Reglementări contabile din 16 decembrie 2005 (**actualizate**)
Despre ce este acest act?
Aceste reglementări stabilesc modul în care entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare trebuie să își organizeze contabilitatea și să întocmească situațiile financiare anuale. Ele sunt conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene.
Pentru cine: Societăți de servicii de investiții financiare, societăți de administrare a investițiilor, organisme de plasament colectiv, traderi, consultanți de investiții, Fondul de compensare a investitorilor, operatori de piață, Depozitarul Central, case de compensare, contraparti centrale și alte entități nominalizate de CNVM; Subunitățile fără personalitate juridică din străinătate care aparțin entităților menționate, precum și sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine.
Date esențiale
- Țara
- România
- Domeniul de drept
- Alte dispoziții legale
- Sursa
- MultiLegalPile/
- Text preluat la
- Explicație actualizată la
Ce reglementează acest act?
- Forma și conținutul situațiilor financiare anuale.
- Principiile contabile și regulile de evaluare.
- Regulile de întocmire, aprobare, auditare și publicare a situațiilor financiare anuale.
- Modul de ținere a contabilității (în limba română și în moneda națională).
Pe cine privește acest act?
- Societăți de servicii de investiții financiare, societăți de administrare a investițiilor, organisme de plasament colectiv, traderi, consultanți de investiții, Fondul de compensare a investitorilor, operatori de piață, Depozitarul Central, case de compensare, contraparti centrale și alte entități nominalizate de CNVM.
- Subunitățile fără personalitate juridică din străinătate care aparțin entităților menționate, precum și sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine.
Care sunt punctele cheie?
- Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională, iar operațiunile în valută se înregistrează atât în devize, cât și în lei, la cursul BNR valabil la data efectuării lor.
- Entitățile au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale.
- Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie a aceluiași an, cu excepția primului an de activitate.
- Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, profitului sau pierderii entității și includ, de regulă, bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie și notele explicative.
Alte dispoziții legale
Textul legii
Textul legii
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 16 decembrie 2005 (**actualizate**) conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabilă entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare*) (actualizate până la data de 26 martie 2009**) -------------- *) Aprobate de Ordinul nr. 75 din 16 decembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.175 din 27 decembrie 2005. -------------- **) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.175 bis din 27 decembrie 2005. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 26 martie 2009, cu modificările şi completările aduse de ORDINUL nr. 11 din 11 martie 2009.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE 1. Prezentele reglementări prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de evaluare, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale.
Capitolul II
REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA ŞI SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE
Secţiunea 1
CONTABILITATEA 1.1. Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută.
Pentru necesităţile proprii de informare, entităţile pot sa întocmească situaţiile financiare şi într-o alta moneda.
Cursul utilizat pentru conversia în moneda naţionala a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o alta moneda este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, valabil pentru data bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative.
1.2. Operaţiunile în devize se înregistrează în contabilitate, atât în devize, cat şi în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, valabil la data efectuării lor.
1.3. Entităţile au obligaţia sa conducă contabilitatea în partida dubla şi sa întocmească situaţii financiare anuale.
1.4. Societăţile de administrare a investiţiilor vor organiza şi tine distinct contabilitatea pentru organismele de plasament colectiv pe care le administrează, faţă de propria contabilitate.
1.5. (1) Planul de conturi conţine opt clase de conturi simbolizate cu o cifra, grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre, conturi sintetice de gradul III simbolizate cu cinci cifre.
Conturile 1-7 din cele opt clase se utilizează de către toate entităţile.
Secţiunea 2
EXERCIŢIUL FINANCIAR 2.1. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie a aceluiaşi an, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării, respectiv înmatriculării la Oficiile Registrului Comerţului, potrivit legii.
Secţiunea 3
SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE 3.1. (1) Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar.
3.2. (1) Entităţile, cu excepţia organismelor de plasament colectiv, întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
3.3. Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanta cu prevederile prezentelor reglementări.
3.4. Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidela a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii.
3.5. Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficienta pentru a oferi o imagine fidela în înţelesul pct. 3.4, trebuie prezentate informaţii suplimentare.
3.6. Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedeşte contrară obligaţiei prevăzute la pct. 3.4, trebuie să se facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele, în înţelesul pct. 3.4. Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi o situaţie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
3.7. CNVM poate solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanta cu prezentele reglementări.
3.8. Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţa de verificare, fără a întocmi situaţiile financiare.
Activitatea desfăşurata în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, şi care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României, potrivit prezentelor reglementări.
3.9. În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se tine de către persoana juridică română, care răspunde potrivit legii.
Secţiunea 4
FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE Subsecţiunea 1 Aspecte generale 4.1. Potrivit prezentelor reglementări:
4.2. Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare anuale ale unei entităţi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţie.
4.3. Bilanţul unei entităţi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat (4.10.1, 4.10.2, 4.29.1, 4.29.2 şi 4.29.3).
4.4. a) În situaţia în care specificul activităţii entităţii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierea efectuându-se numai la poziţiile numerotate cu cifre arabe.
4.5. Elementele din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere indicate cu cifre arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare anuale ale unei entităţi dacă:
4.6. În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv:
4.7. Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei entităţi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată.
4.8. În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost făcuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.
4.9. Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori, atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.
Subsecţiunea 2 Formatul cerut pentru situaţiile financiare 4.10. Formatul cerut pentru bilanţ este următorul:
4.10.1. Pentru toate entităţile care au obligaţia să aplice prezentele reglementări, cu excepţia organismelor de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, formatul cerut pentru bilanţ este următorul:
Bilanţ A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros 4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros 5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie II. Imobilizari corporale 1. Terenuri şi construcţii 2. Instalaţii tehnice şi maşini 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie III. Imobilizari financiare 1. Acţiuni deţinute la entităţi afiliate 2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 3. Interese de participare 4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 5. Investiţii deţinute ca imobilizari 6. Alte împrumuturi B. Active circulante I. Stocuri:
Bilanţ A. Active imobilizate I. Imobilizari financiare 1. Titluri imobilizate 2. Creanţe imobilizate B. Active circulante I. Creanţe: (Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) 1. Creanţe 2. Deconturi cu investitorii 3. Alte creanţe II. Investiţii pe termen scurt:
4.12. În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale.
4.13. Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.
4.14. Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie făcuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.
4.15. Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate.
4.16. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o baza continua, în scopul desfăşurării activităţilor entităţii.
4.17. Miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezintă în notele explicative. În acest scop, se prezintă distinct, începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, creşterile, cedarile şi transferurile în cursul exerciţiului financiar iar, pe de altă parte, ajustarile cumulate de valoare la începutul exerciţiului financiar şi la data bilanţului, precum şi rectificările efectuate în cursul exerciţiului financiar asupra ajustarilor de valoare din exerciţiile financiare precedente. Ajustarile de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri clare din elementele corespunzătoare.
4.18. Dacă, atunci când situaţiile financiare anuale se întocmesc conform prezentelor reglementări pentru prima oara, preţul de achiziţie sau costul de producţie al unei imobilizari nu poate fi determinat fără cheltuieli sau întârzieri exagerate, valoarea reziduala de la începutul exerciţiului financiar poate fi tratata drept preţ de achiziţie sau cost de producţie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentată în notele explicative.
4.19. Atunci când se efectuează reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor elemente de imobilizari, prevăzute la pct. 4.17, se prezintă începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, rezultat din reevaluare. În acest scop, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
4.20. Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, asa cum sunt definite de legislaţia naţionala, trebuie prezentate la "Terenuri şi construcţii".
4.21. În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înţelege drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile entităţii. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune ca reprezintă un interes de participare, atunci când depăşeşte procentaj de 20%.
4.22. (1) Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanţe".
4.23. (1) Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".
4.24. (1) Ajustarile de valoare cuprind toate corecţiile destinate sa ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
4.25. Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a căror natura este clar definită şi care la data bilanţului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor aparea.
4.26. (1) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
4.27. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelată strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.
4.28. Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.
Subsecţiunea 4 Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere 4.29. Formatul cerut pentru "Contul de profit şi pierdere" este următorul:
4.29.1. Pentru toate entităţile care au obligaţia să aplice prezentele reglementări, cu excepţia organismelor de plasament colectiv, formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:
Contul de profit şi pierdere 1. Cifra de afaceri neta 2. Variatia stocurilor 3. Veniturile producţiei imobilizate 4. Alte venituri din exploatare 5. Cheltuieli cu materialele
Contul de profit şi pierdere A. Venituri totale din activitatea curenta 1. Venituri din imobilizari financiare 2. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 3. Venituri din creanţe imobilizate 4. Venituri din investiţii financiare cedate 5. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 6. Venituri din provizioane, creanţe reactivate şi debitori diversi 7. Venituri din diferenţe de curs valutar 8. Venituri din dobânzi 9. Venituri din producţia imobilizata 10. Alte venituri din activitatea curenta B. Cheltuieli totale din activitatea curenta 11. Pierderi aferente creanţelor legate de participatii 12. Cheltuieli privind investiţiile financiare 13. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 14. Cheltuieli privind dobânzile 15. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 16. Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate 17. Amortizări, provizioane, ajustari pentru pierderi de valoare, pierderi din creanţe şi debitori diversi 18. Alte cheltuieli din activitatea curenta a. Cheltuieli cu materialele b. Cheltuieli privind energia şi apa c. Cheltuieli cu personalul din care: c.1. salarii c.2. cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială d. Cheltuieli privind prestaţiile externe e. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate C. Profitul sau pierderea din activitatea curenta
Situaţia veniturilor şi cheltuielilor A. Venituri totale din activitatea curenta 1. Venituri din imobilizari financiare 2. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 3. Venituri din creanţe imobilizate 4. Venituri din investiţii financiare cedate 5. Venituri din dobânzi 6. Alte venituri financiare 7. Venituri din comisioane 8. Alte venituri din activitatea curenta B. Cheltuieli totale din activitatea curenta 9. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 10. Cheltuieli privind dobânzile 11. Alte cheltuieli financiare 12. Cheltuieli privind comisioanele, onorariile şi cotizaţiile 13. Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate 14. Cheltuieli privind alte servicii executate de terţi 15. Cheltuieli cu taxe şi vărsăminte asimilate 16. Alte cheltuieli din activitatea curenta C. Rezultatul din activitatea curenta 17. Venituri din activitatea extraordinară 18. Cheltuieli din activitatea extraordinară D. Rezultatul din activitatea extraordinară 19. Total venituri 20. Total cheltuieli E. Rezultatul exerciţiului financiar Subsecţiunea 5 Reglementări referitoare la Contul de profit şi pierdere 4.30. (1) Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
4.31. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activităţile curente ale entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
4.32. (1) Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare".
4.33. În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare, cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar precedent.
Entităţile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Profitul sau pierderea din activitatea curenta" şi "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară".
Subsecţiunea 6 Situaţia fluxurilor de trezorerie 4.34. Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele exemplificate în cap. IV.
Subsecţiunea 7 Situaţia modificărilor capitalului propriu 4.35. (1) Situaţia modificărilor capitalului propriu, prezentată ca o componenta separată a situaţiilor financiare anuale, va evidenţia:
Secţiunea 5
PRINCIPII CONTABILE ŞI REGULI DE EVALUARE Subsecţiunea 1 Principiile contabile 5.1. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce trezoreria sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.
5.2. Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume ca entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii.
Acest principiu presupune ca entitatea îşi continua în mod normal funcţionarea, fără a intră în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea.
5.3. Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.
5.4. Principiul prudentei. Evaluarea trebuie făcuta pe o baza prudenta, şi în special:
5.5. Principiul independentei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli.
5.6. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.
5.7. Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
5.8. Principiul necompensarii. Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.
Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.
5.9. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora.
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului se aplică de către entităţile prevăzute la pct. 3 la întocmirea situaţiilor financiare individuale şi a situaţiilor financiare consolidate.
5.10. Principiul pragului de semnificaţie. Elementele de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate dacă:
5.11. Principiul pragului de semnificaţie poate fi aplicat de către entităţile prevăzute la pct. 3.
Subsecţiunea 2 Abateri de la principiile contabile 5.12. Abaterile de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta subsecţiune pot fi efectuate în cazuri excepţionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
Subsecţiunea 3 Reguli de evaluare A. REGULI GENERALE DE EVALUARE 5.13. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justa, se aplică prevederile prevăzute la subsecţiunea B.5 - Reguli de evaluare alternative din prezentele reglementări.
A.1. Evaluarea la data intrării în entitate 5.14. (1) La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achiziţie.
5.15. (1) Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
5.16. (1) Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.
5.17. (1) Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.
A.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii 5.18. Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.
A.3. Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar 5.19. (1) La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflecta în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piaţa reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai puţin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.
Valorile mobiliare pe termen lung se evaluează la costul istoric mai puţin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.
Prin valoare contabila neta se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
5.20. (1) La fiecare data a bilanţului:
5.21. Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.
A.4. Evaluarea la data iesirii din entitate 5.22. La data iesirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
A.5. Evenimente ulterioare datei bilanţului 5.23. (1) Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.
A.6. Corectarea erorilor contabile 5.24. (1) Corectarea erorilor constatate în contabilitate se efectuează pe seama rezultatului reportat.
Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretării gresite a evenimentelor şi fraudelor.
În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constate.
B. ACTIVE IMOBILIZATE B.1. Reguli de evaluare de baza 5.25. (1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor pct. 5.26 şi 5.27.
5.26. (1) Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustarile de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economică.
5.27. (1) Atunci când se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare, trebuie făcute ajustari pentru pierderea de valoare astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilanţului.
5.28. Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustarilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustarilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate.
B.2. Imobilizari necorporale B.2.1. Recunoaşterea imobilizarilor necorporale 5.29. Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.
5.30. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează ca va genera beneficii economice pentru entitate şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
5.31. În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:
B.2.2. Active de natura cheltuielilor de constituire 5.32. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei persoane juridice (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, de publicitate şi alte cheltuieli de aceasta natura, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).
5.33. (1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
5.34. Sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în note.
B.2.3. Active de natura cheltuielilor de dezvoltare 5.35. Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării.
5.36. (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.
B.2.4. Concesiunile, brevetele, licentele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare 5.37. (1) Concesiunile, brevetele, licentele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare aduse ca aport, achiziţionate sau dobândite pe alte cai, se înregistrează în conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport, costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz. În aceasta situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste.
B.2.5. Fondul comercial 5.38. Fondul comercial apare, de regula, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justa, la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.
5.39. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziţiei de către o entitate a acţiunilor altei entităţi - se au în vedere următoarele prevederi:
B.2.6. Avansuri şi alte imobilizari necorporale 5.40. În cadrul avansurilor şi altor imobilizari necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte imobilizari necorporale.
B.2.7. Imobilizarile necorporale în curs de execuţie 5.41. Imobilizarile necorporale în curs de execuţie reprezintă imobilizarile necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.
B.2.8. Evaluarea iniţială a imobilizarilor necorporale 5.42. Un activ necorporal se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, asa cum sunt definite în prezentele reglementări.
5.43. Un element necorporal raportat drept cheltuiala într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
B.2.9. Cheltuieli ulterioare 5.44. (1) Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea acestuia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.
B.2.10. Evaluarea la data bilanţului 5.45. Un activ necorporal trebuie prezentat în bilanţ la cost, mai puţin ajustarile cumulate de valoare.
B.2.11. Cedarea 5.46. Un activ necorporal trebuie scos din evidenta la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
5.47. Câştigurile sau pierderile care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ necorporal se determina ca diferenţa între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala în contul de profit şi pierdere.
B.3. Imobilizari corporale B.3.1. Recunoaşterea imobilizarilor corporale 5.48. Imobilizarile corporale reprezintă active care:
5.49. Imobilizarile corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini; alte instalaţii, utilaje şi mobilier; avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie.
5.50. (1) Contabilitatea terenurilor se tine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.
5.51. Imobilizarile corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de natura contractului de leasing, stabilită potrivit legii cu respectarea prevederilor pct. 5.9.
5.52. În cadrul imobilizarilor corporale sunt evidenţiate în mod distinct imobilizarile corporale în curs de execuţie.
B.3.2. Evaluarea iniţială a imobilizarilor corporale 5.53. O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.
B.3.3. Cheltuieli ulterioare 5.54. Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
5.55. (1) Costul reparaţiilor efectuate la imobilizarile corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este efectuată.
Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.
5.56. (1) Imobilizarile corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriza. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.
B.3.4. Evaluarea la data bilanţului 5.57. O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustarile cumulate de valoare.
B.3.5. Amortizarea 5.58. (1) Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
5.59. Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.
5.60. (1) Entităţile amortizează imobilizarile corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:
Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
B.3.6. Cedarea şi casarea 5.61. O imobilizare corporală trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
5.62. Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenţa între veniturile generate de scoaterea din evidenta şi valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, după caz, în contul de profit şi pierdere.
B.3.7. Compensaţii de la terţi 5.63. (1) În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizari corporale, creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a incasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.
B.4. Imobilizari financiare 5.64. Imobilizarile financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizari, alte împrumuturi.
5.65. În conturile de creanţe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii.
5.66. (1) La alte împrumuturi acordate se cuprind garanţiile, depozitele şi cautiunile depuse de entitate la terţi.
B.4.1. Evaluarea iniţială 5.67. Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinata prin contractul de dobândire a acestora.
B.4.2. Evaluarea la data bilanţului 5.68. Imobilizarile financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.
B.5. Reguli de evaluare alternative B.5.1. Reevaluarea imobilizarilor corporale 5.69. (1) Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.
5.70. (1) Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilanţului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de profesionisti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.
5.71. (1) În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinata în urma reevaluarii.
5.72. (1) În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluarii şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital şi rezerve". Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.
În sensul prezentelor reglementări câştigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.
5.73. Ajustarile de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizarii pentru acel exerciţiu financiar.
5.74. În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizarilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:
B.5.2. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare 5.75. (1) Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la alin. (3) - (5) din acest punct, entităţile pot evalua în situaţiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justa.
În înţelesul prezentelor reglementări, prin combinarea de întreprinderi se înţelege gruparea unor entităţi individuale într-o singura entitate raportoare, determinata de obţinerea controlului de către o entitate asupra uneia sau mai multor întreprinderi.
5.76. (1) Valoarea justa prevăzută la pct. 5.75 se determina prin referire la:
5.77. (1) Prin excepţie de la prevederile pct. 5.4 din Capitolul I "Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare anuale", Secţiunea 5 "Principii contabile şi reguli de evaluare" subsecţiunea 1 "Principiile contabile", atunci când un instrument financiar se evaluează în conformitate cu pct. 5.76, modificarea valorii se include în contul de profit şi pierdere. Totuşi, o astfel de modificare se include direct în capitalul propriu, într-o rezervă de valoare justa, dacă:
În înţelesul prezentelor reglementări prin investiţie neta într-o entitate străină se înţelege partea entităţii raportoare din activele nete ale acelei entităţi străine.
5.78. (1) Rezerva de valoare justa se ajustează atunci când sumele înregistrate în aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluării la valoarea justa.
5.79. Dacă a fost aplicată evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare, notele explicative prezintă:
C. ACTIVE CIRCULANTE C.1. Generalitati C.1.1. Recunoaşterea activelor circulante 5.80. (1) Un activ se clasifica ca activ circulant atunci când:
5.81. În categoria activelor circulante se cuprind:
C.1.2. Evaluarea activelor circulante 5.82. (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor alin. 2 de mai jos.
5.83. Evaluarea efectuată conform prevederilor de la pct. 5.82 alin. (2) nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.
5.84. Dacă activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter excepţional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustarilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative.
C.2. Stocuri 5.85. (1) Stocurile sunt active circulante sub forma de materiale consumabile care urmează să fie folosite pentru prestarea de servicii.
Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
5.86. (1) La ieşirea din gestiune, stocurile şi alte active fungibile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:
5.87. (1) Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
5.88. (1) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
C.3. Investiţii pe termen scurt 5.89. Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existenţei şi miscarii acţiunilor deţinute la entităţile afiliate, altor investiţii pe termen scurt, disponibilităţilor în conturi la bănci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie.
5.90. Alte investiţii pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.
5.91. (1) La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
5.92. Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare.
5.93. La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar sau la ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaza, diminuează sau anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anulează.
C.4. Casa şi conturi la bănci 5.94. (1) Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valuta, cecurile entităţii, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.
5.95. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a miscarii acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se tine distinct în lei şi în valută.
5.96. (1) Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţionala a României.
5.97. La încheierea exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
5.98. În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, entităţile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
5.99. Sumele depuse la bănci şi sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plati în favoarea entităţii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
5.100. În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.
5.101. Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţionala a României şi a altor reglementări emise în acest scop.
D. TERŢI 5.102. Contabilitatea terţilor asigura evidenta datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diversi.
5.103. În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, lucrările executate şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
5.104. Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
5.105. Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.
5.106. (1) Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se înregistrează într-un cont în afară bilanţului şi se menţionează în notele explicative.
5.107. (1) Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţionala a României, cat şi în valută.
5.108. (1) Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se tine pe categorii, precum şi pe fiecare persoana fizica sau juridică.
În acest sens, în contabilitatea analitica, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.
5.109. Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.
5.110. Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natura datorate de entitate personalului pentru munca prestată şi care se suporta, potrivit reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii.
5.111. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.
5.112. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.
5.113. Retinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
5.114. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.
5.115. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.
5.116. (1) Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.
5.117. În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
5.118. Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţa.
5.119. (1) Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).
5.120. Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
5.121. (1) La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
5.122. Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct.
5.123. Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii, cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare, cat şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acţionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile coparticipantilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.
5.124. Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conturile corespunzătoare de datorii, în conformitate cu prevederile pct. 5.176 şi pe. 5.177.
5.125. Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum şi dobânzile aferente se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
5.126. Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diversi.
5.127. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.
5.128. (1) Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
5.129. (1) Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.
5.130. Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere.
D.1. Contabilitatea angajamentelor şi altor elemente extrabilanţiere 5.131. (1) Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele entităţii se înregistrează în contabilitate în conturi în afară bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenta.
În această categorie se cuprind angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie, debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare, redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum şi alte valori.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă o creanţa ce constituie obiectul unui litigiu în instanţa, în care este implicata entitatea şi al cărui rezultat este incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice în entitate.
Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabila apariţia unor intrari de beneficii economice.
Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece acest fapt ar putea determina recunoaşterea unui venit care să nu se realizeze niciodată.
În cazul în care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certa, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. Dacă a devenit probabila o creştere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta activul contingent.
O entitate nu va recunoaşte în bilanţ o datorie contingenta, aceasta fiind prezentată în notele explicative. În situaţia în care o entitate are o obligaţie angajata în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingenta.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabila o ieşire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Dacă se considera ca este necesară ieşirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului.
E. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 5.132. (1) O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita şi datorie curenta, atunci când:
F. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 5.133. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se tine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung şi mediu, sumele datorate entităţilor afiliate şi celor la care se deţin interese de participare, alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi dobânzile aferente acestora.
5.134. Împrumuturile din emisiunile de obligaţiuni reprezintă contravaloarea obligaţiunilor emise potrivit legii. În cadrul acestora, trebuie evidenţiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertibile.
5.135. (1) Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare se referă la bunurile preluate cu acest titlu de către entitatea primitoare, potrivit contractelor încheiate.
5.136. Entităţile trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobânda în această categorie chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă:
5.137. (1) Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentată în bilanţ, ca o corecţie a datoriei, precum şi în notele explicative.
G. PROVIZIOANE 5.138. Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
5.139. (1) Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regula, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.
5.140. (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.
5.141. (1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
5.142. (1) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.
5.143. Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai buna estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.
5.144. Câştigurile rezultate din cedarea preconizata a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.
5.145. Dacă se estimează ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terta parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur ca va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat.
5.146. (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabila o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
5.147. Provizioanele prezentate în bilanţ la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.
H. SUBVENŢII 5.148. (1) În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.
5.149. (1) Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, construiască sau achiziţioneze active imobilizate.
5.150. Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.
5.151. Subvenţiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze.
5.152. (1) Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve.
5.153. (1) Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabila.
I. CAPITAL ŞI REZERVE 5.154. (1) Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor.
I.1. Capital 5.155. (1) Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei etc., în funcţie de forma juridică a entităţii.
5.156. Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni, încorporarea rezervelor şi alte operaţiuni, potrivit legii.
5.157. Operaţiunile care se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea capitalului sunt, în principal, următoarele: reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi, răscumpărarea acţiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti sau alte operaţiuni, potrivit legii.
5.158. Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu.
5.159. (1) Primele legate de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie) reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale.
I.2. Rezerve din reevaluare 5.160. (1) Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementări.
I.3. Rezerve 5.161. (1) Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve.
J. VENITURI ŞI CHELTUIELI 5.162. (1) Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).