PLAN din 14 decembrie 2015

PLAN din 14 decembrie 2015 de management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 205 bis din 21 martie 2016 Notă ... Aprobat de Ordinul nr. 1.971 din 14 decembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 21 martie 2016 CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a sitului ... 1.2. Baza legală ... 1.3. Procesul de elaborare al Planului de management ... 1.4. Revizuirea Planului de management ... ... 2. DESCRIEREA SITULUI 2.1. Informaţii generale ... 2.2. Informaţii fizice ... 2.3. Lista speciilor de păsări din Formularul Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat situl ... 2.4. Informaţii biologice/ecologice ... 2.5. Informaţii socio-economice ... ... 3. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE ... 4. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE ... 5. AMENINŢĂRILE SPECIFICE PENTRU FIECARE SPECIE/HABITAT ... 6. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT ... 7. IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Acţiuni/măsuri de conservare/management ... 7.2. Calendar de implementare ... 7.3. Resurse necesare implementării măsurilor de conservare/management ... ... 8. FACTORI INTERESAŢI ... 9. BIBLIOGRAFIE ... ANEXE Anexa nr. 1 la Planul de management - Localizarea sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 2 la Planul de management - Coordonate în proiecţie WGS 1984 şi Stereo 1970 ale limitei sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 3 la Planul de management - Locaţia punctelor din care au fost extrase coordonate în format WGS 1984 şi Stereo 1970 Anexa nr. 4 la Planul de management - Lista principalelor acte normative relevante pentru elaborarea şi aplicarea Planului de management Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta hipsometrică şi a principalelor unităţi de relief, în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta geologică a zonei sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 7 la Planul de management - Harta solurilor în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 8 la Planul de management - Harta utilizării terenurilor din situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 9 la Planul de management - Reţeaua hidrografică în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 10 la Planul de management - Apele subterane în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 11 la Planul de management - Evoluţia râului Siret în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în perioada 1912 - 2005 Anexa nr. 12 la Planul de management - Peisajul în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 13 la Planul de management - Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi în zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 14 la Planul de management - Descrierea speciilor de păsări de interes comunitar şi naţional din ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 15 la Planul de management - Speciile de păsări observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în perioada august - decembrie 2012 Anexa nr. 16 la Planul de management - Perioadele de activitate ale speciilor de păsări de interes conservativ în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 17 la Planul de management - Informaţii relevante pentru speciile migratoare de interes conservativ pentru situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 18 la Planul de management - Informaţii relevante pentru speciile cuibăritoare de interes conservativ pentru situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 19 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 20 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona nordică, între localităţile Stolniceni-Prăjescu şi Mogoşeşti-Siret Anexa nr. 21 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona nordică: Butea-Răchiteni Anexa nr. 22 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona nordică: Butea-Rotunda Anexa nr. 23 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona centrală: Sagna-Roman Anexa nr. 24 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona centrală: Cotu Vameş-Ion Creangă Anexa nr. 25 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Recea-Hârleşti Anexa nr. 26 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Hârleşti-Onişcani Anexa nr. 27 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Boanţa-Cotu Grosului Anexa nr. 28 la Planul de management - Unităţi administrativ-teritoriale intersectate de limitelele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 29 la Planul de management - Repartiţia administrativ-teritorială şi localizarea principalelor localităţi din vecinătatea ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 30 la Planul de management - Numărul de locuitori în localităţile aflate în UAT-urile pe suprafaţa cărora se desfăşoară ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 31 la Planul de management - Tipul de proprietate a terenurilor incluse în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 32 la Planul de management - Suprafeţe de pădure incluse în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 33 la Planul de management - Infrastructura de transport în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 34 la Planul de management - Elementele de patrimoniu din situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu şi din vecinătatea acestuia Anexa nr. 35 la Planul de management - Localizarea aproximativă a elementelor de patrimoniu din situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu şi din vecinătatea acestuia Anexa nr. 36 la Planul de management - Principalele regularizări şi îndiguiri existente în interiorul şi vecinătatea sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 37 la Planul de management - Distribuţia habitatelor/activităţilor antropice ce generează forme de impact asupra sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 38 la Planul de management - Matricea de corelare a formelor de impact cu habitatele antropice din situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 39 la Planul de management - Distribuţia spaţială a impactului cumulat în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 40 la Planul de management - Lista speciilor de păsări identificate în teren şi care nu se regăsesc în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu... ABREVIERI ŞI ACRONIME ANAR - Administraţia Naţională "Apele Române" ABA - Administraţia Bazinală de Apă AM - Autoritatea de Management ANIF - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului CL - Consiliul Local CSNR - Cadru Strategic Naţional de Referinţă DC - Drum Comunal Directiva Păsări - Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice DJ - Drum Judeţean DLR - Centrul Aerospaţial German DN - Drum Naţional E85 - Drum European 85 EC - Consiliul Europei FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEGA - Fondul European pentru Garantare în Agricultură GIS - Sistem Informaţional Geografic GNM - Garda Naţională de Mediu IFC - Corporaţia Internaţională de Finanţe INS - Institutul Naţional de Statistică ITRSV - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii LANDSAT - Satelit utilizat pentru realizarea imaginilor Terestre LANMAP2 - Clasificarea Europeană a Peisajului LMI - Lista Monumentelor Istorice MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MRD - Declin recent moderat Non-SPEC - Specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut favorabil ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală OUG - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului OS - Ocol silvic PanE - Pan-European: care cuprinde toate ţările din Europa PATN - Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală POS - Mediu Program Operaţional Sectorial Mediu PUG - Plan Urbanistic General RAN - Repertoriul Arheologic Naţional SCI - Sit de Importanţă Comunitară SGA - Sistem de Gospodărirea Apelor SMIS - Sistem Unic de Management al Informaţiei pentru Instrumente Structurale SPA - Arie de Protecţie Specială Avifaunistică SPEC - Species of European Concern SPEC 1 - Specii care necesită o atenţie deosebită SPEC 2 - Specii concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil SPEC 3 - Specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil SPEC 4 - Specii care sunt concentrate în Europa şi care au un statut favorabil SRL - Societate cu Răspundere Limitată STEREO 70 - Sistem oficial de proiecţie cartografică a României TM - Cartografiere Tematică u.a. - Unitate amenajistică UE25 - state din Uniunea Europeană U.P. - Unitate de Producţie UAT - Unitate Administrativ Teritorială 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a sitului Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este localizat în partea de nord - est a ţării, în Regiunea de Dezvoltare I Nord-Est. Situl are o suprafaţă de 10.455 ha şi intersectează judeţele Iaşi în procent de 31% - partea de nord a sitului, Neamţ în procent de 52% - partea centrală a sitului şi Bacău în procent de 17% - partea de sud a sitului. Localizarea ariei de protecţie specială avifaunistică este prezentată în Anexa 1 a Planului de management. Situl are o lungime de aproximativ 60 km pe direcţiile generale NV-SE, urmând sinuozităţile râului Siret şi se desfăşoară între altitudinile de 159 - 362 m, cu o medie de 191 m. Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu aparţine regiunii biogeografice continentală şi reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează toamna pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării sau spre teritoriile de cuibărit din nord, primăvara. Responsabilitatea managementului ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, revine Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Roman, conform Convenţiei de custodie nr. 0088/03.03.2010 încheiată cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. ... 1.2. Baza legală Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În Anexa nr. 2 a Planului de management este prezentată lista principalelor acte normative relevante în contextul elaborării şi implementării Planului de management. ... 1.3. Procesul de elaborare al Planului de management Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost elaborat în cadrul proiectului "Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" - COD SMIS-CSNR 36203 derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" 2007 - 2013. Activităţile de inventariere şi evaluare a stării actuale de conservare a speciilor de păsări, precum şi activităţile de identificarea şi localizarea în teren a tipurilor de habitate aferente speciilor de interes comunitar şi naţional care fac obiectul protecţiei şi conservării ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, s-au desfăşurat în intervalul 17.07.2012 - 31.12.2012. Activitatea de elaborare a protocoalelor şi a Planului pentru monitorizarea ornitofaunei şi a habitatelor din situl Natura 2000 Lunca Siretului Mijlociu s-a desfăşurat pe parcursul lunii ianuarie 2013. Pe parcursul perioadei ianuarie-februarie 2013, a fost elaborat primul draft al Planului de management, document supus dezbaterii şi consultării publice. Pe parcursul aceloraşi luni a fost elaborat Raportul de mediu pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. Planul de management a fost elaborat în colaborare cu reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău şi ai custodelui sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, reprezentaţi de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Roman. În timpul elaborării Planului de management au fost colectate date şi au fost realizate chestionare la autorităţile administraţiei publice locale - primării, consilii judeţene, Ocoalele Silvice de pe teritoriul sitului Natura 2000, Administraţia Bazinală de Apă Siret. ... 1.4. Revizuirea Planului de management Planul de management este un instrument ce permite aplicarea unui management durabil şi eficient, ce ia în considerare diferiţii factori ce pot interveni pe parcursul anilor de implementare. Aplicarea Planului de management poate fi influenţată atât de dezvoltarea socio-economică a zonei, cât şi de continua schimbare a proceselor ecologice în zonă, în special cele asociate modificărilor cursului râului Siret, astfel încât este necesară adoptarea unui management adaptativ. Planul de management are o perioadă de valabilitate de 5 ani de la aprobare, perioadă după care este necesară revizuirea sa. Revizuirea Planului de management va fi realizată de către custodele sitului, având în vedere rezultatele actualului Plan de management, iar avizarea se va realiza conform prevederilor legale în vigoare. Măsurile prevăzute în Planul de management au fost elaborate astfel încât să ţină cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de management ale ariei naturale protejate. Planul de management defineşte principalele obiective specifice şi măsuri necesare conservării sitului. În cazul în care, pe parcursul perioadei de aplicare a Planului apare necesitatea modificării unora dintre măsuri sau a altor prevederi, fără a se pune în pericol atingerea obiectivelor, modificările vor fi realizate de custode, cu avizul autorităţii competente pentru protecţia mediului. ... ... 2. DESCRIEREA SITULUI 2.1. Informaţii generale Planul de management este elaborat pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu inclusă în reţeaua ecologică Natura 2000. Limita sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este conformă cu seturile de date furnizate pe pagina de internet a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434. Limitele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se suprapun parţial cu limitele sitului de importanţă comunitară ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman. Suprafaţa comună reprezintă 29,72% din suprafaţa ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, respectiv 83,72% din suprafaţa ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman. Situl de importanţă comunitară ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman, cu suprafaţa totală de 3711 ha, a fost desemnat pentru protecţia următoarelor specii enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

1. a)3 specii de mamifere: Lutra lutra - vidra, Myotis myotis - liliac comun, Myotis bechsteini - liliac cu urechi mari; ...
2. b)o specie de reptilă: Emys orbicularis - ţestoasa de apă; ...
3. c)3 specii de amfibieni: Triturus cristatus - tritonul cu creastă, Bombina bombina - buhai de baltă cu burtă roşie, Bombina variegata - buhai de baltă cu burtă galbenă ...
4. d)2 specii de peşti: Rhodeus sericeus amarus - boarţă, Cobitis taenia - zvârlugă. ... În cadrul Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman, nu sunt incluse habitate Natura 2000. ... 2.2. Informaţii fizice Localizare geografică. Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este localizat în partea de nord-est a ţării, având o suprafaţă de 10.455 ha şi se întinde pe suprafaţa judeţelor Iaşi - partea de nord a sitului, Neamţ - partea centrală a sitului şi Bacău - partea de sud a sitului, aşa cum este prezentat în Anexa nr. 1 a Planului de management. Din suprafaţa totală de 10.455 ha, cea mai mare pondere, 52%, este inclusă în judeţul Neamţ, urmată de cea corespunzătoare judeţului Iaşi, de 31%. Pe teritoriul judeţului Bacău se desfăşoară 17% din suprafaţa totală a sitului. Situl are o lungime de aproximativ 60 km pe direcţiile generale NV-SE, SE-NV, urmând sinuozităţile râului Siret, şi se desfăşoară între altitudinea minimă de 159 metri şi cea maximă de 362 metri, având altitudinea medie de 191 metri. Relief. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se află în bazinul Siretului, care delimitează Podişul Moldovei, mai exact partea nord-vestică a Podişului Bârladului sau partea vestică a Podişului Central Moldovenesc, de Subcarpaţii Moldovei, aşa cum este prezentat în Anexa nr. 3 a Planului de management. Subunităţile relevante în arealul de studiu se desfăşoară astfel:
5. a)în partea nordică pe malul stâng, se află Colinele Ruginoasa - Strunga care se continuă cu Colinele Bîrei, Dealul Bourului şi Colinele Bălăuşeşti. Altitudinile maxime ale acestora nu depăşesc 550 m; ...
6. b)în partea centrală se află Culoarul Siretului. După ce râul Siret primeşte drept afluent pe partea dreaptă râul Moldova, subunitatea este recunoscută drept Culoarul Roman - Adjud; ...
7. c)pe malul drept al râului Siret se înşiră culmile subcarpatice. La nord, izolat de cele două lunci ale principalelor râuri, Siret şi Moldova, se află Podişul Mirceştiului, urmat de Culoarul Moldovei. Dealurile Chicerii şi Dealurile Bahnei urmează dinspre nord spre sud, continuate de Glacisul Moldovei înspre râul Siret. ... Geologie. Zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este amplasată, din punct de vedere geomorfologic, în subunitatea numită Lunca Siretului, componentă a unităţii morfologice Platforma Moldovenească. Din punct de vedere geologic, Platforma Moldovenească reprezintă o unitate structurală consolidată, situată la est de lanţul Carpaţilor Orientali, delimitată de aceştia prin falia precarpatică şi la nord de Podişul Bârladului, delimitată de acesta prin falia Fălciu-Plopana. Geologia subsolului zonei este reprezentată de depozite fluviale de nisipuri şi pietrişuri ale Pleistocenului Superior şi Holocenului. În modelarea stratelor geologice şi în formarea acestora râul Siret are un rol foarte important, dinamica acestuia manifestându-se în două direcţii principale, respectiv cea de eroziune şi cea de depunere. Astfel, depozitele de nisipuri şi pietrişuri reprezintă aluviuni aduse de râul Siret, fiind depuse de-a lungul întregului curs al acestuia, formând astfel cea mai mare parte a fundamentului Luncii Siretului. Harta geologică în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Anexa nr. 4 a Planului de management. Soluri. Zona adiacentă sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu prezintă o mare diversitate a tipurilor de sol, aşa cum este prezentat în Anexa nr. 5 a Planului. Solurile din zona ariei de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Mijlociu sunt în cea mai mare parte de tipul aluvisoluri, acestea fiind formate sub acţiunea directă a cursurilor de apă, în acest caz râul Siret, ce depozitează constant material aluvional. O altă categorie majoră de soluri o reprezintă cernoziomurile, acestea fiind formate prin procesul de pedogeneză, însă datorită condiţiilor diferite de geologie, hidrologie şi datorită activităţilor antropice, acestea au evoluat diferit, remarcându-se mai multe tipuri. Râul Siret a jucat şi joacă un rol foarte important în pedogeneza zonei, fiind un factor de eroziune şi de depunere dinamic. Diversitatea mare a tipurilor de sol permite instalarea în zonă a unui număr relativ mare de specii vegetale, acestea reprezentând principala sursă de hrană pentru numeroase specii de păsări. De asemenea textura solului permite săparea de galerii în malurile râurilor, galerii în care specii de păsări precum Merops apiaster - prigoria, Apus apus - drepnea neagră şi Alcedo atthis - pescărelul albastru îşi construiesc cuiburile. Utilizarea terenului. Utilizarea terenului a fost realizată utilizând analiza ortofotoplanurilor şi analiza imaginilor satelitare multispectrale de tip LANDSAT, senzor TM, din perioada similară ortofotoplanurilor disponibile, respectiv anul 2005, în luna de vegetaţie propice identificării claselor mari de vegetaţie - august. Rezultatele au fost generate şi validate utilizând puncte de calibrare colectate în teren. O parte din punctele de calibrare au fost reintroduse în model pentru validare, având un procent acceptabil de erori pentru scara aleasă. Rezultatele au fost obţinute prin generarea unei utilizări a terenului din ortofotoplanuri prin digitizarea elementelor de interes şi calibrarea acestora cu rezultatele obţinute din modelul obţinut prin analiza imaginilor satelitare. Utilizarea terenului în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Anexa nr. 6. În Fig. nr. 1 sunt prezentate ponderile tuturor categoriilor de utilizare a terenului. Fig. nr. 1 Categoriile de utilizare a terenului din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Hidrografie. Reţeaua hidrografică în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este reprezentată în principal de cursul râului Siret, care traversează de la Nord la Sud situl Natura 2000 analizat, însă şi de 16 afluenţi de grad 1 care îşi au gura de vărsare pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a ariei naturale protejate: râul Râpaş, Valea Neagră, Recea, pârâul Pietros, Valea Părului şi altele. Reţeaua hidrografică în zona sitului este prezentată în Anexa nr. 7. La nivelul sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, pe cursul râului Siret există 4 secţiuni de monitorizare, dintre care una este pentru supravegherea indicatorilor de calitate, două pentru monitorizarea elementelor hidromorfologice şi una prezintă caracter mixt pentru supraveghere şi operaţional. Din punct de vedere al stării ecologice sau potenţial ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă, în zona de traversare a sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, râul Siret prezintă o stare ecologică moderată pe sectorul Stolniceni-Filipeşti. Pe acest sector, afluenţii de grad unu ai Siretului au următoarea stare ecologică: pârâul Ţiganca - Leorda, Valea Icuşeşti şi pârâul Glodeni - stare ecologică foarte bună; pârâul Albuia, Valea Răpaşului şi Valea Rece - stare ecologică bună; Podul Târgului, Moldova, Valea Neagră, Turbata - stare ecologică moderată. Conform Planului de management al Spaţiului Hidrografic Siret elaborat de ANAR - Direcţia Bazinală de Apă Siret, la nivelul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, au fost identificate două corpuri de apă subterană: unul de adâncime - ROPR05 şi unul freatic - ROSI03, prezentate în Anexa nr. 8. Conform reţelei de monitorizare a apelor subterane, la nivelul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, există 10 secţiuni de monitorizare calitativă de supraveghere, în vecinătatea localităţilor Mogoşeşti, Sagna şi Filipeşti, respectiv 2 secţiuni de monitorizare calitativă operaţional, în vecinătatea localităţilor Mogoşeşti şi Sagna. Corpul de apă subterană de adâncime ROPR05 - Podişul Central Moldovenesc este un corp de apă de adâncime transfrontalier, de tip poros permeabil, utilizat în alimentarea cu apă a populaţiei, însă prezintă o importanţă economică mai redusă. Acest corp de apă subterană are un grad de protecţie foarte bun asigurat de stiva groasă a depozitelor din acoperiş şi lipsa presiunilor şi impacturilor antropice directe asupra acestuia. Corpul ROSI03 - Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi s-a dezvoltat în depozite aluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situat aproape de suprafaţa terenului, acesta prezintă nivel liber. Acest corp de apă prezintă o stare calitativă şi cantitativă bună şi este utilizat pentru alimentarea cu apă a populaţiei, în industrie şi zootehnie. Din suprafaţa totală a ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu de 10455 de hectare, un procent de 29,7% a fost afectat de meandrări în decursul a 93 de ani. Această analiză a fost realizată prin digitizarea talvegurilor râului Siret în diferite perioade: 1912 - Harta Austriacă, 1977 - Harta Militară Sovietică, 1988 - Harta Topografică Militară Română, 2005 - Ortofotoplan. Cele mai mari modificări se pot observa în zona nordică şi central sudică a zonei de studiu - Anexa nr. 9 a Planului de management. Patul râului este săpat în depozite loessoide cu nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri. Având în vedere faptul că râul Siret este unul dintre cele mai mari râuri ale României, având un debit mediu de aproximativ 220 mc/s şi un bazin de recepţie care înglobează aproximativ 17% din resursele de apă ale ţării, cât şi condiţiile geologice dar şi relieful, cu o câmpie inundabilă mare, fenomenul de meandrare este comun. Date climatice. Din punct de vedere climatic zona analizată este caracterizată de condiţiile climatului temperat continental, predominând influenţele est-continentale, la care se adaugă masele de aer rece polar, din nord. Circulaţia estică persistă atât în perioada rece, cât şi în perioada caldă a anului, caracterizându-se prin ierni geroase şi veri cu temperaturi ridicate. Circulaţia polară este determinată de ciclonii din nordul Oceanului Atlantic şi se caracterizează prin scăderi de temperatură, nebulozitate accentuată şi precipitaţii sub formă de averse, iarna ninsorile fiind însoţite de intensificări ale vântului. Temperatura medie anuală este de aproximativ 10,5°C, în timp ce mediile sezoniere se încadrează, pentru anotimpul cald în jurul valorii de 20°C, iar pentru cel rece de -2°C. Pentru anotimpurile de tranziţie, valorile medii ale temperaturii aerului sunt de aproximativ 10°C. Cantitatea medie multianuală de precipitaţii specifică staţiei meteorologice Roman este de 516,5 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii din cursul unui an este aferentă lunii iunie, media lunară multianuală fiind de aproximativ 81 mm. Luna februarie este caracterizată prin cele mai mici valori ale cantităţii medii de precipitaţii din cursul unui an, având 17,4 mm. În ceea ce priveşte distribuţia sezonieră a precipitaţiilor, cele mai însemnate cantităţi cad în anotimpul de vară, respectiv 219,5 mm, în timp ce sezonul rece prezintă cele mai reduse cantităţi de precipitaţii, respectiv 58,9 mm. În lunile de primavară şi toamnă, conform mediei lunare multianuale, se înregistrează valori de 135 mm, respectiv 103 mm. În zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, unde relieful are o energie mică, se poate resimţi foarte bine influenţa orografică, prin dominarea unor direcţii ale vântului, respectiv direcţia N - S, pe axul văii Siretului şi direcţia NV-SE pe axul văii Moldovei. Din analiza datelor multianuale ale frecvenţei vânturilor, se constată că în timpul verii procentul vânturilor de NV creşte, ca urmare a extinderii anticiclonului azorelor la latitudini mai nordice. În timpul iernii, se constată o creştere a frecvenţei vânturilor din sectorul sudic - S şi SV. Primăvara, se constată o intensificare a vânturilor din toate direcţiile, astfel încât calmul atmosferic are valoarea cea mai mică din timpul anului. Toamna, se simt influenţele anticiclonului siberian, frecvenţa vânturilor din NV are valoarea cea mai mică din cursul anului, iar calmul atmosferic înregistrează o creştere comparativ cu celelalte sezoane. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V, ce înregistrează viteze cuprinse între 4,2 m/s şi 5,1 m/s, şi N, ce înregistrează viteze cuprinse între 4 m/s şi 4,9 m/s. Vânturile din direcţiile V şi E au viteze reduse, în medie mai mici de 2,5 m/s. Din celelalte direcţii, viteza vântului nu depăşeşte 2 - 3 m/s. Cele mai mari viteze medii anotimpuale le au vânturile de NV în toate anotimpurile: iarna 5,1 m/s; primăvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s. Peisaj. ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu prezintă un peisaj diversificat, în mare parte rezultat din organizarea topografică şi geologică a teritoriului. Identificarea peisagistică a perimetrului sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este dată în principal de zonele împădurite dispuse de o parte şi de alta a râului Siret, iar peisajul caracteristic este reprezentat de zonele de luncă ce se îmbină cu zonele de pădure şi perimetre agricole şi păşune. Principalele trăsături care dau valoare peisajului din zona sitului sunt reprezentate atât de valoarea estetică ce se caracterizează prin particularitate, diversitate şi coeziunea elementelor peisagistice cât şi de valoarea tradiţională caracterizată prin prezenţa elementelor naturale distinctive. Pentru realizarea analizei peisajului în zona sitului a fost utilizată baza de date LANMAP2 existentă la nivel european. Tipurile de peisaj, prezentate în Tabelul nr. 1 sunt stabilite pe baza criteriilor care au în vedere următoarele elemente:
8. a)tipul de climat al zonei; ...
9. b)topografia terenului; ...
10. c)materialul parental al rocii; ...
11. d)modul de utilizare al terenului. ... Tabelul nr. 1 Tipuri de peisaj existente în zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, conform LANMAP2 ┌────────────────┬───────────┬─────────────────┬──────────┬────────────────────┐ │ Zona │ Climat │Material parental│Utilizarea│ Tip de peisaj │ │ │ │ │terenului │ │ ├────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────┤ │Est-Vest │Continental│Aluviuni │Arabil │Continental-Dealuri-│ │ │ │ │ │Sedimente-Teren │ │ │ │ │ │Arabil │ ├────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────┤ │Nord - Sud pe │Continental│Formaţiuni glacio│ │Continental-Dealuri-│ │limita ROSPA0072│ │fluviale │Arabil │Sedimente-Teren │ │Lunca Siretului │ │ │ │Arabil │ │Mijlociu │ │ │ │ │ └────────────────┴───────────┴─────────────────┴──────────┴────────────────────┘ Diversitatea zonei precum şi îmbinarea ecosistemelor naturale şi seminaturale existente în zona sitului fac ca valoarea peisajului să fie una ridicată, ceea ce impune pe de o parte considerarea unor măsuri de protecţie a peisajului, precum şi identificarea unor soluţii durabile de valorificare turistică a acestuia. Fondul forestier. Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este cuprins în următoarele unităţi de producţie - U.P., prezentate în Tabelul nr. 2:
12. a)U.P. IV Luncile Siretului - Ocolul Silvic Roman, Direcţia Silvică Piatra Neamţ; ...
13. b)U.P. V Vulpăşeşti - Ocolul Silvic Horia, Direcţia Silvică Piatra Neamţ; ...
14. c)U.P. I Strunga - Ocolul Silvic Podul Iloaiei, Direcţia Silvică Iaşi; ...
15. d)U.P. III Zăvoaiele Siretului - Ocolul Silvic Paşcani, Direcţia Silvică Iaşi; ...
16. e)U.P. I Dămieneşti - Ocolul Silvic Traian, Direcţia Silvică Bacău; ...
17. f)U.P. VI Racova - Ocolul Silvic Fântânele, Direcţia Silvică Bacău. ... În Tabelul nr. 2 este prezentat inventarul unităţilor amenajistice - u.a. din cadrul fiecărei unităţi de producţie inclusă în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. Riscuri de mediu. Zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu prezintă riscuri naturale legate de inundaţii, seismicitate şi stabilitatea versanţilor. Cele mai recente inundaţii înregistrate în zona de interes au avut loc în anul 2010, pe cursul râului Siret, datorită ploilor abundente ce au determinat creşterea nivelului apelor râurilor. Zonele afectate de inundaţii la momentul 1 iulie 2010 în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, sunt prezentate în Fig. nr. 2, pe baza datelor (c)DLR, 2010, Center for Satellite Based Crisis Information. Dintre riscurile antropice menţionăm: poluarea datorată surselor punctiforme menajere, industriale şi agricole, îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor. Dintre unităţile administrativ teritoriale pe teritoriul cărora se regăseşte ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, 14 sunt încadrate, conform Planului de management al Spaţiului Hidrografic Siret, în lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi - Anexa nr. 11. Toate unităţile administrativ teritoriale situate pe malul drept al Siretului în zona sitului reprezintă zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, precum şi cele situate pe malul stâng în jumătatea superioară a sitului. Tabelul nr. 2 Inventarul unităţilor amenajistice din cadrul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ┌────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐ │Denumire U.P. │ Denumire u.a. │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤ │IV Luncile Siretului│1, 13, 32, 43, 47, 49, 54, 57, 58, 61, 62, 8, 9, 10A, │ │ │10B, 10C, 10V, 11A, 11B, 11C, 11D, 11V, 12A, 12B, 12D, │ │ │12E, 12G, 12H, 12I, 12J, 12K, 12L, 12N, 14A, 14B, 14C, │ │ │14E, 14F, 14G, 14H, 14I, 15, 16A, 16B, 16D, 16N, 17, 17A,│ │ │17B, 17C, 17C1, 17D, 18A, 18B, 19A, 2, 20A, 20B, 20C, │ │ │20N, 21A, 21B, 21C, 21D, 21F, 21G, 21H, 21I, 23A, 23B, │ │ │25A, 25B, 25C, 26A, 26B, 26C, 26D, 27A, 27B, 27C, 27D, │ │ │27E, 27F, 27G, 27H, 27I, 27J, 27K, 27L, 27M, 28A, 28B, │ │ │28C, 28D, 28E, 28F, 28H, 29A, 29B, 29C2, 2A, 2B, 2C, 2D, │ │ │2E, 2F, 2G, 30A, 30B, 30C, 30D, 30E, 30N1, 30N2, 31A, │ │ │31B, 31C, 32A2, 32B, 33A, 33B, 33C, 33D, 33E, 33F, 33G, │ │ │34A, 34B, 34C, 34D, 34E, 35A, 35B, 35C, 35D, 35E, 35N, │ │ │36A, 36B, 36D, 36E, 36F, 36G, 36H, 36K, 37, 38B, 38C, │ │ │38D, 38E, 39A, 39B, 39C, 39D, 39E, 39F, 39G, 39H, 39V, │ │ │3A, 40A, 40B, 40C, 40D, 40E, 40F, 40G, 41A, 41B, 41C, │ │ │42A, 42B, 42C, 42D, 42E, 43A, 43B, 43C, 43D, 43E, 43G, │ │ │43P, 44A, 44B, 44C, 44D, 44E, 44F, 44G, 44H, 44I1, 44J, │ │ │44K, 44M, 44N, 44N1, 44N2, 44O, 44P, 44Q, 44R, 44S, 44T, │ │ │44U, 45A, 45B, 45C, 45D, 45E, 45F, 45G, 46, 47A, 47B, │ │ │47C, 48A, 48B, 48C, 48D, 48E, 48F, 48G, 48H, 4B, 4C, 50A,│ │ │50B, 50C, 50N, 51A, 51B, 51C, 51D, 51F, 51N1, 52, 52A, │ │ │52B, 52C, 52D, 52E, 52F, 52G, 52H, 52I, 52J, 52K, 52L, │ │ │52M, 52N, 53, 54A, 54B, 54D, 54E, 55A, 55B, 55C, 55D, │ │ │56A, 56B, 59A, 59B, 59C, 59E, 59F, 59G, 5A, 5B, 60A, 60B,│ │ │60C, 60E, 60F, 60H, 60I, 60N, 6A, 6B, 6C, 7, 7A, 7B, 7C, │ │ │8A, 8B, 8C, 8V │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤ │V Vulpăşeşti │150A, 150B, 150C, 150D, 150E, 150F, 151A, 151B, 151N, │ │ │152A, 152B, 152C, 152D, 152E, 152F, 153A, 153B, 153C, │ │ │153D, 153E, 153F, 153G, 153H, 153I, 153J, 153K, 153L, │ │ │153M, 153N, 154, 2B, 2C, 2D, 2E, 2F, 2G, 2H, 2N, 3A, 3B, │ │ │3C, 3D, 3E, 3F │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤ │I Strunga │74, 74A, 74B, 74C, 75B*, 75D, 75E, 75F*, 75N, 76A, 76B, │ │ │76C, 76D, 76E, 76F, 76G*, 76H, 76I, 76J, 76K, 76L, 76M, │ │ │760*, 76P, 76R*, A1, A2, A3, A4, C1, N1, T1, R1 │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤ │III Zăvoaiele │17A, 17N, 18A, 18B, 18C, 18D, 18E, 18F, 18G, 18N, 19A, │ │Siretului │19B, 19C, 19D, 19E, 19F, 19G, 1A, 1B, 1C, 1D, 1E, 1F, 1G,│ │ │1H, 1V, 20A, 20B, 20C, 20D, 20E, 20F, 20G, 20H, 24, 28A, │ │ │28B, 28C, 2A, 2B, 2C, 2D, 2E, 2F, 32A, 32B, 32C, 33A, │ │ │33B, 33C, 33D, 33E, 33F, 34, 34, 34A, 34B, 34C, 34D, 34E,│ │ │34F, 34G, 35A, 35B, 35C, 35D, 35E, 35F, 35G, 35H, 36E4, │ │ │36N, 36N1, 37, 38, 38E5, 38N2, 39, 3A, 3A1, 3A2, 3B, 3C, │ │ │3D, 3E, 3G, 3H, 3I, 3J, 3K, 3N, 40, 41, 42, 43A, 43B, │ │ │43C, 44A, 44B, 44C, 44D, 44E, 44F, 45, 46, 47, 48, 49, │ │ │4A, 4B, 4C, 50A, 50B, 50C, 50D, 50E, 50F, 50G, 51A, 51B, │ │ │51D, 51E, 51F, 51G, 51N1, 51N2, 52, 52A, 52B, 52C, 52D, │ │ │52E, 52F, 55A/B, 55C, 55N, 56A, 56B, 56C, 56D, 56E, 56F, │ │ │56G, 56H, 57A, 57B, 57C, 57D, 58, 5A, 5B, 5C, 5D, 5E, │ │ │5F, 5G, 5H, 5I, 61, 6A, 6B, 6C, 6D, 6E, 6F, 6G, 6H │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤ │I Dămieneşti │1A*, 1B*, 1C*, 1D*, 32A, 32B, 32C, 32D, 32E, 32F, 32G, │ │ │32H, 33A*, 33B*, 33C*, 33D*, 33E*, 33V* │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤ │VI Racova │179A, 179B, 179C, 179D, 179V, 180A, 180B, 180C, 180D, │ │ │180E, 181A**, 181B**, 182A, 182B, 182V, 184*, 185*, 187* │ └────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘ Notă ... * - u.a. particular/persoane fizice; ** - u.a. cu administraţie mixtă/OS Fântânele şi personale fizice Fig. nr. 2 Harta inundaţiilor în data de 01 iulie 2010, la nivelul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, prelucrare după (c)DLR, 2010, Center for Satellite Based Crisis Information ... 2.3. Lista speciilor de păsări din Formularul Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat situl Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011. În anul 2011, au avut loc o serie de modificări ale siturilor de interes comunitar şi ale ariilor de protecţie specială avifaunistică, iar în cazul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, aceste modificări au constat în completarea speciilor de păsări de interes comunitar, adaugându-se încă cinci specii la cele 22 incluse în Formularul Standard în anul 2007, respectiv Gavia arctica, Gavia stellata, Mergus albellus, Nycticorax nycticorax şi Crex crex, precum şi în completarea cu alte 20 de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Astfel în prezent Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, nominalizează 26 de specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, precum şi 20 de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări. Conform Formularului Standard, din punct de vedere al claselor de habitate, în sit se regăsesc: păduri de foioase - 34%; culturi, teren arabil - 27%; păşuni - 18%; râuri, lacuri - 14%; mlaştini, turbării - 5%; pajişti naturale, stepe - 2%. Factorii negativi care influenţează această arie, menţionaţi în Formularul Standard Natura 2000, sunt: braconajul piscicol, poluarea apei, exploatările de nisip şi pietriş, vandalismul. Situl reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează toamna pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării sau spre teritoriile de cuibărit din nord, primăvara. Conform Drugescu, C., Geacu, S., 2002, teritoriul sitului se află la intersecţia a două rute de migraţie importante din România prezentate în Fig. nr. 3: ruta VI Carpatica şi ruta X Ruso- Adriatica. Ruta de migraţie Carpatica se desfăşoară pe teritoriul ţării de la sud-est spre nord-vest, de la graniţa României cu Bulgaria, respectiv de la ţărmul Mării Negre, până la graniţa cu Ucraina. Această rută de migraţie este folosită în special de păsările acvatice ce se deplasează în lungul cursurilor de apă spre nord. Cea de-a doua rută de migraţie, Ruso-Adriatica, se desfăşoară pe direcţie generală est-vest, traversând România de la graniţa de stat cu Ungaria până la graniţa cu Republica Moldova. Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este intersectat de această rută de migraţie în dreptul localităţii Săbăoani. Reprezentarea grafică a acestor rute este prezentată în Fig. nr. 3. Fig. nr. 3 Rute principale de migraţie ce traversează zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Lista speciilor de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC - Directiva Păsări, incluse în Formularul Standard Natura 2000 al ariei de protecţia specială avifaunistică Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 Situaţia efectivelor speciilor de păsări de interes comunitar prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu conform Formularului Standard Natura 2000 *Font 9* ┌─────┬──────────────────────┬──────────────────────────┬────────────┬────────┬──────────┐ │Nr. │ │ │Efectiv │Efectiv │Efectiv │ │crt. │ Denumire ştiinţifică │ Denumire comună │cuibăritoare│iernat -│pasaj - │ │ │ │ │- perechi │indivizi│indivizi │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 1. │Alcedo atthis │pescărel albastru │ 40-50 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 2. │Anthus campestris │fâsă de câmp │ 30-40 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 3. │Botaurus stellaris │buhai de baltă │ 2-3 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 4. │Caprimulgus europaeus │caprimulg │ 3-6 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 5. │Chidonias hybridus │chirighiţă cu obraji albi │ 34-40 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 6. │Ciconia ciconia │barză albă │ 30-40 i │ - │ >1800i │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 7. │Ciconia nigra │barză neagră │ - │ - │ 30-40i │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 8. │Crex crex │cristel de câmp │ 35-45 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 9. │Dendrocopos leucotos │ciocănitoare cu spate alb │ 10-18 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 10. │Dendrocopos syriacus │ciocănitoare de grădini │ 30-45 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 11. │Falco peregrinus │şoim călător │ - │ 5-12i │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 12. │Falco vespertinus │vânturel de seară │ 3-5 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 13. │Ficedula albicollis │muscar gulerat │ 7-10 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 14. │Ficedula parva │muscar mic │ 12-20 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 15. │Gavia arctica │cufundar polar │ - │ 30-40i│ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 16. │Gavia stellata │cufundar mic │ - │ 20-30i│ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 17. │Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │ 35-40 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 18. │Lanius minor │sfrâncioc cu frunte neagră│ 30-40 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 19. │Lulula arborea │ciocârlie de pădure │ 15-20 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 20. │Mergus albellus │ferestraş mic │ - │120-250i│ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 21. │Nycticorax nycticorax │stârc de noapte │ 42-50 p │ - │ - │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 22. │Pernis apivorus │viespar │ 1-2 p │ - │ 5-6i │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 23. │Phalacrocorax pygmeus │cormoran mic │ - │ - │ 10-15i │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 24. │Philomachus pugnax │bătăuş │ - │ - │1000-1500i│ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 25. │Platalea leucorodia │lopătar │ - │ - │ 25-60i │ ├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤ │ 26. │Tringa glareola │fluierar de mlaştină │ - │ - │ 25-60i │ └─────┴──────────────────────┴──────────────────────────┴────────────┴────────┴──────────┘ În Tabelul nr. 4 este prezentată evaluarea sitului pentru populaţiile celor 26 de specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări din punct de vedere al situaţiei populaţiei în raport cu populaţia totală la nivelul ţării, gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere, gradul de izolare al populaţiilor şi evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea fiecărei specii în parte. Tabelul nr. 4 Evaluarea stării de conservare a populaţiilor de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, conform Formularului Standard 2000 *Font 8* ┌─────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬──────┐ │Nr. │ │ │Situaţia │ │ │ │ │crt. │ Denumire ştiinţifică │ Denumire comună │Populaţiei│Conservare│Izolare│Global│ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 1.│Alcedo atthis │pescărel albastru │ C │ C │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 2.│Anthus campestris │fâsă de câmp │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 3.│Botaurus stellaris │buhai de baltă │ C │ C │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 4.│Caprimulgus europaeus │caprimulg │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 5.│Chidonias hybridus │chirighiţă cu obraji albi │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 6.│Ciconia ciconia │barză albă │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 7.│Ciconia nigra │barză neagră │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 8.│Crex crex │cristel de câmp │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 9.│Dendrocopos leucotos │ciocănitoare cu spate alb │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 10.│Dendrocopos syriacus │ciocănitoare de grădini │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 11.│Falco peregrinus │şoim călător │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 12.│Falco vespertinus │vânturel de seară │ C │ B │ C │ B │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 13.│Ficedula albicollis │muscar gulerat │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 14.│Ficedula parva │muscar mic │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 15.│Gavia arctica │cufundar polar │ A │ B │ C │ B │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 16.│Gavia stellata │cufundar mic │ B │ B │ C │ B │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 17.│Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 18.│Lanius minor │sfrâncioc cu frunte neagră │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 19.│Lulula arborea │ciocârlie de pădure │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 20.│Mergus albellus │ferestraş mic │ B │ B │ C │ B │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 21.│Nycticorax nycticorax │stârc de noapte │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 22.│Pernis apivorus │viespar │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 23.│Phalacrocorax pygmeus │cormoran mic │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 24.│Philomachus pugnax │bătăuş │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 25.│Platalea leucorodia │lopătar │ D │ - │ - │ - │ ├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 26.│Tringa glareola │fluierar de mlaştină │ D │ - │ - │ - │ └─────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴──────┘ Legendă: ● Situaţia populaţiei: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: A - 100>p>15%; B - 15>p>2%; C - 2>p>0%; D - Populaţie nesemnificativă; ● Conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: A - conservare excelentă, B - conservare bună, C - conservare medie sau redusă; ● Izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: A - Populaţie aproape izolată, B - Populaţie neizolată dar la limita ariei de distribuţie, C - Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă; ● Global: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: A - Valoare excelentă; B - Valoare bună, C - Valoare considerabilă. Analizând tabelul de mai sus se remarcă faptul că populaţia de Gavia arctica din sit reprezintă mai mult de 15% din populaţia la nivel naţional, populaţia speciilor Mergus albellus şi Gavia stellata din sit reprezintă între 2 şi 15% din efectivele la nivel naţional, populaţiile a 11 specii reprezintă între 0 şi 2%, iar populaţiile altor 12 specii prezintă populaţii nesemnificative. Pentru cele 12 specii ale căror populaţii sunt considerate nesemnificative, nu a fost realizată o analiză asupra stării de conservare a habitatelor importante, a gradului de izolare sau al valorii sitului pentru conservarea speciei. Gradul de conservare al habitatelor ce sunt importante pentru restul dintre cele 14 specii corespunde categoriei "Conservare bună" în cazul a 12 dintre specii, în timp ce pentru două specii, Botaurus stellaris şi Alcedo atthis, gradul de conservare al habitatelor importante este mediu sau redus. Gradul de izolare al populaţiilor este un aspect foarte important în conservarea speciei, astfel stabilindu-se dacă populaţia este izolată sau poate avea un aport de material genetic de la alte populaţii. În ceea ce priveşte populaţiile speciilor de interes comunitar din sit, acestea sunt considerate populaţii neizolate, cu o arie extinsă de răspândire. În ceea ce priveşte evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea fiecărei specii, pentru patru specii valoarea este bună, iar pentru alte 10 specii valoarea este considerabilă. Descrierea speciilor de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC incluse în Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Anexa nr. 12. Lista speciilor de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC incluse în Formularul Standard Natura 2000 al ariei de protecţia specială avifaunistică Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5 Efectivele populaţiilor de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări, prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, conform Formularului Standard Natura 2000 *Font 7* ┌─────┬──────┬───────────────────────┬───────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐ │Nr. │Cod │ Denumire ştiinţifică │ Denumire comună │ Cuibărit │ Iernat │ Pasaj │ │crt. │specie│ │ │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 1.│A053 │Anas platyrhynchos │raţă mare │ │20000-25000 i│ │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 2.│A055 │Anas querquedula │raţă cârâitoare │ │ │ 2500-3500 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 3.│A059 │Aythya ferina │raţă cu cap castaniu │ │ │ 800-1200 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 4.│A087 │Buteo buteo │şorecar comun │ 2-3 p │ 20-25 i │ │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 5.│A147 │Calidris ferruginea │fugaci roşcat │ │ │ 50-80 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 6.│A145 │Calidris minuta │fugaci mic │ │ │ 70-120 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 7.│A146 │Calidris temminckii │fugaci pitic │ │ │ 100-180 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 8.│A136 │Charadrius dubius │prundăraş gulerat mic │ 6-10 p │ │ 35-60 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 9.│A099 │Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │ 2-3 p │ │ 5-10 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 10.│A096 │Falco tinnunculus │vânturel roşu │ 10-15 p │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 11.│A125 │Fulica atra │lişiţa │ │ │28000-35000 i│ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 12.│A230 │Merops apiaster │prigorie │ 150-180 p │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 13.│A005 │Podiceps cristatus │corcodel mare │ │ │ 50-120 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 14.│A006 │Podiceps grisegena │corcodel cu gât roşu │ │ │ 10-15 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 15.│A161 │Tringa erythropus │fluierar negru │ │ │ 250-320 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 16.│A164 │Tringa nebularia │fluierar cu picioare verzi │ │ │ 50-80 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 17.│A164 │Tringa totanus │fluierar cu picioare roşii │ │ │ 280-400 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 18.│A142 │Vanellus vanellus │nagâţ │ 35-45 p │ │ 500-1000 i │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 19.│A070 │Mergus merganser │ferestraş mare │ │ 30-40 i │ │ ├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 20.│A043 │Anser anser │gâscă de vară │ │ 2000-3000 i │ │ └─────┴──────┴───────────────────────┴───────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘ În Tabelul nr. 6 este prezentată evaluarea sitului pentru populaţiile celor 20 de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări din punct de vedere al situaţiei populaţiei în raport cu populaţia totală la nivelul ţării, gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere, gradul de izolare al populaţiilor şi evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea fiecărei specii în parte. Tabelul nr. 6 Evaluarea stării de conservare a populaţiilor de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări, prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, conform Formularului Standard Natura 2000 *Font 8* ┌─────┬──────┬───────────────────┬──────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬──────┐ │Nr. │Cod │ │ │ Situaţia │ │ │ │ │crt. │specie│ Specie │ Denumire comună │populaţiei│Conservare│Izolare│Global│ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 1.│A053 │Anas platyrhynchos │raţă mare │ B │ B │ C │ B │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 2.│A055 │Anas querquedula │raţă cârâitoare │ C │ B │ C │ B │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 3.│A059 │Aythya ferina │raţă cu cap castaniu │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 4.│A087 │Buteo buteo │şorecar comun │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 5.│A147 │Calidris ferruginea│fugaci roşcat │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 6.│A145 │Calidris minuta │fugaci mic │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 7.│A146 │Calidris temminckii│fugaci pitic │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 8.│A136 │Charadrius dubius │prundăraş gulerat mic │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 9.│A099 │Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 10.│A096 │Falco tinnunculus │vânturel roşu │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 11.│A125 │Fulica atra │lişiţa │ C │ B │ C │ C │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 12.│A230 │Merops apiaster │prigorie │ C │ B │ C │ B │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 13.│A005 │Podiceps cristatus │corcodel mare │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 14.│A006 │Podiceps grisegena │corcodel cu gât roşu │ C │ A │ C │ C │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 15.│A161 │Tringa erythropus │fluierar negru │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 16.│A164 │Tringa nebularia │fluierar cu picioare verzi│ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 17.│A164 │Tringa totanus │fluierar cu picioare roşii│ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 18.│A142 │Vanellus vanellus │nagâţ │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 19.│A070 │Mergus merganser │ferestraş mare │ D │ │ │ │ ├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤ │ 20.│A043 │Anser anser │gâscă de vară │ D │ │ │ │ └─────┴──────┴───────────────────┴──────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴──────┘ Legendă: ● Situaţia populaţiei: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: A - 100>p>15%; B - 15>p>2%; C - 2>p>0%; D - Populaţie nesemnificativă; ● Conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: A - conservare excelentă, B - conservare bună, C - conservare medie sau redusă; ● Izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: A - Populaţie aproape izolată, B - Populaţie neizolată dar la limita ariei de distribuţie, C - Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă; ● Global: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: A - Valoare excelentă; B - Valoare bună, C - Valoare considerabilă. Analizând tabelul de mai sus se remarcă faptul că populaţiile a 15 dintre cele 20 de specii prezintă populaţii nesemnificative în raport cu populaţia la nivel naţional, populaţiile a 4 dintre specii reprezintă între 0 şi 2% din efectivele la nivel naţional, iar pentru o specie efectivele din sit reprezintă între 2 şi 15% din efectivele la nivel naţional. Pentru cele 15 specii ale căror populaţii sunt considerate nesemnificative, nu a fost realizată o analiză asupra stării de conservare a habitatelor importante, a gradului de izolare sau al valorii sitului pentru conservarea speciei. Gradul de conservare al habitatelor ce sunt importante pentru restul de 5 specii corespunde categoriei "Conservare bună" în cazul a 4 dintre specii, în timp ce pentru o specie gradul de conservare al habitatelor importante este excelent. În ceea ce priveşte gradul de izolare al populaţiilor celor 5 specii din sit pentru care populaţiile nu sunt nesemnificative, acestea sunt considerate populaţii neizolate, cu o arie de răspândire extinsă. În ceea ce priveşte evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea fiecărei specii, pentru trei specii valoarea este bună, iar pentru două specii valoarea este considerabilă. Descrierea speciilor de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC incluse în Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Anexa nr. 12. ... 2.4. Informaţii biologice/ecologice În perioada august - decembrie 2012 au fost derulate activităţile de inventariere a speciilor de păsări din ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în cadrul activităţii A1 desfăşurată în cadrul contractului de servicii privind "Realizarea de Studii de specialitate în vederea elaborării Planului de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" din cadrul proiectului "Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" - COD SMIS-CSNR 36203 derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" 2007-2013. Pe parcursul derulării acestor activităţi de inventariere au fost identificate 130 de specii de păsări totalizând un număr de 12.353 indivizi observaţi. În Anexa nr. 13 sunt prezentate toate speciile observate în cursul deplasărilor din teren împreună cu numărul total de indivizi observaţi în întreaga perioadă. Dintre cele 26 de specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, respectiv Anexa 3 a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, au fost identificate în teren 13 specii - marcate cu verde în tabelul Anexa nr. 13. Restul speciilor de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, neobservate în teren reprezintă specii cu efective cuibăritoare: Botaurus stellaris - buhai de baltă, Caprimulgus europaeus - caprimulg, Chidonias hybridus - chirighiţă cu obraji albi, Crex crex - cristel de câmp, Dendrocopos leucotos - ciocănitoare cu spate alb, Dendrocopos syriacus - ciocănitoare de grădini, Falco vespertinus - vânturel de seară, Lulula arborea - ciocârlie de pădure, Nycticorax nycticorax - stârc de noapte, şi de iernare, respectiv Gavia arctica - cufundar polar, Gavia stellata - cufundar mic, Mergus albellus - ferestraş mic, neobservarea lor datorându-se în principal faptului că perioadele de cuibărire şi iernare au fost acoperite doar parţial de perioada de studiu. Dintre speciile de păsări menţionate cu efective în pasaj, o singură specie nu a fost observată: Platalea leucorodia - lopătarul. Reamintim de asemenea faptul că migraţia de primăvară nu a fost inclusă în perioada de studiu a contractului. Au fost însă identificate în cadrul observaţiilor de teren din perioada august - decembrie 2012 alte 14 specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări nemenţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, prezentate în tabelul din Anexa nr. 13. În ceea ce priveşte speciile de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări incluse în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, din cele 20 de specii în teren au fost observate 10 specii, alte 10 specii nefiind regăsite în perioada de studiu. De asemenea au mai fost observate în teren 25 de specii de păsări de interes naţional ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, nemenţionate în Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. Descrierea speciilor de păsări de interes naţional nemenţionate în Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Anexa nr. 12. Din totalul speciilor de păsări observate în perioada de studiu, 21% reprezintă specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, 19% specii de păsări de interes naţional ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, 8% specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări incluse în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, iar 52% specii de păsări fără statut de protecţie, prezentate în Fig. nr. 4. Fig. nr. 4 Ponderea speciilor de păsări observate în teren în funcţie de statutul de protecţie Din totalul speciilor de păsări observate în teren, cea mai mare parte a acestora, respectiv 48 de specii reprezentând 37%, sunt specii asociate agrosistemelor. Acestea sunt urmate de specii asociate ecosistemelor forestiere - 45 de specii, reprezentând 35%, şi de specii limicole - 37 de specii, reprezentând 28% - Fig. nr. 5. Fig. nr. 5 Distribuţia pe grupe funcţionale a tipurilor de păsări observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Cele mai multe specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări din cele indicate în Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, sunt cuibăritoare în sit. Acest aspect impune luarea în considerare a unor măsuri de protejare a habitatelor de cuibărire, dar şi de diminuare a factorilor de stres în perioada de cuibărire - generate în principal de activităţile economice. O analiză asupra perioadelor de cuibărire şi de creşterea puilor, indică faptul că vârful acestor activităţi este cuprins în lunile aprilie, mai, iunie şi iulie. Lunile martie şi august joacă, de asemenea, un rol important atât datorită căutării şi amenajării cuiburilor - în cazul lunii martie, cât şi al numărului încă mare de specii la cuib - în cazul lunii august. În mod convenţional s-a considerat că intervalul 15 martie - 15 august este extrem de important pentru cuibărirea şi creşterea puilor majorităţii speciilor de interes şi în această perioadă este necesară limitarea activităţilor generatoare de impact, în principal cele generatoare de zgomot şi modificări ale spaţiului fizic - mai ales lucrări de construcţii, exploatare resurse minerale, tăieri de arbori. Informaţii mai detaliate privind perioadele de activitate ale speciilor de păsări de interes conservativ, respectiv specii de interes naţional sau comunitar, din sit, precum şi informaţii relevante pentru speciile migratoare şi cuibăritoare extrase pe baza datelor din literatura de specialitate, sunt oferite în Anexele nr. 15 - 16. Pe baza observaţiilor efectuate în perioada august - decembrie 2012 a fost realizată harta zonelor importante pentru păsări la nivelul sitului. Astfel au fost identificate cinci zone importante pentru păsări, după cum urmează: o zonă în sectorul nordic al sitului între localităţile Stolniceni - Prăjescu şi Mogoşeşti Siret, o zonă între localităţile Şcheia şi Adjudeni, o zonă între localităţile Sagna şi Cotu Vameş, o zonă cuprinsă între localităţile Ion Creangă şi Hârleşti şi o zonă cuprinsă între localităţile Onişcani şi Boanţa. Harta generală a zonelor importante pentru păsări şi detalii ale zonelor identificate sunt prezentate în Anexele nr. 17 - 25. În cele cinci zone de importanţă pentru păsări a fost înregistrată o abundenţă ridicată a speciilor de păsări de interes conservativ şi se conturează patru categorii de zone importante pentru păsări: zone forestiere, zone reprezentate de teren agricol, zone cu pajişti şi zone acvatice. Zonele forestiere în care au fost observate numeroase specii de păsări sunt reprezentate de corpurile de pădure matură în general naturală sau natural fundamentală, aceste corpuri de pădure permiţând dezvoltarea unei microfaune bogate de nevertebrate, utilizată ca sursă de hrană pentru păsări. Dintre corpurile de pădure identificate ca fiind importante pentru speciile de păsări se remarcă în special cele aflate în vecinătatea localităţilor Mirceşti, Başta şi Hârleşti. Aceste corpuri de pădure reprezintă habitate de hrănire dar şi de cuibărire pentru speciile de păsări de talie mică, specii forestiere, iar prin accesibilitatea relativ redusă şi prin vârsta şi diversitatea arborilor permit instalarea cuiburilor de către speciile de păsări răpitoare. În zona sudică a sitului, între localităţile Onişcani şi Boanţa, se află un corp de pădure în interiorul căruia se găsesc braţe moarte ale râului Siret, bălţi cu stufăriş ce au capacitatea de a susţine un număr mare de specii de păsări, inclusiv răpitoare. Zonele agricole şi pajiştile importante pentru speciile de păsări de interes conservativ din sit se regăsesc preponderent în zona nordică şi centrală a sitului, aceste zone reprezentând habitate de cuibărire şi habitate de hrănire pentru speciile mici, preponderent agricole, iar datorită prezenţei acestora, zonele agricole reprezintă habitate de hrănire pentru speciile de păsări răpitoare prezente în sit. În zona nordică a sitului, în dreptul localităţii Cosmeşti, prezenţa unei întinderi mari de pajişte, corelată cu prezenţa terenului agricol dar şi a unui corp de pădure, face ca zona să fie o zonă importantă pentru hrănirea şi odihna speciilor de păsări răpitoare dar şi a speciilor de păsări de talie mică. Zona centrală a sitului reprezintă un mozaic de ecosisteme agricole, acvatice şi forestiere, diversitatea de specii de floră atrăgând un număr mare de specii de păsări de talie mică, atât specii forestiere, cât şi acvatice sau agricole. Zonele acvatice importante identificate sunt reprezentate în special de prundişuri, stufărişuri sau nisipurile de pe malul cursului râului Siret. În astfel de zone, speciile preponderent acvatice se hrănesc cu nevertebratele ce trăiesc atât deasupra cât şi sub linia apei râului. Speciile de păsări preponderent acvatice ce cuibăresc pe malul cursurilor de apă, preferă aceste habitate pentru a cuibări, ouăle acestora fiind pestriţe şi greu de observat pe stratul nisipos sau pietros al malului. Zonele acvatice importante pentru speciile de păsări de interes conservativ din sit de întind pe toată lungimea râului, însă se constată o mai mare frecvenţă a acestora în zonele împădurite. Malurile bălţilor sau ale Siretului, în porţiunile meandrate, cu curenţi slabi şi izolate, reprezintă importante zone de cuibărire şi de hrănire pentru speciile de păsări agricole, oaspeţi de vară, prezente în sit. Zonele de importanţă pentru păsări asigură habitate de cuibărire, de odihnă şi de hrănire pentru majoritatea speciilor de păsări prezente în sit, dar şi habitate de hrănire pentru speciile de păsări migratoare în perimetrul sitului. ... 2.5. Informaţii socio-economice Mediul social şi economic. Aşa cum a fost prezentat anterior, situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se încadrează, din punct de vedere administrativ, în regiunea de dezvoltare I Nord-Est, intersectând limitele judeţelor Iaşi, Neamţ şi Bacău. Datorită faptului că situl se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 60 km de la nord la sud, acesta traversează, pe teritoriul celor 3 judeţe, un număr de 19 unităţi administrativ teritoriale, reprezentate de 18 comune şi un municipiu - Roman, prezentate în Anexele nr. 26 şi 27. Dintre acestea, pe teritoriul judeţului Iaşi situl traversează 7 UAT-uri, respectiv: Stolniceni-Prăjescu, Mogoşeşti-Siret, Alexandru I. Cuza, Hălăuceşti, Mirceşti, Butea, Răchiteni. Pe teritoriul judeţului Neamţ, situl Natura 2000 intersectează limitele a 9 UAT-uri, după cum urmează: Doljeşti, Tămăşeni, Sagna, Roman, Gâdinţi, Horia, Ion Creangă, Secuieni, Icuşeşti. În judeţul Bacău, situl intersectează teritoriul administrativ al comunelor: Filipeşti, Damieneşti şi Negri. Din suprafaţa de 10455 ha a sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, cea mai mare pondere este inclusă în UAT-urile Ion Creangă din judeţul Neamţ şi Filipeşti din judeţul Bacău, câte aproximativ 15% din suprafaţa sitului, cea mai mică pondere fiind înregistrată în cazul comunei Negri din judeţul Bacău - Fig. nr. 7. Fig. nr. 6 Repartizarea suprafeţei sitului Natura 2000 Lunca Siretului Mijlociu pe fiecare unitate administrativ teritorială Cele 19 UAT-uri din lungul râului Siret, ale căror limite sunt intersectate de limita sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, însumează aproximativ 151000 de locuitori. Cea mai mare parte a acestora sunt rezidenţi ai Municipiului Roman, aşa cum se poate observa în Figura nr. 2-9. Cele 19 unităţi administrativ teritoriale al căror teritoriu este intersectat de limitele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu însumează un număr de 73 localităţi, dintre care 19 sunt în judeţul Iaşi, 36 în judeţul Neamţ şi 18 în judeţul Bacău. Dintre cele 73 de localităţi, prin numărul de locuitori se distinge, aşa cum a fost menţionat mai sus, Municipiul Roman. În ceea ce priveşte localităţile rurale, cel mai mare număr de locuitori îl au 7 sate aparţinând judeţelor Iaşi şi Neamţ. Populaţia fiecăruia dintre aceste sate se încadrează între 3000 - 5000 locuitori. De asemenea, în zona de interes există şi localităţi izolate, cu un număr mic de locuitori, sub 400, a căror populaţie se caracterizează printr-o tendinţă generală de îmbătrânire - Fig. nr. 8. Situaţia localităţilor din cadrul celor 19 UAT-uri din punct de vedere al numărului de locuitori este prezentată în Anexa nr. 28. Fig. nr. 7 Numărul de locuitori pentru cele 19 UAT-uri ale căror limite sunt intersectate de limita ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Sursa: INS, date corespunzătoare anului 2011 Populaţia activă, cu vârstă cuprinsă între 15 şi 64 ani, cu domiciliul în localităţile aparţinând celor 19 UAT-uri pe teritoriul cărora se află situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, însuma la nivelul anului 2011 aproximativ 106.050 persoane, cel mai ridicat număr, respectiv 49.305 persoane, fiind rezidenţi ai municipiului Roman. Din totalul populaţiei active, în anul 2011, doar aproximativ 16% erau angajaţi cu carte de muncă. De asemenea, cea mai mare pondere a salariaţilor din cele 19 UAT-uri, respectiv 27,2%, revine municipiului Roman, cu 13.410 angajaţi. În cele 18 comune pe teritoriul cărora se desfăşoară ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, numărul de angajaţi este scăzut, marea majoritate a locuitorilor având ca principală sursă de venit exploatarea terenurilor agricole şi creşterea animalelor în gospodării proprii. În Fig. nr. 9 este reprezentată grafic situaţia comunelor situate în zona analizată, atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi raportat la numărul total al populaţiei active, cât şi ponderea angajaţilor cu carte de muncă. Astfel, comparativ cu situaţia evidenţiată anterior pentru municipiul Roman, în niciuna din cele 18 comune, ponderea angajaţilor nu depăşeşte 17%. Fig. nr. 8 Reprezentarea grafică a numărului de angajaţi raportat la populaţia activă, notată cu "a" şi ponderea angajaţilor, notată cu "b", în comunele din zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Sursa: INSSE, date corespunzătoare anului 2011 Din totalul populaţiei active rezidente în cele 18 comune din zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, doar un număr redus de persoane fără loc de muncă beneficiază de ajutor de şomaj, respectiv între 30 de persoane în comuna Răchiteni şi aproximativ 380 persoane din comuna Stolniceşti - Prăjescu. În municipiul Roman, la nivelul anului 2011, au fost înregistraţi aproximativ 1500 de şomeri - Fig. nr. 10. Fig. nr. 9 Numărul de şomeri cu domiciliul în cele 19 UAT-uri din zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Proprietatea terenului. Cea mai mare parte a terenurilor situate în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, reprezentând circa 60%, sunt terenuri proprietate privată. O pondere importantă, de aproximativ 29%, reprezintă terenuri proprietate publică de stat, ponderi scăzute aparţinând categoriilor de terenuri reprezentând proprietate publică locală şi proprietate privată locală - Tabel nr. 7. Suprafeţele şi ponderile formelor de proprietate incluse în limita sitului sunt prezentate în tabelul următor şi Anexa nr. 29. Tabelul nr. 7 Suprafeţele şi ponderile formelor de proprietate în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ┌────────────────────────────┬──────────────┬───────────┐ │ Regim juridic │Suprafaţă - ha│Pondere - %│ ├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤ │Proprietate privată │ 6324,4 │ 60% │ ├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤ │Proprietate privată locală │ 344,8 │ 3% │ ├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤ │Proprietate publică de stat │ 3037,7 │ 29% │ ├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤ │Proprietate publică locală │ 748,8 │ 7% │ ├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤ │Total │ 10.455,6 │ 100% │ └────────────────────────────┴──────────────┴───────────┘ În cazul terenurilor proprietate privată, cea mai mare parte este reprezentată de terenuri agricole, însă există şi importante suprafeţe de pădure aflate în proprietate privată. În ceea ce priveşte proprietatea publică de stat, terenurile sunt reprezentate de suprafeţe de pădure şi cursul râului Siret. Localizarea suprafeţelor de pădure incluse în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Anexa nr. 30. Transport. Transportul rutier în interiorul şi vecinătatea sitului Natura 2000 se realizează pe patru categorii de drumuri: drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale şi drumuri de exploatare. Accesul în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se poate realiza din drumul european E85, al cărui traseu urmează, de la sud la nord, limita vestică a sitului, la distanţe cuprinse între 100 m în partea de sud a sitului şi 10 km spre partea de nord a sitului faţă de acesta. De asemenea, în partea de nord a sitului Natura 2000, pe teritoriul judeţului Iaşi, situl este traversat de drumul european E583 Roman-Târgu Frumos. Suprafaţa sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este, de asemenea, traversată şi de drumurile judeţene DJ207A Roman-Sagna, DJ207C Horia-Ion Creangă şi drumul naţional DN15D Roman - Vaslui. O serie de alte drumuri judeţene şi comunale intersectează suprafaţa sitului pe mici porţiuni: DJ208 Paşcani - Mogoşeşti Siret, DJ 208R Mirceşti - Miclăuşeni, DN2 Filipeşti - Roman, DN28 Roman - Târgu Frumos, DC104 Mogoşeşti - Siret, DJ207M Al. I. Cuza - Miclăuşeni, DJ208J Miclăuşeni - Butea - Rotunda, DJ207A Roman - Sagna, DJ207D Recea - I. Creangă, DC 207C Horia - Ion Creangă, DJ 201C Răchiteni - Tămăşeni, DJ207K Doljeşti - Buruieneşti, DJ158 Basta - Ferma zootehnică, DC1 Filipeşti - Cotu Grosului, DJ159 Corneşti - Rocna. Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este traversată în zona localităţii Sagna de linia de cale ferată Bacău-Roman-Vaslui. Infrastructura rutieră şi feroviară în zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Anexa nr. 31. Condiţii culturale, patrimoniu cultural. Conform PATN, secţiunea a III-a, anexa nr. IV, zona sitului se suprapune peste unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare, medie şi mică a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional - Fig. nr. 11. Fig. nr. 10 Suprafeţele cu valoare culturală de interes naţional din zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu conform PATN În zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu au fost descoperite, până în prezent, o serie de importante vestigii arheologice. Acestea dovedesc faptul că, încă din epoca neolitică, omul a fost prezent în această zonă. Conform Ordinului ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice şi a Listei monumentelor istorice dispărute, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale unde se află ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, există un număr ridicat de astfel de obiective. Un număr de 25 de monumente istorice au fost identificate în apropierea sitului, respectiv la mai puţin de 6 kilometri, sau în interiorul acestuia. Conform informaţiilor disponibile în cadrul Listei monumentelor istorice, precum şi a celor furnizate de către autorităţile locale, doar unul dintre cele 25 monumente istorice este localizat în interiorul limitelor sitului Natura 2000. Acesta este reprezentat de Cetatea Nouă a Romanului şi este localizat pe malul stâng al râului Siret, la aproximativ 5 km distanţă de Roman, pe teritoriul administrativ al comunei Gâdinţi, judeţul Neamţ. Cetatea a fost ridicată în perioada 1466-1675. Aceasta reprezintă o ctitorie a lui Ştefan cel Mare, fiind una dintre cetăţile care alcătuiau planul de apărare al Moldovei. Din datele furnizate de Institutul de Memorie Culturală - Repertoriul Arheologic Naţional, pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale existente în zona de interes, sunt menţionate 10 situri arheologice, datând din neolitic, epoca bronzului sau cea medievală. Dintre acestea, în interiorul sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se găseşte doar Cimitirul medieval de la Răchiteni - "Cimitirul Vechi", element de patrimoniu datând din Epoca medievală/secolul XVII-XVIII. În Anexele nr. 32 şi 33 sunt prezentate monumentele istorice şi siturile arheologice din zona analizată, şi localizarea aproximativă a celor mai apropiate situri faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. Localizarea aproximativă a tuturor siturilor este cuprinsă, în prezent, în sistemul eGISpat - Programul Naţional de Implementare a unui Sistem Informaţional Geografic pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional Imobil - Arheologie şi Monumente Istorice, dezvoltat de Institutul Naţional al Patrimoniului - http://www.egispat.inmi.ro/. Menţionăm că localizarea elementelor de patrimoniu este aproximativă, aceasta fiind realizată pe baza informaţiilor de amplasare, existente în descrierea acestora, atât din Lista monumentelor istorice, cât şi din cea a Repertoriului Arheologic Naţional. Turism. Situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu din punct de vedere al amplasării nu integrează obiective turistice majore care pot atrage un flux mare de turişti. Principalele activităţi turistice care pot fi practicate în zonă sunt: ecoturismul, cicloturismul, turism de agrement, drumeţii sau sporturi nautice. Situl reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care se concentrează pe zonele umede ale luncii şi astfel prezintă un interes deosebit pentru asociaţiile de specialitate care organizează vizite pentru observarea păsărilor - birdwatching. Conform inforegio.ro, Lunca Siretului Mijlociu este parte comună a unui traseu turistic regional denumit "Roman-Aria de protecţie specială avifaunistică sit Natura 2000 Lunca Siretului Mijlociu -Siret-Holt-Lacul Galbeni-Lacul Bacău", recunoscut pentru excursiile pe apă, practicarea sporturilor nautice şi a turismului de agrement. Conform setului minim de măsuri de conservare pentru ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, custodele acestei arii naturale protejate a stabilit două zone de campare în următoarele locaţii - Fig. nr. 12:
18. a)comuna Sagna, judeţul Neamţ, în imediata vecinătate a podului rutier ce traversează râul Siret, pe partea dreaptă a sensului de mers între localităţile Luţca şi Sagna; ...
19. b)comuna Gâdinţi, judeţul Neamţ, în imediata vecinătate a podului rutier ce traversează râul Siret, pe partea dreaptă a sensului de mers între localităţile Roman şi Gâdinţi. ... Fig. nr. 11 Locaţiile zonelor de campare propuse în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ... ... 3. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări a fost realizată în cadrul activităţii A.1 Inventarierea şi evaluarea stării actuale de conservare a speciilor de păsări, pentru care a fost declarat situl Natura 2000: ROSPA0072 "Lunca Siretului Mijlociu", precum şi a speciilor de păsări de interes naţional care necesită protecţie strictă, incluse Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, parte a proiectului "Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" - COD SMIS-CSNR 36203 derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" 2007 - 2013. Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări a fost realizată pentru speciile de interes conservativ observate în cadrul deplasărilor în teren efectuate în perioada august - decembrie 2012. Speciile de păsări de interes conservativ sunt reprezentate de: speciile nominalizate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, respectiv specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări şi păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări; speciile incluse în Anexa I a Directivei Păsări nenominalizate în Formularul Standard; speciile de interes naţional ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, nemenţionate în Formularul Standard al sitului. Pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ pentru prezentul proiect au fost utilizate diferite seturi de metode, convergente către o interpretare unitară. În evaluarea stării de conservare pentru fiecare specie, au fost utilizaţi 4 indicatori, dintre care un indicator este influenţat de situaţia speciei în zona proiectului - abundenţa, doi indicatori sunt influenţaţi de situaţia speciei la nivel naţional - tendinţa şi arealul geografic şi un alt indicator este influenţat de condiţiile staţionare antropogene ale locaţiei de semnalare - impactul cumulat. Metoda de evaluare a stării de conservare a presupus aplicarea unei aprecieri de tip semafor, categoriilor inferioare de valori fiindu-le asociată culoarea roşie, celor medii, culoarea galbenă, iar celor superioare, culoarea verde. Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ a indicat un număr de 1 specie, reprezentând 2% din totalul speciilor de interes conservativ, cu stare de conservare medie în perimetrul zonei investigate şi 61 de specii, reprezentând 98% din totalul speciilor de interes, cu stare de conservare nefavorabilă - Tabel nr. 8. Starea de conservare medie se regăseşte, în urma calculelor, la o singură specie, care reprezintă 2% din totalul investigat, însă acest aspect nu se datorează aspectelor favorabile ale celor 4 indicatori interpretaţi, ci efectivului scăzut raportat la nivel naţional pentru respectiva specie - Falco peregrinus, 23 exemplare raportate la nivel naţional - şi corelării procentuale a acestui efectiv scăzut cu prezenţa unui singur exemplar regăsit în perimetrul sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. În Fig. nr. 13 este prezentată ponderea celor două stări de conservare identificate pentru cele 62 de specii de păsări de interes conservativ. Tabelul nr. 8 Matricea de calcul pentru starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ identificate în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu *Font 7* ┌─────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┬────────────┐ │Nr. │ Denumirea ştiinţifică │ Denumirea comună │Impact │Abundenţă │ Areal │ Tendinţă │Stare de │ │crt. │ │ │ │clase │ │ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ - │ │ │ │ │ │ │ │ │interpretare│ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 1.│Falco peregrinus │şoim călător │Mediu │Medie │Central │Stabilă │Mediu │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 2.│Actitis hypoleucos │fluierar de munte │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 3.│Aegithalos caudatus │piţigoi codat │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 4.│Alcedo atthis │pescăraş albastru │Mediu │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 5.│Anas platyrhynchos │raţă mare │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 6.│Anthus campestris │fâsă de câmp │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 7.│Aquila pomarina │acvilă ţipătoare mică │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 8.│Athene noctua │cucuvea │Mediu │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 9.│Buteo buteo │şorecar comun │Mediu │Scăzută │Central │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 10.│Buteo rufinus │şorecar mare │Mediu │Scăzută │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 11.│Carduelis cannabina │cânepar │Mediu │Medie │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 12.│Carduelis carduelis │sticlete │Scăzut │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 13.│Carduelis chloris │florinte │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 14.│Carduelis flammea │inăriţă │Mediu │Necunoscut │Izolat │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 15.│Carduelis spinus │scatiu │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 16.│Charadrius dubius │prundăraş gulerat mic │Mediu │Scăzută │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 17.│Ciconia ciconia │barză albă │Mediu │Scăzută │Central │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 18.│Ciconia nigra │barză neagră │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 19.│Circaetus gallicus │şerpar │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 20.│Circus aeruginosus │erete de stuf │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 21.│Circus cyaneus │erete vânăt │Mediu │Necunoscut │Marginal │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 22.│Coccothraustes coccothraustes│botgros │Scăzut │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 23.│Coracias garrulus │dumbraveancă │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 24.│Corvus corax │corb │Mediu │Scăzută │Central │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 25.│Dendrocopos medius │ciocănitoare de stejar │Scăzut │Scăzută │Central │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 26.│Dryocopus martius │ciocănitoare neagră │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 27.│Egretta alba │egretă mare │Mediu │Scăzută │Izolat │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 28.│Egretta garzetta │egretă mică │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 29.│Emberiza calandra │presură sură │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 30.│Erithacus rubecula │măcăleandru │Scăzut │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 31.│Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 32.│Falco tinnunculus │vânturel roşu │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 33.│Ficedula albicollis │muscar gulerat │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 34.│Ficedula parva │muscar mic │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 35.│Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 36.│Lanius minor │sfrâncioc cu frunte neagră │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 37.│Merops apiaster │prigorie │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 38.│Motacilla alba │codobatură albă │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 39.│Motacilla flava │codobatură galbenă │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 40.│Muscicapa striata │muscar sur │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 41.│Oriolus oriolus │grangur │Mediu │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 42.│Pandion haliaetus │uligan pescar │Mediu │Necunoscut │Izolat │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 43.│Pernis apivorus │viespar │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 44.│Phalacrocorax pygmaeus │cormoran mic │Scăzut │Scăzută │Izolat │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 45.│Philomachus pugnax │bătăuş │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 46.│Phoenicurus ochruros │codroş de munte │Mare │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 47.│Phoenicurus phoenicurus │codroş de pădure │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 48.│Phylloscopus collybita │pitulice mică │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 49.│Phylloscopus sibilatrix │pitulice sfârâitoare │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 50.│Phylloscopus trochilus │pitulice fluierătoare │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 51.│Picus canus │ghionoaie sură │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 52.│Picus viridis │ghionoaie verde │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 53.│Porzana pusilla │cresteţ mic │Mare │Medie │Central │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 54.│Sitta europaea │ţiclean │Mediu │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 55.│Sterna hirundo │chiră de baltă │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 56.│Tachybaptus ruficollis │corcodel mic │Mare │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 57.│Tringa erythropus │fluierar negru │Mare │Necunoscut │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 58.│Tringa glareola │fluierar de mlaştină │Mediu │Scăzută │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 59.│Tringa nebularia │fluierar cu picioare verzi │Mediu │Necunoscut │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 60.│Tringa totanus │fluierar cu picioare roşii │Mediu │Scăzută │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 61.│Upupa epops │pupăză │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │ ├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 62.│Vanellus vanellus │nagâţ │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │ └─────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴───────────┴────────────┘ Fig. nr. 12 Ponderea claselor de stare de conservare în cadrul spectrului speciilor identificate în perimetrul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Fig. nr. 13 Valori indicatorilor privind starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ La o primă analiză, se remarcă faptul că valoarea de abundenţă scăzută reprezintă principalul aspect care scade nivelul stării de conservare pentru un număr mare de specii - Fig. nr. 14, urmată de ponderea de asemenea majoritară, dar mai mică a valorii de impact mediu, indicând faptul că motivul prezenţei unei stări de conservare defavorabile pentru un număr mare de specii este datorat unor condiţii staţionare, aparţinând ariei proiectului, care, datorită impactului mediu frecvent determină scăderea efectivelor. Un alt element este absenţa categoriei de abundenţe mari pentru specii, raportate procentual la efectivele naţionale, mai exact, indicând că populaţiile speciilor prezente în zona proiectului sunt reduse sau nesemnificative la nivel naţional, ceea ce scade valoarea SPA-ului pentru conservarea respectivelor specii. Categoria de utilizare a terenului cu cel mai mare număr de forme de impact asupra speciilor de păsări în perimetrul proiectului este reprezentată de suprafeţele agricole - 39% din totalul formelor de impact asupra păsărilor, şi de structurile izolate şi balastiere, cariere şi staţii de sortare, cu 36% din totalul formelor de impact. Poziţia următoare este ocupată de suprafeţele antropice, reprezentate în general de aşezările umane, cu 34% din numărul total de forme de impact. Categoriile de utilizare a terenului cu cel mai scăzut număr de presiuni înregistrate pentru păsări în perimetrul de interes sunt reprezentate de liniile electrice aeriene, cu 10% din totalul presiunilor posibile asupra păsărilor, şi de drumurile judeţene şi naţionale, cu 17%, respectiv 16% din totalul presiunilor - Fig. nr. 15. Fig. nr. 14 Ponderea impactului identificat pentru fiecare categorie de utilizare a terenului, asociată cu generarea de impact antropic ... 4. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE Principalul parametru ce prezintă interes pentru situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este starea de conservare a populaţiilor de păsări. Principalul indicator de monitorizare este reprezentat de efectivele populaţionale, indicator ce poate fi monitorizat prin observaţii efectuate pe parcursul unui an în puncte fixe şi transecte. Pe baza rezultatelor monitorizării, custodele poate realiza o verificare a stării de conservare cu ajutorul unui instrument - un document Excel - dezvoltat în cadrul proiectului "Plan de management pentru situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu". Rezultatul acestei evaluări este doar unul indicativ, pentru că limitarea majoră a acestuia este dată de considerarea menţinerii unei presiuni antropice constante anuală - evaluarea integrată a presiunilor antropice necesitând o reactualizare a analizei în GIS. Dinamica anuală a efectivelor populaţionale reprezintă un indicator ideal datorită capacităţii de reflectare atât a calităţii condiţiilor de habitat, cât şi a nivelului presiunilor Fiecărei măsuri a planului îi poate fi asociat un indicator de monitorizare a rezultatului. Propunem un set restrâns de indicatori care poate fi ulterior completat prin alţi indicatori asumaţi în cadrul viitoarelor proiecte finanţate:
20. a)Numărul de participări la evenimente cu caracter decizional - comitete de analiză tehnică, grupuri de lucru, dezbateri publice; ...
21. b)Numărul de evenimente de informare/sensibilizare; ...
22. c)Numărul de beneficiari ai activităţilor de informare/sensibilizare; ...
23. d)Numărul de planuri locale compatibile cu cerinţele Planului de management al sitului; ...
24. e)Numărul de planuri judeţene/regionale compatibile cu cerinţele Planului de management al sitului; ...
25. f)Suprafaţa de pădure în care este asigurat un management forestier responsabil; ...
26. g)Suprafaţa de teren agricol şi păşuni ce respectă cerinţele bunelor practici agricole şi de mediu; ...
27. h)Suprafaţa terenurilor nou împădurite; ...
28. i)Numărul de agenţi economici care respectă cerinţele Planului de management; ...
29. j)Lungimea liniilor electrice aeriene izolate şi marcate împotriva electrocutării şi a coliziunii păsărilor; ...
30. k)Numărul de instruiri la care participă membrii colectivului custodelui; ...
31. l)Numărul de proiecte finanţate pentru aplicarea măsurilor Planului de management. ... Responsabilitatea monitorizării acestor indicatori este în sarcina custodelui sitului pe baza informaţiilor obţinute direct sau cu suportul factorilor interesaţi. ... 5. AMENINŢĂRILE SPECIFICE PENTRU FIECARE SPECIE/HABITAT Evaluarea ameninţărilor asupra speciilor de interes comunitar s-a realizat în următoarele etape:
32. a)Identificarea în teren a activităţilor generatoare de impact şi localizarea spaţială a acestora; ...
33. b)Corelarea tuturor formelor de impact ce afectează speciile de păsări cu habitatele antropice extrase prin analiză GIS din utilizarea terenului; ...
34. c)Calcularea unui raster de impact cumulat prin însumarea valorilor asociate fiecărei locaţii spaţiale şi clasificarea valorilor acestuia în 3 clase de amplitudine egală corespunzătoare categoriilor de impact "mic", "mediu" şi "mare"; ...
35. d)Extragerea valorilor acestui raster pentru punctele de semnalare colectate în teren pentru speciile de interes conservativ, valori ce reprezintă nivelul cumulat al impactului în punctele de prezenţă ale speciilor. ...
36. a)Identificarea în teren a activităţilor generatoare de impact şi localizarea spaţială a acestora Activităţile industriale principale desfăşurate în interiorul limitelor sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu sunt reprezentate de exploatările de agregate minerale. Astfel, în timpul deplasărilor în teren, au fost identificate şi cartate 49 de obiective, dintre care: ■ 35 puncte inactive de exploatare a agregate minerale; ■ 10 puncte active de exploatare a agregatelor minerale; ■ 3 staţii de sortare funcţionale; ■ 1 staţie de sortare nefuncţională/dezafectată. Cea mai mare parte a cursului râului Siret în interiorul limitelor ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, prezintă îndiguiri pe un singur mal, existând porţiuni reduse ale cursului natural neîndiguit. Astfel în limitele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, lungimea totală a îndiguirilor existente pe un singur mal este de aproximativ 62,4 km, lungimea totală a îndiguirilor existente pe ambele maluri este de aproximativ 7,7 km, iar lungimea regularizărilor existente este de aproximativ 11,6 km. Localizarea acestora este prezentată în Anexa nr. 34. O importantă presiune asupra speciilor de păsări de interes conservativ şi a habitatelor acestora este reprezentată de păşunat. În timpul deplasărilor în teren au fost identificate 17 stâne. De asemenea au mai fost identificate două ferme de suine - 1 fermă operaţională aflată în apropierea localităţii Başta şi 1 fermă de reproducţie suine în construcţie în apropierea localităţii Cotu Vameş, precum şi 2 amenajări piscicole private în judeţele Bacău şi Neamţ. O altă problemă identificată în zona de studiu este reprezentată de depozitarea neconformă a deşeurilor în perimetrul sitului, în principal gunoi menajer generat de locuitorii din zonă. Această formă de presiune are însă o extindere destul de redusă. Alte forme de impact asupra speciilor de păsări sunt reprezentate de: activităţile agricole, vânătoarea/braconajul, precum şi alte forme de colectare a exemplarelor de păsări în diferite scopuri. De asemenea prezenţa în sit şi în imediata sa vecinătate a liniilor electrice aeriene, a drumurilor, a localităţilor reprezintă surse generatoare de impact asupra speciilor de păsări. Distribuţia habitatelor/activităţilor antropice ce generează forme de impact asupra sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Anexa nr. 35. ...
37. b)Corelarea tuturor formelor de impact ce afectează speciile de păsări cu habitatele antropice extrase prin analiză GIS din utilizarea terenului Suprafeţelor cu utilizare antropică existente în interiorul sitului, reprezentate de localităţi, drumuri, teren agricol, zone industriale, zone de depozitare deşeuri, livezi şi păşuni, le-au fost asociate presiunile antropice identificate, ce pot genera impact asupra speciilor de păsări. Pentru identificarea formelor de impact a fost utilizată lista din manualul "Formularul Standard Natura 2000: Note explicative". Matricea de corelare a formelor de impact cu habitatele antropice în care se regăsesc este prezentată în Anexa nr. 36. ...
38. c)Modelarea impactului cumulat al presiunilor antropice la nivelul întregii suprafeţe a sitului Modelarea impactului cumulat s-a realizat prin însumarea valorilor asociate fiecărei locaţii spaţiale şi clasificarea valorilor acestuia în 3 clase de amplitudine egală corespunzătoare categoriilor de impact "scăzut", "mediu" şi "mare". Distribuţia spaţială a impactului cumulat este prezentată în Anexa nr. 37. ...
39. d)Extragerea valorilor raster-ului de impact cumulat pentru punctele de semnalare colectate în teren pentru speciile de interes conservativ Evaluarea impactului cumulat al presiunilor antropice asupra fiecărei specii de interes conservativ s-a realizat prin selectarea valorilor corespunzătoare din raster pentru fiecare punct de semnalare al prezenţei în sit. În Fig. nr. 16 este prezentată ponderea speciilor care se încadrează în fiecare clasă de impact. Se remarcă faptul că marea majoritate a speciilor de interes conservativ cunosc un nivel mediu al impactului generat de presiunile antropice identificate. ... Fig. nr. 15 Ponderea speciilor de păsări de interes conservativ în funcţie de categoria de impact ... 6. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT În ciuda prezenţei unui număr impresionant de specii de păsări cu valoare conservativă, precum şi a unei ponderi mari a ecosistemelor naturale şi semi-naturale, situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu cunoaşte presiuni antropice semnificative care determină existenţa unei stări nefavorabile de conservare a speciilor de interes comunitar. Restrângerea suprafeţelor ocupate cu păduri de zăvoi, precum şi exploatarea acestora în faze tinere de dezvoltare - prezenţa redusă a arborilor bătrâni, activităţile de exploatare a agregatelor, de sortare şi transport a acestora care implică afectarea zonelor de prundiş, precum şi amenajarea şi menţinerea a numeroase drumuri de acces în interiorul sitului, condiţii restrictive de habitat la nivelul terenurilor agricole pentru cuibărirea şi hrănirea speciilor de păsări, păşunatul intensiv, braconajul şi nu în ultimul rând agresarea directă a păsărilor prin capturare sau distrugerea cuiburilor reprezintă doar o parte din formele de impact identificate care limitează capacitatea de suport a sitului pentru dezvoltarea unor populaţii semnificative ale speciilor de păsări de interes conservativ. Conservarea speciilor de păsări în situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu depinde de reconsiderarea modelului actual de dezvoltare al zonei bazat preponderent pe exploatarea resurselor naturale, a bunurilor capitalului natural, prin identificarea unor alternative durabile concentrate preponderent pe exploatarea serviciilor capitalului natural asigurând totodată suportul necesar menţinerii şi dezvoltării avifaunei de interes conservativ. Acesta este şi argumentul pentru care scopul Planului de management trebuie să vizeze în principal asigurarea fundamentului necesar dezvoltări durabile a comunităţilor locale ca mecanism necesar reducerii presiunilor antropice asupra speciilor de păsări şi a habitatelor acestora. Viziunea Planului de management este aceea de a propune un model de dezvoltare durabilă a zonei sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu bazată pe continuarea activităţilor socio-economice tradiţionale, reducerea impactului prin includerea considerentelor necesare îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor de păsări, creşterea ponderii ecosistemelor naturale şi asigurarea unui management participativ al factorilor interesaţi. Dezvoltarea comunităţilor locale se poate face şi cu asigurarea unei stări favorabile de conservare a speciilor de păsări. Protecţia ecosistemelor naturale generatoare de bunuri şi servicii, precum şi suport pentru populaţiile de păsări este singura alternativă în măsură să asigure dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Planul de management îşi propune refacerea stării de conservare pentru toate speciile de păsări de interes comunitar, în principal pentru cele care cuibăresc în interiorul sitului. Elementele critice în menţinerea unei stări bune de conservare a speciilor de păsări sunt prezentate în Fig. nr. 17 şi tratate în cadrul măsurilor Planului de management - Capitolul 7. Fig. nr. 16 Elemente critice pentru atingerea unei stări bune de conservare a speciilor de păsări Scopul Planului de management: Protecţia speciilor de păsări de interes naţional şi comunitar prin reducerea presiunilor antropice. Obiectivele Planului de management constau în:
40. a)Asigurarea administrării şi a managementului efectiv al sitului; ...
41. b)Reducerea presiunilor antropice actuale asupra păsărilor şi habitatelor din sit; ...
42. c)Evitarea apariţiei unor noi presiuni antropice cu impact semnificativ asupra păsărilor şi habitatelor din sit; ...
43. d)Creşterea capacităţii de suport a sitului pentru menţinerea sustenabilă a populaţiilor de păsări de interes comunitar şi naţional. ... ... 7. IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Acţiuni/măsuri de conservare/management Aşa cum a fost prezentat anterior, obiectivele Planului de management constau în: A. Asigurarea administrării şi a managementului efectiv al sitului; ... B. Reducerea presiunilor antropice actuale asupra păsărilor şi habitatelor din sit; ... C. Evitarea apariţiei unor noi presiuni antropice cu impact semnificativ asupra păsărilor şi habitatelor din sit; ... D. Creşterea capacităţii de suport a sitului pentru menţinerea sustenabilă a populaţiilor de păsări de interes comunitar şi naţional. ... Pentru speciile de păsări de interes conservativ din sit, principalele măsuri de conservare identificate se referă la reducerea presiunilor antropice pe tot teritoriul sitului, dar mai ales pe cursul râului Siret, cel puţin în perimetrul acestuia. Măsurile de reducere a presiunilor actuale şi de evitarea a apariţiei unora noi pot asigura premisele pentru îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor de interes conservativ din sit. O modificare semnificativă a capacităţii de suport a sitului pentru speciile de păsări nu se poate realiza decât prin creşterea suprafeţelor zonelor umede, în special a bălţilor cu ape permanente şi temporare, precum şi prin extinderea suprafeţelor acoperite de pădurile de zăvoi. Habitatele de zone umede - bălţi permanente, bălţi temporare, stufărişuri - au în prezent o acoperire redusă la nivelul întregului sit. Acest fapt conduce la un suport redus în special pentru speciile care au utilizează aceste habitate pentru cuibărire şi adăpost. Este necesară o creştere a acestor suprafeţe, iar principala măsură prin care acest obiectiv poate fi îndeplinit este aceea de reconstrucţie ecologică prin conversia, în măsura în care acest lucru este posibil, unor suprafeţe de păşune - în principal fostele braţe ale Siretului - în bălţi cu ape temporare şi/sau permanente, prin reconectarea lor hidrologică la cursul râului.