ANEXE din 5 februarie 2021

ANEXE din 5 februarie 2021 privind programele pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020-2021 Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 125 bis din 5 februarie 2021 Notă ... Conținute de ORDINUL nr. 3.237 din 5 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 125 din 5 februarie 2021. Anexa nr. 1 PROGRAME pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a Anul școlar 2020-2021 ● Limba și literatura română ● Limba și literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă) ● Matematică PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ București, 2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2020-2021 evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare. Competențe generale și competențe specifice1. Receptarea textului scris de diverse tipuri1.1. Identificarea informațiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.3. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse ... 1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse ... 1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii ... 1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple ... ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate ... 2.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite ... 2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare ... 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității ... 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale ... ... 3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise3.1. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative ... 3.2. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse ... 3.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare corectă ... 3.4. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare ... 3.5. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală ... 3.6. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară ... ... 4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice ... 4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi ... 4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi ... 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare ... ... Conținuturi Teme generale– Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii. ... Lectură– Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; ... – Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar - în proză, în versuri: timp, spațiu; instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spațiu; narativul în texte multimodale - text și imagine, banda desenată); textul descriptiv (descriptivul literar - în proză, în versuri; descriptivul nonliterar); textul dialogat (în textul literar și în textul nonliterar): textul explicativ; textul argumentativ; texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ) ... – Tipuri de texte: textul epic, textul liric, textul dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului); ... – Versificație: rima, strofa, măsura versurilor; ... – Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluție etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii; ... – Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite. ... Redactare– Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă; etica redactării; ... – Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; ... – Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, exemplificare; argumentativ; comparație, analogie, pro-contra; integrarea părților etc.; ... – Alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.; ... – Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică); caracterizarea personajului; ... – Stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate, naturalețe, varietate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice și de punctuație, modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor. ... Elemente de construcție a comunicării Gramatică– Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; propoziția simplă, propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă, propoziția negativă; fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative, norme de punctuație; construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul a fi; construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții incidente; realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă și completiva prepozițională; norme de punctuație. ... – Predicatul verbal, predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu și multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb); apoziția; complementul: complementul direct, complementul indirect și complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuație (virgula); ... – Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativ, imperativ, conjunctiv, condițional-optativ) și timpurile lor; timpuri simple și compuse; verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale; posibilități combinatorii ale verbului; ... – Prepoziția; ... – Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul genitival; punctuația vocativului; posibilități combinatorii ale substantivului; ... – Pronumele; tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); anticiparea și reluarea prin clitice pronominale (forme neaccentuate ale pronumelor) în cazul unor complemente; posibilități combinatorii ale pronumelor; pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nehotărât, negativ; negația în propoziție; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale; aspecte ortografice; ... – Adjectivul; gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului; ... – Adverbul; tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); ... – Numeralul; aspecte normative; ... – Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă. ... Ortoepie și ortografie: alfabetul limbii române; ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic; articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală, corespondența sunet-literă; diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă. Vocabular– Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; ... – Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază și cuvânt derivat; familia lexicală; ... – Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; ... – Confuzii paronimice; pleonasmul. ... Variație stilistică: limba standard; normă și abatere; limba vorbită și limba scrisă (selecția lexicală, construcția frazei); limbaj popular; variație regională a limbii; termeni științifici: valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor. Elemente de interculturalitate– Identitate personală - identitate națională - diversitate culturală și lingvistică; ... – Elemente de mitologie românească; modele comportamentale în textele literaturii universale; ... – Valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori culturale românești. ... Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară București, 2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-aDISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura româna pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2020-2021 evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare. Competențe generale și competențe specifice1. Receptarea textului scris de diverse tipuri1.1. Identificarea informațiilor esențiale și de detaliu din texte, a temei în relație cu ideile principale și secundare din texte continue/discontinue/multimodale ... 1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale ... 1.3. Compararea informațiilor și a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/ discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal ... 1.4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale ... 1.5. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii sau sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică ... 1.6. Recunoașterea particularităților grafice, lexico-semantice, morfosintactice și de punctuație în comunicarea artistică/nonartistică ... 1.7. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice și de punctuație, în texte continue/discontinue/multimodale ... 1.8. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context ... 1.9. Recunoașterea modificării sensului unor cuvinte și sintagme, pe baza relației dintre diverse coduri de comunicare ... ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri2.1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situații de comunicare ... 2.2. Redactarea unui răspuns personal și/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică ... 2.3. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică ... 2.4. Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică ... 2.5. Corelarea achizițiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative ... 2.6. Utilizarea achizițiilor metalingvistice în exprimarea nuanțată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică ... 2.7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate și etica redactării ... ... 3. Manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse3.1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă și universală ... 3.2. Manifestarea interesului față de limba română, ca limbă națională ... 3.3. Recunoașterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse ... 3.4. Exprimarea unei atitudini pozitive față de diversitatea lingvistică și culturală, față de valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse ... ... Conținuturi Teme ● Eu și universul meu familiar - Identitate personală. Jocuri și jucării ● Eu și lumea din jurul meu - Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalți ● Orizonturile lumii și ale cunoașterii - Tradiții și obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori și atitudini în diverse culturi ● Reflecții asupra lumii - Microunivers și macrounivers. Spațiu și timp. Simț civic, responsabilitate, etică Lectură– Discursul narativ și comunicarea narativă: narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, acțiune, etapele acțiunii; indici spațio-temporali: unde și când se desfășoară acțiunea; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; personajul (mijloace de caracterizare); figuri de stil: personificarea, enumerația, repetiția, antiteza, comparația; narativul nonliterar (comunicare narativă); narativul ficțional (literar și nonliterar): narațiunea care combină textul și imaginea: banda desenată; narativul nonficțional; aplicativ: construcția textului - compoziția textului (părți, capitole); raport incipit - final: discursul narativ și semnificațiile acestuia; ... – Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; ... – Modurile de expunere: narațiune, descriere (autoportret, portret, tablou), dialog, monolog; ... – Discursul liric și textul versificat; text liric/text versificat; relația conținut formă: discurs liric/discurs narativ în versuri (narativ literar în versuri); autor/voce lirică: versificație: măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora; aplicativ: construcția textului liric - compoziția textului (părți, strofa, vers), imaginea poetică și tabloul, discursul liric și semnificațiile acestuia; versificație: versul liber; ... – Aplicativ: discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicații scenice; discursul dramatic și semnificațiile acestuia; comunicarea cotidiană (interviul); ... – Textul explicativ; ... – Textul continuu, discontinuu, multimodal; ... – Textul argumentativ (structură, conectori); ... – Aplicativ: descrierea științifică. ... Redactare– Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea; revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor de literă, ortografie, punctuație; ... – Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe, organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; ... – Planul simplu, planul dezvoltat de idei; relatarea; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; povestirea; rezumatul; ... – Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; ... – Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal; integrarea părților; ... – Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație, proprietatea termenilor, puritatea și adecvarea situațională; claritate, concizie, varietate; ... – Semnele de punctuație și de ortografie. ... Elemente de construcție a comunicării Nivel sintactico-morfologic– Enunțul: propoziția și fraza; aplicativ: organizarea structural-ierarhică a enunțului: propoziția simplă, propoziția dezvoltată, fraza: interdependența subiect - predicat: exprimarea afirmativă, negativă: exprimarea enunțiativă, interogativă, exclamativă: exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri): raporturile de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază: propoziția principală/propoziția secundară: propoziția regentă/elementul regent: exprimarea argumentativă, persuasivă: exprimarea sentimentelor; ... – Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerența semantică (concordanța timpurilor), scopul comunicativ; ... – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe - verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar); verbele "a avea", "a vrea" (exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare); aplicativ: verbul "a fi" (exersarea contextuală a valorii predicative și auxiliare)\ verbul în propoziție: predicat verbal și nominal (verbele copulative "a fi", "a deveni", "a ieși", "a ajunge", "a se face", "a rămâne"); modul imperativ (afirmativ și negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect; verbele reflexive; verbele impersonale; aplicativ: alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ - perfect simplu și mai-mult-ca-perfect); ... – Denumirea obiectelor, a ființelor și a fenomenelor naturii - substantivul; substantivul comun și propriu; genul și numărul substantivului; articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv- genitival); cazurile substantivului; substantivul în propoziție: subiect, nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanțial de loc, complementul circumstanțial de timp, complementul circumstanțial de mod; ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor prepoziția, locuțiunea prepozițională; ... – Exprimarea persoanei - pronumele personal (persoana, genul și numărul; formele accentuate și neaccentuate); exprimarea politeții - pronumele de politețe; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identității, a diferențierii și a non-identității - pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivității - pronumele reflexiv; exprimarea posesiei - pronumele posesiv; exprimarea interogației - pronumele interogativ; exprimarea relației - pronumele relativ; aplicativ: alte forme de substituție a substantivului: pronumele nehotărât; cazurile pronumelui; pronumele în propoziție: subiect, nume predicativ cu verbul "a fi", atribut pronominal, complement direct, complement indirect; complement circumstanțial de loc/timp/mod; ... – Exprimarea cantității și a ordinii - numeralul; numeralul cardinal, numeralul ordinal; ... – Exprimarea însușirilor - adjectivul; genul și numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile și adjective invariabile; adjectivul în propoziție: nume predicativ cu verbul "a fi", atributul; articularea, articolul demonstrativ, aplicativ: gradele de comparație, forme ale superlativului: ... – Exprimarea coordonatelor acțiunii - spațiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației - adverbele interogative; adverbul în propoziție: complement circumstanțial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației: exprimarea relației - adverbul relativ; ... – Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură - interjecția; aplicativ: interjecția predicativă; ... – Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare-conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare. ... Nivelul semantico-lexical– Vocabularul limbii române; cuvântul - unitatea de bază a vocabularului; formă și conținut; sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; câmpul lexico-semantic; cuvântul de bază, rădăcină, sufixe și prefixe, derivatele, familia lexicală; aplicativ: sufixe diminutivale și augmentative. ... Nivelul fonetic– Sunetul și litera: corespondența dintre ele; alfabetul limbii române; vocale și consoane; reguli de despărțire a cuvintelor în silabe; aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftong, triftong, hiat; accentul; ... – Punctuația la sfârșitul propozițiilor; alte convenții grafice: scrierea cu majuscule. ... Elemente de interculturalitate– Cartea - obiect cultural; Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradițiile și obiceiurile); Oameni și fapte: valori promovate în cultura română, în cultura maternă și în cultura universală. ... Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Programa Disciplina Limba și literatura maghiară maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (în anul școlar 2020-2021) NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. A vizsgaprogram az ervenyben levo, 3393 / 28.02.2017 szammal jovahagyott Magyar nyelv es irodalom tanterv alapjan keszult. A kompetencia alapu tantervvel osszhangban a kimeneti kovetelmenyrendszer a tantervi alapkompetenciak, a hozzajuk tartozo specifikus kompetenciak es reszrendszereik (kepesseg- es keszsegrendszerek, ismeretkeszletek) ertekeleset, mereset celozza. A program szerkezete a tantervi kovetelmenyrendszer szerint a kovetkezokeppen epul fel: az alapkompetenciak menten a specifikus kompetenciak alrendszereben kovethetoek az adott kepesseg-, keszsegrendszer osszetevoire vonatkozo kovetelmenyek, ezeknek rendelodnek ala az eszkoztudas reszekent a tartalmak. Alapkompetenciak:1. Irott szovegek ertese es ertelmezeseSpecifikus kompetenciakKepessegek,keszsegek es tartalmakKulonbozo tipusu nyomtatott szovegek erto/ertelmezo oivasasaA leiro es elbeszelo szovegek sajatossagainak felismerese a beszeloi/elbeszeioi nezopont megfigyelese; a tortenetmondas linearis rendjenek megfigyelese; explicit es implicit informaciok visszakeresese a szovegbol; reszletek tarsitasa nevekhez, helyszirıekhez; szavak, kifejezesek magyarazata; egyszerubb ok- okozati osszefuggesek felismerese; a tema megragadasa; kulesszavak kikeresese a szovegbol; szovegtomorites a lenyeg/fo gondolat kiemelesevel es atfogalmazasaval; a lenyeges es a kiegeszito/reszletezo informaciok elkulonitese; az osszetartozo informaciok kapesolasa; ismeretterjeszto szovegek tartalmanak osszefoglalasa; a tenyallitasok es a hipotezisek/velemenyek megkulonbozteteseElbeszelo szovegek: hetyszin es szereplok; az esemenyek linearis, idobeli elrendezese az elbeszelo szovegben; targyilagos es szemelyes nezopont. Epikus szovegek: narrator, cselekmerıy, szereplok/ szereplocsoportok; egyszeru ter- es idovonatkozasok az epikus szovegekben; a beszelo es szerzo viszonya az epikus szovegekben; elbeszeloi es szereploi nezopontok az epikus szovegekben, az epikus muvek cselekmenyszerkezete; Lirai szovegek: lira, liraisag; az erzelmek kozvetett es kozvetlen kifejezese; a lirai szoveg hangulata; vershangzas: ritmus, rim, rimfajtakAz irodalmi szoveg nyelvi megalkotottsaganak felismereseA szokepek lehetseges jelenteseinek/asszociacios lehetosegeinek foltarasa, kapesolatteremtes a retorikai alakzatok, a szokepek, a hasonlat es a szoveghatas/-hangulat kozott; az epikai kozlesformak (elbeszelo, leiro, parbeszedes, monologikus) szovegbeli funkcioinak megfigyelese es ertelmezese; a hosteremtes eljarasainak es a jellemzes fajtainak megfigyeleseSzokepek es alakzatok: hasonlat, megszemelyesites, metafora; felsorolas, ismetles, ellentet, retorikai kerdes, tulzas, felkialtas. Kozlesformak: parbeszedes, elbeszelo, leiro. A szereplok rendszere: foszereplok, mellekszereplok, epizodszereplok. A jellemteremtes eljarasai: kozvetlen - narrator, mas szereplo altali - es kozvetett - beszeltetes, cselekedtetes, kornyezet - jellemzes.Az olvasoi tapasztalatok mukodtetese a kulonbozo mufaju irodalmi szovegek befogadasabanLirai es epikus mufajok felismerese; a mufaj jellemzo sajatossagainak felismerese, a tema es mufaj osszefuggeseinek felismerese; a mufaj es a hangnem/hangnemek kozti osszefugges felfedezeseIrodalmi mufajok: dal, leiro koltemeny, ballada, mese es mesefajtak, monda es mondavaltozatok, novella, ifjusagi regeny, naplo, level. Hangnemek: targyilagos, szemelyes, humoros,komikus, tragikus, ironikus, unnepelyesKulso tenyvonatkozasok es fiktiv mozzanatok megkulonboztetese kulonbozo szovegekbenA koznapi szovegek valossgvonatkozssainak megfigyelese; tenyallitasok es hipotezisek/ velemenyek/ izlesiteletek megkulonboztetese; a valoszeru es valoszerutlen, illetve valosnak tuno elemek megkulonboztetese, a valosagot atformalo/torzito eljarasok felismerese; a muvon kivuli valosagnak megfeleltetheto es a fiktiv elemek elkulonitese; a manipulativ szandek felismerese; a fiktiv ter, a fiktiv ido es a fiktiv cselekmenymozzanatok felismerese, a realis elethelyzet/lettapasztalat felismerese az irodalmi mu fiktiv vilagaban; motivumok kontextualis vizsgalataNezopont: az objektiv es szubjektiv leiras eszkoztara. A targyilagos es szemelyes nezopont kifejezoeszkozei. Tomegkommunikacio es manipulacio; teny es velemenyAz irodalmi szoveg ertekviszonyainak felismereseA szereplok altal kozvetitett ertekek/ertekrendek azonositasa az elbeszelo szovegekbenAlapveto ertekek: anyagi ertekek, szellemi ertekek, erkolesi ertekek, erzelmi ertekek ... 2. Irasbeli szovegalkotasSpecifikus kompetenciakKepessegek, keszsegek es tartalmakKulonbozo tipusu szovegek alkotasa a kommunikacios funkciok mukodtetesevelTortenet osszefoglalasa/ujrairasa a cimzett es nezopont megvaltoztatasaval; szovegtranszformacio: parbeszedbol elbeszeles, elbeszelesbol parbeszed, megadott szoveghez eltero befejezes illesztese, a tortenet folytatasa, egy-egy szereplo tovabbi sorsanak elkepzelese, szoveg szukitese, bovitese; bekezdesek irasa megadott tetelmondattal, megadott kulesszavak hasznalataval, kezdo es/vagy zaromondattalElbeszelo szovegek: tortenetmondas, naplo, elmenybeszamoloSzemelyleiras, jellemzesLeiro szovegek: szemelyleiras, jellemzes.Reflektalt szovegalkotas kulonbozo beszedhelyzetekben, a beszedhelyzethez igazodo komplex szovegek alkotasaVelemenynyilvanitas az ertekitelet indoklasaval, ervek felkutatasa, rendszerezese; az ervek meggyozo megformalasa; ervek es ellenervek egymas melle allitasa; konkluzioDokumentum szovegek: tajekoztato, utasito szovegek, ajanlas. Hagyomanyos maganlevel, e-mail, ajanlasok, naplobejegyzesA kommunikacios helyzethez igazodo tudatos valogatas a stilusjegyek es regiszterek kozottA beszedszandeknak megfelelo, kulturalt nyelvi regiszter megvalasztasaSzovegalkotas megadott temaban, celtetelezes/funkcio: az iroi szandek es a cimzett (egyen, esoport, nyilvanossag) figyelembevetele; nezopont.HelyesirasHelyesirasi keszsegek alkalmazasa onalloan alkotott szovegekbenMondatfajtak es irasjelek; az egyszeru es az osszetett mondat kozpontozasa; a parbeszed es az idezet irasmodja; a hangok hosszusaganak szabalyzatnak megfelelo jelolese a begyakorolt szokeszlet koreben; az egybeıras es kuloniras gyakoribb tipusai; az ismertebb szemelynevek, intezmenynevek, egyszerubb foldrajzi nevek helyesirasa; keltezes, szamneves szerkezetek egybe- es kulonirasa; az igealakokkal, fonevek, melleknevek es nevmasok alakjaval kapesolatos helyesirasi keszsegek; szoelvalasztas ... 3. A nyelvi megformalasra valo erzekenyseg es igenyesseg a szobeli es irasbeli kommunikaciobanSpecifikus kompetenciakKepessegek,keszsegek es tartalmakAz elemi mondat nyelvi megformalasanak mint viszonyrendszernek a megerteseEsemenyek idobelisege es idorendisege, az esemenyek nem tenyszeru voltara utalo nyelvi eszkozok, a tagadas es negativ jellemzes nyelvi eszkozeiEsemenyek idoben lehorgonyzasanak nyelvi eszkozei, az idore jeloletlen igealakok ertelmezese, idojeloles az igei es nevszoi allitmanyu mondatban; kronologia. Modra jelolt igealakok, - hat/-het kepzos igek, modositoszok.Esemenyek, korulmenyek es resztvevok lekepezodese a mondat egysegeire (A mondat strukturaja: az ige es vonzatai, mondatreszek; az igekotok es egyeb igemodositok; igei poliszemia; muvelteto, kolcsonos, visszahato ige es vonzatai); a mondat szerkezeti egysegeinek (mondatreszeknek) egymastol valo fuggeseEsemenyszerkezet es mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a fonevi esoport jeloletlensege; szemelyes nevmas es A-A egyeztetes. Az ige targyi vonzata: a targyi szerepu fonevi esoport esetragja; targyas igek es a hatarozottsagi egyeztetes. A hatarozoi szerepu fonevi csoport mint vonzat vagy szabad bovitmeny; esetragok, nevutok a hatarozoi fonevi csoporton; hatarozoszok. Bovitmenyek osszefuggesei. Nevszoi (fonevi es melleknevi) allitmany es vonzatai.Az esemenyek szereploire valo utalasok nyelvi eszkozeiA fonevi esoport belso szerkezete: nevelo es refereneialitas; koznev es tulajdonnev; nevmasok: szemelyes nevmas ragos es nevutos alakja, deiktikus szerepu mutato nevmas, altalanos es hatarozatlan nevmas. Fonevi modositok - "jelzok" - : melleknevi es melleknevi igenevi modosito, szamnevi modosito, fonevi modosito. Birtokos szerkezet mint forma: egyeztetes, a birtok alakja, birtok es birtokos tobbessege. Mennyiseg es szamossag kifejezese: szam, szamialoszo, tobbesjeiek.Mondat- es szovegepito eljarasok jelentesenek levezetese nyelvi szerkesztesi jellemzak mentenA szorend, a szo- es mondathangsuly es a mondatjelentes ketiranyu viszonyaiHangsuiy, hangiejtes: szohangsûiy, mondathangsuly, fohangsuly, kontrasztiv hangsuiy: grammatikai es kontextualis kotottsegek a hangsulyozasban. Szorendi lehetosegek es a kontextus.Tobb esemeny/jelenet nyelvi megjelemtese, a mondategesz jelentese es a mondatok osszefuzesi modja kozotti kapcsolatEgyszeru mondat. Osszetett mondat. Melierendeles es mellerendelo mondat: kapesolatos melierendeles, kronologia: ellentetes melierendeles; valaszto melierendeles; kovetkezteto es magyarazo melierendeles, ok es okozat. Kotoszok. Alarendelo mondat: mutato nevmas es utaloszoi funkcio, vonatkozo nevmas mint kotoszo.Kulonbozo kommunikacios szempontoknak megfelelo szovegek alkotasa es szovegtranszformacioBeszedcselekvesek es beszedaktusok nyelvi markerei. Beszedszandekok es beszedaktusok. Egyes beszedaktusok sajatos szoosztalyai: indulatszo, kerdoszo - „nevmas”-. A tarsas erintkezes formulai, udvariassagi repertoar, regiszterek, nyelvvaltozat.A szokeszlet valtozasanak es valtozatossaganak, valamint a szavak szerkesztettsegenek felismereseA nyelvi allandosag es valtozas jelensegeiAz elemkeszlet valtozasa es valtozatai idoben: elavult szavak es jelentesek, uj szavak es jelentesek; belso szoalkotas: szokepzes, szoosszetetel; kolcsonzes, jelentesvaltozasA szavak jelentese, hasznalati kore, a regiszter, az irott es beszelt nyelvi stilusok jellemzo szokeszleteJelentes es kontextus. Allandosult szokapcsolat: idioma, helyzetmondat, klise. Lexikalis dontesek: regiszter, nezopont, szohangulat, jelentesarnyalatok; jelentestani kapesolatok: szinonımia, antonimia, metaforikus jelenteskiterjesztes.A szokincs retegzettsege, nyelvvaltozatok szakincsbeli es jelentesbeli eltereseiAz elemkeszlet valtozatai tarsadalmi terben es foldrajzi terben. A csoportidentitas nyelvi jeloloiA tarsas-tarsadalmi egyutteleshez szukseges nyelvi magatartas maganjellegu es kiskozossegi helyzetekbenBeszedszandekok es egyes gyakori beszedcselekvesek nyelvi repertoarja, a nyelv masokra gyakorolt hatasa, a szovegek hatasmeehanizmusaBeszedszandekok. Beszedcselekvesek es beszedaktusok.Tenyallitasok es hipotezisek/velemenyek, szovegben ki nem fejtett tartalmakAz ironia mint beszedszandek.Nyelvvaltozatok kozotti elteresek a szoveg, a mondat, a szoalak vagy a hangzas szintjen, a kulonbozo valtozatok erteke, a kodvaltasSzoveg es helyzet. Szoveg es nyelvvaltozat: regionalis nyelvvaltozat, kontaktusvaltozat, sztenderd. Nyelvvaltozat es identitas. A nyelvvaltozatok es tarsadalmi megitelesuk a beszedhelyzet fuggvenyeben ... Programa Disciplina Limba și literatura germană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a(în anul școlar 2020-2021)I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura germană maternă. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehenSpezifische KompetenzenLerninhalte1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen- Schlusselworter herausschreiben- Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden- den Titel eines Textes erklaren- gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Marchen- Stilmittel in einer Baliade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufzahlung, Wiederholung, Personifikation- die Problematik des Textes erkennen ... 2. Texte situationsgerecht verfassenSpezifische KompetenzenLerninhalte2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen- einen Brief personlichen inhalts verfassen- einen Tagebucheintrag verfassen- einen Textinhait aus verschiedenen Erzahlperspektiven wiedergeben- einen Text sinnvoll fortsetzen- kurze Dialoge verfassen- die eigene Meinung schriftlich auβern- eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben- Fragen zur Klarung von Sinnzusammenhangen formulieren und beantworten- den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammenfassen- die Merkmale der inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Prasens verfassen; keine direkte Rede und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine personliche Meinung auβern2.2 Beim Verfassen von Texten einen angemessenen Wortschatz gebrauchen- Prafixe und Suffixe richtig gebrauchen- neue Worter durch Zusammensetzung bilden- Wortfamilien bilden- Homonyme in bedeutungstragenden Satzen verwenden- die Bedeutung der Worter in verschiedenen Kontexten erschlieβen- Wortfelder zusammenstellen und erweitern- treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen- abgeleitete und zusammengesetzte Worter voneinander unterscheiden2.3 Morphosyntaktische und orthografische Gesetzmaβigkeiten in Texten anwendenInterpunktion und Orthographie- Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekundigter direkter Rede und bei Aufzahlungen, Anfuhrungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzahlungen und vor den meisten Konjunktionen - Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s]-Lautes, die Verdoppelung der Konsonanten, die Groβ- und Kleinschreibung Morphologie - Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ - Gebrauch der Prapositionen mit dem richtigen Fall - die Deklination des Adjektivs - das Pronomen: Personal- und Possessivpronomen - das Verb und seine Zeitformen (Prasens - Prateritum - Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum I) - die Modalverben und ihre Zeitformen (Prasens und Prateritum) - die feste Verbindung zwischen Verb und Praposition anwenden - Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjuntiv I - indirekte Rede; Konjunktiv II - irrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz) - die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Prasens und Prateritum - das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt Syntax - die Satzglieder erkennen: Subjekt, Pradikat (einteilig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekt) und die Konditionalbestimmung - das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Prapositionalattribut, Apposition) - Inhalt der Nebensatze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz und Konditionalsatz - Form der Nebensatze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe)- Nebensatze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Konditionalsatz) in Satzglieder umwandeln und umgekehrt ... ... Programa Disciplina Limba și literatura sârbă maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (anul școlar 2020-2021)I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. ... II. COMPETENTE DE EVALUAT ● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse; ● njihovo primenjivanje u datom kontekstu; ● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu; ● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama; ● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; ● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimea knjizevnih tekstova; ● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog toka date knjizevne lektire; ● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti; ● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja. Sadrzaj:1. Fonetika: Prelaz suglasnika I u o; ... 2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Homonimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi; ... 3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; ... 4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa. ... Knjizevna lektira: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola - B. Nusic; Car Lazar i carica Milica; Geografija - B. Nusica; Kad mlidijah umreti - B. Radicevic; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti - L. Lazarevic; Pop Cira i pop Spira - S. Sremc; Pokondirena tikva - J. St. Popovic. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume. ... Programa Disciplina Limba și literatura slovacă maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (anul școlar 2020-2021)I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V- a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura slovacă maternă1. Recepcia pisonmeho textu rozneho druhuSpecificke cielcObsah1.1 Identifikacia dolczitvch informacii zo suvislych, nesuvislych a multimodalnych textov 1.2 Identifikacia temy a hlavnych myslienok v roznych textoch, zhrnutie obsahu textu roznych stupnov obt’aznosti 1.3 Prezentacia vlastnych, tvorivych a kritickych nazorov na margo textov roznych druhov• Kl'ucove slova, hlavna myslienka, tema literarneho textu• Jednoducha osnova• Text s prvkami rozpravania ■ Literarny text s prvkami rozpravania v proze a vo versoch (autor, rozpravac, rozpravanie, pribeh, literarna postava, prostriedky charakteristiky, cas a priestor v literarnom texte, rozpravanie v I., II. a III. osobe, sujet literarneho diela/fazy sujetu, vedl'ajsie myslienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialog v literarnom texte) ■ Neliterarny text s prvkami rozpravania ■ Literarny text s prvkami opisu v proze a vo versoch ■ Neliterarny text s prvkami opisu • Informacny/vykladovy text • Epika - text v proze; Lyrika - text vo versi (vyjadrovanie emocii a pocitov); Drama - text v prehovoroch (autor, postava, uloha scenickych pokynov, uloha dialogu/ prehovorov, herci, kulisy, kostymy, osvetlenie, hudba) • Verzifikacia: vers, strofa, rym, stopa, rytmus • Interpretacne strategie: ■ Interpretacia umeleckych jazykovych proslriedkov (personifikacia, prirovnanie, epiteton, enumeracia, opakovanie, metafora, aliteracia, hyperbola, antiteza) ■ Prezentacia vlastnych nazorov na margo precitanych textov Literarne texty: Moric, R. - Pet’ko, Podjavorinska, L’. - Cakanka, Durickova, M. - Zabict studna, l'udova balada - isli hudci horou, P. O. Hviezdoslav - Zuzanka Hraskovie, Zaborsky J. - Tulipan a fialka, Horak, J. - Sitniansky vatrar, Tajovsky, J. G. - Na chlieb, Sladkovic, A. - Martin, Tajovsky, J. G. - Prve hodinky, Jesensky, J. - Doktor, Bujtar, P. - Aneta, Tajovsky, J. G. - Statky-zmatky ... 2. Tvorba pisomnych komunikatov rozneho druhuSpecificke cieleObsah2.1 Tvorba kratkych textov na zname temy, beruc do uvahy fazy tvorby textu a jeho specificku strukturu, s ciel’om sprostredkovat’ myslienky a informacie alebo porozpravat’ zazite, prip. vymyslene sktiscnosti 2.2 Prisposobenie pisomneho textu komunikacnej situacii a ucelu komunikacie2.3 Sustavne uplatnovanie etickych noriem tvorby textu a pravidiel sucasneho slovenskeho jazyka• Vzhl’ad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu • Slohove postupy: narativny slohovy postup, deskriptivny slohovy postup, narativno-deskriptivny slohovy postup, dialogicky slohovy postup, argumentacny slohovy postup - poradie argumentov v texte • Textove predlohy/vzory sluziace pri strukturovani myslienok: definicia, delenie a triedenie, priklady, „zurnalisticke otazky” (Kto?, Со?, Kedy?, Kde?, Preco?) • Tvorba funkcnych textov: list, pohl’adnica, ziadost’, pozvanka, dotaznik • Prisposobenie pisomneho komunikatu zadanej teme • Struktura pisomneho komunikatu: uvod, obsah, zaver, odseky • Styl: gramaticka spravnost’, pouzivanie pravidiel slovenskeho pravopisu, myslienkova nadvaznost’, vyrazova vecnost’, primeranost’, suvislost' a ucelenost’, originalita, rozmanitost’, strucnost’ ... 3. Spravne, vhodne a efektivne pouzivanie jazyka v procese pisomnej komunikacieSpecificke cieleObsah3.1 Vyuzivanie nadobudnutych znalosti tykajucich sa komplexnych morfosyntaktickych struktur spisovneho jazyka pri spravnom porozumeni a nunasovom vyjadrovani komunikacnych zamerov 3.2 Jasne vyjadrenie komunikacneho zameru prostrednictvom korelacie lexikalnych a semantickych znalosti so syntaktickymi a morfologickymi znalost'ami zo sucasneho spisovneho jazyka 3.3 Vedome uplatnovanie pravidiel slovenskeho pravopisu v komunikacii 3.4 Analyza jazykovych javov sucasneho spisovneho jazyka prostrednictvom nadobudnutych znalosti z oblasti svntaxe, morfologie, fonetiky, lexikologie a semantikyFonetika, ortografia a ortoepia • Abeceda, klasifikacia hlasok: samohlasky, dvojhlasky, spoluhlasky • Ortograficka a ortoepicka klasifikacia spoluhlasok • Vybrane slova Lexikologia • Slovo, zakladna jednotka slovnej zasoby • Tvorba slov odvodzovanim, skladanim. Skratky a znacky. • Semanticke kategorie: synonyma, antonyma, homonyma • Rozdel’ovanie slov na slabiky Morfologia • Podstatne mena ■ Druhy podstatnych mien: vseobecne - vlastne, konkretne - abstraktne, zivotne - nezivotne, hromadne - pomnozne ■ Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ■ Sklonovacie vzory podstatnych mien: chlap, hrdina, dub, stroj, zena, ulica, dlan, kost’, mesto, vysvedcenie, srdce, dievca ■ Pravopis vlastnych podstatnych mien • Pridavne mena ■ Druh pridavnych mien ■ Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ■ Sklonovacie vzory pridavnych mien: pekny, cudzi, otcov/matkin, pavi ■ Pravidelne a nepravidelne stupnovanic pridavnych mien • Slovesa ■ Gramaticke kategorie: osoba, cislo, cas, sposob ■ Casovanie slovies vo vsetkych casoch a sposoboch ■ Pomocne sloveso byt’ • Zamena. Dnthy zamen: osobne, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie; Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad • Cislovky. Druhy cisloviek: zakladne, radove; Gramaticke kategorie: rod. cislo; Pravopis cisloviek • Prislovky. Prislovky miesta, casu, sposobu a priciny; Tvorenie prisloviek; Stupnovanic a pravopis prisloviek Veta - vetna syntax • Veta. Interpunkcne znamienka. Jednoducha veta a rozvita veta. Klasifikacia viet podl’a obsahu, zlozenia a clenitosti • Podmet. Vyjadreny podmet (jednoduchy a viacnasobny), nevyjadreny podmet • Prisudok: slovesny a neslovesny (menny), zhoda podmetu s prisudkom • Privlastok: zhodny a nezhodny privlastok • Predmet: priamy a nepriamy predmet • Prislovkove urcenie: miesta, casu, sposobu a priciny ... 4. Prejavovanie empatickeho kulturneho a interkulturneho spravaniaSpecificke cieleObsah4.1 Vyjadrovanie vlastneho nazoru na konkretne tradicie a hodnoty materskej kultury alebo inej kultury opisanej у precitanych knihach4.2 Argumentovanie vlastnych stanovisk к identifikovanym vzorom vo vlastnej kulture a v kulture inych narodov• Materinsky jazyk - nevyhnutny zdroj pre osobny rozvoj a obohatenie kultumej vybavenosti• Slovensky jazyk a kultura v Europe• Empatia a otvorenost’. My a ti druhi. ... NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume. ... Programa Disciplina Limba și literatura croată maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (pentru anul școlar 2020-2021)I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT– Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjecnika, morfologije i sintakse; ... – Njihova primjena u datom kontekstu; ... – Morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu; ... – Motivacija uloge interpunkcije i reda rijeci u slozenim recenicama; ... – Odredivanje korespondencije izmedu djelova recenice zavisnog odnosa; ... – Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom izrazavanju; ... – Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sazetka knjizevnih tekstova; ... – Pismeno izlaganjc subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire: ... – Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjizevnosti; ... – Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; ... – Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju. ... Sadrzaj:1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano "a"; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija; ... 2. Rjecnik: Podrijetlo rijeci; Porodica rijeci; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeci izvodenjem; Tvorba rijeci prefiksacijom; ... 3. Morfologija: Promjenjive vrste rijeci: Imenice znacenje i uporaba padeza; Pridjevi znacenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice - znacenje, podjela; Brojevi - znacenje, podjela; Glagoli- znacenje, glagolska vremena; Nepromjenjive vrste rijeci: prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice - znacenje, uporaba; ... 4. Sintaksa: Nezavisno slozene recenice; Zavisno slozene recenice ... Knjizevna djela: Ribar Palunko i njegova zena, Ivana Brlic-Mazuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda; Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Carobno zrcalo, Michael Ende; Zlatni Ijudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor; Pravda, Vladan Desnica; Moze li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjcevic; Oblak, Dobrisa Cesaric; Alkar, Dinko Simunovic; Breza, Slavko Kolar. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. ... PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a (pentru anul școlar 2020-2021) DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ București, 2021I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverseCompetențe specificeConținuturi asociate1.1dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date- idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text; - moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog); - subiectul operei literare; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; - trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula; - texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunțul); - reperarea unor informații esențiale dintr-un text; - completarea unui text lacunar; - recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text; - recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text; - utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.1.2sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuațieiComunicarea scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj). Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare:

1. a)Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură.
2. b)Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.
3. c)Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; Sinonime, antonime. Gramatică: 1. Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice. 2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. 3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului in cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso). 4. Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ. 5. Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele personal in dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă. 6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectulverbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent; folosirea condiționalului; imperativul (tu, noi, voi); concordanța timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere). 7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente). 8. Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; 9. Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții - di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). 10. Interjecția: interjecții proprii - ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.1.3identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor- elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea. ... 2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverseCompetențe specificeConținuturi asociate2.1redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă- redactarea în scris de texte funcționale simple: paragrafe pe subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale; - redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: povestire, descriere; - realizarea de texte de mică întindere, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și regulile gramaticale studiate, folosind corect semnele ortografice și de punctuație; - redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, vers, strofă); - figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora; - sensul de bază, sensul figurat; - genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic); - textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar utilitar; - redactare de mesaje; - completare de texte lacunare, rebus; - redactare de scrisori în registru familiar; - construirea unor scurte povestiri; - folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor; - diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite; - folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile;- folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;- folosirea conectorilor adecvați;- folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;- rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; - identificarea structurii textului narativ;- sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context;- stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie într-un text dat; - identificarea secvențelor într-un text narativ; - structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).2.2utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație- elemente de lexic studiate în clasele a V-a - a VIII-a; mijloace de îmbogățire a lexicului;- folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei;- aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția. ... Teme recomandate:– Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța; ... – Universul adolescenței: stiluri de viață; ... – Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie; ... – Progres și schimbare: obiecte și ustensile domestice, ocupații și profesiuni; ... – Relații interpersonale: relații între tineri, călătorii; ... – Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante; ... – Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor tradiționale; ... – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți și filme; ... – Universul cultural italian: trecut și prezent; ... – Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, radioul și televiziunea, internetul; ... – Umorismul. ... NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. ... Programa Disciplina Limba și literatura ucraineană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (anul școlar 2020-2021)I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura ucraineană maternă.1. Receptarea textului scris de diverse tipuriCompetențe specificeConținuturi1. Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue și mulți modale 2. Identificarea temei și a ideilor principale din texte diverse• Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv - Cuvinte-cheie, idee principală, temă - Textul narativ literar • Coordonatele lumii ficționale: acțiune, personaj, timp, spațiu • Analiza coordonatelor textului: analiza acțiunii - Textul narativ nonliterar - Textul narativ - Textul descriptiv (literar/nonliterar) - Figuri de stil: personificarea, comparația • Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare - Dialogul în textul scris - Textul liric. Imnul - Figuri de stil: personificarea, metafora, repetiția, enumerația - Descrierea în poezie și proză (portretul) • Structura textului narativ (logica acțiunii, timpul și spațiul narațiunii) - Structura textului descriptiv - Structuri în textele epice și lirice • Discursul epic. Discursul liric - Textul epic: momentele subiectului, relațiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistică - Textul liric: temă, motive, cui liric. Compoziția textului - Figuri de stil: invocația/interogația/exclamația retorică inversiunea, repetiția - Forme strofice. Măsura versurilor - Textul umoristic. Anecdota/Gluma - Valori etice și culturale în textul literar - Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; interpretări multiple ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuriCompetențe specificeConținuturiRedactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate• Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere - Descoperirea unor subiecte din universul familiar - Încadrarea în subiect • Prezentarea textului: așezarea în pagină- Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe • Stil: corectitudine gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație ... 3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scriseCompetențe specificeConținuturi1. Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază, din limba ucraineană standard, pentru exprimarea corectă a intenției comunicative• Ortoepie și ortografie - Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar - Tipuri de sunete: Vocala. Consoana - Semnul moale. înmuierea consoanelor - Sunete iotate; Accentul: Silaba: Apostroful - Corespondența sunet-literă (redarea aceluiași sunet prin litere diferite: sunete diferite redate prin aceeași literă) - Scrierea și pronunția cuvintelor care conțin foneme specifice limbii ucrainene • Vocabular - Structura cuvântului. Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: Cuvântul și contextul: forma și sensul cuvintelor. Categorii semantice: sinonime, antonime - Cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului: interne și externe. Familia de cuvinte. Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Variație stilistică - Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă - Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative 3. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse 4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectiva morfosintactică, fonetică și lexicalăGramatica - Enunțul. Punctuația - Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată - Propoziția afirmativă. Propoziția negativă - Enunțuri asertive. interogative, exclamative - Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul, condițional-optativul. imperativul și infinitivul - Substantivul: genul, numărul, cazurile. Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit - Prepoziția - Pronumele. Clasificarea pronumelui (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul) - Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul substantivului cu adjectivul - Numeralul. Clasificarea numeralelor • Noțiuni de sintaxă - Sintaxa propoziției - Predicatul. Predicatul verbal și cel nominal - Subiectul. Subiectul exprimat și cel neexprimat - Atributul. Tipurile de atribute în limba ucraineană - Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, particula, interjecția ... 4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și interculturalCompetențe specificeConținuturi1. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite 2. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare• Carte și cultură: elemente de cultură slavonă în cultura ucraineană - Limba maternă - sursa esențială pentru dezvoltarea personală și pentru îmbogățirea bagajului cultural - Identitate personală: identitate națională: diversitate culturală și lingvistică • Valori estetice și morale în creațiile literare (binele, adevărul, frumosul, ținutul natal, patrie și popor) - Empatie și deschidere. Noi și ceilalți - Valori culturale ucrainene în context european/mondial ... Texte: Dolyva. Meni tiynadtsyatyy mynalo, Taras Shevchenko Batko ta syn, Petro Hulak-Artemovskyy Vovk i Kit, Leonid Hlibov Mykoli stalo lehshe, Petrvk i Pavlyk. Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvifka, Syniy ofivets, Vasyl' Sukhomlyns'kyy Pisenka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenky, Lito krasneye mynulo, Lesya Ukrayinka Hrymyt'l Blahodatna pora nastupaye..., Hriye sonechko!. Zemle. moya vseplodyushchaya. Malyy Myron, Ivan Franko Molytva, Maria Ciubica SHKIL'NI USMISHKY Pavlo Hal'chenko Konyk-stryhunets, Lehid, Shchuka i Rak, Leonid Ivanovych Hlibov Krasne pysannya, Ivan Franko Sestra, Marko Vovchok V ODESINA PRYVOZI, Humoresky Stcpana Oliynyka dlya ditey Zhenya i Syn'ko, Viktor Blyznets I zolotoyi y dorohoyi, Taras Shevchenko Malenkyy hrishnyk, Mvkhaylo Kotsyubynskyy Dialoh u prerodi, Maria Ciubica Ridna mova, Ilarion Hrabovyej Nadia, Lesia Ucrainka Dva koliory, D. Pavlycjko Dva svny, Marko Vovciok Hreteva skiljna nauka, Ivan Franko Mova, Maksym Rylskvj Davnia Vesna..., Lesia Uckrainka Dobryj zarobok, Ivan Franko NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. ... PROGRAMA pentru EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA MATEMATICĂ București, 2021 PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a MATEMATICĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile Programei școlare pentru disciplina matematică, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Subiectele de matematică pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a. COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE Competențele generale (CG) și competențele specifice (CS)CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea aparV.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate ... V.CS1.2. Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variate ... V.CS1.3. Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexte ... VI.CS1.1. Identificarea unor noțiuni specifice mulțimilor și relației de divizibilitate în N ... VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporțiilor și a mărimilor direct sau invers proporționale ... VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate ... VI.CS1.4. Recunoașterea fracțiilor echivalente, a fracțiilor ireductibile și a formelor de scriere a unui număr rațional ... VI.CS1.5. Recunoașterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configurații date ... VI.CS1.6. Recunoașterea unor elemente de geometrie plană asociate noțiunii de triunghi ... VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui R ... VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuații sau sisteme de ecuații liniare ... VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame ... VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date ... VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului și/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date ... VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date ... VII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configurație geometrică dată ... VIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțime ... VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice ... VIII.CS1.3. Identificarea unor dependențe funcționale în diferite situații date ... VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configurații spațiale date ... VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice și a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora ... ... CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționaleV.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestora ... V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracții folosind proprietăți ale operațiilor aritmetice ... V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice ... VI.CS2.1. Evidențierea în exemple a relațiilor de apartenență, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10^n, 3 și 9 în N ... VI.CS.2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporții pentru organizarea de date ... VI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor ... VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raționale pentru rezolvarea ecuațiilor de tipul: x + a = b, x . a = b, x : a = b (a diferit de 0), ax + b = c, unde a, b și c sunt numere raționale ... VI.CS2.5. Recunoașterea coliniarității unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare și a paralelismului sau perpendicularității a două drepte ... VI.CS.2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului ... VII.CS.2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea și aproximarea numerelor reale ... VII.CS.2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluțiilor unor ecuații sau sisteme de ecuații liniare ... VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestora ... VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configurații geometrice date ... VII.CS2.5. Descrierea proprietăților poligoanelor regulate înscrise într-un cerc ... VII.CS2.6. Stabilirea relației de asemănare între triunghiuri ... VII.CS2.7. Aplicarea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia ... VIII.CS2.1. Efectuarea unor operații cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei ... VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere ... VIII.CS2.3. Descrierea unei dependențe funcționale într-o situație dată, folosind diagrame, tabele sau formule ... VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configurații spațiale date ... VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora ... ... CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematiceV.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru divizibilitate ... V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimale ... V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare ... VI.CS3.1. Utilizarea unor modalități adecvate de reprezentare a mulțimilor și de determinare a c.m.m.d.c. și a c.m.m.m.c. ... VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct/invers proporționale ... VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere întregi ... VI.CS3.4. Utilizarea proprietăților operațiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raționale ... VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăți referitoare la distanțe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometrice ... VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruență și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice ... VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi și a proprietăților operațiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale ... VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuații și sisteme de ecuații liniare ... VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependențe funcționale și reprezentări ale acestora ... VII.CS3.4. Utilizarea proprietăților patrulaterelor în rezolvarea unor probleme ... VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și arii ... VII.CS3.7. Deducerea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic ... VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în R ... VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat și a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilor ... VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora ... VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăți de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea pozițiilor relative ale dreptelor și planelor ... VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice ... ... CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație datăV.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturale ... V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracțiilor/procentelor în situații date ... V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii ... VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete care se pot descrie utilizând mulțimile și divizibilitatea în N ... VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor și a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționale ... VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuațiilor și a inecuațiilor studiate în mulțimea numerelor întregi ... VI.CS.4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulțimea numerelor raționale ... VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noțiunilor legate de dreaptă, unghi și cerc ... VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic și figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi ... VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunii de număr real (semn, modul, opus, invers) ... VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuațiilor și sistemelor de ecuații liniare ... VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor ... VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatere ... VII.CS4.5. Exprimarea proprietăților poligoanelor în limbaj matematic ... VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăților unor figuri geometrice folosind asemănarea ... VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic ... VIII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații ... VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situații concrete prin calcul algebric, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităților de măsură ... VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcționale ... VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice ... VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni și expresii specifice pentru descrierea proprietăților figurilor și corpurilor geometrice ... ... CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații dateV.CS5.1. Analizarea unor situații date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule ... V.CS5.2. Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule ... V.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configurații geometrice dintr-o problemă dată ... VI.CS5.1. Analizarea unor situații date în contextul mulțimilor și al divizibilității în N ... VI.CS5.2. Analizarea unor situații practice cu ajutorul rapoartelor, proporțiilor și a colecțiilor de date ... VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi ... VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raționale ... VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanțe, măsuri de unghiuri și de arce de cerc ... VI.CS5.6. Analizarea unor construcții geometrice în vederea evidențierii unor proprietăți ale triunghiurilor ... VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale ... VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare ... VII.CS5.3. Analizarea unor situații practice prin elemente de organizare a datelor ... VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri și a unor arii ... VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice ... VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice ... VII.CS5.7. Interpretarea unor relații metrice între elementele unui triunghi dreptunghic ... VIII.CS5.1. Interpretarea unei situații date utilizând intervale și inecuații ... VIII.CS5.2. Interpretarea unei situații date utilizând calcul algebric ... VIII.CS5.3. Analizarea unor funcții în context intra și interdisciplinar ... VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configurații spațiale și a calculării unor elemente metrice ... VIII.CS5.5. Analizarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică spațială să verifice anumite cerințe date ... ... CG6. Modelarea matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domeniiV.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatului ... V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situații date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.) ... V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unități de măsură și la interpretarea rezultatelor ... VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situații date utilizând mulțimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în N ... VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situații date în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționale ... VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situații date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatului ... VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operațiilor cu numere raționale ... VI.CS6.5. Interpretarea informațiilor conținute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanțe și a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc 1 ... VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situații date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatului ... VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale ... VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare ... VII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) ... VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere ... VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri ... VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând asemănarea triunghiurilor ... VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând relații metrice în triunghiul dreptunghic ... VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuații ... VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuațiilor sau a formulelor de calcul prescurtat ... VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcțiilor a unor fenomene din viața reală ... VIII.CS6.4. Modelarea unor situații practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale ... VIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian ... ... Conținuturi asociate Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere Subdomeniul: Mulțimi ● Descriere, notații, reprezentări; mulțimi numerice/nenumerice; relația dintre un element și o mulțime; relații între mulțimi ● Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor ● Mulțimi finite, cardinalul unei mulțimi finite; mulțimi infinite ● Operații cu mulțimi: reuniune, intersecție, diferență ● Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecția și reuniunea intervalelor Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale Operații cu numere naturale ● Scrierea și citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea și ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări ● Adunarea numerelor naturale, proprietăți; scăderea numerelor naturale ● Înmulțirea numerelor naturale, proprietăți; factor comun ● Împărțirea cu rest zero a numerelor naturale; împărțirea cu rest a numerelor naturale ● Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10 ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor ● Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate și acolade ● Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze Divizibilitatea numerelor naturale ● Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni ● Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10^n, 3 și 9; numere prime; numere compuse ● Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicație: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) și a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele● Proprietăți ale divizibilității în N: a│a, unde a ∈ N; a│b și b│c => a│c, unde a, b, c ∈ N; a│b și a│c => a│(b ± c), unde a, b, c ∈ N; a│bc și (a,
4. b)= 1 => a│c , unde a, b, c ∈ N Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi ● Mulțimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea și ordonarea numerelor întregi ● Adunarea numerelor întregi, proprietăți; scăderea numerelor întregi ● Înmulțirea numerelor întregi, proprietăți ● Împărțirea numerelor întregi când deîmpărțitul este multiplu al împărțitorului ● Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale ● Fracții ordinare; fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracții echivalente (prin reprezentări) ● Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracții ordinare ● Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție ● Amplificarea și simplificarea fracțiilor; fracții ireductibile ● Aducerea fracțiilor la un numitor comun; adunarea și scăderea fracțiilor ● Înmulțirea fracțiilor, puteri; împărțirea fracțiilor ● Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară ● Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracții zecimale; transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracție ordinară ● Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală; transformarea unei fracții ordinare într-o fracție zecimală; periodicitate ● Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară ● Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură pentru lungime, arie volum, capacitate, masă, timp și unități monetare ● Număr rațional; mulțimea numerelor raționale; reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor, opusul unui număr rațional; modulul; compararea și ordonarea numerelor raționale ● Adunarea numerelor raționale; proprietăți; scăderea numerelor raționale ● Înmulțirea numerelor raționale; proprietăți; împărțirea numerelor raționale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr rațional nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale ● Rădăcina pătrătă a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr rațional ● Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical ● Numere iraționale, exemple; mulțimea numerelor reale; incluziunile N inclus în Z inclus în Q inclus în R; modulul unui număr real (definiție, proprietăți); compararea și ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări ● Operații cu numere reale (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, puteri cu exponent număr întreg); raționalizarea numitorului de forma a√b ● Media aritmetică ponderată a n numere reale, n≥2 ; media geometrică a două numere reale pozitive Domeniul de conținut: Algebră Subdomeniul: Calcul algebric ● Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea ● Formule de calcul prescurtat(a±b)^2 = a^2 ± 2ah + b^2, unde a, b ∈ R(a - b)(a +
5. b)= a^2 - b^2, unde a, b ∈ R ● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat) Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații ● Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identități ● Ecuații de forma ax + b = 0, unde a, b ∈ R; mulțimea soluțiilor unei ecuații; ecuații echivalente ● Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituției și/sau prin metoda reducerii ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare ● Inecuații de forma ax + b ≥ 0, (≤,<,>), unde a, b ∈ R Subdomeniul: Funcții ● Produsul cartezian a două mulțimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanța dintre două puncte din plan ● Reprezentarea și interpretarea unor dependențe funcționale prin tabele, diagrame și grafice ● Funcții de forma f: R -> R, f(
6. x)= ax + b, unde a și b sunt numere reale, graficul acestor funcții, reprezentarea și interpretarea geometrică a graficului acestor funcții, lecturi grafice Domeniul de conținut: Geometrie Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri ● Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenții de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relații între puncte, drepte și plane (descriere, reprezentare, notații*1)) *1) Notația AB reprezintă dreapta AB, segmentul AB, lungimea segmentului AB sau distanța de la punctul A la punctul B, în funcție de context. ● Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă; puncte coliniare; "prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una"; pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele ● Drepte paralele (definiție, notație); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice ● Distanța dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct față de un punct ● Unități de măsură pentru lungime; unități de măsură pentru arie; unități de măsură pentru volum; transformări ale unităților de măsură ● Unghi: definiție, notații, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi*2), unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuțit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade și minute sexagesimale*2) Notația unghiul AOB reprezintă atât unghiul AOB, cât și măsura unghiului AOB, în funcție de context. ● Unghiuri opuse la vârf, congruența lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi ● Drepte perpendiculare în plan (definiție, notație); oblice; aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice; distanța de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria față de o dreaptă Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul ● Triunghiul: definiție, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalități între elementele triunghiului ● Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurența, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurență, cercul circumscris unui triunghi; înălțimile unui triunghi: definiție, construcție, concurența; medianele unui triunghi: definiție, construcție, concurența ● Congruența triunghiurilor oarecare: criterii de congruență a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruență a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicații: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment ● Proprietăți ale triunghiului isoscel; proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăți ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei - teoreme directe și reciproce) ● Segmente proporționale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărțirea unui segment în părți proporționale cu numere (segmente) date ● Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații practice a distanțelor folosind asemănarea ● Proiecții ortogonale pe o dreaptă; teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora ● Noțiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta și cotangenta unui unghi ascuțit ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicații: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral și în pătrat; aproximarea în situații practice a distanțelor folosind relații metrice ● Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex ● Paralelogramul: proprietăți; aplicații în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi ● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăți ● Trapezul, clasificare, proprietăți; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăți ● Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez ● Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; lungimea cercului și aria discului ● Poligoane regulate înscrise într-un cerc Subdomeniul: Corpuri geometrice ● Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări ● Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele ● Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălțimea unei piramide, distanța dintre două plane paralele, înălțimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, plane perpendiculare; proiecții de puncte, de segmente și de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă și un plan, aplicație: lungimea proiecției unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței de la un punct la o dreaptă; calculul distanței de la un punct la un plan; calculul distanței dintre două plane paralele ● Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate ● Arii și volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral sau pătrat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral sau pătrat), paralelipiped dreptunghic, cub Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică Subdomeniul: Rapoarte. Proporții ● Rapoarte; proporții; proprietatea fundamentală a proporțiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; proporții derivate ● Șir de rapoarte egale; mărimi direct proporționale; mărimi invers proporționale; regula de trei simplă Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică ● Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporționalității; probabilități (aplicație la rapoarte) ● Probleme de organizare a datelor; frecvență; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare și/sau cu linii; media unui set de date statistice; ● Elemente de statistică: indicatorii tendinței centrale (frecvență, medie, mediană, mod și amplitudine a unui set de date) Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Anexa nr. 2 EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2021 PROGRAME PENTRU SUSȚINEREA PROBELOR SCRISE ● Limba și literatura română ● Limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) ● Matematică ● Istorie ● Fizică ● Chimie ● Biologie ● Informatică ● Geografie ● Logică, argumentare și comunicare ● Psihologie ● Economie ● Sociologie ● Filosofie PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Filiera teoretică - profil real Filiera tehnologică - toate profilurile și specializările Filiera vocațională - toate profilurile și specializările (cu excepția profilului pedagogic)I. STATUTUL DISCIPLINEI Proba de limba și literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învățământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile și specializările. Curriculumul liceal, care stabilește principiul studierii limbii și literaturii române din perspectivă comunicativ-funcțională, pune accent pe latura formativă a învățării, fiind centrat pe achiziționarea de competențe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă și comunicare. ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competențe dobândite în ciclul inferior și în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conținuturi parcurse în cele două cicluri liceale:1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicareCompetențe specificeConținuturi asociate1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente și personalizate, adaptate unor situații de comunicare diverse- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacțiile auditoriului și în condiții de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacțiilor și a opiniilor privind texte literare și nonliterare, filme artistice și documentare, spectacole de teatru, expoziții de pictură etc.; adecvarea la situația de comunicare (auditoriu, context) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)- reguli și tehnici de construire a dialogului (atenția acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversația, discuția argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situația de comunicare (partener, context etc.) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare și contraargumentare în dialog- stilurile funcționale adecvate situației de comunicare- rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spațiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare și a formelor exprimării scrise compatibile cu situația de comunicare în elaborarea unor texte diverse - reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerința de redactare, adecvare stilistică, așezare în pagină, lizibilitate)- relatarea unei experiențe personale, descriere, povestire, argumentare, știri, anunțuri publicitare, corespondență privată și oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenție, scrisoarea în format electronic (e-mail)- exprimarea reacțiilor și a opiniilor față de texte literare (studiate sau la prima vedere) și nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat- normele citării- normele limbii literare la nivelurile: ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual1.3. Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, - memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, științifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului - sens denotativ și sensuri conotative- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul- ficțiune, imaginație, invenție; realitate, adevăr - scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.- reacțiile receptorului: cititor, ascultător1.5. Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în producerea și în receptarea diverselor texte orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului- componentele și funcțiile actului de comunicare- niveluri ale receptării și producerii textelor orale și scrise: fonetic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal și paraverbal- normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual- tipuri textuale și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ- discursul publicistic- rolul verbelor în narațiune; rolul adjectivelor în descriere- rolul formulelor de adresare, de inițiere, de menținere și de închidere a contactului verbal în monolog și în dialog ... 2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterareCompetențe specificeConținuturi asociate2.1. Identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere- temă, motiv/motive identificat(
7. e)în texte, viziune despre lume- genuri literare: epic, liric, dramatic- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparținând unor genuri sau epoci diferite2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ- particularități ale construcției subiectului în textele narative- particularități ale compoziției în textele narative: incipit, final, episoade/secvențe narative, tehnici narative- instanțele comunicării în textul narativ- construcția personajelor; modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje- tipuri de perspectivă narativă- specii epice: basm cult, nuvelă, roman- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber2.3. Identificarea și analiza principalelor componente de structură și de limbaj specifice textului dramatic- particularități ale construcției subiectului în textul dramatic- particularități ale compoziției textului dramatic- modalități de caracterizare a personajelor- registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului- specii dramatice: comedia- cronica de spectacol2.4. Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de limbaj în textul poetic- titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică- sugestie și ambiguitate- imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie- poezie epică, poezie lirică- instanțele comunicării în textul poetic2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte- viziune despre lume, teme și motive, concepții despre artă, sensuri multiple ale textelor literare- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de lectură- lectură critică: elevii ev