PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004

Pe scurt

Acest program de guvernare, valabil pentru perioada 2005-2008, stabilește angajamentele și principiile Guvernului României pentru dezvoltarea economică, integrarea europeană și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Ce reglementează

Angajamentul Guvernului României față de democrație, capitalism și valori europene.
Principiile de guvernare, incluzând comunicarea, transparența, participarea, responsabilitatea, eficiența și coerența.
Obiectivele României privind integrarea europeană și atingerea convergenței economice.
Politica Guvernului referitoare la mediul de afaceri, fiscalitate, piețe financiare și combaterea corupției.

Cui îi privește

Guvernul României și reprezentanții săi.
Cetățenii României, comunitatea de afaceri și societatea civilă.

Puncte cheie

Reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16%.
Introducerea cotei unice de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice.
Reducerea graduală a cotei de impozitare pentru contribuțiile la fondurile sociale, de la 49,5% la 39,5% până în anul 2008.
Obiectivul de integrare politică a României în Uniunea Europeană în anul 2007.

Textul legii

PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.265 din 29 decembrie 2004 Capitolul 1 Angajamentul Guvernului României Guvernul României îşi asumă şi promovează democraţia, capitalismul şi valorile europene în scopul dezvoltării economice durabile a României, creşterii bunăstării cetăţenilor şi redobândirii demnităţii naţionale. Opţiunile fundamentale pe care Guvernul României le împărtăşeşte şi le promovează sunt:

Consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România
Redefinirea rolului statului prin restrângerea intervenţiei sale în economie şi întărirea funcţiilor acestuia de garant al legalităţii
Întărirea libertăţilor individuale, sporirea siguranţei cetăţeanului şi a familiei
Garantarea şi dezvoltarea proprietăţii private, restituirea integrală a proprietăţilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietăţii
Instituirea economiei de piaţă funcţionale
Stimularea spiritului întreprinzător
Coeziunea economică şi socială, reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale
Egalitatea şanselor
Respectarea drepturilor minorităţilor
Integrarea deplină a României în structurile economice şi de securitate euroatlantice. Capitolul 2 Principiile de guvernare Guvernul României îşi va desfăşura activitatea având în vedere următoarele principii: Principiul comunicării şi transparenţei Guvernul va informa permanent publicul asupra activităţii sale, atât în stadiul de evaluare a politicilor publice, cât şi în momentul adoptării şi implementării deciziilor, furnizând în orice moment informaţii complete, obiective şi consistente de natură financiară ori în legătură cu misiunea şi planificarea sa strategică. În comunicarea publică, Guvernul va utiliza un limbaj accesibil pentru public. Principiul participării Calitatea şi legitimitatea politicilor publice se vor asigura prin consultarea şi participarea reprezentanţilor comunităţii de afaceri şi societăţii civile în faza de concepţie, elaborare şi implementare a politicilor publice. Principiul responsabilităţii În îndeplinirea misiunii pentru care a fost învestit şi subordonat unor norme etice şi juridice, Guvernul prin reprezentanţii săi va avea funcţii clare, care vor fi explicate publicului, şi îşi va asuma în orice moment responsabilitatea pentru activitatea sa. Principiul eficienţei Politicile publice vor fi elaborate şi aplicate numai în situaţia în care corespund unei nevoi, în baza unor obiective bine definite, ierarhizate şi a unor evaluări de impact prealabile. Politicile publice vor fi aplicate în termenul planificat, pentru a nu mări costurile. Coerenţa Politicile publice vor fi elaborate şi aplicate în mod coerent şi uşor de înţeles atât de funcţionarii publici, cât şi de cetăţeni în calitate de beneficiari sau receptori ai acestora. Aplicarea principiilor guvernării vor avea ca axe instituţionale: ■ proporţionalitatea între puterea deţinută de Guvern cu privire la dreptul de reglementare şi implementare a politicilor şi puterea deţinută de autorităţile locale, societatea civilă ori sectorul privat; ■ subsidiaritatea - Guvernul este obligat să intervină numai dacă obiectivele de dezvoltare pe plan local nu pot fi realizate în mod eficient şi suficient de către administraţia publică şi comunitatea locală. Capitolul 3 Integrarea europeană Integrarea europeană constituie, de aproape cincisprezece ani, principalul obiectiv politic al tuturor partidelor aflate la guvernare. Confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare a României şi Bulgariei la UE cu ocazia summitului de la Bruxelles din 16-17 decembrie a.c. reprezintă al doilea mare eveniment al anului 2004 după realizarea celei mai mari extinderi din istoria UE. Trecerea la moneda euro şi finalizarea discuţiilor cu privire la Constituţia europeană reprezintă pentru România semnale clare cu privire la necesitatea de a accelera eforturile interne în scopul obţinerii cât mai rapide a convergenţei cu structurile UE. Aceasta va permite ţării noastre să devină partener cu drepturi depline în cadrul noii construcţii instituţionale europene şi parte a unei structuri economice stabile. Obiectivele Guvernului României cu privire la integrarea europeană O dată cu încheierea negocierilor de aderare, România va intra într-o nouă etapă, în care europenizarea va trebui să consolideze instituţiile şi reglementările preluate din acquisul comunitar pe parcursul negocierilor şi în care societatea românească va trebui să îşi păstreze şi să îşi reafirme identitatea naţională şi moştenirea culturală. În ceea ce priveşte procesul de integrare europeană, obiectivele Guvernului sunt: I. Respectarea angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană astfel încât 2007 să reprezinte anul integrării politice Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul României va accelera implementarea măsurilor prevăzute în acquisul comunitar şi va elabora şi pune în aplicare programele necesare pentru etapa postaderare. Acest obiectiv presupune accentuarea procesului de europenizare a României prin: ■ respectarea condiţionalităţilor rezultate în urma încheierii negocierilor tehnice ■ accelerarea introducerii reglementărilor europene în legislaţia internă simultan cu asigurarea transparenţei cu privire la costurile publice şi private, ca urmare a intrării în efectivitate a reglementărilor conţinute în acquisul comunitar ■ fundamentarea politicilor publice pe principiile şi orientările formulate în documentele UE ■ creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice, în special în ceea ce priveşte procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de preaderare, de coeziune şi a celor structurale ■ redefinirea atribuţiilor autorităţilor publice, în scopul adaptării la noile forme de colaborare cu structurile UE ■ întărirea colaborării cu societatea civilă în scopul reducerii riscurilor culturale datorate procesului de europenizare. II. Integrarea instituţională În viziunea Guvernului României, un obiectiv fundamental postaderare al ţării noastre este participarea la construcţia europeană. Acest obiectiv se referă la creşterea capacităţii ţării noastre de a participa la elaborarea şi aplicarea politicilor comunitare. În acest sens Guvernul va adopta o poziţie activă cu privire la suportul tehnic corespunzător structurii lărgite a Comisiei Europene în funcţie de reprezentativitatea instituţională a ţării noastre. În acelaşi timp Guvernul României va promova o relaţie privilegiată cu S.U.A. Eficienţa participării României la decizia europeană este condiţionată de profesionalizarea actului politic. Oamenii politici români, membri ai Parlamentului european, vor trebui să-şi asume responsabilitatea de a deveni promotori ai interesului naţional şi identităţii naţionale. III. Atingerea convergenţei în raport cu structura economică europeană Guvernul României va acţiona pentru a atinge convergenţa economică cu Uniunea Europeană, în raport cu strategiile de dezvoltare adoptate de structurile decizionale ale acesteia. În acest sens noua Comisie Europeană a reiterat intenţia de a relua şi accentua prevederile Strategiei de la Lisabona, adoptată în anul 2000, prevederi legate de conceptul de economie a cunoaşterii. În acest context Guvernul va avea în vedere realizarea următoarelor obiective strategice: ■ fundamentarea politicilor publice conform principiilor de funcţionare a pieţei unice (criteriile de la Maastricht, Copenhaga, Madrid) şi direcţiilor prevăzute în documentele de politică europeană: Noua politică agricolă a UE, Strategia de dezvoltare durabilă a UE, Politici de dezvoltare regională ■ elaborarea şi înaintarea către Comisia Europeană a unei noi Strategii de dezvoltare pe termen mediu, document care să fundamenteze orientările strategice ale României pentru un interval de cel puţin 4 ani ■ promovarea unor politici sustenabile în ceea ce priveşte capitalul uman şi natural ■ gestionarea eficientă a poziţiei pe care România o are ca beneficiar net al fondurilor de preaderare ■ reducerea costurilor integrării europene, nu numai prin gestionarea eficientă şi transparentă a fondurilor interne şi externe, dar şi prin preluarea corectă a prevederilor din acquisul comunitar şi prin diminuarea birocraţiei şi a corupţiei din sistemele de alocare a fondurilor ■ creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice ■ participarea activă la elaborarea noilor documente cu caracter de orientare strategică pentru UE. Trecerea României de la etapa normativă a integrării - prin raportarea la reglementările acquisului comunitar, la etapa europenizării - prin consolidarea sistemului socioeconomic reprezintă cea mai mare provocare a perioadei 2005-
Acest proces reprezintă, de fapt, a doua modernizare a României. Capitolul 4 Mediul de afaceri Politica Guvernului României în ceea ce priveşte mediul de afaceri este centrată pe susţinerea întreprinzătorilor privaţi şi pe stimularea liberei iniţiative. Pentru atingerea acestor obiective este necesară înlăturarea obstacolelor din calea iniţiativei private. Este nevoie de conştientizarea faptului că prosperitatea cetăţeanului se regăseşte într-o economie de piaţă funcţională, care, la rândul ei, nu poate exista în afara statului de drept, a proprietăţii private, a unei clase de mijloc puternice. I. Relaxarea fiscală În ceea ce priveşte politica fiscală, Guvernul României are în vedere următoarele: - reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16%; - introducerea cotei unice de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. Deducerile de bază şi deducerile suplimentare vor fi menţinute astfel încât persoanele cu venituri mici să nu fie afectate; - reducerea graduală a cotei de impozitare pentru contribuţiile la fondurile sociale începând cu anul 2006, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, astfel încât în anul 2008 aceasta să fie de 39,5% faţă de 49,5% cât este în prezent. Măsurile privind reducerea impozitelor directe se vor regăsi în modificările Codului fiscal, care vor intra în vigoare începând cu anul
În paralel cu relaxarea fiscală Guvernul va avea în vedere măsuri care să contribuie la creşterea veniturilor bugetare, în spiritul respectării legii, astfel: - înlăturarea practicilor de scutire sau de reeşalonare a datoriilor la buget; - sporirea ponderii economiei fiscalizate, în detrimentul economiei subterane; - pedepsirea evaziunii fiscale ca infracţiune economico- financiară. II. Pieţele financiare Guvernul României va adopta norme, din perspectiva atribuţiilor sale constituţionale şi convergente cu politica Băncii Naţionale, care să conducă, pe termen mediu şi lung, la următoarele efecte asupra pieţelor financiare: - consolidarea sistemului bancar şi creşterea credibilităţii acestuia, pe de o parte, respectiv participarea mai activă şi mai determinată a băncilor comerciale la efortul de restructurare a economiei, pe de altă parte; - diminuarea dominanţei bancare a surselor de finanţare externă a mediului de afaceri, prin sprijinirea, cu mijloace specifice, a dezvoltării pieţei de capital; - limitarea producerii efectului de evicţiune pe pieţele financiare ca urmare a finanţării deficitelor de cont curent al trezoreriei publice; - limitarea creării de hazard moral ca urmare a preponderenţei împrumutului public de pe piaţa monetară (bancară) internă; - limitarea producerii de efecte cvasimonetare ca urmare a vânzării titlurilor de stat la rate ale dobânzii cu marje exagerate faţă de rata dobânzii bancare; - limitarea, prin mijloace specifice la îndemâna Guvernului şi prin cooperare cu Banca Naţională, a tendinţelor de structurare oligopolistă a pieţei bancare, în scopul reducerii costului capitalului pentru IMM. III. Combaterea corupţiei Guvernul României declară toleranţă zero la fenomenul corupţiei. Fiind expresia unei crize de sistem, fundamental în lupta împotriva corupţiei este transformarea modului de funcţionare a sistemului. În acest sens Guvernul României va lua măsuri de reducere a domeniului privat al statului şi a birocraţiei, măsuri pentru o mai bună claritate şi stabilitate legislativă, asigurarea transparenţei decizionale, depolitizarea justiţiei. În viziunea Guvernului, libera competiţie, liberul acces la informaţiile publice, accesul transparent la resurse constituie, alături de piaţă, cele mai eficiente forme de combatere a corupţiei. Principalele măsuri anticorupţie care vor fi luate în scopul îmbunătăţirii mediului de afaceri sunt: - retragerea treptată şi ireversibilă a statului din administrarea economiei; - restrângerea ariei de cuprindere a deciziei publice; - eliminarea procedurilor economice preferenţiale; - dezvoltarea pieţelor financiare, cu deosebire a burselor de mărfuri şi a burselor de valori; - renunţarea definitivă la poziţia de monopol în furnizarea utilităţilor publice; - clarificarea sistemului de subvenţii în economie; - renunţarea la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor. IV. Eliminarea barierelor administrative În ceea ce priveşte eliminarea barierelor administrative, măsurilor privind combaterea corupţiei le vor fi adăugate următoarele: - elaborarea unei legislaţii simple, clare şi stabile; - simplificarea formalităţilor privind intrarea şi ieşirea de pe piaţă a firmelor; - reducerea procedurilor administrative referitoare la obţinerea de autorizaţii, aprobări şi avize. V. Consolidarea mediului de afaceri Măsurile privind consolidarea mediului de afaceri vor fi corelate cu cele privind stimularea iniţiativei private şi a investiţiilor. Acţiunile Guvernului vor fi îndreptate spre consolidarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil, eliminarea monopolurilor de stat nejustificate din punct de vedere economic sau al considerentelor de siguranţă naţională şi privatizarea utilităţilor publice, destrămarea structurilor oligarhice şi consolidarea liberei competiţii, creşterea transparenţei mediului de afaceri şi a politicilor guvernamentale, respectiv a politicii monetare, precum şi liberalizarea pieţei muncii. VI. Politica de concurenţă Asigurarea condiţiilor instituţional-normative pentru funcţionarea liberei concurenţe va constitui un deziderat major al Guvernului României. În acest scop se vor urmări, cu precădere, următoarele obiective: - independenţa Consiliului Concurenţei, inclusiv prin numirea membrilor acestuia la recomandarea comisiilor parlamentare de specialitate; - o legislaţie antitrust eficientă; - limitarea sectorului de stat la producţia şi distribuţia bunurilor publice; - reglementarea ajutorului de stat şi a altor intervenţii publice care deformează competitivitatea agenţilor economici şi distorsionează libera concurenţă în acord cu prevederile acquisului comunitar în materie. VII. Politica în domeniul IMM şi cooperaţiei Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o soluţie importantă pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de ajustare structurală şi de restructurare a industriei, generând alternative economice şi sociale şi susţinând consolidarea clasei mijlocii. Prin urmare, acţiunile specifice ale Guvernului vor avea ca obiectiv crearea cadrului instituţional, legislativ şi financiar favorabil dezvoltării IMM-urilor şi iniţiativei private. Principalele direcţii de acţiune ale Guvernului sunt: - reducerea costului creditelor pentru IMM prin îmbunătăţirea cadrului legislativ privind instituţii financiare private adaptate nevoilor întreprinzătorilor mici şi mijlocii: cooperative de credit, bănci populare, instituţii specializate pentru finanţarea lucrărilor agricole, fonduri de garantare a creditului; - îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţile statului şi întreprinzători prin simplificarea procedurilor de control şi prin modificarea atitudinii faţă de investitori; - introducerea de stimulente economice care să încurajeze IMM pentru ca acestea să devină furnizori de servicii pentru marile întreprinderi din economia naţională; - simplificarea procedurilor administrative în vederea înscrierii firmelor sau a actualizării datelor legate de "viaţa" firmei; - administrarea transparentă a utilizării fondurilor comunitare destinate dezvoltării IMM-urilor în România; - alocarea unui cuantum adecvat din PIB pentru programe de pregătire a resurselor umane, marketing, precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, în vederea facilitării accesului IMM-urilor pe piaţa unică europeană; - dezvoltarea reţelei centrelor judeţene de consultanţă şi informare pentru IMM, precum şi crearea unei reţele a reprezentanţelor teritoriale ale Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM. În domeniul cooperaţiei, principalele direcţii de acţiune ale Guvernului României sunt: - restaurarea sistemului cooperatist prin punerea în aplicare neîntârziată a noii legi-cadru privind cooperaţia; - stimularea înfiinţării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului Uniunii Europene; - implementarea unor proiecte destinate stimulării cooperativelor meşteşugăreşti. VIII. Piaţa muncii Guvernul României va avea ca principal obiectiv liberalizarea completă a pieţei muncii, precum şi asigurarea libertăţii contractuale în domeniul stabilirii şi negocierii relaţiilor de muncă. Măsurile ce vor fi adoptate vizează următoarele direcţii de acţiune: - reglementarea relaţiilor dintre angajat şi angajator pe baza simetriei juridice; - reglementarea relaţiilor de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti; modificarea prevederilor din actualul Cod al muncii care restrâng dreptul managerilor de a lua decizii privind firmele pe care le conduc, în scopul creşterii productivităţii muncii şi în general al creşterii eficienţei economice şi financiare; - reintroducerea convenţiilor civile ca instrument juridic de stabilire a relaţiilor de muncă; - legiferarea corectă a unor instituţii juridice esenţiale pentru dreptul muncii, cum ar fi răspunderea angajaţilor. Un guvern puternic nu este acela care doreşte să controleze totul, ci acela care ştie să renunţe la o parte din puterea lui pentru a da forţă pieţei şi legii. Dezvoltarea pieţelor este calea prin care actul de guvernare va îndeplini o seamă de cerinţe ale unei economii funcţionale de piaţă: stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri, utilizarea eficientă a resurselor, libera circulaţie a forţei de muncă, a mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor, limitarea exceselor birocratice şi diminuarea corupţiei. Capitolul 5 Politica în domeniul educaţiei Oferta politică a Guvernului în domeniul educaţiei este construită în jurul următoarelor obiective majore: ■ acces egal şi sporit la educaţie; ■ calitate ridicată a educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere; ■ descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ; ■ transformarea educaţiei în resursă de bază a modernizării României; ■ considerarea investiţiei în capitalul uman ca investiţia cea mai profitabilă pe termen lung; ■ reconstrucţia învăţământului în mediul rural; ■ combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală; ■ compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului românesc din izolarea din ultimii ani; ■ dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente. Guvernul României va asigura, în mod efectiv, accesul egal şi sporit la educaţie al tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de apartenenţa socială, etnică, de gen, confesiune, zonă de rezidenţă, prin: - generalizarea efectivă a învăţământului obligatoriu de 10 ani, prin soluţii în concordanţă cu tradiţiile româneşti şi cu evoluţiile din ţările europene; - restructurarea reţelei şcolare - în funcţie de programele de dezvoltare locală şi regională; - asigurarea mijloacelor financiare pentru reabilitarea şcolilor şi asigurarea dotărilor necesare printr-un program guvernamental special; - sprijinirea socială a elevilor şi studenţilor prin: credite de studii garantate de stat; aplicarea unui sistem de burse de studiu ţinând cont de performanţa şcolară; formarea reţelei de sprijinire a învăţământului de către economia privată; crearea suportului local pentru studii; accesul la programe internaţionale etc.; - mărirea participării şcolare şi universitare prin forme de pregătire diversificate în raport de vârstă şi de nevoile existente de calificare, astfel încât fiecare cetăţean să se poată bucura de şansa de a putea învăţa; - dezvoltarea învăţământului în limba maternă conform nevoilor cetăţenilor, inclusiv elaborarea manualelor şcolare, conform dezideratelor comunităţilor, tradiţiilor democratice şi reperelor europene; - crearea condiţiilor instituţionale prin elaborarea cadrului legal, privind înfiinţarea unor facultăţi de stat în limbile minorităţilor naţionale; - asigurarea cadrului legal de organizare şi finanţare a învăţământului confesional, la toate profilurile şi nivelurile; - extinderea educaţiei celei de a doua şanse, a reconversiei profesionale sistematice, precum şi a educaţiei adulţilor şi crearea unui sistem eficient de formare continuă şi de pregătire antreprenorială; - transformarea şcolilor, liceelor şi universităţilor în centre de iradiere a ştiinţei şi culturii la nivel local, regional şi naţional. Guvernul României va fi un garant al autonomiei şcolare şi universitare prin: - consacrarea legală a autonomiei şcolilor şi liceelor în stabilirea unei părţi din curriculum, în elaborarea de programe, în angajarea de personal, în acumularea şi folosirea de resurse financiare, în diferenţierea veniturilor; - extinderea autonomiei universităţilor în materie de patrimoniu, în acumularea şi folosirea de resurse, în selectarea şi angajarea personalului didactic şi nedidactic, în stabilirea formei de admitere şi a cifrelor de şcolarizare şi în diferenţierea veniturilor; - depolitizarea administrării învăţământului, conform practicilor europene, ce va reface demnitatea socială şi autonomia profesională a institutorilor şi profesorilor, considerând dascălul drept intelectual autonom şi forţă a schimbării; - sprijinirea învăţământului superior prin elaborarea de programe de modernizare, însoţite de resurse financiare corespunzătoare; - formele de învăţământ - public şi privat - care se vor bucura de aceeaşi legislaţie, aceleaşi criterii de evaluare, de recunoaştere şi posibila finanţare conform practicilor internaţionale. Prin politicile sale educaţionale, prin crearea unui nou cadru legislativ şi instituţional, precum şi prin alocarea resurselor financiare necesare, Guvernul României îşi propune să reconstruiască sistemul educativ al ţării conform nevoilor cetăţenilor, comunităţilor şi societăţii româneşti şi în concordanţă cu evoluţiile europene. Reconstrucţia sistemului de învăţământ în mediul rural reprezintă o prioritate a guvernării. Se vor avea în vedere: - reabilitarea şcolilor din mediul rural, construcţia de noi şcoli şi dotarea lor cu utilităţi prin alocaţii de la bugetul de stat, în sistem de cofinanţare şi cu contribuţia autorităţilor administraţiei publice locale; - alocarea distinctă de la bugetul de stat a 100 milioane de euro, anual, pentru reabilitarea şcolilor şi construcţiilor şcolare în mediul rural; - dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educaţionale, echipamente multimedia); - asigurarea de personal didactic calificat în mediul rural prin sporuri salariale stimulative (incluzând sporul de mediu rural), facilităţi pentru transport, cazare şi stabilizare; - sprijinirea formării iniţiale de cadre didactice din mediul rural prin alocarea anuală a unui important număr de locuri distincte în învăţământul superior şi organizarea formării continue specializate pentru cei care lucrează în învăţământul rural; - organizarea cadrului folosirii pe scară largă a învăţământului la distanţă (formare continuă, reconversie profesională etc.) de către locuitorii din mediul rural. Guvernul României va asigura creşterea calităţii educaţiei prin: - abordarea educaţiei ca forţă principală a schimbării tehnologiei, economiei, administraţiei şi a promovării de valori în societate; - transformarea învăţământului într-o reţea de unităţi şi instituţii cu rezultate măsurabile în ceea ce priveşte dobândirea de către elevi şi studenţi a cunoştinţelor, competenţelor şi aptitudinilor necesare societăţii cunoaşterii; - adecvarea sistemului educaţional la nevoile pieţei forţei de muncă locale, naţionale şi europene; - proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor (ce optimizează relaţia dintre evaluarea sumativă şi evaluarea formativă şi accentuează importanţa competenţelor dobândite etc.), astfel încât obiectivitatea evaluării să crească; - schimbarea modalităţilor de absolvire şi a modalităţilor de acces în diferite cicluri ale învăţământului, în acord cu documentele europene în materie; - reducerea efectivului elevilor în clase la 25, creşterea atractivităţii învăţării, diversificarea metodelor şi practicilor didactice, deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ, de la reproducere la iniţiativă şi creativitate; - restabilirea sistemului de formare continuă a personalului didactic şi a managerilor şcolari; - lansarea programului învăţământului solicitat de firme şi companii şi sprijinirea participării universităţilor la competiţia contemporană din învăţământul superior asigurând predare de calitate, învăţare performantă, cercetare ştiinţifică competitivă, servicii specializate către comunitate; - recorelarea formării continue şi a formării iniţiale a cadrelor didactice şi aplicarea unui program al noilor didactici şi pedagogii şcolare, în cadrul dezvoltării unui învăţământ centrat pe elev şi student şi orientat spre formarea capacităţilor cognitive şi acţionale; - joncţiunea cercetării ştiinţifice universitare cu nevoile tehnologiei, economiei şi administraţiei şi crearea unui circuit natural al specialiştilor din economie, administraţie, universităţi şi institute de cercetare; - eliminarea ingerinţelor politice în sistemul de apreciere şi promovare a cadrelor didactice, inclusiv în funcţii de conducere administrativă; - stimularea concurenţei pe piaţa liberă a manualelor şi mijloacelor de învăţământ în vederea creşterii calităţii acestora; - recompense diferenţiate, stimulative pentru elevi, studenţi şi cadrele didactice performante. Guvernul României va asigura o creştere substanţială a salariilor personalului din educaţie peste creşterea medie a salariului din economie, luând în consideraţie necesităţile legitime ale slujitorilor şcolii, statutul şi respectul de care aceştia trebuie să se bucure în societate. Astfel se va crea cadrul legislativ necesar pentru elaborarea unui nou sistem de salarizare care să reflecte importanţa socială a educaţiei, să stimuleze performanţa şi creaţia. Guvernul României apreciază că este necesară reorganizarea şi stabilirea clară a rolurilor, competenţelor şi responsabilităţilor autorităţilor publice, centrale şi locale, în luarea deciziilor şi alocarea resurselor necesare desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel: - Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora standardele necesare pentru finanţarea de bază a procesului instructiv-educativ, finanţarea urmându-l pe cel ce învaţă. Vor fi alocate din bugetul de stat, prin intermediul unor transferuri cu destinaţie precisă, resursele financiare corespunzătoare acestor standarde; - Ministerul Educaţiei şi Cercetării va aloca resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii decente de funcţionare a unităţilor şcolare, îndeosebi în mediul rural, dincolo de posibilele resurse financiare puse la dispoziţie de comunităţile locale şi cele şcolare; - va fi elaborat cadrul legislativ şi instituţional pentru ca atât autorităţile administraţiei publice locale, cât şi conducerile unităţilor şcolare să poată aloca, din bugetele locale şi, respectiv, din resursele extrabugetare ale şcolilor, fonduri pentru suplimentarea veniturilor personalului din învăţământ în corelare cu performanţele obţinute în procesul educativ; - va fi extinsă autonomia şcolilor şi liceelor, iar inspectoratele şcolare vor deveni unităţi de consiliere profesională, deservite de revizori şcolari, ca funcţionari publici, ce operează cu metodologii precise; - competenţele de decizie profesională ale ministerului vor fi delegate unor agenţii şi centre specializate de la nivel naţional, înzestrate cu autonomie funcţională, conform practicilor europene; - mişcarea personalului didactic va fi fluidizată în cadrul asigurat de autonomia şcolilor şi liceelor, de recunoaşterea formării continue şi de considerarea condiţiilor de mobilitate, iar norma didactică se dimensionează astfel încât formarea continuă să fie posibilă şi încurajată; - alternativele educaţionale vor fi eliberate şi încurajate, legislaţia învăţământului va fi stabilizată prin sincronizare cu reperele europene, iar regulamentele şcolare şi universitare vor încorpora sistemul internaţional al drepturilor şi obligaţiilor elevilor şi studenţilor, asigurând autonomie personală, răspunderea de sine şi satisfacerea condiţiilor de competitivitate a performanţelor. Guvernul României va asigura compatibilizarea sistemului educativ românesc cu sistemele europene de educaţie şi va stimula creşterea cooperărilor internaţionale, prin: - introducerea formelor contemporane de cooperare internaţională: extinderea activităţilor în comun (joint activities); curriculum asociat; unităţi de cercetare ştiinţifică în comun (joint research units); calificări academice în comun (double degrees); student la două universităţi europene; profesor numit în două universităţi europene; - creşterea mobilităţii cadrelor didactice şi a studenţilor atât între universităţile din ţară, cât şi prin schimburi internaţionale; - dezvoltarea formelor de cooperare între universităţile româneşti, publice şi private. Vor fi lansate în dezbaterea publică noi programe, cum ar fi: - Programul construcţiilor şcolare; - Programul educaţiei în era electronicii; - Programul educaţiei pentru o societate bazată pe cunoaştere; - Programe de învăţare intensivă a limbilor străine; Programul educaţiei fizice; - Programul educaţiei artistice sau Programul noii metodici şi pedagogii a învăţământului. Învăţământul românesc va reveni în poziţia de sursă de inspiraţie, de idei şi de proiecte noi pentru învăţământul din Europa Centrală şi Răsăriteană şi din Europa ca întreg. Guvernul României va aplica o nouă filosofie în domeniul finanţării educaţiei, prin mărirea investiţiei în învăţământ (pentru educaţie şi cercetare, Guvernul va aloca de la bugetul de stat resurse financiare echivalând cu 6% din PIB) şi aplicarea principiului "finanţarea îl urmează pe cel ce studiază". De asemenea, prin aplicarea corectă a principiului subsidiarităţii, Guvernul va recunoaşte dreptul universităţilor şi al institutelor de cercetare de a angaja credite, împrumuturi bancare pentru cei ce studiază, burse contractuale de studii. Guvernul României va promova un nou tip de parteneriat social care să asigure un larg suport socio-cultural pentru reconstrucţia sistemului educativ românesc pe termen mediu şi lung. Această reconstrucţie necesită eforturi conjugate şi coerente, într-o perspectivă care să nu depindă de ciclurile electorale. În acest proiect naţional sunt chemate să se implice partidele politice, sindicatele, reprezentanţii societăţii civile, asociaţiile de părinţi, organizaţiile de elevi şi studenţi, mass-media. Împreună suntem datori să creăm şi să susţinem "Mişcarea pentru educaţie" ca acţiune-suport pentru atingerea obiectivelor reconstrucţiei sistemului educativ românesc. Axul fundamental al "Mişcării pentru educaţie" va deveni, astfel, trinomul educatori - elevi - părinţi. Capitolul 6 Politici în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării Guvernul României va acorda o atenţie deosebită sectorului de cercetare-inovare pentru a ajuta economia românească să obţină un avantaj competitiv durabil, precum şi pentru a micşora decalajele de dezvoltare între regiunile din România, precum şi între acestea şi regiunile din alte ţări ale Uniunii Europene. Ţinând cont de aceste obiective, Guvernul României îşi va concentra atenţia în perioada 2005-2008 asupra următoarelor ţinte strategice: ■ elaborarea şi reglementarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economie, pentru a fixa pe termen lung legătura între sectorul de cercetare-dezvoltare şi industrie ■ majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din PIB până în 2007 ■ încurajarea participării sectorului privat în sectorul de cercetare-dezvoltare ■ întărirea capacităţii instituţionale. Asigurarea transferului tehnologic în economie Pentru a facilita transferul tehnologic în economie, Guvernul României va aplica următoarele măsuri: - evaluarea punctelor tari şi slabe din economie, după modelul avantajului competitiv, pentru a fixa priorităţile în cercetarea fundamentală şi aplicativă, în raport cu care se va face finanţarea. În acest sens, în baza unui proiect, se va face o evaluare privind existenţa şi evoluţia clusterelor industriale în profil teritorial, precum şi a nevoilor de dezvoltare; - corelarea activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare cu politica industrială a României; - aplicarea unui program privind înfiinţarea reţelei naţionale pentru diseminarea rezultatelor cercetării-inovării şi asigurarea transferului tehnologic. Programul va avea în vedere în prima fază înfiinţarea centrelor regionale de transfer tehnologic în sistem privat (prin organizaţii neguvernamentale), iar în a doua fază înfiinţarea centrelor de transfer tehnologic în universităţi (pe structura organizaţiilor nonprofit); - aplicarea unui program de tehnologii avansate pentru a încuraja cercetarea care contribuie la dezvoltarea şi transferul în economie a tehnologiilor avansate şi asigurarea unor sectoare a unui rol competitiv pe plan internaţional; - aplicarea programului privind diversificarea mecanismelor de finanţare a cercetării-dezvoltării, inovării, prin înfiinţarea unui fond naţional cu capital de risc destinat sectorului de cercetare-dezvoltare; instituirea unui fond special de garantare a creditelor destinate cercetării şi inovării, precum şi a unui fond destinat acordării unui capital de pornire/consolidare întreprinderilor mici şi mijlocii care se înfiinţează în domeniul cercetării-dezvoltării sau îşi consolidează/extind afacerile în acest domeniu; - înfiinţarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice în centrele universitare cu tradiţie şi care dispun de o infrastructură în sectorul de cercetare-dezvoltare. Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din PIB până în 2007 Pentru a asigura o creştere economică durabilă, Guvernul României se angajează să respecte obiectivele fixate în Capitolul 17 - "Ştiinţă şi cercetare" negociat cu Uniunea Europeană, care prevede alocarea către sectorul de cercetare-dezvoltare a unor fonduri publice ce reprezintă 1% din PIB în anul
Atingerea acestor obiective va fi posibilă pe măsura restructurării unităţilor de cercetare-dezvoltare şi generalizării sistemului competitiv de finanţare a programelor şi proiectelor de cercetare. Încurajarea participării sectorului privat în sectorul de cercetare-dezvoltare Pentru a implica sectorul privat într-o măsură cât mai mare în finanţarea programelor şi proiectelor de cercetare-dezvoltare, Guvernul României va aplica următoarele măsuri: - fixarea mecanismelor de cooperare între centrele de transfer tehnologic, centrele regionale de transfer tehnologic, cu centrele de management antreprenorial sau incubatoarele de afaceri, pentru a facilita diseminarea informaţiei privind cercetarea-inovarea şi transferul tehnologic în economie, cu precădere în întreprinderile mici şi mijlocii; - aplicarea unui program privind înfiinţarea şi funcţionarea fondului naţional cu capital de risc destinat cercetării-inovării. Fondul cu capital de risc se va înfiinţa cu un capital de pornire din partea statului, urmând să fie capitalizat din fonduri private; - evaluarea nevoilor sectorului privat în domeniul cercetării-dezvoltării, inovării, pentru a facilita planificarea tematică la nivel naţional; - considerarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare drept cheltuieli deductibile fiscal. Întărirea capacităţii instituţionale Guvernul României îşi va concentra atenţia în următorii 4 ani atât asupra restructurării sectorului de cercetare-dezvoltare, cât şi asupra întăririi capacităţii instituţionale a autorităţilor publice care au rol în elaborarea şi implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare, inovare. În acest scop, Guvernul României va aplica următoarele măsuri: A. La nivelul autorităţilor publice: - înfiinţarea unui Consiliu Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, format din reprezentanţi ai instituţiilor de cercetare, autoritatea publică în domeniul cercetării-dezvoltării, educaţiei, politicilor regionale, precum şi autorităţii în domeniul aplicării politicilor industriale. Rolul de coordonator al acestui consiliu va aparţine ministerului de resort; - fixarea mecanismelor de cooperare şi colaborare cu autorităţile publice care elaborează şi aplică politici industriale şi de dezvoltare a sectorului privat, politici educaţionale, politici regionale, pentru a facilita transferul tehnologic în economie, macrocoordonarea sectorului de cercetare-dezvoltare pe teme de cercetare, precum şi corelarea cu programele europene pentru care se asigură finanţarea. Cooperarea va urmări, în prima fază, evaluarea punctelor tari şi slabe din economie, inclusiv identificarea clusterelor industriale la nivel teritorial; - coordonarea, corelarea tematică şi unificarea procedurală a programelor de granturi pentru cercetare ştiinţifică; - corelarea programelor de cercetare cu cele de pregătire universitară şi postuniversitară; - instituirea unui sistem unic de evaluare a unităţilor de cercetare-dezvoltare, a activităţilor şi personalului din acest domeniu; - stabilirea criteriilor de selecţie a organizaţiilor private care asigură funcţionarea centrelor de transfer tehnologic; - generalizarea finanţării competitive a programelor şi proiectelor de cercetare; - reducerea braindrain-ului în sistemul de cercetare-dezvoltare, prin acordarea cercetătorilor a unor bonusuri financiare, reprezentând o cotă procentuală din valoarea totală a temelor de cercetare pentru care s-au acordat granturi. B. La nivelul unităţilor de cercetare-dezvoltare - aplicarea unui program de ajustare structurală a unităţilor de cercetare-dezvoltare. Programul se va aplica concomitent cu un proiect privind instruirea şi formarea profesională continuă în managementul centrelor de cercetare-dezvoltare şi inovare, pentru a facilita creşterea gradului de absorbţie a fondurilor publice şi private pe măsura generalizării sistemului competitiv de finanţare a programelor şi proiectelor de cercetare; - asigurarea unui nivel de salarizare a personalului din activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică la acelaşi nivel cu salarizarea personalului didactic din învăţământul superior, pe baza corespondenţei actuale a gradelor ştiinţifice şi a celor didactice; - reglementarea dreptului personalului de cercetare de a ocupa funcţii de execuţie cu normă întreagă, precum şi funcţii de conducere în învăţământul superior, corelativ cu posibilitatea personalului didactic din învăţământul superior de a ocupa funcţii de execuţie cu normă întreagă, respectiv funcţii de conducere în unităţile de cercetare-dezvoltare; - dezvoltarea sistemului consorţial între universităţi publice sau private şi unităţi de cercetare-dezvoltare-inovare; - clarificarea statului juridic al unităţilor de cercetare-dezvoltare; - aplicarea unui proiect privind instruirea personalului din unităţile de cercetare-dezvoltare în marketing. Aplicarea politicilor publice în domeniul cercetării-dezvoltării se va face prin următoarele programe incluse în planul naţional: - evaluarea periodică a punctelor tari şi slabe din economie, după modelul avantajului competitiv, pentru a fixa priorităţile în cercetarea fundamentală şi aplicativă; - înfiinţarea reţelei naţionale pentru diseminarea rezultatelor cercetării-inovării şi asigurarea transferului tehnologic (înfiinţarea centrelor regionale de transfer tehnologic şi a centrelor de transfer tehnologic în universităţi); - aplicarea programului pentru tehnologii avansate (integrat în planul naţional, dar cu aplicare prioritară); - aplicarea programului naţional de cercetare-dezvoltare, inovare, elaborat şi aplicat în baza planului naţional de cercetare-dezvoltare, inovare; - înfiinţarea şi funcţionarea fondului naţional cu capital de risc destinat cercetării-inovării şi alocarea unui fond din bugetul de stat pentru garantarea creditelor; - evaluarea unitară a organizaţiilor, activităţilor şi personalului din domeniul cercetare-dezvoltare; - generalizarea sistemului competitiv de finanţare a proiectelor de cercetare-dezvoltare, inovare; - ajustarea structurală a unităţilor de cercetare-dezvoltare; - dezvoltarea unui program de înfiinţare şi organizare a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, cu precădere în centrele universitare; - formarea profesională continuă în domeniul managementului unităţilor de cercetare-dezvoltare, dezvoltării organizaţionale şi marketingului; - realizarea investiţiilor de capital în infrastructura de cercetare-dezvoltare a institutelor naţionale, în raport cu eligibilitatea acestora pe temele de cercetare selectate. Capitolul 7 Politica de protecţie socială În vederea îmbunătăţirii actualului sistem de protecţie socială din România, măsurile Guvernului României au în vedere atingerea următoarelor ţinte strategice: ■ reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale; ■ îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice; ■ asigurarea accesului la sistemul de asigurări sociale proporţional cu nivelul contribuţiilor la sistem; ■ reducerea progresivă a numărului persoanelor asistate şi încurajarea acestora pentru identificarea de surse alternative de securitate socială; ■ asigurarea de condiţii pentru egalitatea de şanse şi participarea socială a persoanelor cu handicap şi a celor provenite din medii defavorizate. Pentru atingerea acestor ţinte strategice, Guvernul României va promova următoarele măsuri: I. Sistemul de pensii O prioritate a Guvernului o reprezintă îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice prin reaşezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurări sociale, în principal, prin reformarea sistemului public de pensii. Pentru rezolvarea problemei de fond a sistemului de pensii, Guvernul României va pune în aplicare un set unitar de măsuri legislative axat pe trei obiective principale: ■ consolidarea financiară a sistemului public de pensii şi asigurarea unui venit adecvat pentru pensionarii din sistem; ■ reconstrucţia sistemului public de asigurări sociale prin "curăţarea" sa, printre alte măsuri, de unele tipuri de prestaţii necontributive; ■ introducerea de noi alternative de finanţare şi de administrare a pensiilor de tipul sistemelor de pensii capitalizate, administrate privat, care să asigure pensionarilor viitori nu numai un venit sigur, dar şi decent. În acest sens, Guvernul României va aplica următoarele măsuri: I.
Reformarea sistemului public de pensii Guvernul României va asigura eliminarea nedreptăţilor existente în sistemul de pensii şi va urmări păstrarea puterii de cumpărare a pensiilor prin: - Eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii Urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie". Pensiile recalculate vor intra în plată pe grupe de pensionari în funcţie de anul ieşirii la pensie, primele grupe fiind pentru persoanele cărora li s-a deschis dreptul la pensie până la 1 ianuarie
- Protejarea puterii de cumpărare a pensiilor Toate pensiile care au fost recalculate vor fi ulterior indexate cu indicele de creştere a preţurilor de consum, astfel încât să fie acoperită 100% creşterea preţurilor. - Majorarea pensiilor Pensionarii trebuie să beneficieze de avantajele creşterii economice. În acest sens, pensiile vor fi majorate astfel încât până în anul 2008 pensiile să crească în termeni reali cu aproximativ 30%. - Creşterea puterii de cumpărare a pensionarilor din agricultură Sumele necesare pentru pensionarii proveniţi din rândurile agricultorilor vor fi suportate din bugetul de stat şi vor fi administrate de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) în aceleaşi condiţii ca şi cele din sistemul public de pensii. Pensionarii agricultori vor beneficia de aceleaşi indexări ca şi cele care se vor acorda pensionarilor din sistemul public de pensii. Rata majorării pensiilor agricultorilor va devansa rata de creştere a pensiilor din sistemul public de pensii. - Majorarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale În scopul majorării veniturilor bugetului asigurărilor sociale se va acţiona pentru consolidarea financiară, administrativă şi funcţională a actualului sistem public de pensii prin: - Creşterea gradului de colectare a contribuţiilor - Reducerea arieratelor la bugetul pensiilor prin reducerea reeşalonărilor şi interzicerea scutirilor, precum şi introducerea unor reguli stricte de executare silită. - Creşterea numărului de contribuabili la sistem prin: - politici active în sfera ocupării forţei de muncă în vederea creării de locuri de muncă şi a creşterii numărului de angajaţi cu forme legale; - atragerea în sistem a persoanelor care lucrează în agricultură sau ca liberi întreprinzători (care în prezent sunt neasiguraţi); - cuprinderea cetăţenilor români care realizează venituri lucrând în străinătate în sistemul de asigurări sociale. - Întărirea capacităţii instituţionale şi de conducere a sistemului de pensii (organizare, conducere, educaţie, transparenţă, sistem informatic) prin: - crearea autonomiei decizionale şi de conducere a CNPAS; - reorganizarea internă a CNPAS, cu structuri flexibile, delegare clară de responsabilităţi şi puteri decizionale, precum şi orientare directă către elementele componente ale noului sistem de pensii; - redimensionarea numărului de funcţionari din structurile centrale şi orientarea către structurile locale în vederea realizării unei relaţii transparente cu publicul deservit şi a eficientizării activităţii; - urgentarea creării structurii informatice necesare (reţele, baze de date, software şi instruire a personalului); - crearea unui sistem de selecţie şi instruire atitudinală şi aptitudinală a personalului CNPAS, în corelaţie cu prevederile noii legi a sistemului public de pensii şi cu necesităţile de transparenţă ale acestuia. I.
Introducerea în sistemul de pensii a noi componente Prin măsurile pe care le va promova, Guvernul României va asigura o creştere a calităţii vieţii pensionarilor mai apropiată de cea din perioada activă prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de asigurări sociale a unor noi componente, facultative şi obligatorii, administrate privat. - Introducerea schemelor de pensii facultative administrate privat - îmbunătăţirea proiectului de lege privind pensiile ocupaţionale (contribuţii, deductibilitate, grad de acoperire, reglementare şi supraveghere strictă, regim de investiţii şi sistem de garanţii); - completarea sistemului pensiilor ocupaţionale cu componente legislative dedicate angajaţilor din sistemul bugetar şi din instituţiile publice; - introducerea unor alte posibilităţi de pensii facultative administrate privat, de tipul fondurilor de pensii private, cu contribuţii deductibile şi administrare privată, participarea la aceste fonduri fiind opţiunea individuală a fiecărei persoane care realizează venituri profesionale. - Introducerea fondurilor obligatorii de pensii administrate privat, în condiţiile unui control public transparent şi eficient asupra gestionării acestora. II. Ocuparea forţei de muncă şi şomaj Principiile care vor sta la baza acţiunii Guvernului României în acest domeniu sunt: - Implicarea partenerilor sociali, respectiv sindicate, patronate, administraţie publică, în elaborarea politicilor şi strategiilor pentru implementarea unor programe speciale în domeniul ocupării; - Şanse egale pentru toţi furnizorii de servicii de pe piaţa muncii (furnizorii de consiliere, formare profesională şi de ocupare); - Deplasarea centrelor de decizie către unităţile locale, pe baza obiectivelor stabilite pentru a se trece la un management competitiv, care să conducă la creşterea responsabilităţilor locale şi la optimizarea folosirii resurselor; - Repartizarea teritorială a resurselor centralizate se va face transparent, pe criterii obiective, în baza contribuţiilor locale şi a nevoilor de acţiune. Având drept obiectiv creşterea gradului de ocupare şi scăderea reală a ratei şomajului, Guvernul României va promova următoarele măsuri: II.
Măsuri pasive - Modificarea cuantumului indemnizaţiei de şomaj în funcţie de stagiul de cotizare şi contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj va fi o sumă fixă, neimpozabilă, lunară, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe ţară, în vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adaugă, în funcţie de stagiul de cotizare, o sumă reprezentând un anumit procent din media salariului brut realizat în ultimele 12 luni. Procentul din salariul brut realizat în ultimele 12 luni, care se utilizează la stabilirea indemnizaţiei de şomaj în funcţie de stagiul de cotizare, se va stabili prin lege; - Absolvenţii de învăţământ preuniversitar şi universitar vor fi stimulaţi pentru inserţia pe piaţa muncii prin acordarea unei prime de un salariu minim brut pe economie, la care se adaugă o sumă egală cu valoarea indemnizaţiei de şomaj la care ar mai fi avut dreptul în condiţiile legii. Angajatorii vor fi scutiţi de plată contribuţiei la fondul de şomaj aferentă absolvenţilor încadraţi pe o perioadă de 1 an; - Angajatorii care încadrează şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau persoane în vârstă de peste 45 de ani vor fi scutiţi de plată contribuţiei la fondul de şomaj pe o perioadă de un an; - Asigurările facultative în sistemul asigurărilor de şomaj se vor realiza numai în pachet cu asigurările sociale şi de sănătate (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă contribuie la fondul de pensii şi de sănătate în favoarea şomerilor). II.
Măsuri active Guvernul României va urmări creşterea constantă a ponderii măsurilor de stimulare a ocupării în totalul cheltuielilor sociale de şomaj. - Promovarea unor programe speciale în parteneriat pentru diminuarea şomajului de lungă durată, atât în rândul tinerilor, cât şi al persoanelor care au depăşit vârsta de 45 de ani, precum şi în rândul persoanelor care au dificultăţi de integrare; - Medierea locurilor de muncă Se are în vedere utilizarea şi perfecţionarea sistemului electronic la nivel local şi naţional şi accesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la acest sistem, printr-un program clar stabilit de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi agenţiile judeţene. Ocuparea locurilor de muncă vacante se va face prin concurs, iar încadrarea se va realiza în exclusivitate în baza criteriilor de competenţă a şanselor egale şi a eliminării oricărei forme de discriminare. - Formarea profesională Se va organiza astfel încât să răspundă solicitărilor de pe piaţa muncii având ca sursă bugetul de şomaj, fiind flexibilizată pentru nevoile de pe piaţa locală a muncii. Pentru persoanele din mediul rural se vor organiza programe speciale de formare profesională pentru meserii specifice. - Consilierea şi informarea în carieră Se va urmări funcţionarea şi dezvoltarea cabinetelor de consiliere şi încadrarea numai a persoanelor de specialitate care sunt capabile să presteze această muncă. De asemenea, va fi îmbunătăţită baza materială, prin înfiinţarea unor biblioteci de specialitate şi extinderea acestui serviciu prin conlucrarea cu cabinetele private. - Creditarea în condiţii avantajoase Pentru a creşte eficienţa acestei măsuri şi pentru a avea un control asupra numărului de persoane care vor fi încadrate de către agenţii economici creditaţi în condiţii avantajoase, în conformitate cu prevederile legale, procentul din locurile de muncă nou-create ce vor fi ocupate de şomerii aflaţi în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă va fi de minimum 60%, faţă de 50% în prezent. - Bursele de locuri de muncă Vor fi organizate de două ori pe an: primăvara - bursa generală de locuri de muncă - şi toamna - bursa de locuri de muncă pentru absolvenţii de învăţământ universitar şi preuniversitar. Atunci când piaţa muncii va lansa o cerere stringentă, se vor organiza şi burse speciale pentru ocuparea de locuri de muncă. II.
Măsuri instituţionale - Crearea autonomiei decizionale şi de conducere a ANOFM; - Lărgirea ofertei de locuri de muncă în străinătate, prin promovarea competiţiei între agenţiile acreditate să plaseze forţă de muncă; - Descongestionarea şi fluidizarea activităţii Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă în Străinătate prin subcontractare către agenţiile acreditate. III. Raporturile de muncă Aplicarea noului Cod al muncii a generat o serie de dificultăţi care frânează dezvoltarea pieţei muncii şi a unei economii de piaţă funcţionale. Ţinând seama de această situaţie, vor fi aduse o serie de îmbunătăţiri care să apere, în egală măsură, atât drepturile salariatului, cât şi pe cele ale angajatorului, să conducă la descurajarea muncii la negru, la diminuarea numărului conflictelor şi litigiilor de muncă, dar şi la stimularea investiţiilor şi, prin urmare, la creşterea veniturilor bugetului de stat. Modificarea Codului muncii se va face în urma unei largi dezbateri publice cu partenerii sociali. IV. Politica veniturilor Vor fi iniţiate şi aplicate măsuri de reducere a fiscalităţii pe muncă, cu scopul de a creşte gradul de ocupare, sporirea venitului net şi diminuarea muncii la negru. Salariul mediu brut pe economie va creşte în perioada 2005-2008 cu aproximativ 60% faţă de nivelul actual, iar salariul minim brut pe economie va urma cel puţin dinamica de creştere a acestuia. În sectorul economic concurenţial, unde statul este acţionar majoritar, vor fi remodelate criteriile de performanţă în vederea asigurării unei corelări reale între eficienţa economică, productivitatea muncii şi veniturile salariale (indicele de creştere a câştigurilor salariale trebuie să fie devansat de indicele de creştere a productivităţii muncii, calculată în unităţi fizice sau valorice, după caz, în condiţii comparabile). În sectorul bugetar se va elabora şi aplica un nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual, care să aibă la bază criterii de diferenţiere şi de corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară (studii, competenţă, activitate desfăşurată, responsabilitate în exercitarea funcţiei etc.), astfel încât în perioada 2005-2008 salariile personalului bugetar să crească în medie cu 60% faţă de nivelul existent la data de 31.12.
În vederea diversificării pachetelor salariale, precum şi a generării unei politici active de protecţie socială autodeterminată se va introduce un sistem de deductibilităţi ale contribuţiilor voluntare pentru anumite tipuri de asigurări. V. Asistenţa socială Guvernul va continua şi accelera procesul de reforme, în concordanţă cu nevoile actuale ale cetăţeanului şi ale societăţii româneşti. Venitul minim garantat Venitul minim garantat, care se adresează celor mai sărace segmente sociale, se va acorda astfel încât acestea să depăşească nivelul de sărăcie în care trăiesc, însă fără a descuraja atitudinea faţă de muncă. Venitul se va acorda în funcţie de necesităţile reale, însă procedurile de selecţie vor fi simplificate şi perfecţionate. Guvernul va urmări să nu mai existe întârzieri în acordarea acestui ajutor. Îmbunătăţirea echilibrului socioeconomic al familiei În vederea îmbunătăţirii echilibrului socioeconomic al familiei, Guvernul României are în vedere atingerea următoarelor obiective: ■ redimensionarea măsurilor de protecţie socială pasivă/ajutor financiar pentru familiile cu nevoi speciale/ şi dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială; ■ reducerea disparităţilor faţă de accesul la resursele dezvoltării existente între familiile din mediul urban şi cele din mediul rural; ■ redimensionarea cadrului legal şi instituţional privind protecţia maternităţii, creşterea natalităţii şi reducerea abandonului de copii; ■ reducerea fenomenului violenţei în familie, creşterea gradului de educaţie şi securitate familială; ■ sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei. Pentru realizarea acestor obiective strategice vor fi promovate următoarele programe: - Programul de măsuri pentru creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familie - corelarea nivelului venitului minim garantat cu salariul minim pe economie; - majorarea alocaţiei de stat pentru copii până la circa 10 euro; - darea în folosinţă gratuită, în limita terenului disponibil, pentru familiile sărace din mediul rural, a unei suprafeţe de teren agricol, astfel încât suprafaţa deţinută împreună cu cea primită în folosinţă să fie de 0,5 ha; - atragerea resurselor locale pentru sporirea construirii locuinţelor sociale pentru persoanele defavorizate şi revizuirea capacităţilor existente (va fi lansată în acest sens o campanie naţională de sprijin); - elaborarea unui set de măsuri active pentru integrarea pe piaţa muncii a susţinătorilor de familie şomeri (angajatorii care încadrează şomeri care sunt părinţi unici susţinatori ai familiilor monoparentale vor fi scutiţi de plată contribuţiei la fondul de şomaj pe o perioadă de un an); - lansarea unui Program de integrare a familiei în problemele comunitare (programe de educaţie pentru sănătate, educaţie civică, educaţie pentru protecţia mediului etc.) - Programul pentru susţinerea familiei tinere - construirea de locuinţe în sistemul creditelor ipotecare; - acordarea unui sprijin financiar în sumă de 200 de euro la constituirea familiei, la prima căsătorie a fiecăruia dintre soţi; - organizarea serviciilor de consiliere familială în fiecare oraş sau prin asocierea mai multor oraşe sau comune; - promovarea unor politici de atragere a agenţilor economici, pentru a susţine familiile tinere prin reducerea preţurilor la obiectele casnice achiziţionate în primii doi ani de căsătorie. - Programul de măsuri pentru concilierea vieţii de familie cu cea profesională - organizarea serviciilor de sprijin al muncii în gospodărie/revizuirea condiţiilor de acces la sursa de apă, canalizare, electricitate, căldură; - promovarea politicilor de educare, pentru responsabilizarea egală a membrilor cuplului familial faţă de problemele din gospodărie; - sporirea facilităţilor de acces egal la formare şi perfecţionare profesională; - reorganizarea serviciilor de creştere, îngrijire şi educare a copiilor în afara familiilor - lărgirea reţelei în mediul rural. - Programul de integrare a familiilor de rromi în comunitate - acordarea de teren în suprafaţă de maximum 0,5 ha, în folosinţă directă şi gratuită familiilor de rromi nevoiaşe, în limita disponibilului; - relansarea meşteşugurilor/meseriilor specifice rromilor; - reintegrarea în muncă/participarea prin muncă la dezvoltarea comunităţilor locale; - dezvoltarea incubatoarelor de mici întreprinzători pentru rromi; - dezvoltarea programelor naţionale privind ameliorarea condiţiilor de viaţă, prin colaborare cu actorii societăţii civile (educaţie pentru sănătate, civică, solidaritate familială etc.) Reducerea abandonului de copii şi sporirea natalităţii - acordarea unei indemnizaţii lunare, pentru creşterea copiilor până la 2

(3)ani, femeilor neasigurate în sistemul asigurărilor sociale pentru fiecare din primii trei copii; - acordarea unei indemnizaţii lunare, pentru creşterea copilului până la 2

(3)ani, persoanelor asigurate care îşi reiau activitatea în acest interval de timp. Ameliorarea stării de sănătate a familiei, reducerea mortalităţii materne şi infantile - organizarea activităţilor de educaţie pentru sănătatea familiei (cu precădere în mediul rural); - organizarea (împreună cu Ministerul Sănătăţii) a unei campanii de sprijin pentru femeile gravide cu riscuri la naştere sau cu sănătate precară; - revizuirea, împreună cu Ministerul Sănătăţii, a condiţiilor oferite de maternităţi şi spitalele de copii şi a calităţii serviciului medical; - realizarea campaniei de introducere obligatorie a consilierilor pentru viaţa de familie; - realizarea campaniei de consiliere obligatorie pentru sănătatea reproducerii (mai ales în mediul rural) şi a protecţiei femeii gravide în familie; - aplicarea măsurilor legale de reducere a abandonului de copii, promovarea unor măsuri active de sprijin pentru creşterea potenţialului familial de păstrare a copilului; responsabilizarea părinţilor şi activarea solidarităţii comunitare de sprijin al familiei/mamei care se află în risc de abandon al copilului; - realizarea programului de formare a experţilor în domeniul protecţiei familiei, care urmează a fi puşi la dispoziţia structurilor specializate din cadrul administraţiei locale. Integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în cadrul familiei (violenţa în familie) La nivelul comunităţilor locale: - organizarea centrelor de consiliere pentru viaţa de familie; - organizarea adăposturilor pentru victimele violenţei în familie (campania de informare a prevederilor legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie); - implicarea familiei în dezvoltarea spiritului comunitar prin Programul Naţional "Familia şi comunitatea". Va fi îmbunătăţită legislaţia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Politicile, programele, acţiunile se vor realiza printr-o largă colaborare cu celelalte structuri guvernamentale, cu reprezentanţii societăţii civile etc. Reformarea sistemului de protecţie a copilului Guvernul României va aplica o strategie de reformare a sistemului de protecţie a copilului şi va acţiona în vederea promovării şi protejării drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenenţă etnică şi socială, religie, opinie politică sau de altă natură, naţionalitate, rasă, limbă, infirmitate, naştere sau situaţia copilului ori a părinţilor sau a tutorilor săi. Guvernul României va continua reforma în domeniul protecţiei copilului acţionând, cu prioritate, în următoarele direcţii: - Continuarea descentralizării serviciilor şi alocaţiilor Vor fi implementate servicii sociale pentru protecţia drepturilor copilului la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, până la nivelul comunelor. Activitatea de asistenţă socială se va desfăşura cât mai aproape de mediul în care se dezvoltă fiecare copil, în cadrul familiei sale şi al comunităţii de origine. Astfel, în funcţie de problemele sociale cu care se confruntă, consiliile locale vor fi sprijinite pentru înfiinţarea diferitelor servicii alternative, cum ar fi: centre de zi, (inclusiv pentru copiii cu dizabilităţi), servicii de asistenţă maternală, servicii de consiliere (inclusiv a părinţilor), servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propria familie etc. Aplicarea acestor măsuri va conduce la înfiinţarea de servicii sociale la nivelul fiecărei unităţi administrative (conform Legii nr. 705/2001 a asistenţei sociale), precum şi la dezvoltarea unor servicii de tip "centru de zi, consiliere şi sprijin financiar", care vor reduce numărul de copii ce vor intra în sistemul rezidenţial de protecţie şi al celor care abandonează şcoala. - Creşterea responsabilizării comunităţilor locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului România este obligată să creeze de urgenţă structuri sociale menite să asigure condiţii pentru realizarea parteneriatului social indispensabil managementului sistemului de protecţie socială. În acest sens, va fi susţinută înfiinţarea, la nivelul comunităţilor locale, a "Consiliilor comunitare consultative" - organisme independente, formate pe bază de voluntariat din persoane reprezentative pentru comunitate (preoţi, doctori, consilieri, profesori etc.). "Consiliul comunitar consultativ" va fi înfiinţat prin hotărâre a consiliului local şi va oferi consultanţă şi sprijin autorităţilor administraţiei publice locale în rezolvarea problemelor privind protecţia familiei şi a copilului. - Integrarea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi Guvernul României va promova măsuri de integrare socială a copiilor care se confruntă cu probleme de percepţie în procesul de învăţământ (dislexici, disgrafici, discalculiali, cu deficienţe de concentrare), precum şi a copiilor infectaţi cu HIV/SIDA. Autorităţile vor sprijini tinerii instituţionalizaţi, în vârstă de peste 18 ani, în vederea integrării acestora în viaţa socială. - Specializarea personalului În scopul creşterii calităţii serviciilor prestate, va fi prevăzută obligativitatea ca personalul din sistem să fie pregătit şi specializat, prin cursuri organizate de universităţi sau organizaţii neguvernamentale acreditate în acest domeniu. De asemenea, prin acordarea unor stimulente financiare va fi stimulată încadrarea de personal cu studii superioare. - Concesionarea serviciilor şi colaborarea cu organizaţiile nonprofit şi instituţionalizarea practicilor novatoare într-un sistem global, coerent şi diversificat de protecţie a copilului: - elaborarea unui nomenclator al serviciilor şi instituţiilor rezidenţiale care vor fi concesionate; - înfiinţarea unor centre de consultanţă regională. Prin aplicarea acestor măsuri, va fi construit un sistem eficient şi diversificat de servicii şi alocaţii, racordat la realităţile societăţii româneşti, care să asigure aplicarea neselectivă a principiilor prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului, pentru toţi copiii din România. Protecţia persoanelor vârstnice Pe lângă eliminarea nedreptăţilor existente în sistemul public de pensii, Guvernul României va promova programe speciale pentru creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, cu implicarea mai accentuată a autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor civice în acordarea serviciilor sociomedicale şi de îngrijire. În acest sens, vor fi promovate următoarele măsuri: - construcţia de noi cămine, precum şi modernizarea celor existente, pentru crearea unor condiţii decente de trai acestor persoane; - realizarea unor servicii integrate sociomedicale la domiciliu; - sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu; - elaborarea de standarde de calitate în domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu; - dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric care să permită implementarea serviciilor de îngrijire la domiciliu (reţea de centre comunitare integrate cu unităţile de asistenţă medicală şi socială); - modificarea legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, în sensul urgentării datei de aplicare; - programe speciale pentru prevenirea situaţiei de dependenţă şi creşterea implicării persoanelor vârstnice în viaţa socială; - stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale, pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare; - sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de servicii de asistenţă socială destinate persoanelor vârstnice fără familie. VI. Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi În ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, Guvernul României va urmări îmbunătăţirea situaţiei acestora, în principal, prin următoarele măsuri: - revizuirea Strategiei naţionale privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, ţinându-se cont de Regulile Standard ale ONU; - abordarea sistematică a accesibilizării mediului social, instituţional, de muncă, astfel încât să poată fi utilizată în mod eficient resursa umană reprezentată de persoanele cu dizabilităţi; - centrarea protecţiei speciale pe oferirea de locuri de muncă şi micşorarea ponderii asistenţei pasive, bazate pe alocaţii; - simplificarea modalităţii de determinare şi atestare a dizabilităţii (inclusiv criteriile exclusiv medicale), precum şi a procedurilor de obţinere a sprijinului specific (şi de recunoaştere a drepturilor); - restructurarea instituţională, prin (re)evaluarea personalului implicat în sprijinul specializat, dar şi prin clarificarea rolului pe care îl joacă diversele autorităţi ale statului; - reanalizarea statutului instituţiilor de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap şi a căminelor de îngrijire a persoanelor vârstnice; - urmărirea aplicării prevederilor legale cu privire la accesibilizările pentru persoanele cu handicap motor. VII. Îmbunătăţirea legislaţiei cu caracter reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice şi etnice şi ale persoanelor care şi-au satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă Capitolul 8 Politica în domeniul sănătăţii Sistemul sanitar este în prezent mult rămas în urmă din punctul de vedere al reformării sale. Din această cauză el nu a contribuit la creşterea calităţii îngrijirilor de sănătate, la lărgirea accesului populaţiei la aceste servicii şi la scăderea indicatorilor de mortalitate şi morbiditate. O mare parte a populaţiei rămâne în afara accesului efectiv la serviciile sanitare, din cauza dificultăţilor financiare şi de transport. O serie de indicatori specifici sănătăţii şi demografiei ne plasează în continuare pe poziţii inacceptabile în clasamentul european. Alocările bugetare pentru sănătate, cât şi cheltuielile totale efectuate în România, pentru sănătatea fiecărui locuitor, ne plasează pe ultima poziţie între ţările candidate la Uniunea Europeană. Pe fondul acestei subfinanţări cronice, managementul sistemului şi unităţilor sanitare este de slabă calitate, cu efecte dramatice asupra eficienţei cu care contribuţiile pentru sănătate ale populaţiei sunt cheltuite. Guvernul României îşi propune ca obiective prioritare: ■ realizarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază ■ creşterea calităţii vieţii, prin îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical ■ apropierea de indicatorii de sănătate şi demografici ai ţărilor civilizate, în acelaşi timp cu scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate Responsabilităţile ce îi revin Guvernului, în planul strategiei din domeniul sănătăţii, sunt următoarele: - Guvernul României va acţiona pentru asigurarea egalităţii de şanse a cetăţenilor, garantând accesul nediscriminatoriu la îngrijiri medicale de bază, indiferent de veniturile realizate, ca drept fundamental al acestora. - În toate acţiunile sale, Guvernul României va pune accentul pe respectarea dreptului populaţiei de a opta liber pentru acele îngrijiri de sănătate, peste cele esenţiale, pe care le consideră adecvate pentru propria sănătate, fără ca această opţiune să fie impusă de stat. În acest sens, Guvernul va încuraja dezvoltarea unui sistem privat de asigurări de sănătate. - Guvernul României va sprijini creşterea coeziunii sociale, prin restabilirea principiului solidarităţii în cadrul asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, va fi reintrodusă contribuţia la asigurările de sănătate a tuturor persoanelor care realizează venituri. - Guvernul României va stimula privatizarea preponderentă a infrastructurii unităţilor medicale, cu excepţia facilităţilor, care, prin nivelul prea mare al investiţiilor presupuse, nu pot fi suportate de operatori privaţi sau de autorităţile locale, precum şi cu excepţia celor de importanţă strategică pentru sănătatea populaţiei. - În scopul creşterii calităţii îngrijirilor medicale, Guvernul României va încuraja competiţia dintre furnizorii de servicii medicale, precum şi dintre casele de asigurări. - Guvernul României va acţiona împotriva discriminărilor şi inegalităţilor, stabilind reguli egale pentru libera concurenţă în domeniul sanitar. Sistemul sanitar se va baza pe principiul concurenţei între furnizori, pentru fondurile existente, statul respectând neutralitatea faţă de toţi furnizorii de îngrijiri de sănătate. - În întreg sistemul sanitar se vor introduce modalităţi de plată care să reflecte activitatea individuală a fiecărui furnizor de servicii medicale. - Guvernul României va acţiona pentru consolidarea descentralizării decizionale. În acest scop, autorităţilor locale li se vor crea mecanisme legale pentru a putea ca, o dată cu finanţarea adecvată a unităţilor sanitare spitaliceşti, să poată lua decizii pentru îngrijirea sănătăţii populaţiei din zonă. Astfel, statul îşi va restrânge influenţele asupra sistemului sanitar, concentrându-se asupra problemelor majore de sănătate publică şi asupra protejării şi respectării drepturilor pacienţilor. - Guvernul României va asigura finanţarea adecvată pentru sănătate. Îmbunătăţirea finanţării sistemului sanitar se va baza pe alocarea prioritară a resurselor obţinute în urma creşterii economice, pe realocarea bugetelor în interiorul sistemului, precum şi pe înlăturarea acelor cheltuieli ce nu aparţin sistemului sanitar. Sursele avute în vedere pentru a suplimenta cheltuielile pentru sănătate în concordanţă cu nevoile reale ale populaţiei vor fi: achitarea de la buget a sumelor pentru unităţile medico-sociale şi pentru accidentele de muncă, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă, obligativitatea de a contribui la fondul de sănătate a celor care pleacă să muncească în străinătate, scăderea muncii la negru, introducerea asigurărilor private de sănătate, implicarea comunităţilor locale în finanţarea actului medical, creşterea finanţării din bugetul de stat. Sistemul sanitar va beneficia de o finanţare sporită, urmând ca până în anul bugetar 2008 să se ajungă la utilizarea unor sume pentru sănătate care să reprezinte cel puţin 6% din PIB. - O prioritate a Guvernului va fi achitarea integrală până în 2006 a tuturor datoriilor existente în sistemul sanitar către furnizori, pentru a putea introduce respectarea fermă a contractelor în domeniul sanitar. - Pentru a scădea inechităţile şi a asigura demnitatea corpului profesional medical se vor adopta măsuri ferme pentru diminuarea corupţiei din sistemul sanitar. În aplicarea orientărilor sale strategice privind reforma în sistemul de sănătate, Guvernul României va lua următoarele măsuri de ordin general: - Întreaga activitate din domeniul sanitar va avea la bază contracte civile atât între asiguraţi şi casele de asigurări, cât şi între acestea din urmă şi furnizori. Contractul-cadru al furnizării serviciilor sanitare în sistemul asigurărilor sociale se va negocia cu toate organizaţiile furnizorilor de servicii reprezentative la nivel naţional. - Vor fi adoptate măsuri pentru stimularea atragerii personalului medical în zonele defavorizate economic (programe speciale ale MS, CNAS, cu sprijinul comunităţii locale etc.). - Întregul cost al medicamentelor esenţiale pentru îngrijirea sănătăţii va fi acoperit din fondul asigurărilor sociale, fiecare pacient urmând a achita doar o contribuţie fixă minimală pentru fiecare reţetă eliberată. Pentru medicamentele de ultimă generaţie şi tehnologiile de vârf vor fi create mecanisme de finanţare şi de plată pentru a spori accesul echitabil al populaţiei la acestea. - Se va asigura transparenţa utilizării fondurilor pentru medicamente compensate şi gratuite în ambulator, prin alocarea unei sume adecvate pentru astfel de cheltuieli pentru fiecare medic, conform principiului "banii urmează pacientul". Se vor înlătura barierele la accesul la medicamente prin introducerea unor cecuri medicale completate de medici şi emise de CNAS care va garanta plata pentru fiecare reţetă gratuită sau compensată. - Tot în scopul asigurării transparenţei în utilizarea fondurilor se va introduce obligativitatea evidenţierii cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate actele medicale. - Vor fi luate măsuri pentru diminuarea birocraţiei excesive care grevează atât accesul populaţiei la medicamentele gratuite şi compensate, cât şi activitatea furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice. - Pentru creşterea calităţii actului medical mecanismele preponderent coercitive şi punitive la adresa personalului medical vor fi înlăturate, urmând a fi creat cadrul legal şi administrativ pentru stimularea şi recompensarea acestora pentru îndeplinirea anumitor obiective contractate şi indicatori calitativi. - Vor fi dezvoltate oficiile pentru protecţia beneficiarului de servicii sanitare în cadrul tuturor caselor de asigurări de stat sau private, având ca rol informarea adecvată şi intervenţia promptă în acele situaţii în care drepturile asiguraţilor sunt încălcate. - Pentru a creşte accesul la îngrijiri de calitate se va introduce un sistem informatizat prin care pacienţii să poată afla date privind competenţa, experienţa acumulată şi nivelul participării la programele de educaţie medicală continuă a tuturor medicilor. - Pentru persoanele neasigurate şi pentru cazurile sociale vor fi evidenţiate sume distincte în bugetul MMSS. - Guvernul României va introduce în regim de urgenţă Legea finanţării aşezămintelor pentru îngrijirea persoanelor vârstnice. - Sistemul privat de sănătate va beneficia de un cadru legal adecvat pentru a putea deveni o alternativă prin intermediul asigurărilor private, dar şi o modalitate de completare a serviciilor de care beneficiază populaţia prin asigurările sociale de sănătate. - Guvernul României va înceta politica de scutire a unor agenţi economici de plată contribuţiei la Fondul asigurărilor sociale de sănătate. Pentru corecta aplicare a acestor măsuri, ele vor fi însoţite de unele măsuri specifice, care vizează ameliorarea cadrului instituţional din domeniul sanitar şi calitatea serviciilor medicale: A. Cadru instituţional - Rolul Ministerului Sănătăţii va fi redefinit, urmând ca acesta să exercite următoarele funcţii principale: elaborarea politicii generale sanitare, elaborarea şi gestionarea programelor de sănătate, asigurarea controlului calităţii serviciilor medicale prin direcţiile de sănătate publică şi institutele de sănătate publică, elaborarea standardelor specifice domeniului medical, asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, dotarea cu aparatură în profil teritorial, colectarea şi diseminarea informaţiei, coordonarea negocierilor şi promovarea contractului-cadru al acordării îngrijirilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, aprobarea tarifelor minime şi a celor recomandabile ce pot fi practicate în sistemul social de îngrijiri de sănătate, sprijinirea cercetării medicale şi a educaţiei medicale, finanţarea cheltuielilor neprevăzute incumbate de situaţii precum dezastre naturale, epidemii, reglementarea accesului la diversele forme de protecţie socială. - Modul de funcţionare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate va fi repus în forma iniţială prin restabilirea principiilor de bază ale asigurărilor sociale de sănătate: solidaritatea (contribuţie în procent egal de la toţi asiguraţii care realizează venituri), echitatea, subsidiaritatea. CNAS va redeveni o instituţie autonomă, controlul public asupra activităţii acesteia şi folosirii fondurilor pentru sănătate revenind Parlamentului. Se va reveni la autonomia CNAS în colectarea contribuţiilor pentru sănătate. Casele de asigurări "paralele" vor fi reorganizate prin asigurarea autonomiei lor şi redistribuirea veniturilor care depăşesc media pe ţară raportat la numărul de asiguraţi către CNAS. Sumele necesare dotărilor suplimentare şi facilităţilor în sistemele de asigurări "paralele" vor fi alocate din bugetul anual, în limita fondurilor fiecărui minister în parte. - Asigurările private de sănătate vor fi destinate plăţii diferenţei dintre sumele acoperite de asigurările sociale de sănătate şi valoarea prestaţiilor fiecărui furnizor de servicii medicale şi farmaceutice, precum şi pentru achitarea acelor servicii medicale care nu sunt plătite de asigurările de sănătate. Asigurările private de sănătate vor reprezenta principala formă legală pentru reducerea plăţilor informale. Primele de asigurare vor fi deductibile. Limita deductibilităţii sumelor utilizate către asigurările de sănătate va fi stabilită anual prin hotărâre a Guvernului. - Managementul spitalelor va fi eficientizat, avându-se în vedere următoarele măsuri: - se va face o delimitare clară a atribuţiilor fiecărui spital prin împărţirea în: spitale de urgenţă, spitale clinice (institute şi spitale de excelenţă), spitale de cronici (preiau pacienţii de după perioada acută din spitalele de urgenţă şi de excelenţă), spitale sociale (subordonate ministerului de resort): - managementul spitalelor care nu fac parte din sistemul naţional de asigurare a urgenţelor se va subordona exclusiv comunităţii locale; - managerul spitalului, indiferent de pregătirea de bază, va fi obligat prin contract să desfăşoare doar activitatea pentru care este angajat; - toate spitalele vor fi supuse activităţii de acreditare şi se va stopa funcţionarea acelor unităţi care nu îndeplinesc condiţiile de funcţionare din punct de vedere sanitar; - vor fi adoptate măsuri care să limiteze numărul de internări pentru îngrijiri care pot fi acordate în ambulator în deplină siguranţă; - plata actului medical în spital se va îmbunătăţi; ea va fi corelată cu nivelul de performanţă, precum şi cu calitatea actului medical prestat; - adoptarea de măsuri care să permită vânzarea spitalelor cu păstrarea destinaţiei acestora, închirierea, concesionarea sau vânzarea unor secţii de spital către operatori privaţi, precum şi vânzarea tuturor spaţiilor în care se desfăşoară medicina de ambulator către medicii care lucrează în acestea; - acordarea de deductibilităţi de la plata impozitului pe profit pentru investiţiile în infrastructura medicală, în scopul stimulării retehnologizării şi înfiinţării de noi unităţi medicale private. B. Serviciile medicale - Medicina de urgenţă va reprezenta una din priorităţile Ministerului Sănătăţii. Va fi înfiinţat Sistemul naţional de asigurare a urgenţelor, capabil să acopere întreg teritoriul cu paramedici, fiind finanţat din bugetul de stat. Asigurarea urgenţelor care nu ameninţă viaţa va fi preluată de medicul de familie, fiind finanţată din Fondul asigurărilor sociale de sănătate. - Medicina de ambulatoriu va reprezenta o altă prioritate, actele normative ce vor fi elaborate urmând a avea în vedere crearea posibilităţii de a prelua o cât mai mare parte din îngrijiri la acest nivel, concomitent cu scăderea numărului de internări. - Activitatea medicilor de familie va fi orientată pentru a deveni adevăraţi consilieri de sănătate ai populaţiei; aceasta se va realiza şi printr-o plată mai bună a activităţilor care le revin: efectuarea de măsuri de educaţie şi profilaxie, depistarea precoce a afecţiunilor grave, preluarea îngrijirilor la externarea din spital, plata suplimentară pentru consultaţiile de urgenţă şi cele din afara programului etc. - Îngrijirile la domiciliu vor fi dezvoltate, printre altele, prin asigurarea lor de către asistenţi medicali cu practică privată, dezvoltarea de programe speciale pentru persoanele în vârstă sau care nu se pot deplasa şi pentru cele cu afecţiuni psihice, precum şi prin programe specifice de facilitare a accesului pacienţilor din localităţile izolate sau fără asistenţă medicală la serviciile medicale şi farmaceutice. - Serviciu de ambulatoriu al spitalelor va fi utilizat exclusiv pentru consultul pacienţilor externaţi din spital şi pentru efectuarea tratamentelor care nu necesită internarea. Plata serviciilor se va face exclusiv din fondul îngrijirilor spitaliceşti. - Se vor adopta măsuri pentru un acces mai bun al populaţiei la îngrijiri stomatologice, comparativ cu situaţia actuală. - Vor fi sprijinite acţiunile de promovare a sănătăţii, precum: lupta împotriva drogurilor, lupta împotriva alcoolismului, fumatului, promovarea unei diete echilibrate şi lupta împotriva obezităţii, sedentarismului, educaţia sexuală adecvată, sprijinirea îngrijirilor stomatologice, educarea preponderentă a populaţiei cu un nivel scăzut de cultură. Capitolul 9 Politica agricolă şi de dezvoltare rurală Prin politici publice specifice, Guvernul României urmăreşte realizarea următoarelor obiective: ■ Finalizarea reformei proprietăţii funciare ■ Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc în spaţiul rural ■ Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli ■ Sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă ■ Dezvoltarea şi modernizarea satelor ■ Dezvoltarea pisciculturii ■ Gestionarea durabilă a pădurilor ■ Reforma instituţională I. Finalizarea reformei proprietăţii funciare - încheierea procesului de retrocedare a proprietăţilor funciare pe seama terenurilor aflate în proprietatea Agenţiei Domeniilor Statului, privatizarea terenurilor rămase după această acţiune şi justă despăgubire în cazurile obiective în care retrocedarea nu se poate efectua în natură; - finalizarea cadrului legal şi demararea procesului de despăgubire justă în cazul imobilelor şi terenurilor agricole şi forestiere care nu au putut fi retrocedate în natură; - monitorizarea retrocedărilor de proprietăţi funciare; - intabularea tuturor suprafeţelor agricole din extravilan şi a celor forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune, prin introducerea cadastrului unitar pe cheltuiala statului; - trecerea în proprietatea asociaţiilor proprietarilor de păduri a drumurilor forestiere şi a celorlalte active (case silvice, pepiniere) aflate pe terenurile forestiere retrocedate; - clarificarea procedurilor de succesiune a terenurilor, precum şi sprijinirea parcelării în condiţii de eficienţă. II. Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea şi consolidarea clasei de mijloc în spaţiul rural Formarea şi extinderea fermelor agricole de tip familial constituie preocuparea principală a Guvernului. În acest sens, suplimentar politicilor de susţinere a tuturor exploataţiilor agricole, se vor aplica următoarele măsuri: - acoperirea din bugetul statului a cheltuielilor efectuate cu plata taxelor pentru schimburi şi vânzări de terenuri agricole, întocmirea de documentaţii; - promovarea, în următorii 4 ani, a unui Program naţional de investiţii în ferme zootehnice şi vegetale noi şi de consolidare a celor existente, adresat cu prioritate familiilor de tineri; - asigurarea unei rente funciare viagere, egală cu echivalentul a 100 euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol vândut de un proprietar în vârstă de minimum 60 de ani, precum şi echivalentul a 50 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol deţinut de un proprietar în vârstă de minimum 60 de ani, care renunţă la folosinţa terenului în favoarea unei exploataţii înregistrate; - susţinerea fermelor familiale care au minimum 3 vaci, în vederea dotării lor cu aparate de muls, instalaţii pentru răcirea şi stocarea laptelui. III. Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli, prin: - subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat; - acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru juninci la prima fătare, scrofiţe, viţei obţinuţi, oi - mioare şi berbeci; - menţinerea în continuare a sprijinului direct şi a primelor şi subvenţiilor pentru produsele agricole de bază introduse în circuitul comercial; - încurajarea producţiei la culturi deficitare: plante tehnice, sfeclă de zahăr, culturi bioecologice şi de asolament în vederea refacerii potenţialului agricol al terenului, precum şi realizării acelor produse la care România este competitivă; - subvenţionarea primelor de asigurare şi plata despăgubirilor pentru calamităţi naturale şi a celor cauzate de animale sălbatice; - suportarea de către stat a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a contravalorii tratamentelor antiepizootice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om; - susţinerea unui program naţional, defalcat pe comunităţi locale, pentru combaterea şi diminuarea efectelor eroziunilor de suprafaţă ale solului; - susţinerea de la bugetul de stat a lucrărilor de amenajare a pădurilor private; - amendarea Legii privind creditul agricol prin crearea unui sistem unitar de accesare atât a creditelor pentru producţie, cât şi a creditelor pentru investiţii. - stabilirea nivelului accizelor din preţul motorinei pentru efectuarea lucrărilor agricole la nivelul legiferat în Uniunea Europeană; IV. Sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă are în vedere: - modificarea Legii pieţelor, care să cuprindă într-un cadru unitar toate reglementările mecanismelor de intervenţie a statului şi sursele de asigurare a plafoanelor de finanţare; primele şi subvenţiile, produsele şi cantităţile cărora li se vor aplica aceste măsuri de intervenţie, precum şi distribuţia acestora vor fi anunţate producătorilor înainte de începerea anului agricol; - utilizarea preţului minim garantat pentru produsele agricole de bază (grâu, lapte, carne); - sprijinirea dezvoltării burselor produselor agricole şi lemnului; - extinderea reţelei pieţelor de gros; - dezvoltarea ofertei de servicii şi produse ale pădurii, altele decât lemnul; - încurajarea parteneriatului public-privat în vederea achiziţionării produselor agricole de bază. V. Dezvoltarea şi modernizarea satelor Guvernul va aplica politicile de dezvoltare rurală prin: - promovarea de politici financiare care să permită exploataţiilor agricole familiale şi comunităţilor rurale accesul la programele cu finanţare internaţională, în vederea absorbţiei integrale a fondurilor structurale destinate dezvoltării rurale; - îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; - dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative; - alocarea de fonduri comunităţilor săteşti pentru crearea condiţiilor de stabilire a cadrelor didactice, sanitare, agricole şi veterinare în mediul rural; - înfiinţarea în sediile primăriilor din mediul rural a birourilor notariale pentru a facilita circulaţia liberă a terenurilor; - continuarea lucrărilor privind alimentarea cu apă a satelor şi lansarea programului naţional de construcţie a reţelei de canalizare şi de realizare a staţiilor de epurare în localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş prin lege, dar care nu dispun de o infrastructură urbană; - aplicarea programului naţional pentru asfaltarea drumurilor comunale, prin dezvoltarea programului naţional privind pietruirea drumurilor comunale; - întocmirea planurilor de dezvoltare locală pe localităţi într-un termen de 4 ani şi integrarea acestora în planurile de dezvoltare realizate la nivel judeţean şi apoi regional pentru a facilita investiţiile în infrastructura fizică rurală; - corelarea planurilor de amenajare a teritoriului în profil rural cu proiectele de dezvoltare a serviciilor legate de agricultură (fitosanitare, veterinare, laboratoare de calitate, servicii de consultanţă), a serviciilor publice (învăţământ, sănătate, asistenţă socială, cultură şi culte), precum şi a utilităţilor publice: distribuţia apei, gaze, canal, colectare deşeuri; - stimularea dezvoltării activităţilor economice alternative: meşteşuguri tradiţionale, activităţi şi servicii neagricole; - încurajarea agroturismului şi a producţiei ecologice; - evaluarea economică a zonelor rurale periferice şi a celor defavorizate natural pentru întocmirea planurilor de dezvoltare locală. VI. Dezvoltarea pisciculturii În domeniul piscicol, Guvernul României va aplica următoarele politici: - aplicarea măsurilor tehnice de protecţie a resurselor piscicole; - evaluarea condiţiilor de acces al navelor străine de pescuit în apele teritoriale româneşti; - protejarea speciilor şi raselor de peşti în vederea reproducerii şi furnizării de material biologic selecţionat pentru fermele piscicole; - modernizarea unităţilor de acvacultură marină; - facilitarea investiţiilor noi, precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente. VII. Gestionarea durabilă a pădurilor Pentru gestionarea durabilă a pădurilor Guvernul României va promova următoarele măsuri: - restituirea integrală a suprafeţelor de pădure către foştii proprietari, inclusiv a celor care în anul 1968, la trasarea noilor judeţe, au ramas în judeţele vecine; - creşterea suprafeţelor ocupate cu păduri prin: ■ împădurirea de terenuri degradate, inapte pentru agricultură, prin comunităţile locale, cu finanţare de la bugetul de stat şi suportarea costurilor aferente lucrărilor de îngrijire a acestor plantaţii până la realizarea stării de masiv; ■ înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor umane; - scutirea de taxe pentru schimburile de terenuri forestiere, în scopul regularizării amplasamentelor şi comasării proprietăţilor private; - susţinerea de la bugetul de stat a lucrărilor de amenajare a pădurilor private; - promovarea unui program naţional de construcţie de drumuri forestiere; - sprijinirea înfiinţării ocoalelor silvice private. VIII. Îmbunătăţirea cadrului instituţional Guvernul va adopta următoarele măsuri: - înfiinţarea, în subordinea Guvernului, a Agenţiei Naţionale pentru Controlul şi Supravegherea Retrocedării Proprietăţilor Funciare; - crearea unei organizaţii interprofesionale pentru derularea parteneriatului public-privat, în vederea achiziţionării, depozitării şi valorificării produselor de bază; - modificarea şi structurarea sistemului de indicatori de statistică agricolă în concordanţă cu sistemul EUROSTAT; - îmbunătăţirea sistemului de control al calităţii produselor alimentare prin respectarea normelor minime de siguranţă a alimentelor impuse de cerinţele politicii agricole comune, precum şi definitivarea procesului de modernizare a laboratoarelor, a punctelor de inspecţie la frontieră, dezvoltarea sistemelor informatice şi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar; - consolidarea Agenţiei Veterinare şi de Siguranţă Alimentară; - continuarea construcţiei instituţionale necesare funcţionării Politicii Agricole Comune, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene; - extinderea reţelei de contabilitate agricolă; - susţinerea cu precădere, ca rezultat al negocierilor cu UE, a programelor de îmbunătăţire a calităţii produselor proaspete şi prelucrate şi de conformare a unităţilor de procesare; - înfiinţarea şi organizarea la nivel de comună a oficiului local de consultanţă agricolă şi financiară; crearea cadrului legal privind trecerea în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă a oficiilor judeţene şi locale de consultanţă agricolă, pentru a stabili o relaţie coerentă de subordonare, monitorizare şi evaluare; - fixarea şi livrarea pachetelor de servicii de consultanţă pentru fermieri prin aplicarea programelor anuale de formare şi perfecţionare profesională a fermierilor, cu asistenţa consultanţilor Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă; - fixarea cadrului de cooperare pe bază de contract între unităţile de cercetare-dezvoltare controlate de stat şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă pentru asigurarea transferului tehnologic; - clarificarea statutului juridic şi a obiectului de activitate ale Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol; - crearea cadrului legal privind înfiinţarea şi organizarea cooperativelor de credit rural; - capitalizarea Fondului Român de Garantare a Creditului Rural; - reglementarea şi promovarea schemelor de microcreditare în comunităţile rurale sărace. Capitolul 10 Politici anticorupţie Guvernul României va aplica o strategie naţională de combatere a corupţiei printr-o abordare de tip integrat. Strategia se va axa pe politici de prevenţie, aplicarea efectivă a legilor şi asigurarea monitorizării şi evaluării acestor politici, având ca suport cooperarea între puterea executivă pe cele două niveluri Preşedinţie-Guvern, puterea legislativă, puterea judecătorească, puterile locale şi societatea civilă. Politicile anticorupţie vor fi elaborate ţinând cont de recomandările GRECO şi de Manualul Anticorupţie elaborat de Naţiunile Unite în 2003. Ele vor fi aplicate pornind de la respectarea următoarelor condiţii şi principii: - evaluarea instituţională, pentru a putea identifica, defini şi aplica în mod corect măsurile de combatere a corupţiei şi nu doar pentru a introduce în mod haotic noi reglementări, sub presiune externă; - asigurarea neutralităţii politice a aplicării măsurilor anticorupţie, precum şi instituirea mecanismelor independente de monitorizare şi evaluare; - transparenţa activităţii autorităţilor publice în elaborarea politicilor şi în procesul aplicării lor, inclusiv prin accesul neîngrădit la informaţii cu caracter public; - realizarea parteneriatului cu societatea civilă, prin elaborarea mecanismelor instituţionale care asigură o participare cât mai largă a cetăţenilor la evaluarea dimensiunii corupţiei care îi afectează în mod direct, precum şi prin participarea organizaţiilor civice; - abordarea integrată prin definirea exactă a surselor care generează corupţie, precum şi prin coordonarea politicilor şi elaborarea unor mecanisme comune care să asigure colaborarea autorităţilor publice şi delimitarea clară de competenţe între acestea, în locul confuziei de competenţe cum există în prezent şi care împiedică aplicarea efectivă a legilor în vigoare; - orientarea către rezultate, prin introducerea mecanismelor de monitorizare şi evaluare. I. Guvern şi autorităţile administraţiei publice locale Măsurile anticorupţie în cadrul administraţiei publice centrale şi locale se referă la: 1. Sistemul de subvenţii: - reglementarea de o manieră coerentă şi unitară a sistemului de subvenţii, corelativ cu eliminarea tuturor actelor normative care deformează libera concurenţă şi sistemul legal de acordare a ajutoarelor de stat; - monitorizarea efectivă a ajutoarelor de stat; - revizuirea legii privind evaziunea fiscală; - reglementarea de o manieră unitară şi standardizată a condiţiilor de bază care sunt introduse în caietele de sarcini pentru privatizarea societăţilor comerciale, precum şi a criteriilor de evaluare a ofertelor; - publicarea criteriilor de performanţă în baza cărora se acordă ajutoarele de stat, corelativ cu respectarea competenţelor decizionale ale Consiliului Concurenţei şi publicitatea datelor care reflectă eficienţa ajutoarelor acordate; - publicarea tuturor câştigătorilor de licitaţii publice a căror valoare depăşeşte anual echivalentul a 25.000 de euro; - transparenţa alocării de fonduri de către autorităţile publice şi societăţile comerciale controlate de stat pentru reclamă în presă, precum şi plafonarea bugetului de publicitate. 2. Politicile fiscale - consacrarea legală a mecanismelor de participare publică la elaborarea bugetelor locale; - modificarea legislaţiei privind finanţele publice locale, pentru a reglementa virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct către localităţi, prin eliminarea consiliilor judeţene ca verigi intermediare; - publicarea bugetelor locale, inclusiv a transferurilor necondiţionate şi condiţionate pe localităţi şi judeţe; - modificarea legislaţiei în vigoare privind parteneriatul public-privat pentru a asigura competiţia egală şi transparenţa selecţiei de oferte; - interzicerea prin lege ca o persoană să încheie contracte cu o autoritate publică, dacă este soţ sau rudă până la gradul III inclusiv, cu un funcţionar din cadrul autorităţii publice respective ori cu conducătorul acesteia: ministru sau secretar de stat. 3. Servicii şi utilităţi publice - introducerea standardelor de calitate pentru servicii şi utilităţi publice, pentru a permite monitorizarea şi evaluarea modului de prestare a acestora; - introducerea normativelor de cost aferente standardului de calitate al unui serviciu public, astfel încât cheltuielile publice afectate acelui serviciu să devină justificate, transparente şi supuse controlului financiar; - stabilirea indicatorilor tehnici de performanţă la utilităţi publice; - simplificarea procedurilor de emitere a actelor administrative. 4. Conflictul de interese - modificarea Legii administraţiei publice locale pentru a face delimitarea funcţiei politice a preşedintelui şi vicepreşedintelui de consiliu judeţean de cea tehnic managerială, în sensul introducerii funcţiei de manager/director general al serviciilor publice de interes judeţean; - instituirea obligaţiei pentru membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, prefecţi, subprefecţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari şi viceprimari, precum şi funcţionari publici de a nu emite un act administrativ ori de a nu încheia un act juridic sau de a nu participa la luarea unei decizii care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale până la gradul III inclusiv. 5. Demnitatea publică şi serviciul civil - aplicarea codurilor de etică pentru demnitarii de stat şi funcţionarii publici, precum şi generalizarea acestora în întregul sistem al administraţiei publice centrale şi locale; - evaluarea funcţionarilor publici de către comisii independente politic în baza unor criterii de performanţă în raport cu un serviciu public bine definit; - asigurarea transparenţei condiţiilor de concurs pentru ocuparea posturilor de funcţionar public; - stabilirea subiectelor pentru concursurile de ocupare a funcţiilor publice şi efectuarea selecţiilor de către comisii alcătuite din persoane care nu fac parte din autoritatea publică organizatoare a concursurilor; - elaborarea unui format standard pentru bazele de date ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici; - modificarea reglementărilor privind transparenţa exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice, în sensul prevederii că persoanele supuse obligaţiei de declarare a intereselor trebuie să declare nu numai interesele proprii, ci şi pe cele ale soţului şi rudelor de până la gradul III inclusiv. 6. Mecanisme de combatere a corupţiei - elaborarea şi aplicarea unui manual standard aplicabil tuturor autorităţilor publice din administraţia centrală şi locală, care să ofere o viziune integrată asupra combaterii corupţiei şi care să cuprindă proceduri de prevenţie, investigare, intervenţie şi monitorizare a faptelor de corupţie, în conformitate cu Manualul Anticorupţie elaborat de Naţiunile Unite în 2003. 7. Managementul reglementărilor - înfiinţarea în cadrul Ministerului Justiţiei a unui oficiu specializat în verificarea conformităţii proiectelor de act normativ cu reglementările în vigoare în domeniul combaterii corupţiei. II. Parlament Guvernul României va colabora cu Parlamentul pentru: - adoptarea Legii privind activitatea de lobby şi crearea registrului public al activităţilor de lobby; - eliminarea prin lege a deosebirilor dintre procedura urmăririi penale a membrilor Parlamentului şi cea aplicabilă actualilor şi foştilor membri ai Guvernului; - stabilirea prin lege a incompatibilităţii între calitatea de parlamentar şi activităţile avocaţiale care presupun reprezentarea clienţilor în raporturile cu autorităţile publice de orice fel, precum şi în faţa tuturor instanţelor şi parchetelor, cu excepţia consultanţei juridice; - evaluarea legilor existente pentru a identifica şi elimina acele prevederi care, prin modul lor de redactare conferă autorităţilor publice posibilitatea interpretării şi aplicării lor arbitrare. III. Putere judecătorească Corelat cu politicile ce privesc puterea judecătorească, Guvernul României va adopta următoarele măsuri: - modificarea legislaţiei pentru a permite numirea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); - introducerea obligativităţii suspendării membrilor CSM, pe durata exercitării mandatului, din eventualele funcţii de conducere deţinute în cadrul instanţelor şi parchetelor. IV. Societate civilă Guvernul României va colabora permanent cu societatea civilă prin organizaţii civice şi asociaţii ale oamenilor de afaceri, pentru reactualizarea Planului naţional anticorupţie în baza strategiei, precum şi pentru realizarea unor evaluări instituţionale periodice, pentru a îmbunătăţi politicile anticorupţie. Guvernul României va susţine, cu precădere, măsurile ce privesc: - realizarea unui sistem independent de monitorizare şi evaluare a fenomenului de corupţie, inclusiv a implementării strategiei naţionale anticorupţie; - controlul civic asupra averilor demnitarilor şi funcţionarilor publici; - reforma administraţiei publice, în special în ceea ce priveşte descentralizarea fiscală şi simplificarea procedurilor de emitere a actelor administrative; - evaluarea sistemului de control fiscal-financiar şi a altor controale de natură administrativă; - simplificarea procedurilor de emitere a avizelor, licenţelor, permiselor şi autorizaţiilor; - reevaluarea şi implementarea efectivă a Codului de conducere corporativă realizat în anul 2000 şi reactualizat în 2002, cu accent asupra asigurării transparenţei financiare; - generalizarea codurilor de etică în afaceri; - clarificarea rolului centrelor de transparenţă şi extinderea teritorială a acestora prin asociaţii ale oamenilor de afaceri şi organizaţii civice, care să asigure o bază de date comună, evaluări instituţionale periodice şi colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale în privinţa identificării celor mai bune soluţii pentru implementarea măsurilor de diminuare a fenomenului de corupţie. Capitolul 11 Reforma administraţiei publice În domeniul administraţiei publice, Guvernul României va aplica în perioada 2004-2008 o strategie naţională care va avea 3 obiective: ■ reforma serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de interes local ■ consolidarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală ■ întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrală şi locală. Aplicarea politicilor de reformă în domeniul administraţiei publice va ţine cont de următoarele condiţii: - definirea în legislaţia de înfiinţare şi organizare a unei autorităţi publice a principiilor comunicării, transparenţei, eficienţei, responsabilităţii, participării, coerenţei, proporţionalităţii şi subsidiarităţii şi reglementarea mecanismelor de aplicare; - departajarea de responsabilităţi între autorităţile publice - în domeniul politicilor publice, finanţării şi prestării serviciilor publice; - introducerea unui mecanism simplu şi clar de politici publice în baza căruia să fie elaborate şi aplicate programe, proiecte, planuri de acţiune şi proiecte de lege; - separarea nivelului de elaborare a politicilor publice de cel de implementare a acestora; - fixarea numărului de funcţionari publici în raport cu definirea unui serviciu public şi a unui standard de calitate aferent acestui serviciu; - monitorizarea şi evaluarea eficienţei măsurilor de reformă aplicate. I. Reforma serviciilor şi a utilităţilor publice În următorii 4 ani, Guvernul României se va concentra asupra organizării serviciilor şi utilităţilor publice în raport cu cerinţele populaţiei şi impozitele plătite pentru funcţionarea acestora. În acest scop, va fi aplicat un plan de acţiune ce va cuprinde următoarele măsuri: - introducerea standardelor de calitate de către autoritatea publică competentă în baza cărora să se poată monitoriza şi evalua un serviciu public şi activitatea funcţionarilor publici; - introducerea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public, astfel încât cheltuielile publice să devină justificate, transparente şi supuse controlului financiar; - continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de bază: educaţie, sănătate, asistenţă socială şi ordine publică; - realizarea unei departajări administrative şi financiare între serviciile publice aflate în managementul primăriilor şi cele aflate la consiliile judeţene. În acest sens, se va acorda atenţie rezolvării modului de finanţare şi managementului serviciilor din sistemul de asistenţă medicală, învăţământului preuniversitar de stat, sportului şi culturii; - fixarea unui serviciu public în managementul consiliilor judeţene în raport cu capacitatea managerială şi fiscală corespunzătoare furnizării acelui serviciu, corespondenţa dintre aria geografică a unităţii administrative şi aria beneficiarilor serviciului public, precum şi în raport cu obţinerea economiei de scară; - stabilirea unui sistem de planificare strategică pentru fiecare autoritate din sistemul administraţiei publice centrale şi locale în raport cu serviciile publice pe care le furnizează; - separarea utilităţilor publice de servicii publice. Introducerea standardelor de calitate pentru aceste utilităţi; - liberalizarea pieţei utilităţilor publice, precum şi eliminarea din legislaţie a tuturor barierelor instituţionale care împiedică investiţiile în utilităţile publice şi privatizarea acestora. În acest sens, Legea nr. 326/2001 privind serviciile de gospodărire comunală va fi înlocuită cu un nou act normativ, iar legislaţia privind serviciile municipale, ţinând cont de principiile descentralizării şi delegării, standardizării şi responsabilităţii furnizării unei utilităţi publice şi a calităţii sale, a accesului nediscriminatoriu la aceste utilităţi; - promovarea de relaţii contractuale echilibrate orientate către rezultate; - instituirea unui sistem de monitorizare şi evaluare a executării contractelor pentru servicii şi utilităţi publice, prin autorităţi publice autonome de reglementare; - reglementarea unor modele simple şi transparente de privatizare a utilităţilor publice, precum şi reglementarea sistemului de outsourcing pentru serviciile publice; - clarificarea sistemului de subvenţii la utilităţi publice şi îmbunătăţirea sistemului de tarifare; - fixarea sistemului de evaluare şi monitorizare a performanţelor pe un serviciu public; - stabilirea schemelor de stimulare/recompensare a funcţionarilor publici pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi stimularea inovării; - elaborarea şi aplicarea Cartei serviciilor publice în care să se publice standardele de calitate pentru servicii şi metodologiile de evaluare a acestora; - clarificarea în legislaţie a dreptului de administrare şi a noţiunii de "bunuri publice". II. Continuarea procesului de descentralizare Procesul de descentralizare început în 1998 va fi relansat şi va avea în vedere limitarea sferei de intervenţie a Guvernului la nivel local numai pentru cazurile în care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale şi de către autorităţile locale, în conformitate cu principiile Cartei Europene ale autoguvernării locale. Procesul de descentralizare se va desfăşura după principiul eficacităţii, economicităţii, eficienţei şi cuantificării rezultatelor pe 3 direcţii: întărirea autonomiei locale, descentralizare administrativă şi descentralizare fiscală, în baza unui plan de acţiune aplicat în mai multe etape, pentru a permite evaluarea eficienţei măsurilor de descentralizare astfel introduse. A. Întărirea autonomiei puterilor locale Guvernul României va interveni legislativ pentru: a.1. delimitarea competenţelor şi a responsabilităţilor, prin: - regândirea sistemului de alegere a membrilor consiliilor regionale şi emiterea unei noi reglementări; - redimensionarea rolului consiliilor judeţene în privinţa serviciilor publice; - focalizarea activităţii consiliilor judeţene la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel judeţean, asigurarea corelării acestora cu planurile de dezvoltare regională şi planurile operaţionale, la realizarea investiţiilor în infrastructura de interes judeţean; - interzicerea înfiinţării şi organizării în subordinea consiliului local a unui aparat propriu, a departamentelor, direcţiilor şi serviciilor, precum şi a oricăror alte structuri de execuţie, cu excepţia secretariatului de consiliu, pentru a nu se suprapune cu aparatul propriu al primarului; - desfiinţarea rolului politic al prefectului şi limitarea rolului său la controlul legalităţii; - limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate în coordonarea prefectului şi reglementarea transferului acestor servicii către autorităţile administraţiei publice locale pe măsura transferării resurselor financiare; - stabilirea unei relaţii de subordonare a viceprimarilor faţă de primar; - selectarea pe bază de concurs a secretarilor de consiliu şi numirea acestora de către consiliile locale. a.2. cooperarea cu reprezentanţii comunităţilor locale la actul de guvernare, prin: - consacrarea legală a mecanismelor de participare publică la elaborarea planificării strategice privind dezvoltarea localităţii; consultarea publică pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice şi evaluarea acestora; - extinderea sistemului de parteneriat public-privat la furnizarea serviciilor publice, o dată cu modificarea legislaţiei în domeniu. a.3. transparenţa - consacrarea legală a mecanismelor de participare publică la elaborarea bugetelor locale; - publicarea tuturor câştigătorilor de licitaţii publice a căror valoare depăşeşte anual echivalentul a 25.000 euro; - modificarea reglementărilor legale în vigoare privind transparenţa exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice în sensul extinderii obligaţiei de declarare a intereselor şi la soţ şi rudele de până la gradul III inclusiv, precum şi interzicerea acestora de a încheia, personal sau prin societăţile comerciale la care sunt administratori sau acţionari, contracte cu autorităţile administraţiei publice. B. Descentralizare administrativă Guvernul României va interveni în plan legislativ pentru: - delimitarea funcţiei politice a preşedintelui şi vicepreşedintelui de consiliu judeţean de cea tehnic managerială, în sensul introducerii funcţiei de manager/director general al serviciilor publice de interes judeţean care să preia activitatea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consiliu legată de conducerea, coordonarea şi controlul serviciilor publice de interes judeţean; - posibilitatea delimitării funcţiei de primar de cea de manager al localităţii; - reglementarea statutului juridic al oraşului Bucureşti şi al administraţiei sale printr-o lege distinctă de legea administraţiei publice locale; - stabilirea prin lege a raporturilor dintre agenţiile de dezvoltare regionale, consiliile regionale şi autorităţile de management desemnate pentru programele operaţionale; - numirea secretarului general de consiliu judeţean de către membrii acestuia, la propunerea managerului/ directorului general al serviciilor publice de interes judeţean; - clarificarea statutului juridic al primăriei ca persoană juridică de drept public, precum şi a patrimoniului acesteia; - reanalizarea legii-cadru privind descentralizarea, pentru a fixa corelaţiile necesare cu toate legile în vigoare ce reglementează administraţia publică locală, înainte de apariţia acesteia; - armonizarea legii administraţiei publice locale cu legea finanţelor publice în privinţa principiilor şi mecanismelor decizionale cu privire la aprobarea investiţiilor; - codificarea legislaţiei ce reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale, statutul aleşilor locali şi statutul prefectului, pe măsura asigurării stabilităţii acestei legislaţii; - codificarea legislaţiei care reglementează serviciile şi utilităţile publice de interes local. C. Descentralizare fiscală Guvernul României va aplica următoarele măsuri: c.1. Venituri fiscale - virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct către localităţi, prin eliminarea consiliilor judeţene ca verigi intermediare; - recunoaşterea prin lege a dreptului autorităţilor administraţiei publice locale de a-şi fixa nivelul de impunere în sistemul impozitelor şi taxelor locale într-o limită de ± 50% pornind de la baza de impunere reglementată legal; - asigurarea integrală de la bugetul de stat a prestaţiilor în numerar din domeniul asistenţei sociale, prin transferuri condiţionate, în scopul garantării principiului universalităţii drepturilor cetăţenilor. c.2. Servicii publice şi utilităţi - continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de bază: educaţie, sănătate, asistenţă socială şi ordine publică; - evaluarea costurilor transferurilor unor noi responsabilităţi către administraţia publică locală, astfel încât să poată fi identificate cu precizie sursele de finanţare a acestora; - limitarea sferei serviciilor publice deconcentrate. În acest sens, se va evalua posibilitatea transferării inspectoratelor şcolare, a direcţiilor judeţene de cultură şi sanitare către consiliile judeţene, corelativ cu asigurarea resurselor financiare. Totodată, se va reconsidera rolul prefectului, astfel încât acesta să monitorizeze şi să evalueze periodic serviciile deconcentrate în cooperare cu ministerele sau agenţiile guvernamentale din structura cărora fac parte; - păstrarea serviciilor publice deconcentrate numai în măsura în care acestea funcţionează în baza unui sistem de management integrat. c.3. Managementul financiar - posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a angaja cheltuieli pentru cofinanţarea proiectelor de dezvoltare locală şi regională peste limita de 20% din veniturile lor anuale, conform legii finanţelor publice locale, exclusiv în completarea fondurilor prestructurale şi apoi a celor structurale; - elaborarea unui ghid privind colectarea impozitelor şi taxelor locale în cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice şi asociaţiile reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale; - elaborarea unui ghid privind planurile investiţiilor de capital ca parte componentă a planificării strategice de dezvoltare a localităţii, în cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice şi asociaţiile reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale; - elaborarea unui ghid privind participarea cetăţenească în faza de elaborare a bugetului local; - reglementarea obligativităţii de publicare a execuţiei bugetelor locale, cel puţin o dată la 6 luni, iar în cazul emiterii de obligaţiuni, cel puţin o dată la 3 luni; - clarificarea legală a întregului sistem de subvenţii; - elaborarea unui ghid privind managementul riscului, care să fie utilizat pentru realizarea planificărilor strategice, a investiţiilor şi cu ocazia înfiinţării serviciilor publice; - elaborarea unui ghid privind auditul public intern; - modificarea legislaţiei privind contractul de parteneriat public-privat (Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002) în sensul definirii corecte a acestui mecanism de cooperare, simplificării procedurilor de selecţie a ofertelor şi uniformizării lor cu cele ce privesc achiziţiile publice în scopul asigurării transparenţei financiare şi a selecţiei de oferte pe baze concurenţiale, precum şi eliminării acelor reglementări care permit exproprierea discreţionară pentru cauză de utilitate publică; - introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru evaluarea stadiului de dezvoltare şi estimarea nevoilor de investiţii. c.4. Împrumuturi - elaborarea unui ghid privind managementul datoriei publice în cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice şi autorităţile locale; - reglementarea prin lege a constituirii fondurilor de garantare pentru împrumuturile municipale. III. Capacitate instituţională Reforma serviciilor publice, continuarea procesului de descentralizare, precum ş

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.