Anexă nr. 85 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000 MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE Note de capitol.

Cu toate acestea, redresoarele cu vapori de mercur cu cuva metalica se clasifica la pozitia nr. 85.04.

Expresia circuite imprimate nu cuprinde nici circuitele imprimate cu alte elemente decat cele obisnuite în timpul procesului de imprimare, nici rezistentele, condensatoarele sau bobinele discrete. Totusi, circuitele imprimate pot să fie prevăzute cu elemente de conexiune neimprimate.

Circuitele în strat (subtire sau gros) care conţin elemente pasive şi active obtinute în timpul aceluiasi proces tehnologic se clasifica la pozitia nr. 85.42.

A) Diode, tranzistori şi dispozitive asemanatoare cu semiconductori, dispozitivele de această categorie a caror functionare se bazeaza pe variatia rezistivitatii sub influenţa unui camp electric;

B) Circuite integrate şi micromontaje electronice:

Pentru articolele definite în aceasta Nota, pozitiile nr. 85.41 şi 85.42 au prioritate asupra oricarei alte pozitii a Nomenclaturii la care ar putea fi clasificate în raport de functia lor.

Note de subpozitii.

CONSIDERATII GENERALE A. - CARACTERISTICI GENERALE ŞI STRUCTURA CAPITOLULUI Capitolul cuprinde ansamblul masinilor şi aparatelor electrice ca şi la părţile lor, cu excepţia:

Contrar regulilor prevăzute pentru Capitolul 84, articolele de natura celor cuprinse în acest capitol se clasifica aici chiar dacă sunt din produse ceramice sau de sticlă, cu excepţia lampilor şi invelisurilor tubulare de sticlă de la pozitia nr. 70.11.

Capitolul cuprinde:

Între altele, acest capitol cuprinde magnetii, chiar inca nemagnetizati, şi dispozitivele de fixare cu magnet permanent (pozitia nr. 85.05).

În ceea ce priveste aparatele electrotermice, numai anumite astfel de aparate (cuptoare industriale, incalzitoare de apa, aparate pentru încălzirea localurilor, aparate pentru utilizarile casnice etc.) se clasifica la pozitiile nr. 85.14 şi 85.16.

Celelalte aparate incalzite electric se clasifica la alte Capitole şi în mod special la Capitolul 84; de exemplu generatoarele de vapori şi cazanele numite cu apa supraincalzita (pozitia nr. 84.02), aparatele pentru condiţionarea aerului (pozitia nr. 84.15), aparatele de distilat, de uscare prin prajire şi alte aparate de utilizare industriala de la pozitia nr. 84.19, calandrele şi laminoarele şi cilindrii lor (pozitia nr. 84.20), incubatoarele şi clocitoarele artificiale pentru avicultura (pozitia nr. 84.36), aparatele de marcat cu fier a lemnului, plutei, pielii etc. (pozitia nr. 84.79), aparatele de diametrie şi incubatoarele artificiale pentru nou-nascuti de la pozitia nr. 90.18.

B. - PARTI În ceea ce priveste Regulile generale referitoare la clasificarea părţilor, trebuie avute în vedere Consideratiile generale de la Secţiunea XVI.

Părţile neelectrice ale masinilor sau aparatelor de la acest capitol se clasifica după cum urmeaza:

1●) Cele care constituie articole cuprinse la oricare dintre pozitiile de la Capitolul 84, se clasifica la acest Capitol. Acesta este cazul de exemplu pentru pompe şi ventilatoare (pozitia nr. 84.13 sau 84.14), articole de robinetarie (pozitia nr. 84.81), rulmenti cu bile (pozitia nr. 84.82), arbori, angrenaje şi alte organe de transmisie de la pozitia nr. 84.83 etc.

2●) Alte părţi neelectrice care pot să fie recunoscute ca fiind destinate în exclusivitate sau în principal masinilor sau aparatelor electrice etc., de la acest capitol, se clasifica după regimul articolelor cărora le sunt destinate sau, eventual, se clasifica la pozitiile nr. 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38.

3●) Părţile neelectrice care nu indeplinesc condiţiile de mai sus, se clasifica la pozitia nr. 84.85.

85.01 - MOTOARE ŞI GENERATOARE ELECTRICE, CU EXCEPŢIA GRUPURILOR ELECTROGENE.

8501.10 - Motoare de o putere de maximum 37,5 W 8501.20 - Motoare universale de o putere peste 37,5 W

8501.31 - - De o putere de maximum 750 W 8501.32 - - De o putere peste 750 W dar de maximum 75 kW 8501.33 - - De o putere peste 75 kW dar de maximum 375 kW 8501.34 - - De o putere peste 375 k W 8501.40 - Alte motoare de curent alternativ, monofazate

8501.51 - - De o putere de maximum 750 W 8501.52 - - De o putere peste 750 W dar de maximum 75 kW 8501.53 - - De o putere peste 75 k W

8501.61 - - De o putere de maximum 75 kVA 8501.62 - - De o putere peste 75 kVA dar de maximum 375 kVA 8501.63 - - De o putere peste 375 kVA dar de maximum 750 kVA 8501.64 - - De o putere peste 750 kVA I. - MOTOARE ELECTRICE Motoarele electrice transforma energia electrica în energie mecanica. Grupa cuprinde motoarele rotative şi motoarele lineare.

A) Motoarele rotative furnizeaza energie mecanica sub forma unei miscari rotative. Exista numeroase tipuri, ale caror caracteristici variaza după faptul ca folosesc curent continuu sau curent alternativ şi, de asemenea. în functie de exigentele de utilizare. La anumite motoare, carcasa este special adaptata la mediul în care este necesar sa functioneze de exemplu pentru protecţie la praf sau la umiditate (motoarele numite capsulate) sau inca pentru a evita riscurile de incendiu (carcasa antigrizu). La altele, în mod special la motoarele supuse la vibratii importante, batiul este prevăzut cu dispozitive de fixare elastica (resorturi etc.).

Numeroase motoare conţin, de asemenea, un sistem de racire care poate fi constituit din unul sau mai multe ventilatoare de exemplu.

Cu excepţia demaroarelor de la pozitia nr. 85.11, se clasifica aici motoarele electrice de toate tipurile şi de toate dimensiunile de exemplu de la motoarele mici de putere mica pentru instrumente diferite, ceasornice, mecanisme de ceasornicarie, masini de cusut, jucarii etc., până la motoarele de putere mare, pentru cilindrii de la laminoare.

Atunci când respectivele motoare sunt prezentate echipate cu fulii, cu angrenaje, cu schimbatoare de viteza (dacă este vorba sau nu de blocuri moto-reductoare) etc., sau chiar cu un arbore flexibil pentru antrenarea unei scule manuale, aceste organe de transmisie urmeaza şi ele regimul motoarelor.

Se clasifica aici motoarele propulsoarele speciale amovibile, de tipul în afara bordului, pentru ambarcatiuni, formate dintr-un motor electric, dintr-un arbore, dintr-o elice şi dintr-un element de comanda care formeaza un ansamblu inseparabil.

Rămân, de asemenea, clasificate aici motoarele sincrone pentru actionarile de orologerie altele decat ceasurile, chiar dacă sunt prevăzute cu un reductor; ele se clasifica din contra la pozitia nr. 91.09, atunci când ele conţin, între altele, un angrenaj de orologerie.

B) Motoarele lineare produc energie mecanica sub forma unei miscari lineare.

Motoarele lineare cu inductie se compun în esenta dintr-unul sau mai mulţi inductori (primari), constituiti din circuite magnetice în general în foite (stive de tole magnetice) pe care sunt dispuse bobinajele, şi dintr-un indus (secundar) format cel mai adesea dintr-o placa sau dintr-un profil de arama sau de aluminiu.

Aceste motoare creeaza o forta de propulsie atunci când primarul, fiind alimentat cu curent alternativ, este situat în apropierea secundarului. Cele doua părţi sunt separate printr-un între fier şi miscarea de translatie (una din aceste părţi fiind fixa şi cealalta mobila) se produce fără un intermediar mecanic.

Caracteristicile motoarelor lineare cu inductie variaza în functie de destinatie: propulsia aerotrenurilor (inductoarele sunt aşezate în vehiculele care stau pe o sina indusa, solidara cu calea de rulare); manevrarea vagoanelor sau vagonetelor cu roti purtătoare (indusul fixat pe fundul vehiculelor se deplaseaza deasupra unei serii de inductori dispusi între sine); manevrarea transportoarelor aeriene (carucioare echipate cu inductori ruleaza dedesubtul unei bare profilate-indus); deplasarea vehiculelor în ariile sau parcurile de stationare sau în antrepozite (platforme induse sunt puse în miscare prin inductori fixati la sol); comanda pompelor cu piston, a vanelor de exemplu (aceasta functie poate să fie exercitata de motoare polisolenoide a caror axa indusa are o miscare de du-te-vino în interiorul unui inductor inelar); pozitionarea pe masini-unelte etc.

Motoarele lineare cu curent continuu, a caror functionare este bazata pe interactiunea electromagnetilor sau a magnetilor permanenti şi a electromagnetilor, pot să fie utilizate ca motoare alternative sau oscilante (de exemplu pentru pompele alternative pentru suveicile de la masinile de tesut), ca motoare pas cu pas (de exemplu transportoare mici) etc.

Grupa cuprinde, de asemenea:

II. - GENERATOARE ELECTRICE Aceste masini au functia de a produce energia electrica pornind de la unele dintre sursele de energie (mecanica, solara etc.) şi se clasifica aici în măsura în care nu este vorba de aparate denumite sau clasificate mai specific la alte pozitii ale Nomenclaturii.

Se numesc dinamuri generatoarele de curent continuu şi alternatoare generatoarele de curent alternativ. Ambele constau în esenta dintr-un organ mobil (rotorul) care, montat pe un arbore antrenat de o forta mecanica exterioara, se roteste în interiorul unei părţi fixe, statorul, el insusi incastrat într-un batiu, numit chiulasa sau carcasa. La generatoarele de curent continuu, curentul produs este captat printr-un colector cu lame (comutator) montat pe arborele rotorului, apoi transmis circuitului de alimentat prin intermediul periilor colectoare care se freaca pe lamele colectorului. Cea mai mare parte a generatoarelor de curent alternativ sunt lipsite de perii şi curentul produs este transmis direct la circuitul de alimentat. La alte generatoare de curent alternativ, curentul este captat prin inele colectoare montate pe arborele rotorului şi transmis prin periile care se freaca pe acesta.

După caz, rotorul constituie indusul sau inductorul, statorul având, bineinteles, functia inversa. Inductorul contine un numar variabil de electromagneti (poli inductori) sau, mai rar, în cazul anumitor generatoare de curent continuu, magneti permanenti. În ceea ce-l priveste pe indus, el consta dintr-un butuc, în general sub forma de foite (stivuire de tole), pe care sunt dispuse infasurarile conductoare.

Generatoarele electrice sunt actionate în diferite feluri. De exemplu exista generatoare electrice cu manivela sau cu pedala. Dar, în cea mai mare parte a cazurilor, ele sunt antrenate de către o masina motrice: turbina hidraulica, turbina cu vapori, roata eoliana, masina cu vapori, motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie etc. (Ansamblul generator-masina motrice este atunci numit după caz, turbo-dinam, turbo-alternator, grup electrogen etc.). Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde decat generatoarele prezentate fără masina motrice.

Sunt cuprinse, de asemenea, la aceasta pozitie, generatoarele fotovoltaice, care constau din panouri de celule fotovoltaice asociate cu alte dispozitive cum sunt acumulatoarele de stocare, aparatele electronice de distribuţie (regulatorul de tensiune, invertorul etc.) ca şi panourile sau modulele echipate cu dispozitive chiar foarte simple (diode pentru dirijarea curentului de exemplu), care să permită furnizarea unei energii direct utilizabile de către un motor, un electrolizor de exemplu.

Producţia de energie electrica se efectueaza în cazul în speta datorita bateriilor electrice solare (sau celule solare) care transforma direct energia solara în energie electrica (conversie fotovoltaica).

Aceasta pozitie cuprinde generatoarele de toate tipurile şi pentru toate utilizarile, fie ca este vorba de dinamuri mari sau de alternatoare pentru centralele electrice, de diferite generatoare, de dimensiuni variabile, utilizate pe vapoare, în ferme izolate, pe locomotive diesel-electrice, în industrie (pentru electroliza sau sudura de exemplu) sau, inca, generatoare mici auxiliare (excitatoare) utilizate pentru a excita bobinele de inductie ale altor masini generatoare.

Pozitia exclude între altele:

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile masinilor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.03.

85.02 - GRUPURI ELECTROGENE ŞI CONVERTIZOARE ROTATIVE ELECTRICE.

8502.11 - - De o putere de maximum 75 kVA 8502.12 - - De o putere peste 75 kVA dar de maximum 375 kVA 8502.13 - - De o putere peste 375 kVA 8502.20 - Grupuri electrogene cu motor cu piston cu aprindere prin scanteie (motoare cu explozie)

Grupurile electrogene pentru sudura nu se clasifica aici decat dacă sunt prezentate separat, fără capete sau clesti de sudura; în cazul contrar, ele se clasifica la pozitia nr. 85.15.

II. - CONVERTIZOARE ROTATIVE ELECTRICE Masinile din această categorie constau în esenta intr-o asociere a unui generator electric şi a unei masini motrice cu motor electric care pot să fie montate în mod solidar pe un soclu. batiu sau suport comun (grupurile convertizoare), sau simplu legate prin dispozitive potrivite; ele sunt utilizate pentru a transforma natura curentului (a transforma curentul alternativ în curent continuu sau invers), sau pentru a-i modifica anumite caracteristici, cum sunt potentialul, frecventa sau fazarea curentului alternativ (sa schimbe de exemplu frecventa de la 50 la 200 Hz sau sa transforme un curent monofazic în trifazic). Unele dintre aceste masini sunt adesea denumite transformatoare rotative.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile masinilor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.03.

85.03 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL MASINILOR DE LA POZITIILE NR. 85.01 SAU 85.02.

Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), pozitia cuprinde părţile de masini care sunt cuprinse la cele doua pozitii precedente dintre aceste părţi, se pot menţiona:

85.04 - TRANSFORMATOARE ELECTRICE, CONVERTIZOARE ELECTROSTATICE (DE EXEMPLU REDRESOARE), BOBINE DE REACTANTA ŞI INDUCTANTA.

85004.10 - Balasturi pentru lampi sau tuburi cu descarcare

8504.21 - - De o putere de maximum 650 kVA 8504.22 - - De o putere peste 650 kVA dar de maximum 10.000 kVA 8504.23 - - De o putere peste 10.000 kVA

8504.31 - - De o putere de maximum 1 kVA 8504.32 - - De o putere peste 1 kVA dar de maximum 16 kVA 8504.33 - - De o putere peste 16 kVA dar de maximum 500 kVA 8504.34 - - De o putere peste 500 kVA 8504.40 - Convertizoare statice 8504.40 - Alte bobine de reactanta şi de inductanta 8504.90 - Părţi I. - TRANSFORMATOARE ELECTRICE Transformatoarele electrice sunt aparate care, fără interventia organelor în miscare, transforma, prin efectul inductiei şi după un raport de transformare prestabilit sau reglabil, un sistem de curenti alternativi într-un alt sistem de curenti alternativi de intensitate, de tensiune, de impedanta etc., diferite. Ele se compun în general din două infasurari sau mai multe, dispuse diferit în jurul miezului de fier, compus cel mai adesea sub forma de foi (tole), desi, în unele cazuri de exemplu - transformatoarele de frecventa înaltă -, nu exista miez magnetic sau acest miez este de pulbere de fier aglomerata, de ferita etc. Una dintre infasurari constituie circuitul primar, cealalta sau celelalte circuitul secundar. Adesea, cu toate acestea, în cazul autotransformatoarelor, nu exista decat o singura infasurare, din care o parte este comuna pentru circuitele primare şi secundare. În transformatoarele zise capsulate, infasurarile sunt protejate printr-un invelis de fier.

Unele transformatoare sunt concepute pentru scopuri speciale: acesta este cazul de exemplu al transformatoarelor de adaptare, utilizate pentru a echilibra impedantele a doua circuite, sau al transformatoarelor numite de măsura (transformatoarele de tensiune, transformatoarele de curent sau transformatoarele combinate), care sunt utilizate pentru a transforma valorile ridicate sau foarte mici ale tensiunii sau curentului în valori adaptate la aparatele racordate, cum sunt aparatele de măsura, contoarele de electricitate, releele de protecţie.

Aceasta pozitie cuprinde toata gama de transformatoare, indiferent care sunt tipul de utilizare, atât modelele mici, pentru instrumente diferite, jucarii sau posturi de radio de exemplu cat şi transformatoarele de putere mare cu dispozitiv special de racire (circulatia uleiului sau apei, ventilator etc.) pentru centrale electrice, posturi de interconectare a retelelor, statiile sau substatiile de distribuţie etc. Frecventele utilizate variaza de la frecventa curentului retelei, la frecvente foarte inalte.

Puterea unui transformator este numărul de kilovoltamperi (kVA) livraţi în functionare continua la tensiunea (sau eventual, la intensitatea) şi la frecventa nominale, în limitele temperaturii nominale de functionare.

Cu toate acestea, transformatoarele pentru sudura nu se clasifica aici decat dacă sunt prezentate separat, lipsite de capetele lor sau clestii de sudare; în caz contrar, se clasifica la pozitia nr. 85.15.

Pozitia cuprinde de asemenea bobinele de inductie, care au, pentru curentul continuu, un rol analog cu cel al transformatoarelor pentru curentul alternativ. Ele conţin un circuit primar şi un circuit secundar; atunci când, în primul, se introduce un curent continuu intermitent sau variabil, se dezvolta, în cel de al doilea, un curent indus corespunzător. Bobinele de inductie îşi gasesc numeroase aplicaţii în montarea instalaţiilor telefonice. Sunt utilizate de asemenea pentru obtinerea tensiunilor ridicate. Se clasifica aici bobinele de inductie de toate tipurile şi pentru toate utilizarile, cu excepţia bobinelor de aprindere sau de pornire de la pozitia nr. 85.11.

II. - CONVERTIZOARE ELECTRICE STATICE Aceste aparate folosesc pentru transformarea energiei electrice pentru a o adapta în vederea utilizarilor ulterioare specifice. În afara elementelor convertizoare (de exemplu valve) de diferite tipuri, aparatele de la prezentul tip pot sa conţină dispozitive auxiliare (de exemplu transformatoare, bobine de inductie, rezistente, regulatoare de comanda). Functionarea lor este asigurata prin faptul ca elementele convertizoare acţionează alternativ ca un conductor sau nonconductor.

Pe de o parte, faptul ca aceste aparate incorporeaza adesea dispozitive care folosesc pentru reglarea tensiunii sau a curentului de iesire nu modifica clasificarea, desi în unele cazuri aparatul este numit "regulator" de curent sau de tensiune.

Grupa cuprinde:

A) Redresoarele care permit să se transforme un curent alternativ mono- sau polifazat într-un curent continuu, în general cu modificarea simultana a tensiunii.

B) Invertoarele care permit să se transforme un curent continuu în curent alternativ.

C) Convertizoarele de curent alternativ şi convertizoarele de frecventa care permit sa o transforme un curent alternativ mono- sau polifazic într-un curent alternativ de frecventa sau de tensiune diferite.

D) Convertizoarele de curent continuu care permit să se transforme un curent continuu într-un curent continuu de tensiune sau de polaritate diferite.

În functie de tipul elementelor convertoare cu care sunt prevăzute, se pot deosebi în mod special:

Printre aceste aparate, sunt menţionate:

Printre aparatele de la aceasta pozitie se pot menţiona:

Sunt, de asemenea, cuprinse aici convertizoarele numite "generatoare de tensiune înaltă" (în mod special pentru aparatele de radio, pentru tuburile emitatoare, tuburile microunde, surse de ioni), care transforma cu ajutorul redresoarelor, transformatoarelor etc., curentul unei surse oarecare, în general reteaua, în curent continuu de tensiune înaltă necesar pentru alimentarea aparatelor despre care este vorba.

Pozitia cuprinde de asemenea alimentarile stabilizate (redresor asociat la un regulator) de exemplu unitatile de alimentare stabilizate destinate masinilor de la pozitia nr. 84.71.

Din contra, generatoarele de tensiune (sau transformatoarele) concepute pentru alimentarea aparatelor radiologice se clasifica la pozitia nr. 90.22. La fel, regulatoarele automate de tensiune se clasifica la pozitia nr. 90.32.

III. - BOBINE DE REACTANTA ŞI INDUCTANTA (SELFURI) Aceste aparate se compun în esenta dintr-o infasurare conductoare care este inserata într-un circuit de curent alternativ şi limiteaza sau blocheaza prin efectul de auto-inductie (sau seltinductie) fluxul de curent. Exista tipuri diferite, care merg de la bobinele mici de oprire, utilizate în posturile de radio, instrumente etc., la infasurarile mari, adesea introduse în beton, care sunt montate pe retele de tensiune înaltă ca de exemplu dispozitive de protecţie contra efectelor de scurt-circuit.

Blocurile de deviere pentru tuburile catodice se clasifica la pozitia nr. 85.40.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea clasificate aici părţile de masini sau aparate de la aceasta pozitie. Este în mod special cazul redresoarelor cu vapori de mercur cu cuva metalica, cu sau fără pompa.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a componentelor electrice ale dispozitivelor din aceasta pozitie se clasifica la alte pozitii ale Capitolului. Acesta este cazul în mod special pentru:

85.05 - ELECTROMAGNETI; MAGNETI PERMANENTI ŞI ARTICOLE DESTINATE SA DEVINA MAGNETI PERMANENTI DUPA MAGNETIZARE; PLATOURI, MANDRINE ŞI DISPOZITIVE MAGNETICE SAU ELECTROMAGNETICE SIMILARE PENTRU FIXARE; CUPLAJE, AMBREIAJE, SCHIMBATOARE DE VITEZA ŞI FRANE ELECTROMAGNETICE; CAPETE DE RIDICARE ELECTROMAGNETICE.

8505.11 - - De metal 8505.19 - - Altele 8505.20 - Cuplaje, ambreiaje, schimbatoare de viteza şi frane electromagnetice 8505.30 - Capete de ridicare electromagnetice 8505.90 - Altele, inclusiv părţi Se clasifica aici electromagnetii, anumite alte aparate sau dispozitive electromagnetice care sunt în mod limitativ enumerate în definitia pozitiei, magnetii permanenti şi dispozitivele de fixare cu magnet permanent.

Electromagnetii, ale caror forma şi dimensiuni variaza în functie de destinatie, cuprind în esenta o infasurare a firului conductor care formeaza bobina, şi, în interiorul acestei bobine, un miez de fier moale, masiv sau sub forma de foite. Campul magnetic care rezultă la trecerea curentului prin bobina conferă miezului proprietăţi magnetice care pot să fie utilizate ca forta de atractie sau de respingere.

Magnetii permanenti constau în bucăţi de otel, de aliaje speciale sau de alte materiale (de exemplu ferita de bariu, aglomerata cu ajutorul materialului plastic sau al cauciucului sintetic), la care se conferă proprietăţi magnetice permanente. Forma lor variaza după destinatie. Pentru a evita demagnetizarea, magnetii de fier sunt adesea prevăzuţi cu o placa de fier (contact) care adera la doi poli. Magnetii permanenti au numeroase aplicaţii; prezentati izolat, ei sunt clasificati toţi al aceasta pozitie,, inclusiv magnetii mici care pot să fie utilizati ca jucarii sau pentru alte utilizari.

Articolele destinate sa devina magneti permanenti constau din piese metalice sau de ferita aglomerata (de exemplu ferita de bariu) care, prin formula lor, (în general în cuburi sau discuri), şi compozitia lor, sunt destinate sa devina, după magnetizare, magneti permanenti.

Sunt în principal dispozitive, de forma variabila, care utilizeaza atractia magnetica pentru a menţine piesele pe masini-unelte în timpul prelucrarii. Aceasta pozitie se referă de asemenea la dispozitivele de fixare pentru masini, altele decat masinile-unelte (de exemplu dispozitivele magnetice destinate sa menţină cliseele în masinile de imprimat.).

Exista mai multe tipuri de organe de această categorie. Unele constau dintr-o bobina fixa (sau dintr-o serie de bobine), în al cărui camp magnetic o armatura se deplaseaza, atrasa atunci când curentul trece prin bobina şi care este respinsa de un resort atunci când curentul este taiat; schimbatoarele de viteza sunt cuplaje mai complexe, unele dintre ele functionand după un principiu asemanator cu cel al motoarelor asincrone.

Aceste frane, care conţin, în general, electromagneti, acţionează pe sina sau pe janta rotilor; dar exista de asemenea alte tipuri, cum sunt cele care utilizeaza actiunea curentilor Foucault pe un disc de otel solidar la osie şi care se roteste între doua coroane de electromagneti. Nu sunt cuprinse aici franele mecanice, hidraulice sau pneumatice comandate prin dispozitive electromagnetice.

Este vorba, în esenta, de ploturile de atractie cu electromagneti, cel mai adesea circulare. În general, aceste dispozitive sunt utilizate pe macarale, pentru ridicarea de exemplu a obiectelor de fier în vrac, dar unele dintre tipuri sunt în mod special concepute în vederea altor aplicaţii, în mod special pentru a folosi, pe vapoarele de salvare, la recuperarea epavelor metalice.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor, (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea clasificate aici părţile de la articolele din aceasta pozitie.

Pozitia exclude:

85.06 - PILE ŞI BATERII DE PILE ELECTRICE (+).

8506.10 - Cu bioxid de mangan 8506.30 - Cu oxid de mercur 8506.40 - Cu oxid de argint 8506.50 - Cu litiu 8506.60 - Cu aer - zinc 8506.80 - Altele 8506.90 - Părţi Pilele electrice sunt generatoare de curent care funcţionează prin transformarea energiei eliberate în reactii chimice adecvate.

Ele se compun, în principal, dintr-un recipient care să conţină un electrolit alcalin sau nealcalin (hidroxid de potasiu sau de sodiu, clorura de amoniu sau amestec de clorura de litiu, de clorura de amoniu, de clorura de zinc şi apa de exemplu) în care se introduc doi electrozi. Anodul este în general constituit din zinc sau din litiu şi catodul (electrod depolarizant) este compus de exemplu din bioxid de mangan (amestecat cu carbon în pulbere), din oxid de mercur sau oxid de argint. În pilele cu litiu anodul este constituit de exemplu din litiu şi catodul compus din clorura de tionil, dioxid de sulf sau sulfura de fier. În pilele aer-zinc se utilizeaza în general un electrolit alcalin sau neutru. Zincul este utilizat ca anod, oxigenul care se găseşte în pila constituie catodul. Electrozii sunt, de obicei, prevăzuţi cu un dispozitiv exterior pentru bransarea pilei. Caracteristica principala a unei pile electrice este de a nu putea să fie cu usurinta sau în mod eficace incarcata din nou.

Pilele se preteaza la numeroase aplicaţii (alimentarea soneriilor, instalaţiilor telefonice, protezelor auditive., posturilor de radio, lanternelor, acelor electrice pentru vite etc.). Ele pot fi grupate în baterii, prin cuplarea în serie, în paralel sau mixt. Ele se clasifica la aceasta pozitie indiferent cu utilizarea lor, inclusiv pilele etalon, destinate în mod special pentru laboratoare, care sunt pile a caror forta electromotrice este cunoscuta cu precizie şi variaza foarte puţin cu condiţiile de utilizare.

Exista numeroase tipuri de pile, printre care se pot menţiona:

Unele pile, în mod special cele vizate la 1) de mai sus sunt, în general, prezentate fără electrolitul lor. Clasificarea lor nu este afectată din cauza aceasta.

Pozitia nu cuprinde la pilele electrice care sunt reincarcabile, în general prevăzute la partea lor superioara cu o capsula de alama perforata şi care se clasifica ca acumulatoare electrice la pozitia nr. 85.07.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), la aceasta pozitie se clasifica, de asemenea, părţile de pile sau bateriile de pile, inclusiv recipientele sau carcasele lor.

Pozitia exclude:

Note explicative de subpozitii.

Subpozitiile nr. 8506.10, 8506.30 şi 8506.40 Clasificarea la aceste subpozitii este determinata de în functie de compozitia catodului (electrod depolarizant). Totusi, pilele electrice al caror catod este cu bioxid de mangan şi anodul cu litiu se clasifica la pozitia nr. 8506.50, ca şi pilele cu litiu (vezi Nota explicativa a acestei subpozitii de mai jos).

Subpozitia nr. 8506.50 Clasificarea la aceasta subpozitie este data de compozitia anodului.

85.07 - ACUMULATOARE ELECTRICE, INCLUSIV SEPARATOARELE LOR, CHIAR DE FORMA PATRATA SAU DREPTUNGHIULARA.

8507.10 - Cu plumb, de tipurile utilizate pentru demararea motoarelor cu piston 8507.20 - Alte acumulatoare cu plumb 8507.30 - Cu nichel-cadmiu 8507.40 - Cu nichel-fier 8507.80 - Alte acumulatoare 8507.90 - Părţi Acumulatoarele electrice sau pilele secundare sunt utilizate pentru a acumula energia electrica şi pentru a o restitui după necesităţi. Trecerea unui curent continuu prin acumulator determina anumite reactii chimice (încărcarea); atunci când bornele de acumulator sunt apoi conectate la un circuit exterior, aceste reactii chimice se efectueaza în sens invers, determinand în felul acesta un curent continuu (descarcare). Ciclul încărcare-descarcare poate să fie repetat.

Acumulatoarele sunt în esenta constituite dintr-un recipient care contine un electrolit în care sunt introdusi doi electrozi prevăzuţi cu borne pentru conectarea la circuitul exterior. Adesea, rezervorul este divizat în compartimente, fiecare dintre acestea, cu electrozii săi şi electrolitul sau, constituind un element de acumulator, legat electric la alte elemente, în general prin montarea în serie pentru a produce o tensiune mai ridicata. Acumulatoarele pot să fie asamblate în baterii, asamblarea fiind adesea asezata într-un cadru comun, care pot sa faca corp cu rezervoarele de acumulatori.

Principalele tipuri de acumulatoare sunt:

1●) nichel sau un compus de nichel pentru electrozii pozitivi şi de fier sau un compus de fier pentru electrozii negativi, sau 2●) nichel sau un compus de nichel pentru electrozii pozitivi şi cadmiu sau compus de cadmiu pentru electrozii negativi.

După caz, electrozii constau din lame, placi sau bare de material activ sau din retele, tuburi etc., acoperite sau umplute cu material activ. În ceea ce priveste rezervoarele pentru acumulatorii cu plumb, ele sunt în general de sticlă sau în cazul bateriilor de acumulatori pentru vehicule, din materiale plastice, din cauciuc intarit sau din materiale compozite turnate. în marile baterii de acumulatori fixe, se utilizeaza de asemenea chesoanele de material plastic sau de lemn, dublate în interior cu sticlă sau cu foi de plumb. Recipientele pentru acumulatoarele alcaline sunt în general din otel sau din materiale plastice; unele acumulatoare cu nichel-cadmiu sunt închise într-un tub mic etans şi seamana în exterior cu pilele uscate de la pozitia nr. 85.06.

Acumulatoarele cu plumb conţin adesea un dispozitiv de măsurare care, masurand densitatea electrolitului, indica aproximativ gradul de încărcare al acumulatorului.

Acumulatoarele se clasifica aici, indiferent ca sunt sau nu prevăzute cu electrolitul lor.

Aceasta pozitie nu cuprinde acumulatoarele electrice scoase din uz astfel ca deseurile şi resturile lor se clasifica la pozitia nr. 85.48 PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), aceasta pozitie cuprinde de asemenea părţile de acumulatoare; de exemplu rezervoarele şi capacele, placile şi retelele de plumb, chiar neacoperite cu materia activa, separatoarele din orice materiale (cu excepţia cauciucului vulcanizat neintarit sau materialelor textile), inclusiv cele prezentate sub forma placilor plane simplu decupate în forma de patrat sau dreptunghi, care raspund la specificatiile tehnice foarte precise (porozitate, dimensiuni etc.) şi, datorita acestui fapt, gata să fie utilizate în aceasta stare.

85.08 - UNELTE ELECTROMECANICE CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT, PENTRU UTILIZARE MANUALA.

8508.10 - Masini de gaurit de orice fel, inclusiv perforatoarele rotative 8508.20 - Ferastraie şi masini de retezat 8508.80 - Alte unelte 8508.90 - Părţi Prin unelte (scule) electromecanice pentru utilizare manuala se înţelege numai uneltele cu motor electric sau vibrator incorporat, pentru utilizare manuala, în sensul definit la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.67.

Pozitia exclude de la aceasta pozitie sculele mecanice, chiar portabile, care sunt prevăzute cu un soclu sau orice alt dispozitiv care să permită să le fixeze pe un suport, la sol, la perete sau zid etc. (Capitolul 84).

Cu toate acestea, faptul ca anumite scule electromecanice conţin adesea dulii sau falci care să permită să fie fixate în mod temporar pe un suport sumar nu le exclude, ipso facto, de la aceasta pozitie; aceste scule se clasifica aici, inclusiv suportul dacă este prezentat în acelasi timp, în măsura în care folosirea cu mana în sensul indicat mai sus rămâne caracterul lor esential.

Sculele electromecanice pentru folosire manuala conţin adesea un dispozitiv accesoriu (de exemplu un aspirator şi sacul sau, pentru a strange praful în timpul lucrului); ansamblul rămâne clasificat la aceasta pozitie.

Nu sunt cuprinse aici ansamblele compuse dintr-o port-scula cuplata simplu la un motor electric printr-un arbore flexibil şi dintr-una sau mai multe scule; port-scula este clasificata la pozitia nr. 84.66. şi motorul electric cu arborele flexibil cu care este prevăzut, la pozitia nr. 85.01, sculele urmand regimul lor propriu.

Sculele clasificate la aceasta pozitie sunt folosite pentru prelucrarea diferitelor materiale şi materii, în numeroase ramuri de activitate.

Ele constau, în esenta, din:

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, de asemenea, clasificate aici părţile uneltelor şi sculelor de la aceasta pozitie.

Pozitia exclude:

85.09 - APARATE ELECTROMECANICE CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT, DE UZ CASNIC.

8509.10 - Aspiratoare de praf 8509.20 - Aparate pentru lustruit parchetul 8509.30 - Aparate de maruntit şi evacuat resturile de bucatarie 8509.40 - Aparate de tocat şi amestecat alimente; storcatoare de fructe şi de legume 8509.80 - Alte aparate 8509.90 - Părţi Prin aparate electromecanice în sensul acestei pozitii, se înţeleg numai aparatele cu motor electric incorporat. În ceea ce priveste termenul uz casnic, el denumeste în această categorie aparatele utilizate normal în menaj. Aceste aparate se pot recunoaste, după tipul lor, cu ajutorul uneia sau mai multor caracteristici, cum ar fi: dimensiune, putere, capacitate, volum. Aceste caracteristici trebuie să fie judecate prin faptul ca importanţa funcţionarii asigurata de aparate nu trebuie să o depăşească pe cea necesară satisfacerii nevoilor sau exigentelor casnice.

Sub rezerva excepţiilor şi, eventual a limitelor de greutate prevăzute la Nota 3 de la Capitol, aceasta pozitie se referă la aparatele care raspund criteriilor de mai sus. Nu sunt deci cuprinse aici aparatele pentru uz casnic care, cu ajutorul de exemplu al unei curele de transmisie sau a unui arbore flexibil, sunt antrenate de forta motrice a unui motor electric separat, nici aparatele cu motor electric incorporat concepute pentru utilizari în exclusivitate industriala, chiar atunci când ele sunt de conceptie şi de functii asemanatoare cu cele ale aparatelor de utilizare casnica (de exemplu aparatele utilizate în industriile alimentare sau de către intreprinderile de curatit); aceste aparate se clasifica după natura lor, în mod special la Capitolul 84 şi, pentru cele din prima categorie, la pozitia nr. 82.10.

Nota 3 de la Capitol repartizeaza în doua grupe aparatele care se clasifica la aceasta pozitie:

A) Un anumit numar de aparate, limitativ enumerate, pentru care nu sunt prevăzute condiţii de greutate.

Grupa cuprinde:

B) Un grup nelimitativ de aparate clasificat aici în măsura în care greutatea lor nu depăşeşte 20 kg.

Se clasifica aici, printre altele:

La fel, urmeaza regimul aparatelor pe care le echipeaza, talpile, rotitele şi dispozitivele asemanatoare pe care aparatele electromecanice de utilizare casnica sunt adesea montate pentru a usura folosirea.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica de asemenea aici, părţile aparatelor de la aceasta pozitie.

Pozitia exclude între altele:

85.10 - MASINI DE RAS, DE TUNS ŞI MASINI DE EPILAT CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT.

8510.10 - Masini de ras 8510.20 - Masini de tuns 8510.30 - Masini de epilat 8510.90 - Părţi Pozitia cuprinde la masinile de ras şi de tuns actionate printr-un dispozitiv electric incorporat (motor propriu-zis sau vibrator), care să fie rezervate pentru uz uman sau care, ca anumite masini de tuns, să fie special concepute pentru tunderea oilor sau pentru tesalatul cailor sau vitelor.

La masinile de ras electrice, partea care lucreaza consta din lame sau cutite puse în miscare cu o miscare rotativa sau de du-te-vino şi opuse unui element fix, perie sau placa ajurata. În ceea ce priveste masinile de tuns, ele au piepteni cu dinti taietori care aluneca în miscare de du-te-vino pe un contrapieptene fix. Firele de par, lana etc. patrund între dintii pieptenului şi ai contrapieptenului sau patrund prin gaurile placii, cazand în felul acesta sub ascutisul lamelor sau cutitelor. Principiul este acelasi pentru masinile de tuns electrice utilizate de frizeri sau cele utilizate pentru tunderea cailor, sau pentru tunderea oilor etc.; în primul rand aceste aparate difera unele de altele prin dimensiunile lor.

Pozitia mai cuprinde aparatele electromecanice de epilat, având un motor electric incorporat; ele pot functiona fie cu ajutorul unui microrulou, fie cu un resort spiralat metalic ce se roteste în jurul unei axe, fie cu o grila, cu un cap de epilare şi roti epilatorii, ce permit sa prinda firele de par şi să le desprinda de la radacina.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), se clasifica aici părţile de la masinile de ras, de la masinile de tuns şi de la masinile de epilat de la aceasta pozitie. Printre acestea pot să fie menţionate capetele, lamele, cutitele, pieptenii şi contra-pieptenii.

Se clasifica la pozitia nr. 82.14 masinile de tuns care sunt cuplate simplu printr-un arbore flexibil la un motor electric separat, acesta fiind, la randul sau, clasificat la pozitia nr. 85.01, cu eventual, transmisia sa flexibila.

85.11 APARATE ŞI DISPOZITIVE ELECTRICE DE APRINDERE SAU DE PORNIRE PENTRU MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCANTEIE SAU PRIN COMPRESIE (DE EXEMPLU MAGNETOURI, DINAMOMAGNETOURI, BOBINE DE APRINDERE, BUJII DE APRINDERE SAU DE INCALZIRE, DEMAROARE); GENERATOARE (DE EXEMPLU DINAMURI, ALTERNATOARE) ŞI CONJUCTOARE-DISJUNCTOARE UTILIZATE CU ACESTE MOTOARE.

8511.10 - Bujii de aprindere 8511.20 - Magnetouri; dinamomagnetouri; volanti magnetici 8511.30 - Distribuitori; bobine de aprindere 8511.40 - Demaroare, chiar functionand ca generatoare 8511.50 - Alte generatoare 8511.80 - Alte aparate şi dispozitive 8511.90 - Părţi Pozitia cuprinde toate aparatele şi dispozitivele electrice de aprindere sau de pornire pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie de toate tipurile (cu piston şi altele), fie ca este vorba de motoare pentru autovehicule, avioane, vapoare etc., sau pentru instalaţii fixe, ca şi generatoarele şi conjunctoarele-disjunctoare utilizate cu aceste motoare.

Pozitia cuprinde:

A) Bujiile de aprindere.

Aceste bujii constau în esenta într-un invelis sau corp care incorporeaza un electrod central izolat şi unul sau mai multe vârfuri fixate în faţa acestui electrod. Corpul este filetat la baza (soclu) pentru a permite să se insurubeze bujiile în capul cilindrilor motorului. Vârful electrodului central contine o borna pentru a lega bujia la circuitul electric. Atunci când curentul de înaltă tensiune ajunge la acest electrod, se produce o scanteie între acesta şi vârf sau vârfuri, aprinzand în felul acesta amestecul din cilindru.

B) Magnetourile (inclusiv dinamo-magnetourile).

Aceste aparate sunt utilizate în anumite cazuri pentru a furniza curentul de înaltă tensiune la bujiile de aprindere ale motoarelor cu aprindere prin scanteie. Sunt folosite mai ales pentru motoarele automobilelor de curse, ale tractoarelor, avioanelor, navelor sau motocicletelor.

Principalele tipuri sunt urmatoarele:

C) Volantii magnetici.

Ei constau dintr-un dispozitiv magnetic incorporat la volantul motorului şi folosesc pentru producerea unui curent de joasa tensiune care asigura aprinderea.

D) Distribuitorii.

Rolul acestor aparate este de a distribui curentul de aprindere la bujii după ordinea prevăzută; conţin de asemenea dispozitivul de intrerupere a curentului care alimenteaza circuitul primar al bobinei de aprindere (ruptorul), mersul ansamblului fiind sincronizat cu miscarile pistoanelor în cilindri cu ajutorul camelor antrenate de motor.

E) Bobinele de aprindere.

Constau din bobine de inductie speciale, amplasate cel mai adesea intr-o cutie de forma cilindrică. Atunci când, prin intermediul ruptorului, se leagă la baterie infasurarea primara a acestor bobine, se produce în infasurarea secundara un curent de înaltă tensiune care este trimis către bujiile de aprindere prin distribuitor.

F) Demaroarele.

Aceste aparate sunt motoare electrice mici, cel mai adesea de felul celor de curent continuu, bobinate în serie; conţin în general un pinion care se deplaseaza pe un ax canelat sau orice alt dispozitiv potrivit pentru a fi ambreiat temporar cu motorul care trebuie pornit.

G) Generatoarele (dinamuri şi alternatoare).

Antrenate de motor, aceste generatoare asigura reincarcarea automata a acumulatoarelor şi alimenteaza aparatele de aprindere, de semnalizare, de incalzire şi alte aparate electrice de la autovehicule, avioane etc. Alternatoarele sunt utilizate cu un redresor de curent.

H) Supravoltorii.

Sunt bobine mici de inductie utilizate, în principal pe avioane, atunci când viteza motorului la demarare este prea mica pentru a permite functionarea normala a magnetourilor de aprindere.

I.J) Bujiile de incalzire.

Numite şi bujii cu incandescenta, aceste bujii, spre deosebire de bujiile de aprindere, conţin în locul unui electrod şi a vârfurilor care produc scantei, o mica rezistenta care se incalzeste la trecerea curentului. Ele folosesc la încălzirea aerului în cilindrii motoarelor diesel înainte şi în timpul demararii.

K) Dispozitivele speciale de incalzire cu spirala incandescenta.

Sunt dispozitivele care se monteaza adesea în conducta de aspiratie a motoarelor diesel pentru încălzirea aerului de aspiratie în timpul demararii.

L) Conjunctoarele-disjunctoare.

Sunt dispozitivele destinate sa impiedice functionarea dinamului ca receptor, pe seama acumulatoarelor, atunci când motorul este oprit sau funcţionează la ralanti.

Se clasifica aici şi conjunctoarele-disjunctoare combinate, în aceeasi cutie, cu un regulator de tensiune sau un regulator de intensitate. În afara protectiei bateriei şi a dinamului, aceste dispozitive asigura un debit constant de curent de încărcare sau limiteaza intensitatea acestui curent.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica aici părţile de aparate sau dispozitive de la aceasta pozitie.

Pozitia exclude:

85.12 - APARATE ELECTRICE DE ILUMINAT SAU DE SEMNALIZARE (CU EXCEPŢIA ARTICOLELOR DE LA POZITIA NR. 85.39), STERGATOARE DE PARBRIZ, DISPOZITIVE ANTIGIVRAJ ŞI DE DEZABURIRE, ELECTRICE, DE TIPURILE UTILIZATE PENTRU BICICLETE, MOTOCICLETE SAU AUTOMOBILE.

8512.10 - Aparate de iluminat sau de semnalizare vizuala de tipurile utilizate pentru biciclete 8512.20 - Alte aparate de iluminat sau de semnalizare vizuala 8512.30 - Aparate de semnalizare acustica 8512.40 - Stergatoare de parbriz, dispozitive antigivraj şi dispozitive de dezaburire 8512.90 - Părţi Cu excepţia pilelor (pozitia nr. 85.06), acumulatoarelor (pozitia nr. 85.07) şi a dinamurilor şi dinamomagnetourilor de la pozitia nr. 85.11, pozitia cuprinde cea mai mare parte a aparatelor electrice utilizate pe biciclete, motociclete sau automobile în scopuri de iluminat sau de semnalizare, ca şi stergatoarele de parbriz, degivratoarele şi dispozitivele de dezaburire electrice utilizate pe aceste vehicule.

Sunt incluse, printre altele:

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), se clasifica aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie.

Pozitia exclude:

85.13 - LAMPI ELECTRICE PORTABILE, FUNCTIONAND CU AJUTORUL SURSEI PROPRII DE ENERGIE (DE EXEMPLU CU PILE, CU ACUMULATORI, ELECTROMAGNETICE), ALTELE DECAT APARATELE DE ILUMINAT DE LA POZITIA NR. 85.12.

8513.10 - Lampi 8513.90 - Părţi Pozitia cuprinde lampile electrice portabile destinate sa functioneze cu ajutorul unei surse de energie autonome, cum sunt baterii, acumulatoare, dispozitive electromagnetice.

În general, cele doua elemente, adica lampa propriu-zisa şi sursa de energie, sunt asamblate în conexiune directa, cel mai adesea intr-o cutie comuna. Cu toate acestea, în anumite tipuri, sunt separate şi legate unul la celalalt prin fire conductoare.

Singurele constituind lampi portabile, sunt lampile (dispozitiv de iluminat şi sursa de energie) concepute pentru a fi utilizate cu mana sau pe persoana. Ele sunt în general prevăzute cu un maner sau cu un dispozitiv de prindere şi sunt de recunoscut datorita formei lor deosebite şi datorita greutatii lor mici. Nu raspund la aceasta definiţie de exemplu aparatura pentru iluminatul automobilelor, bicicletelor sau motocicletelor (pozitia nr. 85.12), ca şi aparatele de iluminat de tipul lampa-mobila (de control), care este alimentata la o instalatie fixa (pozitia nr. 94.05).

Printre lampile clasificate aici, se pot menţiona:

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt în general clasificate aici părţile lampilor din aceasta pozitie.

Pozitia exclude lampile de tipul blitzului utilizate în fotografie (pozitia nr. 90.06).

85.14 - FURNALE ŞI CUPTOARE ELECTRICE, INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV CELE CARE FUNCTIONEAZA PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE; ALTE APARATE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR PENTRU TRATAREA TERMICA A MATERIALELOR PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE.

8514.10 - Furnale şi cuptoare cu rezistenta (cu incalzire indirecta) 8514.20 - Furnale şi cuptoare care funcţionează prin inductie sau prin pierderi dielectrice 8514.30 - Alte furnale şi cuptoare 8514.40 - Alte aparate pentru tratarea termica al materialelor prin inductie sau pierderi dielectrice 8514.90 - Părţi Sunt cuprinse aici de masinile şi aparatele electrotermice de tipul industrial sau de laborator, în care energia electrica este utilizata pentru obtinerea caldurii, aceasta putand să rezulte din trecerea curentului prin rezistentele electrice, prin arc electric, efecte de inductie, pierderi dielectrice etc. Pozitia exclude masinile şi aparatele electrotermice în mod normal utilizate cu uz casnic (pozitia nr. 85.16).

I. - FURNALE ŞI CUPTOARE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV CELE CARE FUNCTIONEAZA PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE Furnalele şi cuptoarele electrice constau în esenta dintr-o incinta mai mult sau mai puţin inchisa, în care se realizează o temperatura relativ ridicata. Utilizate pentru numeroase operaţii, cum sunt topirea, coacerea, recoacerea, calirea, emailarea, tratarea termica a sudurilor, sunt numite, după caz, cuptoare retorta, cuptoare clopot, cuptoare cuve, cuptoare creuzete, cuptoare-tunele etc. Unele conţin dispozitive care să permită de exemplu bascularea sau chiar o camera speciala pentru tratarea materialelor în atmosfera reductoare (atmosfera protectoare împotriva oxidarii).

În functie de procedeul de incalzire utilizat, se deosebesc între altele:

A) Furnalele şi cuptoarele cu rezistenta (cu incalzire indirecta), în care căldură este produsa prin trecerea curentului prin rezistente electrice.

B) Furnalele şi cuptoarele cu inductie de joasa frecventa, în care materialele de tratat, aşezate în camp magnetic creat de curentul de joasa frecventa, al unui circuit primar, sunt sediul curentilor indusi care le aduc la temperatura ceruta. În unele cuptoare, substanţa topita trece de la creuzetul principal la o serpentina verticala unde este de asemenea supusă actiunii curentilor indusi incalzitori.

C) Furnalele şi cuptoarele cu inductie de înaltă frecventa, în care curentul de înaltă frecventa al unui circuit primar (adesea o frecventa radio) induce curenti Foucault în materia care trebuie să fie incalzita. Spre deosebire de anterioarele, cuptoarele de acest tip sunt fără miez magnetic.

D) Furnalele şi cuptoarele cu incalzire prin pierderi dielectrice, în care materia de tratat, care nu trebuie să fie conducatoare de electricitate, este asezata între doua placi metalice legate la o sursa de curent alternativ de frecventa foarte înaltă. Ansamblul funcţionează după un principiu analog cu cel al condensatoarelor, căldură rezultand de la pierderile dielectrice acumulandu-se în materialul de tratat.

E) Furnalele şi cuptoarele cu rezistenta, pentru încălzirea barelor metalice sau a materialelor, granulare. Acestea constau dintr-un recipient în care curentul este trecut prin materialul insusi; rezistenta electrica a materialului produce căldură necesară topirii.

F) Furnalele şi cuptoarele cu baie (cu rezistente lichide), în care obiectele de tratat sunt introduse intr-o baie adecvata (metal topit, ulei, saruri topite etc.) adusa la temperatura ceruta cu ajutorul electrozilor imersati.

G) Furnalele şi cuptoarele cu arc, în care căldură este produsa de un arc electric care apare între electrozi sau între un electrod şi materialul de încălzit. Cuptoarele de această categorie sunt folosite în principal pentru producerea fontei, otelurilor speciale, aluminiului, a diferitelor feroaliaje, a carburii de calciu, pentru reducerea minereurilor de fier, pentru fixarea azotului atmosferic etc. Unele cuptoare cu arc la temperatura relativ scazuta sunt de asemenea utilizate pentru producerea zincului sau a fosforului prin procedeele termoelectrice, cum sunt sublimarea; atunci când asemenea cuptoare sunt asociate cu o camera de condensare, ansamblul se clasifica la pozitia nr. 84.19 ca aparat de distilare.

H) Furnalele şi cuptoarele cu raze infrarosii, în care materialul de tratat este expus la radiatia unor lampi electrice speciale, numite lampi cu raze infrarosii, sau a unor placi metalice radiante dispuse divers.

Adesea, se utilizeaza într-un acelasi cuptor diferite procedee de incalzire electrica, cum sunt inductia la înaltă frecventa sau la joasa frecventa pentru metale, sau, pentru anumite cuptoare de biscuiti în mod special, inductia şi razele infrarosii.

Printre cuptoarele clasificate la aceasta pozitie, se pot de asemenea menţiona:

Pozitia exclude aparatele pentru uscare, sterilizare sau alte operaţii clasificate la pozitia nr. 84.19 (etuve, sterilizatoare etc.) care se clasifica la pozitia respectiva, chiar dacă sunt incalzite electric.

II. - ALTE APARATE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR PENTRU TRATAREA TERMICA A MATERIALELOR PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE Pozitia cuprinde numeroase aparate pentru tratarea termica a materialelor, în care încălzirea este obtinuta - ca de altfel şi în anumite cuptoare - prin procedeul de inductie de înaltă frecventa sau prin pierderi dielectrice. Utilizate în mod deosebit pentru tratarea articolelor de dimensiuni mici, aceste aparate constau în esenta într-un dispozitiv de producere a oscilatiilor de înaltă frecventa, prevăzut cu infasurari sau placi, adesea de o construcţie adaptata articolelor de tratat.

Printre acestea se pot menţiona:

Unele dintre aparate sunt concepute pentru tratarea termica progresiva a barelor trecute prin infasurare sau pentru tratarea repetata a unei serii de articole. Aparatele din această categorie se clasifica aici.

Convertizoarele rotative şi generatoarele de înaltă frecventa prezentate în acelasi timp cu aparatele de tratare termica, se clasifica la aceasta pozitie. Prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 85.02 sau 85.43, după caz.

Din contra, aparatele pentru tratarea prin inductie utilizate la sudarea sau brazarea metalelor şi aparatele pentru tratarea termica prin pierderi dielectrice care folosesc pentru sudarea materialelor plastice sau a altor materiale (de exemplu presele de sudat de înaltă frecventa) se clasifica la pozitia nr. 85.15. Presele care conţin dispozitivele de incalzire bazate pe aceleasi principii sunt de asemenea excluse din aceasta pozitie (Capitolul 84).

Sunt clasificate aici cuptoarele şi alte aparate special concepute pentru separarea, prin procedeele pirometalurgice, a combustibililor nucleari iradiati, aparatele pentru tratarea deseurilor radioactive (de exemplu pentru coacerea argilelor, sau a sticlelor conţinând deseuri radioactive sau a filtrelor radioactive) sau cele pentru sinterizarea sau tratarea termica a materialelor fuzibile recuperate pentru reciclare. Cu toate acestea, aparatele pentru separarea izotopica se clasifica la pozitia nr. 84.01.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt de asemenea clasificate aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie de exemplu armaturile, usile, vizoarele, peretii şi boltile, suportii de electrozi şi electrozii metalici.

Pozitia exclude:

85.15 - MASINI ŞI APARATE ELECTRICE PENTRU LIPIRE SAU SUDARE (CHIAR PENTRU TAIAT, INCLUSIV CELE CU GAZ INCALZITE ELECTRIC) SAU CARE FUNCTIONEAZA CU LASER SAU ALTE FASCICULE DE LUMINA SAU DE FOTONI, CU ULTRASUNETE, CU FASCICULE DE ELECTRONI, CU IMPULSURI MAGNETICE SAU CU JET DE PLASMA; MASINI ŞI APARATE ELECTRICE PENTRU SUFLAREA LA CALD A METALELOR SAU A METALOCERAMICELOR.

8515.11 - - Ciocane şi pistoale de lipit 8515.19 - - Altele

8515.21 - - Complet sau parţial automatizate 8515.29 - - Altele

8515.31 - - Complet sau parţial automatizate 8515.39 - - Altele 8515.80 - Alte masini şi aparate 8515.90 - Părţi I. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU LIPIRE SAU SUDARE Grupa cuprinde aparatele şi masinile pentru lipire sau sudare. Grupa cuprinde, atunci când pot să efectueze operaţii de taiere.

Operatia de sudare poate să fie executata manual, fie complet sau parţial automata.

Se deosebesc:

A) Masinile şi aparatele pentru lipirea tare sau moale.

Căldură este în general furnizata de către o sursa de curent electric conductiv sau inductiv.

Lipirea tare şi lipirea moale sunt procedee care permit să se asambleze piesele metalice cu ajutorul unui metal de umplutura în stare lichida, care să aibă o temperatura de topire mai mica decat cea a pieselor care trebuie să fie reunite şi care se lipeste pe metalul de baza. Acesta din urma, nu participa prin topire la constituirea legaturii.

Nu se clasifica la aceasta grupa decat masinile şi aparatele care sunt prevăzute cu un echipament deosebit (de exemplu sistemul de alimentare cu fir de sudura) care să permită să le identifice ca fiind exclusiv sau în principal destinate lipirii. Celelalte aparate trebuiesc considerate a fi cuptoare sau aparate pentru tratarea termica a materialelor de la pozitia nr. 85.14.

Se clasifica aici ciocanele şi pistoalele de sudat (lipit) manuale, incalzite electric.

B) Masinile şi aparatele pentru sudarea metalelor prin rezistenta.

Căldură necesară este produsa prin efectul Joule provocat de un curent electric care traverseaza piesele de sudat. Piesele incalzite în felul acesta sunt sudate sub presiune.

Exista numeroase masini de acest tip, fiecare fiind adaptata la caracteristicile materialelor de sudat. Se pot menţiona de exemplu: masinile de sudat în vârf, prin presiune sau prin scanteie; masinile de sudat prin punct simplu, care cuprinde clestii de sudat cu transformatorul separat sau incorporat; masinile de sudat cu puncte multiple şi echipamentele lor; masinile de sudat prin bosaj (suprapunere); masinile de sudat cu cutit-disc; aparatele de înaltă frecventa pentru sudat cu rezistenta.

C) Masinile şi aparatele pentru sudarea (chiar pentru taierea) metalelor cu arc sau cu jet de plasma.

Căldură este furnizata printr-un arc electric care se produce între doi electrozi sau între un electrod şi piesa care trebuie să fie prelucrata.

Exista numeroase aparate de acest tip: de exemplu aparatele manuale pentru sudarea sau taierea cu arc cu electrozi (de sudura) imbracati: pentru sudarea, cu arc sub gaz de protecţie; pentru sudura sau taierea cu electrod consumabil sau nu, sau cu arc protejat (sudarea cu arc în atmosfera inerta: MIG (Metal Inert Gaz) sudarea cu arc în atmosfera activa; MAG (Metal Active Gas); sudarea cu arc în atmosfera inerta cu electrod de tungsten: TIG (Tungsten Inert Gas); sudarea cu arc sub flux solid; sudarea cu arc sub zgura; sudarea cu arc vertical sub gaz (electrogaz) etc.

Sursa de căldură este furnizata printr-un arc focalizat care, prin ionizare şi disociere, transforma un gaz auxiliar în stare de plasma (jet de plasma). Gazul auxiliar poate să fie inert (argon sau heliu), poliatomic (hidrogen, azot etc.) sau amestec ale acestor gaze.

D) Masinile şi aparatele pentru sudarea metalelor prin inductie.

Căldură este furnizata de un curent electric care traverseaza unul sau mai mulţi inductori (bobine).

E) Masinile şi aparatele pentru sudare (chiar pentru taierea) cu fascicul de electroni (bombardament electronic).

Căldură este furnizata prin impactul pieselor de sudat sau de taiat cu un fascicul de electroni focalizat generat în vid.

F) Masinile şi aparatele pentru sudarea prin difuzare sub vid.

Dacă în majoritatea cazurilor căldură este obtinuta prin inductie, ea poate de asemenea să fie produsa prin fascicol de electroni sau prin rezistenta.

Aceste masini şi aparate se compun în esenta dintr-o camera vidata, o pompa de vid, un dispozitiv de presiune şi aparatele pentru încălzirea pieselor.

G) Masinile şi aparatele pentru sudare (chiar pentru taiere) cu fascicul de fotoni.

Sudarea cu fascicul de fotoni cuprinde:

Căldură provine de la o sursa de radiatie coerenta şi monocromatica, putand să fie focalizata pentru a obtine densitati mari de energie; căldură este produsa prin impactul razei laser pe piesa de sudat sau de taiat.

Căldură este produsa prin impactul unui fascicul luminos incoerent focalizat.

H) Masinile şi aparatele pentru sudarea materialelor termoplastice.

Suprafetele de asamblat sunt incalzite cu ajutorul unui gaz (în general aer) adus la o temperatura potrivita printr-un procedeu electric şi sudate prin presiune cu sau fără produs de aport.

Suprafetele de asamblat sunt incalzite cu ajutorul elementelor incalzite electric şi sudate prin presiune cu sau fără produse de aditivare (de adaos).

În măsura în care este vorba despre materiale termoplastice (acrilic, polietilena, vinil, nylon de exemplu) care să aibă caracteristici de pierderi dielectrice suficiente, suprafetele de asamblat sunt incalzite prin înaltă frecventa şi sudate prin presiune cu sau fără material de adaos.

I.J) Masinile şi aparatele pentru sudarea prin ultrasunete.

Piesele de asamblat, aşezate una lângă alta, sunt supuse la vibratii ultrasonore care realizează sudura elementelor. Acest procedeu permite să se asambleze elemente din metale sau din aliaje nesudabile prin metodele clasice, ea şi sudarea foilor metalice foarte subtiri, a pieselor din metale diferite sau a foilor din materiale plastice.

Masinile şi aparatele electrice de sudat sau de lipit sunt cel mai adesea alimentate cu curent continuu de tensiune joasa produs într-un generator sau cu curent alternativ de tensiune joasa furnizat de un transformator reducator de tensiune. La masinile fixe, aceasta aparatura de alimentare este cel mai adesea integrată la masina insasi. Din contra, la masinile de sudat portabile, capetele sau clestii de sudat sunt, în general, legate la dispozitivul de alimentare prin cabluri conductoare. Chiar şi în acest caz, ansamblul este clasificat la aceasta pozitie în măsura în care grupul electrogen sau ansamblul transformatorului-redresor este prezentat cu capete sau clesti de sudat; prezentate separat, numitele aparate de alimentare urmeaza regimul lor propriu (pozitia nr. 85.02 sau 85.04).

Pozitia cuprinde, de asemenea, robotii industriali conceputi în mod special pentru sudura.

Pozitia exclude:

II. - MASINILE ŞI APARATELE ELECTRICE PENTRU SUFLAREA LA CALD DE METALE SAU DE METALOCERAMICE Sunt aparate cu arc electric care permit să se topeasca şi să se proiecteze (pulverizeze) simultan cu topirea (cu ajutorul aerului comprimat) a metalelor sau a carburilor metalice sinterizate.

Pozitia cuprindea pistoalele pentru metalizarea la cald prin proiectarea metalului în stare topita, prezentate separat, care se clasifica la pozitia nr. 84.24.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt în general cuprinse aici părţile de masini sau aparate de la aceasta pozitie.

Printre acestea, se pot menţiona capetele şi clestii de sudat, suportii de electrozi şi electrozii metalici de contact (de exemplu vârfurile, rolele, falcile de contact) ca şi vârfurile de arzatoare şi seturile (de duze) pentru aparatele de sudura manuale cu hidrogen atomic.

Din contra, pozitia exclude:

85.16 - INCALZITOARE DE APA INSTANTANEE SAU CU STOCARE ŞI TERMOPLONJOARE ELECTRICE; APARATE ELECTRICE PENTRU INCALZIREA LOCALURILOR, A SOLULUI SAU PENTRU UTILIZARI SIMILARE; APARATE ELECTROTERMICE PENTRU COAFURA (DE EXEMPLU USCATOARE DE PAR, CASTI PENTRU COAFURA, ONDULATOARE) SAU PENTRU USCAREA MAINILOR; FIARE ELECTRICE DE CALCAT; ALTE APARATE ELECTROTERMICE PENTRU UZ CASNIC; REZISTENTE INCALZITOARE ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.45.

8516.10 - Incalzitoare instantanee de apa sau cu stocare şi termoplonjoare

8516.21 - - Radiatoare de acumulare de căldură 8516.29 - - Altele

8516.31 - - Uscatoare de par 8516.32 - - Alte aparate pentru coafura 8516.33 - - Aparate pentru uscarea mainilor 8516.40 - Fiare electrice de calcat 8516.50 - Cuptoare cu microunde 8516.60 - Alte cuptoare; masini de gatit, resouri (inclusiv plitele de gatit), gratare şi rotisoare

8516.71 - - Aparate pentru prepararea cafelei sau ceaiului 8516.72 - - Masini de prajit paine 8516.79 - - Altele 8516.80 - Rezistente electrice incalzitoare 8516.90 - Părţi A. - INCALZITOARE DE APA INSTANTANEE SAU CU STOCARE ŞI TERMOPLONJOARE ELECTRICE Printre diferitele tipuri de aparate din aceasta grupa, se pot menţiona:

Sunt caracterizate printr-o teaca protectoare blindata, rezistenta la eforturile mecanice şi etansa la materialele lichide, vascoase (altele decat solide) şi gazoase. O pudra având bune calităţi dielectrice şi termice, în general din magnezie, asigura menţinerea în pozitie a firului care constituie rezistenta în teaca şi izolarea sa electrica în raport cu aceasta.

Dacă sunt alte elemente montate permanent pe cuve, rezervoare etc., ansamblul se clasifica la pozitia nr. 84.13 cu excepţia cazului când constituie un aparat de uz casnic sau este conceput numai pentru incalzitul apei, în care caz se clasifica la aceasta pozitie.

Incalzitoarele electrice pentru încălzirea centrala se clasifica la pozitia nr. 84.03 B. - APARATELE ELECTRICE PENTRU INCALZIREA LOCALURILOR, A SOLULUI SAU PENTRU UTILIZARI SIMILARE Grupa cuprinde:

C. - APARATELE ELECTROTERMICE PENTRU COAFURA SAU PENTRU USCAREA MAINILOR Grupa cuprinde:

D. - FIARELE DE CALCAT ELECTRICE Sunt cuprinse aici fiarele de calcat de toate tipurile, folosite fie pentru utilizarile casnice, fie pentru croitori etc. inclusiv fiarele fără cordon, formate dintr-un fier propriu-zis care contine un element incalzitor şi dintr-un suport pe care se asaza periodic fierul pentru a stabili contactul între elementul incalzitor şi priza de curent, ca şi fiarele de calcat electrice cu vapori, fie ca sunt prevăzute cu un rezervor de apa incorporat sau sunt destinate să fie racordate la o conducta de abur.

E. - ALTE APARATE ELECTROTERMICE PENTRU UZ CASNIC Se înţeleg prin acestea aparatele utilizate în mod obisnuit în menaj. Unele dintre ele (incalzitoarele de apa, aparatele pentru încălzirea localurilor, uscatoarele de par şi fiarele de calcat de exemplu) au fost examinate mai sus cu aparatele industriale corespunzătoare. Printre altele, se pot cita:

Pozitia exclude:

F. - REZISTENTELE INCALZITOARE Cu excepţia celor cu carbune aglomerat sau cu grafit de la pozitia nr. 85.45, toate rezistentele electrice incalzitoare prezentate separat se clasifica la aceasta pozitie, indiferent de incadrarea aparatului sau dispozitivului caruia îi sunt destinate.

Aceste rezistente constau în esenta din placi, bare, baghete, fire (în general spirale) etc. care au proprietatea de a atinge o temperatura ridicata când sunt strabatute de curentul electric, materialele utilizate putand să fie de exemplu aliaje metalice speciale, compozitii pe bază de carburi de siliciu.

Pot fi obtinute sub forma de componente separate printr-un procedeu de imprimare.

Rezistentele constituite dintr-un fir sunt în general montate pe un suport de material izolant (de exemplu din ceramica, stearit, mica sau materiale plastice) sau pe un miez de material izolant moale (de exemplu din fibre de sticlă sau din azbest). Atunci când nu este montat pe un suport sau un miez, firul nu este incadrat aici decat dacă este prezentat taiat la lungime şi spiralat sau altfel fasonat în asa fel încât să fie de recunoscut ca element de rezistenta incalzitoare. Acelasi criteriu este valabil pentru placile, barele sau baghetele care trebuie, pentru a fi clasificate la aceasta pozitie, sa constituie rezistentele gata pentru folosire.

Rezistentele se clasifica aici chiar dacă ele sunt special destinate unei masini anumite. Cu toate acestea, atunci când ele sunt asamblate la părţi ale masinilor, altele decat suportul lor simplu şi conexiunile lor electrice, ele sunt de considerat ca părţi de masini; este vorba aici despre talpile de la fiarele de calcat, placile (discurile) pentru masinile de gatit electrice de exemplu.

Pozitia exclude dispozitivele electrice pentru degivrare şi dispozitivele antiaburire, constand intr-o rezistenta electrica fixata pe un cadru montat pe parbriz (pozitia nr. 85.12).

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.

85.17 - APARATE ELECTRICE PENTRU TELEFONIE SAU TELEGRAFIE PRIN FIR, INCLUSIV APARATELE TELEFONICE PENTRU TELEFONIE PRIN FIR DOTATE CU RECEPTOR CORDLESS (FARA FIR) ŞI APARATE PENTRU TELECOMUNICATII PRIN CURENT PURTATOR SAU PENTRU TELECOMUNICATII NUMERICE (DIGITALE); VIDEOFOANE

8517.21 - - Telecopiatoare (faxuri) 8517.22 - - Teleimprimatoare 8517.30 - Aparate de comutare pentru telefonie sau telegrafie 8517.50 - Alte aparate pentru telecomunicatie prin curent purtator sau pentru telecomunicatii numerice (digitale) 8517.80 - Alte aparate 8517.90 - Părţi Prin "telefonie sau telegrafie prin fir" se înţelege transmiterea la distanta fie a cuvintelor, fie a oricărui alt sunet, a unui semnal care prezinta un text, o imagine sau orice alta informatie, prin modularea unui curent electric sau a unei unde optice care circulă într-un circuit material metalic sau dielectric (cupru, fibre optice, cablu mixt etc.) care leagă postul emitator de postul receptor.

Pozitia cuprinde ansamblul de aparate electrice specifice comunicatiilor de acest tip, inclusiv aparatele speciale de telecomunicatie prin curent purtator.

I. - TELEFONIE Se disting:

A) Aparate telefonice pentru beneficiari.

Aparatele telefonice pentru beneficiari permit efectuarea şi receptia de apeluri de la alte aparate conectate la retea. Ele cuprind:

În cea mai mare parte a cazurilor, emitatorul şi receptorul sunt combinate intr-o singura piesa.

Prezentate separat, microfoanele, castile, combinatia emitator receptor şi difuzoarele se clasifica la pozitia nr. 85.18; avertizoarele sonore se clasifica la pozitia nr. 85.31.

Printre celelalte dispozitive care conţin adesea posturi telefonice, se pot menţiona cele care permit să se pastreze în memorie un numar de apel, să se intrerupa o conversatie fără a intrerupe linia, pentru a comunică cu un alt post, sau să se branseze pe alte linii pentru a asculta conversatiile, sa intervina o terta persoana sau, eventual, pentru intrerupere etc.

Posturile telefonice au forme constructive diverse. În general se deosebesc, telefoanele de perete, concepute pentru a fi atarnate şi posturile mobile, telefoane care sunt puse pe mese sau alte mobile. Dar exista, de asemenea, posturi telefonice pentru utilizari speciale cum sunt telefoanele portabile de campanie pentru armata, interfoane pentru imobile ale caror organe exterioare pot să se incastreze în pereti, videofoanele pentru cladiri, care reprezinta o combinaţie constand dintr-un telefon, o camera de televiziune şi un receptor de televiziune (transmitere prin fir), aparatele cu fise sau cu monezi pentru cabinele publice, posturile telefonice pentru mine, situate în cutii etanse.

Se clasifica aici posturile de toate tipurile, inclusiv aparatele în care sunt integrate un post telefonic (care au un selector şi o combinaţie microfon-receptor) şi un dispozitiv care să asigure transmiterea unui mesaj înregistrat şi, adesea, inregistrarea unui apel.

Telefoanele celulare sau portabile, inclusiv telefoanele pentru autovehicule, se clasifica la pozitia 85.25 B) Centralele telefonice şi selectoarele neautomate.

Numite, de asemenea, tablouri comutatoare sau multiple, aceste aparate constau în exterior dintr-o construcţie pe care sunt, în general, asamblate diferitele organe de comutare manuala.

Se clasifica aici, în special:

Centralele sunt concepute pentru a fi prinse la perete, fie pentru a sta pe sol sub forma aparatelor mobile sau nu.

Sunt utilizate pentru linii private sau pentru reteaua publică.

C) Centralele telefonice şi selectoarele automate Aceste aparate din care exista numeroase tipuri, au drept caracteristica principala posibilitatea sa stabileasca în mod automat o conexiune între utilizatori ca răspuns la semnalele codificate.

Unele dintre tipurile de aparate de comunicatie automata sunt constituite în esenta din selectoare, care cauta linia corespunzătoare indicativului format pe postul sau de către cel care face apelul şi stabilesc conexiuni între cele doua linii. Sunt actionate automat fie direct prin impulsuri care provin de la postul care face apelul, fie prin intermediul organelor terte numite inregistratoare.

Diferitele selectoare (preselectoare, selectoare intermediare, selectoare terminale sau conectoare) şi eventual, inregistratoarele, sunt cel mai adesea asamblate în serie şi după felul lor pe sasiuri, numite rackuri, care sunt aşezate, în centrale, pe asamblajele metalice, numite suporturi de randuri. Pentru instalatiile mai mici pot să fie montate pe un batiu comun numit centrala automata sau autocomutator.

D) Interfoanele. Aceste aparate sunt în general constituite dintr-o combinaţie microfon-receptor telefonic sau dintr-un difuzor, un microfon şi o tastatura. Sunt instalate la intrarea imobilelor care au mai multe apartamente. Ele permit vizitatorilor sa apeleze un locatar apasand pe tasta dorita şi sa converseze cu el.

II. - APARATE TELEGRAFICE Acestea sunt concepute pentru convertirea textelor sau a imaginilor în impulsuri electrice, pentru transmiterea şi receptionarea acestor impulsuri şi convertirea lor fie în simboluri convenţionale sau indicatii reprezentand textul sau textul insusi şi imaginile respective.

Principalele aparate pot să fie grupate după cum urmeaza:

A) Aparatele pentru trimiterea mesajelor, cum ar fi:

Grupa cuprinde, de asemenea, aparatele care conţin un dispozitiv de afisare, un dispozitiv selector care foloseşte la stabilirea unei conexiuni şi o claviatura.

B) Aparatele de receptie, cum sunt:

Adesea, dispozitivele transmitatoare şi dispozitivele de receptie sunt montate sub forma unui aparat unic.

Pe de altă parte, exista aparatele complexe, numite retransmitatoare care permit să se primeasca emisiuni telegrafice pe o linie şi să fie transmise pe o alta linie fără interventia unui operator.

C) Aparatele telegrafice speciale pentru transmiterea de imagini. La aparatele transmitatoare din această categorie, producerea impulsurilor electrice rezultă prin explorarea, printr-un dispozitiv special, al textului, imaginii sau a fotografiei de transmis. În ceea ce priveste receptoarele, ele fac sa actioneze pe un preparat fotografic o sursa de lumina condiţionată prin impulsuri electrice care provin de la postul de emisie. Materialul fotografic auxiliar utilizat cu aceste aparate, (pentru developarea textelor de exemplu) se clasifica la Capitolul 90.

D) Interfoanele. Aceste aparate sunt în general constituite dintr-o combinaţie telefonica sau dintr-un difuzor, un microfon şi dintr-o tastatura. Ele sunt, în general, instalate la intrarea imobilelor care cuprind mai multe apartamente şi permit vizitatorilor sa apeleze un locatar apasand pe tasta dorita şi sa discute cu el.

E) Aparatele speciale numite "pentru telecompoziţie" pentru trimiterea şi receptia facsimilului benzilor perforate pentru masinile de compus textul.

F) Aparatele de telecopiat pentru comunicarea la distanta a textelor sau a imaginilor grafice prin linie telefonica. Aceste aparate care sunt bransate pe liniile telefonice constau dintr-o parte emitatoare ce contine un dispozitiv care permite scanarea punct cu punct a documentului original şi o parte receptoare care cuprinde un dispozitiv de înregistrare (uneori termosensibil). Aparatele din aceasta grupa emit şi recepteaza automat copii în acelasi timp.

III. - APARATE PENTRU TELECOMUNICATII PRIN CURENT PURTATOR SAU PENTRU TELECOMUNICATII NUMERICE Aceste sisteme sunt bazate pe modularea unui curent electric purtator sau a unui fascicul luminos prin semnale analogice sau numerice. Se foloseşte tehnica modularii de curent purtator şi modularea prin impulsuri codificate (MIC) sau un alt sistem numeric. Aceste sisteme servesc la transmiterea informaţiilor de toate genurile (cuvinte, date, imagini etc.).

Aceste sisteme inglobeaza multiplexoarele de toate felurile ca şi echipamentele de linie aferente pentru cablurile de metal sau fibre optice. Sunt numite echipamentele de linie, în special, emitatoarele şi receptoarele sau convertizoarele electro-optice. Aparatele modulatoare demodulatoare (modemuri) sunt de asemenea clasate aici.

Aparatele cu functiile asemanatoare pentru radiocomunicatie se clasifica la pozitiile nr. 85.25 sau 85.27.

PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) se clasifica aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie.

Pozitia exclude:

85.18 - MICROFOANE ŞI SUPORTURILE LOR; DIFUZOARE, CHIAR MONTATE IN CARCASA; CASTI, CHIAR CU SAU FARA MICROFON; AMPLIFICATOARE ELECTRICE DE AUDIO-FRECVENTA; APARATE ELECTRICE DE AMPLIFICARE A SUNETULUI.

8518.10 - Microfoane şi suporturile lor

A. - MICROFOANE ŞI SUPORTURILE LOR Microfoanele sunt aparate care transforma vibratiile sonore în impulsuri sau oscilatii electrice, în asa fel încât să se permita transmiterea lor, difuzarea sau captarea. În functie de modul de functionare, se deosebesc:

Microfoanele sunt utilizate în domenii variate (spre exemplu, la echipamentul pentru adresare publică, telefonie, inregistrarea sunetelor, detectarea trecerii avioanelor sau submarinelor, ascultarea în transee, studiul batailor inimii).

Adesea în microfoane se incorporeaza amplificatoare (pentru a le face mai sensibile) sau condensatori (pentru a asigura fidelitatea raspunsului). Adesea, de asemenea, sunt echipate cu dispozitive pentru captarea undelor sonore sau conţin (mai ales în cazul microfoanelor pentru difuziune, denumite microfoane de anunturi) fie suporturi speciale care se pun pe mese, birouri etc. sau chiar pe sol, sau dispozitive de suspendare corespunzătoare. Chiar dacă sunt prezentate separat, suportii sus-menţionaţi şi alte dispozitive de acest fel se clasifica la aceasta pozitie, atâta timp cat ele au fost concepute în vederea utilizarii în mod special pentru echiparea sau montarea microfoanelor.

B. - DIFUZOARE, CHIAR MONTATE IN CARCASE Difuzoarele sunt aparate care au functia inversa celei a microfoanelor. Sunt aparate care reproduc sunetul prin transformarea impulsurilor sau oscilatiilor electrice în vibratii mecanice şi le difuzeaza comunicand aceste vibratii masei aerului ambiant. Se deosebesc, în general: