarele elemente principale:

Articolul 28Geosinteticul poate fi utilizat în funcţie de trei parametri importanţi:

Pentru o suprafaţă carosabilă afectată de fisuri datorate degradărilor de suprafaţă, se recomandă prevederea unui material geosintetic în conformitate cu tabelul 4.

Tabelul 4 *Font 9* ┌──────────────────┬──────────┬───────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐ │Denumire degradare│ Grad de │Deschiderea │ Lucrări pregătitoare│ Suprafaţa acoperită │ │ │severitate│fisurii sau │ │ cu geosintetice │ │ │(AND 540) │crăpăturii (mm)│ │ │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │Fisuri, crăpături │redus │ <5 │colmatarea fisurilor │parţial, pe sectoare │ │şi faianţări │ │ │şi crăpăturilor │omogene, bine │ │ │ │ │ │delimitate de către │ │ │ │ │ │proiectant │ │ ├──────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │mediu │ 5 - 20 │colmatarea fisurilor │pe toată suprafaţa │ │ │ │ │şi crăpăturilor │ │ │ ├──────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ridicat │ >20 │se vor realiza ample │nu este eficientă │ │ │ │ │lucrări de reparaţii │utilizarea │ │ │ │ │ │materialului │ │ │ │ │ │geosintetic decât │ │ │ │ │ │după efectuarea │ │ │ │ │ │reparaţiilor │ └──────────────────┴──────────┴───────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘ NOTĂ:

Un sector de drum este considerat omogen dacă este caracterizat de aceleaşi date referitoare la starea de degradare a îmbrăcăminţii rutiere (bună, medie, rea), conform normativului AND 540.

Tabelul 5 ┌───────────────────────┬───────────────────────────────────┬──────────────────┐ │ Calificativul stării │ Indice de degradare │ Se utilizează │ │ de degradare ├────────────────┬──────────────────┤ geosintetice │ │ │ IG │ ID │ │ ├───────────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤ │rea │ < 77 │ > 13 │DA*) │ ├───────────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤ │mediocră │ 77 - 90 │ 7,5 - 13 │DA**) │ ├───────────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤ │bună │ 90 - 95 │ 5 - 7,5 │Posibil***) │ ├───────────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤ │foarte bună │ > 95 │ < 5 │NU │ └───────────────────────┴────────────────┴──────────────────┴──────────────────┘ ________ Notă ... *) Se va studia, prin proiect, refacerea structurii rutiere sau ranforsarea ei cu utilizare de materiale geosintetice, precedată de reparaţii locale.

Notă ... **) Alegerea tipului de material geosintetic se face în funcţie de prevederile de la capitolul II - secţiunea a 2-a.

Notă ... ***) Dacă se consideră necesară aşternerea unui covor asfaltic.

În aceste situaţii, eficienţa geosinteticului ca strat antifisură este mult redusă, deoarece apar fisuri direct în stratul de acoperire. Materialul geosintetic va fi însă eficient ca barieră de umiditate, protejând stratul-suport împotriva pătrunderii apei.

Articolul 29

Aşezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (dacă suprafeţele prezintă denivelări) sau conform recomandărilor producătorului;

Articolul 30

Indiferent de tipul de geosintetic folosit, grosimea stratului de acoperire din mixtură asfaltică trebuie să fie de minimum 4-5 cm.

Se recomandă o grosime de 9-10 cm (aşternut în două straturi: uzură + legătură) pentru ca la o viitoare frezare a suprafeţei îmbrăcăminţii asfaltice, geosinteticul să nu fie afectat, el trebuie să rămână în continuare în structura rutieră.

Articolul 31

Secţiunea a 5-a Eficienţa utilizării geosinteticului

Articolul 32

Se va studia cu atenţie necesitatea utilizării geosinteticului la structurile rutiere, în concordanţă cu prevederile AND 540.

Articolul 33

Costul geosinteticelor variază în funcţie de: tipul produsului utilizat, de cantitatea de geosintetic ce urmează a fi aşezată, experienţa locală la instalare, costurile cu forţa de muncă locală, condiţii generale ale pieţei.

Articolul 34

Se recomandă efectuarea de studii tehnico-economice comparative între soluţia cu/fără geosintetic, ţinând cont de beneficiile geosinteticelor asupra comportării în exploatare a drumurilor şi de starea de degradare a suprafeţei drumului implicat în analiză.

Articolul 35

Este cunoscut din literatura de specialitate că, atunci când deformaţia straturilor bituminoase este mai mare de 2,5 %, în interiorul structurii se dezvoltă fenomenul de fisurare, ce se propagă în diferite direcţii. Fisurarea se produce de la bază spre suprafaţa îmbrăcămintei bituminoase, sub încărcările din trafic, dar şi de sus în jos, sub acţiunea eforturilor din temperatură (contracţii).

Pentru limitarea acestor degradări se utilizează materialele geosintetice - materiale cu elongaţii mici, dar cu rezistenţe mari la tracţiune.

Folosirea materialelor geosintetice cu rol de armare prezintă următoarele beneficii în comportarea în exploatare a structurii rutiere:

Aceste aspecte benefice se datorează faptului că:

Geosinteticul trebuie să aibă:

Capitolul III

Prescripţii generale de execuţie

Secţiunea 1

Lucrări pregătitoare

Articolul 36

Prezentele prescripţii de execuţie sunt recomandabile, dar pot fi amendate de cele propuse în caietul de sarcini sau în agrementul tehnic, oferit de producător, pentru care acesta îşi asumă răspunderea. De altfel, se recomandă, cel puţin la prima utilizare a unui tip de material geosintetic, să fie prezent şi reprezentantul producătorului sau distribuitorului de geosintetic.

Articolul 37

Înainte de aplicarea geosinteticului, suprafaţa trebuie să fie curăţată (folosind o perie sau aer comprimat) şi uscată.

Articolul 38

Colmatarea fisurilor şi crăpăturilor se va executa în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.

Articolul 39

Cuiburile/Gropile se vor repara conform prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare şi apoi suprafaţa carosabilă va fi pregătită pentru aşternerea geosinteticului.

Secţiunea a 2-a Condiţii impuse la aşezarea geosinteticului

Articolul 40

Se amorsează şi în funcţie de starea tehnică a suprafeţei de rulare şi de recomandările producătorului, se aşterne un strat de mortar asfaltic cilindrat la cald, cu rol de reprofilare şi egalizare, în grosime de minimum 2 cm.

Producătorul va preciza cu ce produse bituminoase a tratat geosinteticul şi trebuie să recomande tipul de amorsă ce trebuie folosit astfel încât să fie compatibilitate între geosintetic şi amorsa utilizată.

Articolul 41

Se precizează că materialul geotextil, prin caracteristicile sale (greutate, grosime, tip de material), este cel care cere o anumită cantitate de amorsă, pentru a fi saturat şi a corespunde rolului de barieră de umiditate.

Articolul 42Aşezarea geosinteticului:

Articolul 43

Recomandări privind suprapunerea fâşiilor de geosintetic: conform tabelului 6.

Tabelul 6 ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Material geosintetic │ ├─────────────────────────┬───────────────┬──────────────┬──────────────────┤ │Suprapunerea materialului│ │ │ │ │geosintetic pentru: │ geotextile │ geogrile │ geocompozite │ ├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────────┤ │Rosturi transversale │ min. 15 cm │ min. 8 cm │ min. 8 cm │ ├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────────┤ │Rosturi longitudinale │ min. 10 cm │ min. 10 cm │ min. 10 cm │ └─────────────────────────┴───────────────┴──────────────┴──────────────────┘ NOTĂ:

Datele din tabelul 6 sunt orientative. Pentru stabilirea lăţimii de suprapunere se va ţine cont de prevederile caietului de sarcini al producătorului.

Articolul 44Aşternerea stratului asfaltic de acoperire:

Articolul 45

Indiferent de starea suprafeţei vechi, pentru eliminarea pericolului reducerii duratei de viaţă a stratului de acoperire, se recomandă plasarea geosinteticului pe un strat de egalizare (reprofilare) de minimum 2 cm, în afara cazului în care producătorul prezintă alte prevederi şi îşi asumă răspunderea pentru acestea.

Articolul 46

Aşezarea geosinteticului trebuie urmată imediat de un cilindru compactor cu pneuri pentru a evita ruperea din acţiunea vântului sau traficului, în funcţie de recomandările producătorului.

Articolul 47

Păstrarea şi depozitarea geosinteticului se face în locuri uscate şi aerisite, conform recomandărilor producătorului.

Secţiunea a 3-a Recomandări speciale

Articolul 48

În vederea reducerii la minimum a timpului de lucru, a rosturilor de lucru şi a pierderii de material, la comandarea produselor geosintetice se va specifica lăţimea rolelor în concordanţă cu lăţimea benzilor rutiere sau cu posibilitatea depozitării rolelor de geosintetic.

Articolul 49

În funcţie de tipul şi caracteristicile echipamentului de aplicare a geosinteticului, pentru a se elimina îndoirea în timpul aşezării acestuia, se va avea în vedere greutatea maximă a rolelor în vederea manevrării lor.

Articolul 50

În timpul depozitării, geosinteticele trebuie protejate de precipitaţii, de expunerea pe timp îndelungat la soare la temperaturi de peste 70°C (chiar dacă geosinteticul este marcat ca stabilizat la UV), de produse chimice, de foc/scântei.

Articolul 51

Se va acorda o atenţie deosebită realizării gradului de compactare a straturilor din mixturi asfaltice situate deasupra geosinteticului.

Articolul 52

De o mare importanţă este realizarea unei foarte bune impregnări cu bitum a geotextilului şi, totodată, crearea unei perfecte conlucrări a acestuia cu straturile asfaltice, prin respectarea tehnologiilor de execuţie (temperaturi, compactare).

Capitolul IV

Controlul calităţii lucrărilor

Articolul 53

Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor asfaltice cu prevederea de geosintetice se execută pe faze.

Secţiunea 1

Controlul calităţii materialelor înainte de execuţie

Articolul 54

Materialele destinate executării straturilor de ranforsare bituminoase folosind geosintetic vor fi verificate în conformitate cu prescripţiile din standardele respective şi din fişele tehnice ale producătorului şi cu condiţiile arătate în prezentul normativ, la cap. I.

Articolul 55Verificările şi determinările se execută de laboratoare autorizate şi constau în următoarele:

Bitumul folosit pentru amorsă se va verifica dacă are aceleaşi caracteristici ca bitumul din stratul de acoperire (îmbrăcăminte).

Bitumul din mortarul asfaltic şi straturile de acoperire (mixtură, binder, stratul de uzură) va avea aceleaşi caracteristici cu cel folosit la amorsare.

Calitatea mixturii asfaltice va fi probată prin buletin de analiză conform normelor în vigoare.

Marcaj CE şi etichetarea În toate proiectele care conţin utilizarea geosinteticelor, proiectanţii trebuie să facă referire la Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al produselor pentru construcţii (CPR).

Un produs poate fi utilizat numai dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

Prin întocmirea Declaraţiei de performanţă, producătorul îşi asumă răspunderea legală a conformităţii produsului cu performanţele declarate. Informaţia care trebuie conţinută în DoP este detaliată în anexele ZA a SR EN 15381.

Prezenţa acestora dă dreptul producătorului de a aplica marcajul CE.

Produsele geosintetice pentru lucrările de drumuri şi straturi asfaltice trebuie însoţite de documente care să conţină funcţiile şi performanţele acestora:

Articolul 56

Determinările prevăzute la art. 55 se efectuează la fiecare lot de materiale aprovizionat pentru execuţia straturilor de ranforsare bituminoase folosind geosintetic.

Secţiunea a 2-a Controlul punerii în operă

Articolul 57

Execuţia stratului de egalizare din mortar asfaltic se va realiza conform reglementărilor tehnice în vigoare.

Se va proceda la controlul calităţii în conformitate cu prevederile legale pentru execuţia straturilor asfaltice.

Articolul 58Controlul execuţiei stratului de amorsă pentru geosintetic se va efectua prin verificarea:

Articolul 59Controlul aşternerii materialului geosintetic se va efectua prin verificarea următoarelor aspecte:

Articolul 60

Capitolul V

Recepţia lucrărilor

Articolul 61Recepţia lucrărilor se efectuează în două etape:

Articolul 62

Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează atunci când toate lucrările sunt terminate, la cel puţin o lună de la darea în circulaţie.

Comisia de recepţie va examina lucrarea executată faţă de documentaţia tehnică aprobată şi documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei conform prezentului normativ.

Articolul 63

Evidenţa tuturor verificărilor de la cap. IV face parte din documentaţia de control a recepţiei la terminarea lucrărilor.

Articolul 64

Eventualele degradări ce apar în termenul de garanţie a lucrărilor executate, precum şi propunerile făcute de comisia de recepţie la terminarea lucrărilor vor fi remediate de constructor pe cheltuiala acestuia, în mod corespunzător şi la termenele stabilite conform normativelor tehnice în vigoare.

Articolul 65

Recepţia finală se face la expirarea perioadei de garanţie, timp în care se va face verificarea comportării în exploatare a lucrării executate şi se vor remedia eventualele degradări apărute în perioada de garanţie.

Capitolul VI

Norme privind securitatea şi sănătatea în muncă

Articolul 66

Pe toată perioada de pregătire şi punere în operă a produselor geosintetice se vor respecta următoarele:

În perioada execuţiei lucrărilor se vor respecta prevederile generale din Legea nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, cu modificările şi completările ulterioare.

La execuţia lucrărilor se va respecta legislaţia în vigoare privind situaţiile de urgenţă şi apărarea împotriva incendiilor - Legea nr. 307/2006, cu modificările ulterioare.

Capitolul VII

Concluzii

Articolul 67

Funcţiile pe care le îndeplinesc geosinteticele în straturile rutiere sunt: antifisură, armare şi barieră de umiditate. Ele trebuie să respecte prevederile SR EN 15381:2009 şi ale tuturor reglementărilor în domeniu în vigoare.

Geosinteticele se pot folosi astfel:

Se recomandă a se utiliza la reabilitarea/modernizarea/ repararea drumurilor cu un trafic de calcul ≤0,3 m.o.s., pe bandă, pentru perioada de perspectivă de 10 ani (DJ; DC; străzi secundare etc.).

Aşezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (dacă suprafeţele prezintă denivelări) sau conform recomandărilor producătorului.

Aceste materiale pot fi utilizate pentru toate tipurile de lucrări: casete pentru lărgiri, acolo unde produsele pot fi aplicate direct, pe suprafeţe de drumuri fisurate, frezate, pe dale de beton sau pe balast stabilizat cu ciment.

Se vor utiliza conform prevederilor proiectelor de execuţie şi în special pe drumurile cu trafic = 1,0 m.o.s., pe bandă, pentru perioada de perspectivă de 10 ani.

Caracteristicile recomandabile pentru geosintetice trebuie să fie următoarele:

Anexa III ───────── la normativ ─────────── Aprecierea utilităţii prezenţei geosinteticului (în funcţie de cei trei parametrii importanţi) 1. Suprafeţele acoperite cu geosintetic depind de starea de degradare a structurii rutiere existente, determinată conform tabelului 4 din normativ.

Anexa IV ──────── la normativ ─────────── Cum alegem geosinteticul În funcţie de scopul urmărit şi de calitatea materialelor se poate opta pentru:

Anexa V ─────── la normativ ─────────── Schemă privind utilizarea materialelor geosintetice în structurile rutiere 1. Benzi de lărgire a părţii carosabile 2. Prevenirea deschiderii rostului longitudinal în straturile asfaltice 3. Prevenirea transmiterii fisurilor reflective în straturile de asfalt, în situaţiile:

C. Prevenirea transmiterii fisurilor reflective în straturile de asfalt nou din straturile de fundaţie (agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici, strat vechi din beton de ciment etc.) - vezi fig. 1 şi 2 din normativ.

D. Aşternerea geosinteticelor pe toată suprafaţa asfaltică

La lucrările care necesită aşezarea geosinteticelor pe două niveluri (autostrăzi, aeroporturi etc.) se recomandă aşezarea primului strat pe suprafaţa structurii existente (cu măsurile necesare) şi cel deal doilea strat de geosintetic la nivelul situat între stratul de legătură şi stratul de bază nou (pentru a întârzia cât mai mult apariţia fisurilor pe noua suprafaţă de rulare). _______