Lege Nr. 106 din 25 septembrie 1996

LEGE Nr. 106 din 25 septembrie 1996 Legea protecţiei civile Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 241 din 3 octombrie 1996 Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1

Dispoziţii generale

Articolul 1

Protecţia civilă este o componenta a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre.

Articolul 2Atribuţiile protecţiei civile sunt:

Activităţile protecţiei civile se planifica, se organizează şi se realizează în concordanta cu reglementările existente în documentele privind dreptul internaţional umanitar la care România este parte.

Articolul 3

Măsurile organizatorice şi de pregătire pentru protecţia civilă se stabilesc, din timp de pace, şi se intensifica la proclamarea stării de asediu, de urgenta, la declararea mobilizării sau a stării de război.

Organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de intensificare a măsurilor de protecţie civilă în situaţii excepţionale se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.

Articolul 4

Ministerele, autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, ale administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate a acestora, răspund de executarea măsurilor de protecţie civilă, stabilite prin prezenta lege, fiecare în domeniul sau de activitate.

Ori de cîte ori prevederile prezentei legi se referă la judeţe, municipii, sectoare, oraşe şi comune se înţelege autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul respectiv.

Articolul 5

Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia de a participa la activitatea de pregătire în vederea cunoaşterii şi aplicării regulilor şi măsurilor de protecţie civilă.

Articolul 6

Măsurile de protecţie a populaţiei şi a bunurilor materiale se organizează în raport cu clasificarea pentru protecţia civilă a localităţilor, a autorităţilor administraţiei publice, a instituţiilor publice şi a agenţilor economici, stabilită prin norme tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile.

Capitolul 2

Organizarea protecţiei civile

Articolul 7

Protecţia civilă se organizează, din timp de pace, la ministere şi la celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, la judeţe, localităţi, instituţii publice şi agenţi economici, pe principiul administrativ-teritorial şi al locului de muncă.

Articolul 8

Structura organizatorică a protecţiei civile cuprinde: şefi de protecţie civilă, Comandamentul protecţiei civile, inspectorate, comisii, unităţi, subunitati şi formaţiuni.

Structurile prevăzute la alin. 1 fac parte din forţele de protecţie şi nu se includ în efectivele forţelor armate.

Articolul 9

Şeful protecţiei civile în România este primul-ministru. Acesta conduce activitatea de protecţie civilă prin ministrul apărării naţionale. Coordonarea generală a protecţiei civile pe întreg teritoriul tarii şi exercitarea controlului se realizează de Comandamentul protecţiei civile care funcţionează ca organ de specialitate al ministrului apărării naţionale.

Comandamentul protecţiei civile cuprinde inspectoratele judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, unităţile, subunitatile şi formaţiunile militare de protecţie civilă existente pe timp de pace sau care se completează şi se înfiinţează la mobilizare.

Articolul 10

Şefii protecţiei civile de la autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici sunt conducătorii acestora. Şefii protecţiei civile conduc activitatea de specialitate prin inspectori de protecţie civilă.

În plan teritorial, prefectii şi primării, ca şefi ai protecţiei civile, conduc, îndrumă şi controlează realizarea măsurilor de protecţie civilă la toate localităţile, instituţiile publice şi agenţii economici din unităţile administrativ-teritoriale respective.

Articolul 11

La ministere, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, oraşe, comune, instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, se organizează comisii de protecţie civilă conduse de un inspector de specialitate. Acestea se organizează şi la instituţii publice şi la agenţi economici importanti, care au sub 100 de angajaţi, care se stabilesc de către inspectoratele de protecţie civilă.

Inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Apărării Naţionale din unităţile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcţionarea, precum şi structura acestora se aproba de ministrul apărării naţionale, la propunerea comandantului Comandamentului protecţiei civile.

Articolul 12

Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, municipiile, oraşele, instituţiile publice şi agenţii economici cu peste 500 de angajaţi, precum şi agenţii economici clasificati din punct de vedere al protecţiei civile, sunt obligaţi sa prevadă în statele de funcţiuni şi sa încadreze inspectori de protecţie civilă, cu avizul Comandamentului protecţiei civile, al inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia. La municipiile reşedinţa de judeţ, funcţia de inspector de protecţie civilă se încadrează cu ofiţer activ de specialitate.

La municipii, oraşe, precum şi la agenţii economici cu peste 3.000 de angajaţi, pentru activitatea de protecţie civilă se încadrează personal tehnic de specialitate ajutator, salarizat de unitatea respectiva.

La comune, instituţii publice şi agenţi economici care nu se regăsesc în alin. 1, funcţia de inspector de protecţie civilă se asigura prin cumul de funcţii.

Funcţia de inspector de protecţie civilă se include în nomenclatorul de meserii.

Articolul 13

Comisiile de protecţie civilă de specialitate se organizează la autorităţile publice judeţene, municipale şi de sector. Personalul acestora, pe lângă atribuţiile ce îi revin potrivit funcţiilor ce le ocupa, îndeplineşte şi sarcini de protecţie civilă. Comisiile de protecţie civilă de specialitate se constituie pe următoarele domenii: evacuare, transmisiuni-alarmare, protecţie-adăpostire, deblocare-salvare, energetic, antichimic, medical, de mediu, sanitar-veterinar, drumuri şi poduri, informatica, agricultura şi alimentaţie, logistica, transport şi altele.

Şefii comisiilor de protecţie civilă de specialitate fac parte din comisia judeteana, respectiv comisia municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor.

Pentru menţinerea ordinii şi asigurarea pazei, a prevenirii şi stingerii incendiilor, în situaţiile prevăzute de prezenta lege, se va coopera cu organele specializate ale Ministerului de Interne.

Articolul 14

Unităţile, subunitatile şi formaţiunile de protecţie civilă se constituie, din timp de pace, la: centralele nuclearo-electronice, combinatele chimice sau la alte obiective economice care constituie surse potenţiale de risc nuclear, chimic sau biologic, în raport cu importanţa acestora. Completarea cu militari în termen, voluntari sau militari care îşi satisfac stagiul militar alternativ se asigura prin structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Unităţile, subunitatile şi formaţiunile de protecţie civilă se înfiinţează şi se completează la mobilizare, în raport cu planurile întocmite în acest scop.

Articolul 15

Formaţiunile de protecţie civilă sunt forte specializate de intervenţie care participa la limitarea şi la înlăturarea urmărilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor.

Formaţiunile de protecţie civilă se organizează la autorităţile administraţiei publice, instituţii publice şi agenţi economici, cu persoane fără obligaţii militare, după cum urmează:

Articolul 16

Formaţiunile de protecţie civilă se pot constitui, în raport cu nevoile protecţiei civile, pe specialitatile: observare-cercetare, transmisiuni-alarmare, energetic, protecţie-adăpostire, deblocare-salvare, instalaţii, drumuri şi poduri, protecţie antichimica şi a mediului, medical, sanitar-veterinar, pirotehnic, logistica, transport şi altele.

Articolul 17

Formaţiunile de protecţie civilă se încadrează cu persoane apte de muncă, bărbaţi în vârsta de la 18 la 60 de ani şi femei, de la 18 la 55 de ani, persoane fără obligaţii militare şi persoane cu obligaţii militare, mobilizate la locul de muncă.

Articolul 18

Conducerea activităţilor de protecţie civilă se realizează de Comandamentul protecţiei civile, prin reţeaua punctelor de comanda, care se asigura, din timp de pace, la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, la cele judeţene, municipale, de sectoare, orăşeneşti, alte localităţi importante, precum şi la instituţii publice şi agenţi economici.

CAP.3 Pregătirea pentru protecţia civilă

Articolul 19

Pregătirea pentru protecţia civilă se executa pe categorii de personal şi funcţii. Planurile, programele, formele şi durata pregătirii se stabilesc de Comandamentul protecţiei civile şi se aproba de şeful protecţiei civile din România.

La pregătirea pentru protecţia civilă participa şefii protecţiei civile, inspectoratele, comisiile, unităţile şi formaţiunile de protecţie civilă, formaţiunile sanitar-voluntare de Cruce Roşie, formaţiunile civile de pompieri, alte formaţiuni, salariaţi din instituţii publice şi agenţi economici, studenţii, elevii, alte categorii de cetăţeni, precum şi personalul civil al forţelor armate.

Articolul 20

Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilă organizează, periodic, exercitii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre. La aceste activităţi participa forţele şi mijloacele de protecţie civilă, precum şi comisiile de apărare împotriva dezastrelor.

Articolul 21

Şefii protecţiei civile, personalul din inspectorate, comisiile şi comandantii formatiunilor de protecţie civilă executa, o dată la 2-4 ani sau ori de cîte ori este nevoie, cursuri sau convocări de pregătire, cu scoatere din producţie, cu o durată de 5-25 de zile lucrătoare, organizate de Comandamentul protecţiei civile sau de inspectoratele de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti. Aceste cursuri se vor desfăşura în Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor din protecţia civilă, precum şi în centrele de pregătire în domeniul protecţiei civile zonale, judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Articolul 22

Studenţii şi elevii executa pregătirea pentru protecţia civilă prin teme specifice cuprinse în programele de învăţământ, stabilite de Comandamentul protecţiei civile împreună cu Ministerul Învăţământului.

Articolul 23

Pregătirea personalului încadrat în protecţia civilă, în alte forme organizatorice decît cele prevăzute la art. 21, este obligatorie şi se desfăşoară în timpul sau, după caz, în afară programului de lucru, conform hotărârii conducătorului unităţilor ai căror angajaţi sunt.

Capitolul 4

Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale

Articolul 24

Prevenirea populaţiei şi protecţia acesteia şi a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor convenţionale, nucleare, biologice, chimice sau a dezastrelor se asigura printr-un ansamblu de măsuri, constind din: înştiinţare şi alarmare, evacuare, adăpostire, protecţie antichimica şi biologica, mascare, camuflare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.

Articolul 25

Înştiinţarea este activitatea de transmitere a mesajelor despre pericolul atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice sau biologice şi al dezastrelor, la autorităţile administraţiei publice şi inspectoratele de protecţie civilă, în scopul evitării surprinderii, alarmarii, adapostirii populaţiei şi protecţiei unor bunuri materiale.

Înştiinţarea se asigura de Comandamentul protecţiei civile şi de inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, pe baza datelor primite de la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, Statul Major al Marinei Militare, marile unităţi şi unităţile subordonate acestora, precum şi de la alte surse de informare.

Articolul 26

Alarmarea este activitatea prin care se avertizeaza populaţia despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice, biologice, precum şi al dezastrelor, în scopul trecerii de îndată şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi de intervenţie.

Articolul 27

Înştiinţarea şi alarmarea se realizează prin mijloace speciale de înştiinţare şi alarmare, prin sistemul de telecomunicaţii teritoriale, prin staţii radio şi radiotelefoane, prin studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi de televiziune, indiferent de forma de proprietate a acestora şi prin alte mijloace.

Mijloacele de alarmare specifice se instaleaza în locurile stabilite de inspectoratele de protecţie civilă.

Articolul 28

În cazul unui atac aerian iminent, atunci când nu s-a declarat stare de război, primele mesaje de prealarma şi de alarma se transmit cu aprobarea ministrului apărării naţionale.

Articolul 29

În scopul verificării sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi agenţi economici, periodic se executa exercitii de alarmare publică.

Pentru avertizarea populaţiei, folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea sefilor protecţiei civile de la localităţile, instituţiile publice sau de la agenţii economici afectaţi.

Articolul 30

În cazul atacurilor sau al dezastrelor se executa evacuarea, pe baza planurilor întocmite în acest scop.

Articolul 31

Pentru organizarea şi conducerea acţiunilor de evacuare se constituie Comisia centrala de evacuare, condusă de secretarul general al Guvernului, din care fac parte secretari de stat şi conducatori ai autorităţilor din administraţia publică implicata. Comisia îşi constituie un secretariat tehnic permanent condus de comandantul Comandamentului protecţiei civile.

În teritoriu se constituie comisii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru evacuare, conduse de subprefecţi, Comisiile de evacuare îşi constituie secretariate tehnice permanente, conduse de către şefii inspectoratelor de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Principiile evacuarii, structura, componenta, atribuţiile specifice şi modul de finanţare a comisiilor de evacuare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Trecerea la executarea acţiunii de evacuare pe timp de război se hotărăşte de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea ministrului apărării naţionale.

Articolul 32

Protecţia prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii cetăţenilor împotriva atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor şi se asigura prin lucrări special construite ca puncte de comanda şi adaposturi de protecţie civilă, precum şi în subsolul clădirilor şi în alte spaţii care se amenajeaza în acest scop, potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile.

Adăposturile de protecţie civilă pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. Adăposturile de protecţie civilă, aflate în administrarea organelor administraţiei publice locale, sunt adaposturi publice gestionate de consiliile locale.

Articolul 33

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, agenţii economici, precum şi proprietarii de imobile cu destinaţie locativă, au obligaţia sa prevadă la noile investiţii în construcţie sau la extinderile imobilelor existente adaposturi de protecţie civilă, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice aprobate de ministrul apărării naţionale. Cheltuielile pentru aceste lucrări se suporta de către proprietarii investiţiei respective şi nu pot depăşi 5% din valoarea de construcţii-montaj a acestora. La eliberarea autorizaţiei de construcţie se obţin, obligatoriu, şi avizele Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilă judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz, care se eliberează în condiţiile stabilite prin instrucţiuni de specialitate.

Taxele aferente eliberării avizelor se stabilesc de comun acord cu consiliul local, potrivit legii.

Articolul 34

Proiectarea, construirea şi amenajarea punctelor de comanda şi a adaposturilor de protecţie civilă se realizează pe baza normelor şi instrucţiunilor tehnice, aprobate de şeful protecţiei civile, ţinând seama de importanţa localităţilor, a instituţiilor publice şi a agenţilor economici.

Articolul 35

În timp de pace, adăposturile de protecţie civilă se pot da în folosinţă pentru alte nevoi, cu avizul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, după caz, cu obligaţia de a fi menţinute în permanenta stare de funcţionare şi a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore.

Adăposturile amenajate ca puncte de comanda nu pot primi alta destinaţie.

Articolul 36

Trecerea la construirea adaposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face o dată cu punerea în aplicare a acestora.

Articolul 37

Protecţia antichimica a populaţiei reprezintă acţiunea de ocrotire a cetăţenilor împotriva contaminarii radioactive, chimice sau biologice şi se asigura prin mijloace speciale de protecţie individuală, colectivă şi prin alte măsuri tehnice şi organizatorice, care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic.

Agenţii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de protecţie necesare, de a asigura înştiinţarea autorităţilor publice, alarmarea şi protecţia populaţiei afectate.

Capitolul 5

Limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor

Articolul 38

La acţiunile de limitare şi inlaturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor participa unităţi militare şi formaţiuni de protecţie civilă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unităţi şi formaţiuni militare ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, în funcţie de misiunile şi situaţia acestora, formaţiuni civile de pompieri, formaţiuni sanitar-voluntare, alte formaţiuni, angajaţi, studenţi, elevi şi alţi cetăţeni apţi de muncă.

Articolul 39

Organizarea, conducerea, principiile de întrebuinţare a inspectoratelor, comisiilor, unităţilor militare şi formatiunilor de protecţie civilă, în acţiunea de limitare şi inlaturare a urmărilor atacurilor sau a dezastrelor, precum şi a planurilor operative întocmite în acest scop, se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni de specialitate, elaborate de Comandamentul protecţiei civile şi aprobate de şeful protecţiei civile din România.

Articolul 40

Asanarea terenului şi neutralizarea de muniţii rămase neexplodate se executa de către subunitatile specializate şi specialişti ai Comandamentului protecţiei civile şi inspectoratelor de protecţie civilă judeţene sau al municipiului Bucureşti.

Articolul 41

Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici, precum şi cetăţenii care iau cunoştinţa de existenta muniţiilor rămase neexplodate au obligaţia sa anunţe, de îndată, organul de poliţie cel mai apropiat sau inspectoratul de protecţie civilă, în vederea executării lucrărilor de asanare a terenului de munitiile rămase neexplodate.

Articolul 42

Munitiile se distrug în poligoane ale Ministerului Apărării Naţionale sau pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, pe a căror rază administrativ-teritorială se executa lucrări de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei se amenajeaza potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice specifice, elaborate de Comandamentul protecţiei civile, cu respectarea stricta a factorilor de mediu.

Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, instituţiile publice şi agenţii economici asigura subunitatii militare, care executa asanarea terenului de munitiile rămase neexplodate, accesul în teren, mina de lucru auxiliara, mijloace de transport, materiale, asistenţa sanitară, precum şi cazarea şi hranirea efectivelor necesare lucrărilor de asanare.

Articolul 43

Materialele explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiei rămase neexplodate se pun la dispoziţia specialiştilor pirotehnicieni, la cererea Comandamentului protecţiei civile şi a inspectoratelor de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti, de către Ministerul Apărării Naţionale şi de organele de poliţie teritoriale, după caz. Contravaloarea materialelor explozive şi a mijloacelor de aprindere se suporta de Ministerul Apărării Naţionale.

Capitolul 6

Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor, pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă

Secţiunea 1

Atribuţiile comune ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici

Articolul 44

Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici sunt obligaţi să asigure protecţia populaţiei, angajaţilor şi a bunurilor materiale în caz de dezastre sau pe timp de război, în care scop îndeplinesc următoarele atribuţii comune:

Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, coordonează activitatea de aplicare a măsurilor de protecţie civilă pe plan local şi organizează pregătirea categoriilor de personal cu atribuţii în domeniul protecţiei civile, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea a 2-a Atribuţiile specifice unor autorităţi ale administraţiei publice centrale

Articolul 45

Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate realizează măsurile de protecţie civilă, prin Comandamentul protecţiei civile, în care scop:

Articolul 46Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale exercita următoarele atribuţii:

Articolul 47Ministerul de Interne exercita următoarele atribuţii:

Articolul 48Ministerul Industriilor exercita următoarele atribuţii:

Articolul 49Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei exercita următoarele atribuţii:

Articolul 50Ministerul Sănătăţii exercita următoarele atribuţii:

Articolul 51Ministerul Transporturilor exercita următoarele atribuţii:

Articolul 52Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului exercita următoarele atribuţii:

Articolul 53

Ministerul Comunicaţiilor exercita următoarele atribuţii;

Articolul 54Ministerul Învăţământului exercita următoarele atribuţii:

Articolul 55

Consiliul Naţional al Audiovizualului, în exercitarea atribuţiilor sale legale, stabileşte norme obligatorii referitoare la:

Articolul 56Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului exercita următoarele atribuţii:

Articolul 57Societatea Naţionala de Cruce Roşie din România exercita următoarele atribuţii:

Secţiunea a 3-a Atribuţiile specifice autorităţilor administraţiei publice locale

Articolul 58Consiliul local exercita următoarele atribuţii:

Articolul 59Primarul exercita următoarele atribuţii:

Articolul 60

Consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin serviciile de specialitate subordonate, exercita următoarele atribuţii:

Articolul 61Prefectul exercita următoarele atribuţii:

Secţiunea a 4-a Atribuţiile specifice instituţiilor publice şi agenţilor economici

Articolul 62

Instituţiile publice şi agenţii economici, care produc, prelucreaza, manipuleaza, depozitează, utilizează sau transporta substanţe toxice, substanţe radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje hidrotehnice, exercita şi următoarele atribuţii specifice:

Articolul 63

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici vor lua măsuri pentru repartizarea şi asigurarea spaţiilor necesare activităţilor de protecţie civilă.

Secţiunea a 5-a Obligaţiile şi drepturile cetăţenilor pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă

Articolul 64Pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă cetăţenii au următoarele obligaţii:

Articolul 65Cetăţenii care participa la acţiunile de protecţie civilă au următoarele drepturi:

Capitolul 7

Asigurarea materială şi financiară de protecţie civilă

Articolul 66

Inzestrarea şi dotarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de război a Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor judeţene, subunitatilor şi unităţilor militare de protecţie civilă se asigura de Ministerul Apărării Naţionale pe baza normelor de inzestrare aprobate de şeful protecţiei civile din România.

Articolul 67

Dotarea cu bunuri materiale a inspectoratelor, comisiilor, formatiunilor de protecţie civilă, punctelor de comanda şi a populaţiei, în timp de pace şi de război, se realizează potrivit normelor de inzestrare elaborate de Comandamentul protecţiei civile.

Articolul 68

Coordonarea asigurării cu tehnica şi materiale specifice de protecţie civilă se executa de către Comandamentul protecţiei civile, pe baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi ale agenţilor economici.

Contractarea şi aprovizionarea bunurilor materiale se asigura de către fiecare beneficiar, contra cost. Tehnica şi alte categorii de materiale necesare protecţiei civile pot fi asigurate şi prin rechiziţii şi sponsorizări, potrivit legii.

Articolul 69

Organele şi autorităţile administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici au obligaţia de a satisface comenzile de materiale şi tehnica necesare protecţiei civile, integral şi în termenele stabilite prin contracte, în timp de pace şi, cu prioritate, în timp de război.

Articolul 70

Finanţarea obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, la nivel naţional, pentru protecţia civilă, se asigura de la bugetul de stat din fondurile prevăzute la capitolul "Cheltuieli pentru protecţia civilă".

Obiectivele de investiţii şi dezvoltare se stabilesc de către Guvern, la propunerea Comandamentului protecţiei civile.

Articolul 71

Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie civilă la nivel naţional, judeţean, al municipiului Bucureşti şi al sectoarelor acestuia, oraşelor şi comunelor se asigura din bugetul de stat şi bugetele locale, după caz, din capitolul "Cheltuieli pentru protecţia civilă", precum şi din alte fonduri legal constituite pe baza planurilor de dotare şi cheltuieli, întocmite şi aprobate în acest sens.

Obiectivele şi fondurile băneşti propuse se avizează de Comandamentul protecţiei civile pentru a fi puse de acord cu strategia programelor de dezvoltare în teritoriu.

Fundamentarea cifrelor de plan se realizează de comun acord cu comisiile de protecţie civilă, care urmăresc şi controlează modul de cheltuire a fondurilor alocate.

Articolul 72

Fondurile băneşti necesare realizării măsurilor de protecţie civilă la instituţiile publice şi la agenţii economici se asigura din bugetele şi resursele proprii sau din alte fonduri legal constituite.

Articolul 73

Materialele didactice necesare pentru protecţia civilă, ca: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante şi altele se realizează şi se asigura, contra cost, de Ministerul Apărării Naţionale şi se difuzează autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici.

Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici, cu acordul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă pot realiza materiale de popularizare de protecţie civilă, emisiuni radio şi de televiziune, ca şi alte activităţi.

Materialele pentru marcarea focului, necesare pregătirii prin aplicaţii şi exercitii, se asigura, fără plata, de Ministerul Apărării Naţionale.

Articolul 74

Pe timpul pregătirii de protecţie civilă, al cursurilor sau convocarilor cu scoatere din producţie, al exerciţiilor, aplicatiilor şi al altor forme de instruire pentru protecţia civilă, participanţii primesc salariul, drepturile băneşti de transport şi de cazare de la unităţile în care sunt încadraţi, conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor contractului colectiv de muncă.

Articolul 75

Personalul inspectoratelor, al comisiilor şi formatiunilor de protecţie civilă, pe timpul intervenţiei, aplicatiilor sau al activităţilor de pregătire, poarta uniforme cu însemnele protecţiei civile, iar contravaloarea uniformelor se suporta de autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici. Modelul uniformelor cît şi portul acestora se stabilesc prin instrucţiunile aprobate de Ministerul Apărării Naţionale. Autovehiculele destinate protecţiei civile poarta însemne distincte şi se doteaza cu mijloace tehnice necesare pentru legături şi avertizare.

Articolul 76

Depozitarea, întreţinerea, repararea şi evidenta bunurilor de protecţie civilă, precum şi durata de folosinţă a acestora se stabilesc potrivit normelor tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile.

Articolul 77

Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia ţin evidenta statistica a bunurilor din inzestrarea formatiunilor de protecţie civilă şi controlează existenta, calitatea, starea de întreţinere şi folosirea acestora.

Capitolul 8

Sancţiuni

Articolul 78

Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni:

Articolul 79Contravenţiile prevăzute la art. 78 se sancţionează, după cum urmează:

Articolul 80

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către şeful protecţiei civile de la autorităţile administraţiei publice, precum şi de către persoanele cu atribuţii de control, împuternicite de comandantul Comandamentului protecţiei civile.

Articolul 81

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, contravenientul poate face plîngere la judecătorie în termen de 15 zile de la comunicare.

Articolul 82

Regimul contravenţiilor din prezenta lege se completează şi se actualizează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Capitolul 9

Dispoziţii finale

Articolul 83

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 2/1978 privind apărarea civilă în Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 24 din 27 martie 1978, Decretul nr. 430/1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă, publicat în Buletinul Oficial nr. 103 din 15 noiembrie 1978, Hotărârea Guvernului nr. 531/1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 22 septembrie 1992, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN -----------------------