Regulament din 25 aprilie 2017

REGULAMENT din 25 aprilie 2017 privind organizarea și desfășurarea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din locurile de deținere aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 432 bis din 12 iunie 2017 Notă ...

Aprobat de Ordinul nr. 1322/C/2017 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 432 din 12 iunie 2017.

Titlul I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1(1)

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din unitățile sistemului penitenciar, denumit în continuare regulament, are drept scop stabilirea condițiilor privind organizarea și desfășurarea demersurilor educative, de asistență psihologică și asistență socială derulate cu persoanele private de libertate din sistemul penitenciar.

Articolul 2(1)

Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2)

Articolul 3(1)

Organizarea și desfășurarea demersurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) a) respect față de lege; ... b) umanism; ... c) acces nediscriminatoriu la educație, asistență psihologică și asistență socială; ... d) individualizarea intervenției; ... e) prioritizarea intervenției; ... f) continuitatea intervenției; ... g) integritate și profesionalism; ... h) multidisciplinaritate; ... i) deschidere către comunitate. ...

Articolul 4(1)

Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) a) normele naționale în domeniul educației, asistenței psihologice și asistenței sociale; ... b) caracteristicile și nevoile educative, psihologice și sociale ale persoanelor private de libertate; ... c) momentul traseului execuțional; ... d) tipul regimului de executare a pedepselor privative de libertate și măsurilor educative privative de libertate; ... e) specificul fiecărui loc de deținere; ... f) resursele umane, materiale și financiare existente. ...

Articolul 5(1)

Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2)

Titlul II

EDUCAȚIA, ASISTENȚA PSIHOLOGICĂ ȘI ASISTENȚA SOCIALĂ

Capitolul I

Activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială

Articolul 6

Personalul sectorului reintegrare socială desfășoară demersuri specifice următoarelor arii de intervenție: educație, asistență psihologică și asistență socială.

Articolul 7(1)

Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială, în funcție de adresabilitate, sunt: a) cu caracter general, adresându-se tuturor persoanelor private de libertate; ... b) cu caracter specific adresându-se anumitor categorii de deținuți, ținând cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex și stare de sănătate. ...

Articolul 8

Participarea persoanelor la activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială se creditează, în funcție de gradul de structurare și complexitate, conform procedurii stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 9

Activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială derulate în locurile de deținere, în funcție de relevanța pentru intervenția recuperativă, sunt: obligatorii, opționale și facultative.

Articolul 10(1)

Programele și activitățile obligatorii pentru persoanele condamnate sunt demersurile recomandate în planul individualizat, aduse la cunoștință acestora și asumate prin semnarea angajamentului de participare.

Articolul 11(1)

Programele și activitățile opționale sunt demersurile care, prin obiectivele stabilite, răspund nevoilor identificate, persoanele condamnate având posibilitatea de a opta pentru participarea la cel puțin unul dintre acestea.

Articolul 12(1)

Programele și activitățile facultative sunt acele demersuri cu caracter general, care se adresează tuturor deținuților, fără a exista obligativitatea participării.

Articolul 13

Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială sunt incluse în oferta de programe și activități care este adusă la cunoștința persoanelor private de libertate în perioada de carantină și observare și este expusă în locuri vizibile și accesibile acestora.

Articolul 14(1)

Programele educative, de asistență psihologică și asistență socială reprezintă demersurile structurate, constituite din ansamblul activităților care utilizează metode și tehnici specifice fiecărui domeniu de intervenție, orientate spre compensarea nevoilor sau riscurilor identificate, din perspectiva comportamentului infracțional.

Articolul 15

La inițierea și derularea unor programe noi, personalul sectorului reintegrare socială din locurile de deținere, are în vedere următoarele etape: a) stabilirea nevoilor educaționale, psihologice și sociale identificate la nivelul populației carcerale, care reclamă elaborarea unor noi programe; ... b) elaborarea propriu-zisă a programului; ... c) înaintarea, spre avizare și aprobare către șefii ierarhici, la nivelul locului de deținere; ... d) înaintarea spre avizare către direcția de specialitate; ... e) pilotarea programului și consemnarea observațiilor necesare adaptării conținuturilor; ... f) revizuirea programului sub aspectul conținutului sau al metodologiei de lucru; ... g) înaintarea spre avizare șefilor ierarhici și aprobarea de către directorul locului de deținere a formei revizuite a programului; ... h) desfășurarea programului în forma revizuită; ... i) înaintarea programului, însoțit de raportul de evaluare, către direcția de specialitate în vederea diseminării la nivelul locurilor de deținere. ...

Articolul 16

Activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială reprezintă demersurile semistructurate orientate spre cunoaștere, autocunoaștere, dezvoltare personală, stimulare aptitudinală, vocațională, petrecere a timpului liber sau creație.

Articolul 17(1)

Organizarea și desfășurarea demersurilor semistructurate cu caracter general, altele decât cele de evaluare și consiliere, se realizează în baza proiectului de activitate elaborat la nivelul fiecărui loc de deținere sau a celui promovat de către structura de specialitate.

Articolul 18(1)

Participarea deținuților la programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială se realizează în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat, formulate consecutiv evaluării multidisciplinare, ținându-se cont de prioritizarea intervențiilor.

Capitolul II

Activitățile și programele desfășurate cu tinerii, femeile și persoanele cu dizabilități

Articolul 19(1)

Din perspectiva intervenției educative, psihologice și sociale, sunt considerate persoane cu cerințe speciale de asistență și protecție, tinerii, femeile și persoanele cu dizabilități.

Articolul 20

Persoanele cu cerințe speciale de asistență și protecție sunt incluse în demersuri adaptate particularităților psihosomatice și nevoilor de intervenție identificate.

Articolul 21

Sunt considerate persoane cu cerințe speciale de asistență și protecție, aplicându-li-se prevederile prezentului capitol și tinerii pentru care instanța a dispus continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.

Capitolul III

Comunitățile terapeutice

Articolul 22(1)

Pentru categoriile de deținuți ale căror nevoi de intervenție specifică impun acest lucru, în penitenciare pot fi organizate comunități terapeutice.

Capitolul IV

Adaptarea la condițiile privării de libertate

Articolul 23(1)

Persoanele private de libertate aflate în perioada de carantină și observare sunt incluse într-un program multidisciplinar, care vizează: a) cunoașterea și evaluarea inițială a nevoilor fiecărei persoane, din perspectivă educativă, psihologică și socială, în vederea formulării recomandărilor de specialitate; pentru persoanele condamnate, acestea sunt consemnate în planul individualizat și fundamentează propunerile pentru intervenția specializată și stabilirea regimului de executare a pedepsei privative de libertate; ... b) informarea fiecărei persoane cu privire la regulamentul de ordine interioară din locul de deținere. ...

Articolul 24

De regulă, durata programului de adaptare la condițiile privării de libertate este de 21 de zile.

Articolul 25(1)

Responsabilul programului de adaptare la condițiile privării de libertate este un educator, ceilalți specialiști din cadrul echipei multidisciplinare susținând activitățile de evaluare și informare ce le revin, conform domeniului de competență.

Capitolul V

Pregătirea pentru liberare

Articolul 26

Deținuții aflați în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată sunt incluși într-un program multidisciplinar, care vizează: a) informarea cu privire la pașii care trebuie urmați după liberarea din penitenciar, în scopul reintegrării sociale; ... b) identificarea și familiarizarea cu elementele de suport social, care pot oferi asistența necesară facilitării reintegrării sociale; ... c) acordarea de asistență psihologică, în vederea facilitării reintegrării sociale; ... d) crearea premiselor pentru acordarea asistenței post-penale, în cazul persoanelor care urmează să fie puse în libertate, în acord cu prevederile Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. ...

Articolul 27(1)

Programul de pregătire pentru liberare este inițiat, de regulă, cu până la 3 luni înainte de data stabilită în vederea analizării persoanei condamnate în comisia pentru liberare condiționată.

Articolul 28(1)

Responsabilul programului de pregătire pentru liberare este, de regulă, asistentul social, ceilalți specialiști din cadrul echipei multidisciplinare susținând activitățile de evaluare și informare ce le revin, conform domeniului de competență.

Articolul 29

Detaliile referitoare la modalitatea de transmitere a datelor și documentației către serviciile de probațiune, precum și către alte instituții cu atribuții privind persoanele condamnate care urmează să fie puse în libertate, se stabilesc în cadrul protocoalelor de colaborare încheiate la nivel central, în conformitate cu prevederile cadrului execuțional penal, sau după caz, local.

Capitolul VI

Convorbirile individuale

Articolul 30(1)

Convorbirea individuală reprezintă activitatea directă între specialist și persoana privată de libertate, realizată la solicitarea uneia dintre părți, în vederea informării sau a cunoașterii realității din mediul penitenciar.

Articolul 31(1)

În cadrul convorbirilor individuale desfășurate la solicitarea persoanelor private de libertate, personalul sectorului reintegrare socială realizează o selecție a aspectelor problematice semnalate, reținându-le, spre soluționare, pe acelea care îi revin ca responsabilitate, conform domeniului și limitelor de competență.

Articolul 32

Convorbirile individuale desfășurate cu persoanele private de libertate se consemnează în Registrul specialistului, conform rubricilor prevăzute în anexa nr. 1

Titlul III

Domeniul educație

Capitolul I

Considerații generale

Articolul 33

Domeniul educație cuprinde totalitatea programelor și activităților de învățare, instruire, dezvoltare aptitudinală, vocațională, moral-religioasă, de creație, sportive, recreative care urmăresc dobândirea și consolidarea unor comportamente prosociale, în scopul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate.

Articolul 34

Categoriile de personal care pot desfășura activități educative sunt: ofițeri educatori, preoți, monitori sportivi, agenți tehnici, agenți și personal contractual cu atribuții în domeniul educației prevăzute în fișa postului.

Articolul 35

Documentele în care se înregistrează demersurile educative derulate cu persoanele private de libertate și sunt supuse controlului de specialitate: a) orarul individual, prevăzut în anexa nr. 2 ... b) registrul specialistului, prevăzut în anexa nr. 1 ... c) fișele din dosar și câmpurile corespunzătoare din aplicația informatică; ... d) fișele de consiliere individuală, prevăzute în anexa nr. 3 ... e) mapa documentară a programului educativ, prevăzută în anexa nr. 4 ... f) proiectul de activitate; ... g) documentele întocmite cu ocazia întrunirii comisiilor prevăzute de lege; ... h) documentele necesare planificării și organizării activităților de instruire școlară și formare profesională. ...

Capitolul II

Evaluarea educativă

Articolul 36(1)

Evaluarea educativă, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers de educație și are în vedere identificarea principalelor caracteristici și nevoi educative, în scopul orientării intervenției specifice.

Articolul 37

Evaluarea inițială se realizează în perioada de carantină și observare, în cadrul programului de adaptare la condițiile privării de libertate și reprezintă o diagnoză a principalelor nevoi educative identificate la persoanele private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor specifice.

Articolul 38(1)

Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția evoluția înregistrată de către persoanele private de libertate, în plan educațional, precum și, după caz, de a identifica alte nevoi educative.

Articolul 39

Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată și evidențiază situația deținuților, ca urmare a parcurgerii demersurilor educative.

Articolul 40

Direcția de specialitate pune la dispoziția personalului din domeniul educație, din fiecare loc de deținere, instrumente de identificare a nevoilor educative, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităților desfășurate de persoanele private de libertate.

Articolul 41

Informațiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului educație din aplicația informatică.

Capitolul III

Consilierea educațională

Articolul 42(1)

Consilierea educațională este demersul semistructurat cu caracter specific, proactiv, de orientare și învățare a persoanelor private de libertate, susținut în vederea creșterii potențialului de responsabilizare și dezvoltare a individului și a formării unor repere valorice corecte, la care acestea să se poată raporta ulterior cu ușurință.

Articolul 43(1)

Consilierea educațională este consecutivă unei evaluări de specialitate și presupune asistarea persoanelor private de libertate, în vederea conștientizării resurselor personale și înțelegerii oportunităților educaționale - școlare, profesionale și vocaționale, pe care le au la dispoziție.

Articolul 44

Demersurile de asistență educativă, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, care nu impun continuitatea intervenției, sunt asimilate convorbirilor individuale.

Capitolul IV

Programele educative

Articolul 45

Programele educative reprezintă demersurile structurate care utilizează metode și tehnici psihopedagogice și au drept scop compensarea nevoilor educative ale deținuților, identificate în procesul de evaluare facilitând, astfel, reintegrarea socială a acestora.

Articolul 46(1)

Programele educative au caracter general, adresându-se tuturor deținuților.

Articolul 47

Standardul privind organizarea și desfășurarea programelor educative impune respectarea unui număr de minimum 12 ședințe, cu o frecvență de maximum 2 ședințe pe săptămână.

Articolul 48

Organizarea și desfășurarea programelor educative la nivelul fiecărui loc de deținere se realizează în baza programului elaborat sau avizat la nivelul direcției de specialitate și a mapei documentare a programului educativ.

Articolul 49

Responsabilul unui program educativ este educatorul desemnat să organizeze și să susțină tematica prevăzută în cadrul programului.

Articolul 50Programul educativ cuprinde următoarele elemente:

Articolul 51

Denumirea programului educativ se referă la titlul programului, cu relevanță pentru scopul acestuia.

Articolul 52

Justificarea inițierii unui program educativ vizează necesitatea aplicării acestuia în vederea compensării nevoilor educative identificate la nivelul populației carcerale.

Articolul 53

Scopul programului se stabilește în funcție de aria de intervenție și se formulează, de regulă, printr-o singură propoziție sau frază, care indică finalitatea urmărită prin aplicarea programului.

Articolul 54

Obiectivele generale se formulează în concordanță cu scopul programului și reprezintă o scurtă detaliere a rezultatelor urmărite, în termeni de achiziții observabile sau măsurabile.

Articolul 55

Grupul țintă căruia i se adresează programul reprezintă categoria de deținuți care au ca trăsătură comună același tip de nevoie educativă identificată.

Articolul 56(1)

Metodologia de lucru cuprinde ansamblul metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Articolul 57(1)

Resursele necesare inițierii și derulării programelor educative includ componenta umană și cea materială în vederea concretizării obiectivelor stabilite.

Articolul 58(1)

Formele de evaluare includ evaluarea inițială, continuă și finală a deținuților și modalitățile concrete de realizare, în vederea evidențierii progreselor înregistrate pe parcursul desfășurării programului educativ.

Articolul 59

Tematica unui program educativ include denumirea și succesiunea temelor ce urmează să fie abordate în cadrul ședințelor prevăzute în program, precum și secvențele de recapitulare sau de evaluare a conținuturilor parcurse.

Articolul 60

Fiecare ședință prevăzută în program se detaliază precizându-se: denumirea temei, durata, obiectivele operaționale, precum și descrierea etapelor de desfășurare a ședinței, în concordanță cu prezentarea conținutului propriu-zis.

Articolul 61(1)

Obiectivele operaționale reprezintă anticiparea rezultatelor la care trebuie să ajungă participanții la finalul unei ședințe.

Articolul 64(1)

Mapa documentară a programului educativ conține documentele rezultate ca urmare a finalizării programului, corelat cu definirea programului: a) justificarea derulării programului, raportat la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deținere, întocmindu-se un singur document pentru toate grupele de deținuți. ... b) tabelul nominal cu participanții; ... c) orarul programului; ... d) fișa de prezență a participanților; ... e) fișele de lucru; ... f) fișele de evaluare; ... g) raportul de evaluare finală a programului. ...

Articolul 65

Responsabilul programului depune la mapa documentară evaluările și, după caz, rezultatele probelor practice obținute de către fiecare deținut participant, cu precizarea calificativului obținut pe fișa de evaluare finală.

Capitolul V

Metodologia și normele privind înscrierea și participarea la cursurile de instruire școlară

Articolul 66(1)

Activitatea de instruire școlară a deținuților este parte componentă a sistemului de învățământ special.

Articolul 67

Administrația Națională a Penitenciarelor, prin direcția de specialitate, întreprinde demersuri pentru încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Justiției și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în vederea stabilirii cadrului general de organizare și desfășurare a activităților de instruire școlară a deținuților.

Articolul 68(1)

Instruirea școlară a persoanelor adulte analfabete și a tinerilor, în locurile de deținere, reprezintă o prioritate pentru reintegrarea socială a acestora, aspect consemnat în planul individualizat din dosar.

Articolul 69

Deținuții care nu pot fi incluși la cursurile școlare și nu dispun de cunoștințe elementare de scris-citit sunt incluși în programul de alfabetizare, coordonat de către un educator anume desemnat.

Articolul 70

În fiecare loc de deținere este desemnat un educator responsabil cu coordonarea activității de instruire școlară.

Articolul 71

Înscrierea persoanelor condamnate la cursurile școlare se face ținându-se cont de prioritizarea nevoilor educative ale acestora și în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat, de posibilitățile locului de deținere, starea de sănătate, tipul regimului de executare și măsurile de siguranță aplicate.

Articolul 72

Înscrierea deținuților la cursuri școlare se face cu avizul medicului de unitate.

Articolul 73(1)

Persoanele condamnate, care încep executarea pedepsei după data maximă admisă pentru înscrierea la cursuri școlare, pot fi incluse, în condițiile art. 71

Articolul 74

În baza statisticii referitoare la nevoile de instruire școlară identificate, coordonatorul sectorului reintegrare socială ia legătura cu inspectoratul școlar, în vederea înființării unei unități de învățământ de sine stătătoare în cadrul penitenciarului sau pentru desemnarea unei unități școlare, cu care va colabora în vederea organizării programelor școlare, nu mai târziu de luna noiembrie a anului în curs, pentru anul școlar următor.

Articolul 75(1)

Între penitenciare și instituțiile de învățământ partenere se încheie, cu avizul consilierului juridic al unității, protocoale de colaborare.

Articolul 76

Structura anului școlar, documentele școlare, precum și metodologia organizării examenelor de absolvire a cursurilor de școlarizare și profesionalizare sunt similare cu cele aparținând sistemului național de învățământ.

Articolul 77

Diplomele de studii, adeverințele, certificatele de absolvire și foile matricole se eliberează de către unitatea de învățământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 78(1)

Coordonatorul sectorului reintegrare socială ține legătura cu reprezentanții unităților școlare desemnate pentru fiecare nivel de învățământ de către inspectoratele școlare, pentru stabilirea oportunității și a condițiilor de organizare a cursurilor școlare.

Articolul 79

Directorul locului de deținere ia măsuri pentru ca regulile de desfășurare a activităților instructiv - educative, destinate persoanelor condamnate, să fie incluse în regulamentul de ordine interioară și să fie expuse în spațiile destinate activităților de instruire școlară.

Articolul 80(1)

La întocmirea orarului se ține cont ca durata unei ore de curs să corespundă prevederilor normative referitoare la activitatea didactică, valabile pentru sistemul național de învățământ.

Articolul 81(1)

În cazul săvârșirii de abateri foarte grave sau fapte care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, pentru a asigura condițiile de siguranță și legalitate a executării pedepselor privative de libertate, educatorul responsabil întocmește un raport cu propunere motivată, în baza căruia, directorul locului de deținere poate dispune suspendarea sau excluderea persoanei condamnate de la activitățile de instruire școlară și informează conducerea unității de învățământ organizatoare cu privire la măsura luată.

Articolul 82(1)

Șeful serviciului siguranța deținerii și șeful serviciului sau biroului educație informează personalul didactic repartizat să-și desfășoare activitatea în interiorul locului de deținere, cu privire la regulile care trebuie respectate pe parcursul desfășurării activităților, în baza unui proces verbal.

Articolul 83(1)

Educatorul responsabil are obligația să verifice prezența la cursurile de instruire școlară a persoanelor condamnate.

Articolul 84

Documentele referitoare la instruirea școlară a deținuților, elaborate și aflate în gestiunea reprezentanților administrației penitenciare, fac obiectul controlului de specialitate și administrativ.

Capitolul VI

Metodologia și normele privind înscrierea și participarea la cursuri și examene, aferente învățământului universitar

Articolul 85(1)

Persoanele condamnate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deținere, cursuri universitare în forma de învățământ la distanță, indiferent de regimul de executare a pedepselor.

Articolul 86(1)

În vederea aprobării inițierii, de către persoana condamnată, a demersurilor de înscriere sau continuare a cursurilor universitare, aceasta adresează o cerere directorului locului de deținere.

Articolul 87(1)

Penitenciarul încheie protocoale de colaborare cu instituțiile de învățământ superior, care asigură cursuri de învățământ universitar.

Articolul 88

Pentru deținuții care frecventează cursurile universitare, se întocmește un program de studiu individual, ținând cont de condițiile existente în plan local.

Articolul 89(1)

Persoanele condamnate înscrise la activități de instruire școlară și învățământ universitar sunt transferate în condițiile legii, cu posibilitatea continuării cursurilor.

Capitolul VII

Metodologia și normele privind înscrierea și participarea la activități și cursuri de formare profesională

Articolul 90(1)

Activitățile de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională a deținuților sunt parte a demersurilor educative derulate pe parcursul executării pedepselor privative de libertate.

Articolul 91(1)

Pentru buna desfășurare a activităților de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională, în fiecare loc de deținere este desemnată o persoană din cadrul serviciului sau biroului educație, responsabilă de organizarea acestor demersuri.

Articolul 92(1)

Administrația Națională a Penitenciarelor încheie și reactualizează, periodic, protocolul de colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Articolul 93(1)

Activitățile de formare profesională se desfășoară în spații existente în locurile de deținere, la furnizorii autorizați de formare profesională, precum și în alte spații special amenajate, în baza acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate.

Articolul 94

Metodologia de organizare și derulare a activităților de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională a deținuților, în sistemul administrației penitenciare, se aprobă prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 95

În planificarea anuală a activității, șeful serviciului sau biroului educație are în vedere organizarea și desfășurarea cel puțin a unui curs de formare profesională.

Articolul 96

Accesul reprezentanților furnizorilor de formare profesională acreditați, în locurile de deținere se realizează în conformitate cu prevederile regulamentului prevăzut la art. 15 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 97

Documentele referitoare la formarea profesională a persoanelor condamnate, elaborate și aflate în gestiunea reprezentanților administrației penitenciare, fac obiectul controlului administrativ și de specialitate.

Capitolul VIII

Activitățile educative

Articolul 98

Activitățile educative sunt circumscrise următoarelor domenii reprezentative: intelectual, estetic, moral, profesional și educație fizică.

Articolul 99

Activitățile educative sunt orientate spre stimularea cunoașterii, creativității, dezvoltarea și exersarea deprinderilor practice, artistice, literare, muzicale, plastice, tehnice, precum și spre menținerea tonusului fizic și psihic corespunzător.

Articolul 100(1)

Activitățile educative includ: activități ocupaționale, cultural - artistice, sportive, moral - religioase și concursuri.

Articolul 101(1)

Persoanele private de libertate participă la desfășurarea activităților educative în mod direct, în calitate de actor sau, în mod indirect, în calitate de auditor al activităților.

Articolul 102Activitățile cultural-artistice sunt de tipul:

Articolul 103(1)

În funcție de resursele materiale existente la nivelul unității în vederea susținerii demersurilor de reintegrare socială, persoanele private de libertate pot cumpăra și primi, prin sectorul vizite, materiale pentru desfășurarea unor activități ocupaționale, precum și cărți, broșuri, reviste, ziare cu conținut educativ, cultural, religios, beletristic, științific, tehnic, sportiv ori de divertisment, cu respectarea următoarelor condiții: a) să aibă abilități, aptitudini sau interese conexe domeniului de activitate evidențiate pe parcursul evaluării; ... b) să fie selecționate pentru a participa la aceste demersuri; ... c) să nu fie sancționate în ultimele 6 luni, până la data selecției. ...

Articolul 104(1)

Activitățile sportive vizează menținerea unui tonus fizic și psihic corespunzător și a unei stări adecvate de sănătate.

Articolul 105(1)

Activitățile sportive se desfășoară în toate locurile de deținere, prin asigurarea accesului persoanelor private de libertate, apte din punct de vedere medical și cu respectarea măsurilor de pază și supraveghere.

Articolul 106(1)

Concursurile sunt activități competiționale desfășurate pe o temă prestabilită și cu grad crescut de adresabilitate.

Articolul 107(1)

Activitățile interpenitenciare se desfășoară cu implicarea deținuților din penitenciare diferite, cu respectarea condițiilor de organizare și desfășurare caracteristice tipului de activitate vizat și a celor impuse de art. 2

Articolul 108

Activitățile desfășurate cu colaboratori externi sunt activități care se derulează cu implicarea reprezentanților din comunitate, în interiorul sau exteriorul locului de deținere, cu respectarea condițiilor de organizare și desfășurare, caracteristice tipului de activitate vizat și a celor impuse de art. 2

Articolul 109(1)

Activitățile desfășurate în comunitate pot fi de tipul: vizionare și prezentare de spectacole, participare la servicii religioase, participare la activități sportive și ocupaționale, organizare și vizionare de competiții, organizare și vizionare de expoziții, lansări de carte, vizite la obiective culturale, instituții publice și private, organizații guvernamentale și neguvernamentale, excursii și tabere.

Capitolul IX

Activitățile moral-religioase

Articolul 110

Preotul angajat în locurile de deținere, în completarea activității pastorale, potrivit doctrinei și practicii cultului, desfășoară activități cu caracter educativ, orientate spre cunoașterea și respectarea valorilor moral-religioase, sociale, autocunoaștere, dezvoltarea simțului etic și civic, stimulare aptitudinală, vocațională, dezvoltarea legăturilor cu familia și parohia.

Articolul 111(1)

Activitățile educative care pot fi desfășurate de către preotul angajat sunt cele prevăzute la Capitolul VIII, cu excepția art. 104 art. 105 art. 106 alin. (3)

Articolul 112(1)

Activitățile cu caracter educativ, desfășurate de către preotul angajat, se realizează individual sau în grup.

Articolul 113

Activitatea de asistență religioasă desfășurată individual cu persoanele private de libertate se consemnează de către preotul unității în registrul specialistului și, după caz, în aplicația informatică.

Articolul 114

Activitățile desfășurate cu colaboratori externi vizează identificarea de resurse în vederea oferirii de sprijin moral sau material pentru persoanele private de libertate, după caz, asigurarea continuității demersurilor de reintegrare socială, în perioada post-detenție.

Articolul 115(1)

Activitățile desfășurate cu reprezentanții comunității urmăresc facilitarea contactului dintre persoanele private de libertate și comunitatea din care provin.

Capitolul X

Funcționarea bibliotecii

Articolul 116(1)

În fiecare unitate penitenciară funcționează câte o bibliotecă, care deține un fond de carte disponibil persoanelor private de libertate.

Articolul 117

Fondul de carte se constituie prin cumpărare din subvenții sau venituri proprii, de către Administrația Națională a Penitenciarelor sau administrația locului de deținere, prin transfer între instituții, sponsorizări și donații de la persoane fizice sau juridice.

Articolul 118

Directorul locului de deținere desemnează o persoană responsabilă pentru gestionarea cărților și a bunurilor din bibliotecă. Evidența titlurilor împrumutate este ținută în sistem electronic sau pe Fișe individuale de evidență a cărților împrumutate conform anexei nr. 5

Articolul 119(1)

Programul de funcționare a bibliotecii se afișează în loc vizibil, la intrarea în bibliotecă, precum și în cadrul secțiilor de deținere.

Articolul 120(1)

Cărțile distribuite pentru lectură se păstrează în camerele de deținere, persoanele private de libertate având obligația de a asigura integritatea acestora și de a le restitui la termenul stabilit.

Articolul 121

Coordonatorul sectorului reintegrare socială poate iniția demersuri în vederea încheierii de parteneriate cu bibliotecile locale sau cu alte instituții de cultură și artă.

Capitolul XI

Organizarea și funcționarea studioului radio-TV

Articolul 122(1)

În locurile de deținere funcționează studiouri radio-TV cu circuit închis dotate corespunzător, care asigură, după caz, receptarea, transmiterea și retransmiterea programelor naționale și locale.

Articolul 123(1)

În fiecare loc de deținere funcționarea studioului radio-TV cu circuit închis este asigurată de agentul tehnic.

Articolul 124(1)

Fondurile necesare îmbunătățirii bazei tehnico-materiale și funcționării în condiții optime a studiourilor radio-TV se asigură din bugetul administrațiilor penitenciare, precum și din venituri proprii, donații, sponsorizări și proiecte.

Capitolul XII

Primirea, cumpărarea, gestionarea și utilizarea aparaturii radio-TV

Articolul 125(1)

Directorul locului de deținere poate aproba ca persoanele private de libertate care au o conduită corespunzătoare și nu au fost sancționate disciplinar în ultimele 6 luni, în funcție de dotările unității și condițiile tehnice existente, să primească sau să achiziționeze televizoare din fonduri financiare proprii.

Articolul 126

În cazul nerespectării regulilor stabilite de administrația locului de deținere cu privire la păstrarea și folosirea televizoarelor și aparatelor radio cu baterii, directorul locului de deținere poate dispune măsura administrativă de retragere a acestora la magazia unității și predarea lor familiei persoanei private de libertate sau unei persoane desemnate de acesta, în condițiile legii.

Articolul 127(1)

Primirea televizoarelor se realizează prin sectorul de acordare a vizitelor, în prezența agentului tehnic din cadrul biroului sau serviciului educație, conform unui program aprobat de directorul locului de deținere.

Articolul 128

La primirea sau achiziționarea aparaturii radio-TV, agentul tehnic verifică starea tehnică a acestora, le controlează în interior, le sigilează și le înscrie în Registrul de evidență a aparaturii radio-TV, conform anexei nr. 6

Articolul 129(1)

La primirea televizoarelor, se întocmește un act de primire-predare în trei exemplare, conform modelului din anexa nr. 7

Articolul 130

Persoanele private de libertate pot viziona, în funcție de posibilitățile tehnice existente, programele posturilor de televiziune recepționate prin antena colectivă, instalația cu circuit închis sau prin intermediul unui furnizor de servicii de televiziune.

Articolul 131(1)

În situația în care, ca urmare a controlului efectuat sau la semnalarea persoanei private de libertate, se constată defecțiuni ale aparaturii radio-TV, aceasta se ridică și se depune la magazia unității, până la predarea către o persoană desemnată de persoana privată de libertate.

Articolul 132(1)

Televizoarele persoanelor private de libertate pot fi transferate, în același timp cu acestea, la noul loc de deținere, dacă există o cerere aprobată în acest sens de către directorul locului de deținere și dacă solicitantul este transferat pentru: a) participarea la activități lucrative; ... b) participarea la activități de instruire școlară ori formare profesională; ... c) executarea pedepsei, în condițiile în care acesta nu este vizitat de către membrii de familie ori aparținători în ultimele 12 luni. ... d) revenirea în unitatea de proveniență, în situațiile prevăzute la lit. a) b) ...

Articolul 133

În cazul aprobării cererilor de transfer împreună cu televizorul, persoanele private de libertate care au formulat solicitarea, completează o Declarație conform anexei nr. 8

Articolul 134(1)

În cazul transferului pentru executarea pedepsei, persoanele private de libertate trebuie să anunțe membrii familiei sau aparținătorii cu privire la necesitatea ridicării televizorului de la penitenciar, în termen de 6 luni de la data transferului.

Capitolul XIII

Primirea, cumpărarea, păstrarea și folosirea de către deținuți a echipamentelor de tehnologie a informației

Articolul 135(1)

În condițiile prezentului ordin, echipamentele de tehnologie a informației care pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de către deținut, sunt laptopuri și calculatoare electronice de tip desktop și minitower, cu sisteme de operare instalate pe bază de licențe valabile, denumite în continuare echipamente informatice.

Articolul 136(1)

Administrația locului de deținere stabilește spațiile și intervalele orare în care persoanele condamnate pot utiliza echipamentele informatice personale și ia măsuri pentru depozitarea corespunzătoare a acestora în perioada în care nu sunt utilizate.

Articolul 137(1)

Cumpărarea echipamentelor informatice de către persoanele condamnate se realizează prin punctul comercial amenajat în incinta locului de deținere, din bani personali, în baza aprobării directorului unității și în condiții de garanție ce permit asigurarea legalității pedepsei privative de libertate, prin aplicarea sigiliilor, inactivarea unor componente și verificare periodică.

Articolul 138În cazul în care, la verificarea conform

art. 137

Articolul 139

Predarea și primirea echipamentelor informatice se înscrie într-un Act de predare-primire încheiat în 3 exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9

Articolul 140

După sigilarea de către administrația penitenciarului, a echipamentelor informatice primite sau achiziționate, se efectuează proba tehnică de funcționare și deținuții iau la cunoștință, sub semnătură, Angajamentul privind condițiile de păstrare și utilizare a echipamentelor informatice, prevăzut în anexa nr. 10

Articolul 141

Evidența echipamentelor informatice primite și achiziționate de către deținuți se ține de către persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deținere în Registrul de evidență a echipamentelor informatice primite sau cumpărate de persoanele condamnate, prevăzut în anexa nr. 11

Articolul 142(1)

Directorul locului de deținere dispune ca, la cel mult 4 luni, să se procedeze la verificarea inopinată integrală, hardware și software, a echipamentelor informatice pentru care persoanele condamnate au primit aprobare, încheindu-se în acest sens un proces-verbal de constatare. Verificarea se face de către specialistul IT împreună cu un reprezentant din cadrul sectorului siguranța deținerii, în prezența deținătorului.

Articolul 143(1)

Administrația locului de deținere nu efectuează niciun fel de reparații, software sau hardware, asupra echipamentelor informatice primite sau achiziționate de către persoanele condamnate.

Articolul 144(1)

Nerespectarea angajamentului privind condițiile de utilizare a echipamentelor informatice personale constituie abatere disciplinară, potrivit art. 100 alin. (3) raportat la art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Articolul 145

Echipamentele informatice primite sau achiziționate pot fi transferate în același timp cu deținuții, în condițiile prevăzute de art. 132 art. 134 alin. (1)

Articolul 146(1)

La cerere, deținuții pot preda echipamentele informatice către membrii de familie, aparținători sau alte persoane.

Articolul 147(1)

Prevederile art. 136 140 142 alin. (1) art. 144 alin. (1)

Titlul IV

DOMENIUL ASISTENȚEI PSIHOLOGICE ȘI ASISTENȚEI SOCIALE

Capitolul I

Considerații generale

Articolul 148

Asistența psihologică este asigurată de către psiholog, iar cea socială de către asistentul social, organizarea și desfășurarea acestora fiind fundamentate de principiile de etică și deontologie profesională, aferente legislației specifice fiecărei profesii.

Articolul 149

Domeniul asistenței psihologice și asistenței sociale cuprinde totalitatea demersurilor specifice, care au ca scop oferirea de sprijin calificat pentru soluționarea problemelor psihologice și sociale ale persoanelor private de libertate pe timpul executării pedepsei, în vederea pregătirii acestora pentru reintegrarea în comunitate.

Articolul 150

Demersurile de asistența psihologică și asistență socială vizează identificarea nevoilor, riscurilor de a dezvolta comportamente dezadaptative, precum și particularizarea intervențiilor în funcție de specificul fiecărei categorii de persoane private de libertate.

Articolul 151Prevederile

art. 35 lit. h)

Capitolul II

Asistența psihologică

Articolul 152(1)

Desfășurarea demersurilor de asistență psihologică în locurile de deținere este condiționată de deținerea de către psiholog a atestatului de liberă practică și este fundamentată de standardele, principiile de etică și deontologie profesională, aferente legislației specifice profesiei de psiholog.

Articolul 153(1)

Activitățile circumscrise domeniului asistenței psihologice sunt evaluarea, consilierea, psihoterapia și activitățile desfășurate în baza proiectului de activitate.

Articolul 154

În vederea asigurării asistenței psihologice de calitate, la nivelul fiecărui loc de deținere se amenajează cel puțin un cabinet de psihologie, având o dotare corespunzătoare reglementărilor prevăzute de hotărârile Colegiului Psihologilor din România.

Capitolul III

Evaluarea psihologică

Articolul 155(1)

Evaluarea psihologică, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers psihologic și are în vedere identificarea principalelor riscuri și nevoi psihologice, în scopul orientării intervenției specifice.

Articolul 156

Evaluarea inițială se realizează în perioada de carantină și observare, în cadrul programului de adaptare la condițiile privării de libertate și urmărește identificarea principalelor riscuri și nevoi psihologice ale persoanelor private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor specifice, în perioada executării pedepsei.

Articolul 157(1)

Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția progresele ori regresele înregistrate de către persoanele private de libertate în plan psihocomportamental, precum și, după caz, de a identifica alte riscuri și nevoi psihologice.

Articolul 158

Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată și analizează evoluția deținuților ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistență psihologică.

Articolul 159

Informațiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență psihologică din aplicația informatică.

Articolul 160

Direcția de specialitate pune la dispoziția personalului din domeniul asistenței psihologice din fiecare loc de deținere instrumente de identificare a nevoilor și riscurilor psihologice, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți.

Capitolul IV

Programele de asistență psihologică

Articolul 161

Programele de asistență psihologică derulate în locurile de deținere sunt specifice și generale.

Articolul 162

Programul de asistență psihologică specifică reprezintă demersul structurat ce cuprinde ansamblul metodelor și tehnicilor psihologice, care se adresează nevoilor și riscurilor identificate, în vederea ameliorării conduitelor dezadaptative ale deținuților.

Articolul 163

Programele de asistență psihologică specifică se adresează deținuților care, în urma unei evaluări psihologice, au fost identificați ca aparținând, în principal, următoarelor categorii: a) cu dificultăți de gestionare a impulsurilor sexuale; ... b) cu antecedente în adicții, consum de alcool, droguri ori alte substanțe psihotrope; ... c) cu dificultăți de gestionare a agresivității; ... d) diagnosticați cu afecțiuni psihice; ... e) cu risc de suicid; ... f) cu risc de vulnerabilizare sau marginalizare. ...

Articolul 164

Programul de asistență psihologică generală reprezintă demersul structurat care vizează dezvoltarea deprinderilor, atitudinialor prosociale, abilităților rezolutive sau întărirea comportamentelor dobândite în cadrul programelor de asistență psihologică specifică, în vederea creșterii șanselor de reintegrare socială.

Articolul 165(1)

Standardul privind organizarea și desfășurarea programelor de asistență psihologică generală impune respectarea unui număr de minimum 12 ședințe, cu o frecvență de o ședință pe săptămână.

Articolul 166

La elaborarea programelor de asistență psihologică se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50 - 63.

Articolul 167(1)

Mapa documentară a programului de asistență psihologică se constituie din toate documentele completate și utilizate pe parcursul derulării programului și cuprinde: a) justificarea derulării programului, prin raportare la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deținere și a prioritizării intervenției; se întocmește un singur document pentru toate grupele constituite în baza aceleiași justificări; ... b) contractul terapeutic, semnat de fiecare participant - în cazul programelor de asistență psihologică specifică - conform anexei nr. 14 ... c) tabelul nominal cu participanții; ... d) orarul activităților programului; ... e) fișa de prezență a participanților; ... f) protocolul de activitate, conform anexei nr. 15 ... g) fișele de evaluare; ... h) raportul de evaluare finală a programului. ...

Articolul 168

Responsabilul programului depune la mapa documentară a programului evaluările, cu precizarea calificativului obținut și fișa de evaluare finală.

Capitolul V

Consilierea psihologică și psihoterapia

Articolul 169

Consilierea psihologică este demersul semistructurat cu caracter specific, susținut în scopul prevenției și ameliorării problemelor emoționale, cognitive, de comportament și al asistării persoanelor private de libertate, în identificarea soluțiilor necesare pentru depășirea dificultăților cu care se confruntă.

Articolul 170(1)

Consilierea psihologică este consecutivă unei evaluări care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție și se adresează persoanelor private de libertate: a) prevăzute la art. 163 ... b) incluse în programe, în completarea activităților de grup din cadrul acestora; ... c) aflate în situații de criză. ...

Articolul 171(1)

Situațiile de criză se referă la evenimentele apărute în contextul existențial al persoanei și care depășesc capacitățile adaptative ale acesteia, perturbând semnificativ echilibrul funcțional.

Articolul 172

Demersurile de asistență psihologică, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme psihologice și care nu impun intervenții de specialitate, se asimilează convorbirilor individuale.

Articolul 173Includerea unui deținut în intervenții de tip psihoterapeutic:

Capitolul VI

Asistența socială

Articolul 174(1)

Desfășurarea demersurilor de asistență socială în locurile de deținere este condiționată de deținerea de către asistentul social a avizului de exercitare a profesiei sau a atestatului de liberă practică în asistență socială și este fundamentată de standardele, principiile de etică și deontologie profesională, aferente legislației specifice profesiei de asistent social.

Articolul 175(1)

Activitățile circumscrise domeniului asistență socială sunt: evaluarea, consilierea, medierea socială și activitățile desfășurate în baza proiectului de activitate.

Articolul 176

Activitățile de asistență socială desfășurate individual cu persoanele private de libertate se consemnează în registrul specialistului și în aplicația informatică.

Articolul 177

La nivelul fiecărui loc de deținere se amenajează cel puțin un cabinet de asistență socială, dotat corespunzător cerințelor de exercitare a profesiei.

Capitolul VII

Evaluarea socială

Articolul 178(1)

Evaluarea socială, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers de asistență socială și are în vedere identificarea principalelor riscuri și nevoi sociale, în scopul orientării intervenției specifice.

Articolul 179

Evaluarea inițială se realizează în perioada de carantină și observare, în cadrul programului de adaptare la condițiile privării de libertate și urmărește identificarea principalelor riscuri și nevoi sociale ale persoanelor private de libertate în vederea stabilirii demersurilor specifice, în perioada executării pedepsei.

Articolul 180(1)

Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția evoluția înregistrată de către persoanele private de libertate din perspectiva abilităților sociale, precum și, după caz, de a identifica alte riscuri și nevoi sociale ca urmare a unor modificări ale situației socio-familiale.

Articolul 181

Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată și analizează evoluția deținuților ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistență socială.

Articolul 182

Direcția de specialitate pune la dispoziția personalului din domeniul asistenței sociale din fiecare loc de deținere, instrumente de identificare a nevoilor și riscurilor sociale, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităților desfășurate de către deținuți.

Articolul 183

Informațiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență socială din aplicația informatică.

Capitolul VIII

Programele de asistență socială

Articolul 184

Programele de asistență socială reprezintă demersul structurat cu caracter specific ce cuprinde ansamblul de metode și tehnici de specialitate, care se adresează nevoilor și riscurilor identificate, în vederea formării și dezvoltării deprinderilor sociale, precum și a îmbunătățirii relațiilor deținuților cu mediul de suport.

Articolul 185

Programele de asistență socială se adresează deținuților care, în urma evaluării sociale, au fost identificați cu nevoi a căror compensare reclamă intervenții specializate, în principal, în următoarele arii: a) abilități parentale; ... b) abilități sociale; ... c) abilități decizionale în situații de risc; ... d) relațiile cu mediul de suport; ... e) violența domestică. ...

Articolul 186

Standardul privind organizarea și desfășurarea programelor de asistență socială impune respectarea unui număr de minimum 12 ședințe, cu o frecvență de o ședință pe săptămână.

Articolul 187

La elaborarea programelor de asistență socială se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50 - 63 .

Articolul 188(1)

Mapa documentară a programului de asistență socială se constituie corespunzător prevederilor art. 64

Articolul 189

Pentru persoanele private de libertate ale căror nevoi de intervenție impun acest lucru, pot fi organizate și desfășurate, în baza proiectului de activitate, grupuri de tratament, sub următoarele forme: a) grupurile de progres, creștere și dezvoltare sunt destinate să încurajeze și să sprijine progresul individual al membrilor grupului; ... b) grupurile de terapie socială sunt destinate să sprijine fiecare membru în parte să adopte stiluri comportamentale acceptate social; ... c) grupurile educaționale sunt destinate să educe și să pregătească membrii grupului într-o anumită problematică sau pe o anumită temă; ... d) grupurile de socializare sunt destinate să ofere asistență în formarea de deprinderi necesare socializării în comunitate; ... e) grupurile de suport sunt grupurile cu un puternic accent pe sprijin reciproc, prin furnizarea de informații, încurajare și susținere. ...

Capitolul IX

Consilierea pe probleme sociale

Articolul 190

Consilierea pe probleme sociale este demersul semistructurat cu caracter specific prin care se acordă sprijin calificat persoanelor private de libertate, în vederea ameliorării sau soluționării problemelor sociale cu care se confruntă și a pregătirii acestora pentru reintegrarea în familie și comunitate după liberarea din penitenciar.

Articolul 191(1)

Consilierea pe probleme sociale este consecutivă unei evaluări care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție și se adresează persoanelor private de libertate: a) identificate ca aparținând categoriilor prevăzute la art. 185 ... b) identificate cu alte nevoi și riscuri sociale; ... c) incluse în programe, în completarea activităților de grup din cadrul acestora. ...

Articolul 192

Consilierea pe probleme sociale se poate acorda și membrilor familiilor persoanelor private de libertate, atunci când situația impune acest demers, în cadrul locului de deținere, în spații special amenajate.

Articolul 193

Demersurile de asistență socială, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme sociale și care nu impun intervenții de specialitate, se asimilează convorbirilor individuale.

Capitolul X

Medierea socială

Articolul 194(1)

Medierea socială reprezintă totalitatea demersurilor întreprinse de asistentul social angajat al sistemului penitenciar în raport cu instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale și mediul de suport al persoanelor private de libertate.

Articolul 195(1)

Medierea socială cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale se realizează, de regulă, prin adrese scrise.

Titlul V

Deținuții selecționați la muncă pentru sprijinirea și suportul activităților religioase, educative, culturale, ocupaționale și sportive

Articolul 196(1)

Pentru sprijinirea și suportul activităților religioase, educative, culturale, ocupaționale și sportive pot fi încredințate responsabilități deținuților.

Articolul 197

Deținuților li se pot încredința responsabilități în cadrul activităților religioase, educative, culturale, ocupaționale și sportive, în urma analizării în cadrul comisiei de selecționare și repartizare la muncă.

Articolul 198

Numărul deținuților care pot desfășura activități religioase, educative, culturale, ocupaționale și sportive, în regim de muncă, se stabilește prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 199

Activitățile desfășurate cu sprijinul deținuților se realizează sub coordonarea personalului de specialitate, cu respectarea normelor în vigoare privind siguranța locurilor de deținere în ceea ce privește regimul de executare a pedepselor privative de libertate.

Articolul 200

Deținuților le sunt aduse la cunoștință sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, orarul de susținere a activităților, obligațiile și interdicțiile.

Titlul VI

Colaborarea cu comunitatea

Articolul 201

În vederea asigurării asistenței educative, psihologice, sociale și religioase a persoanelor private de libertate, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate întreprind demersuri pentru încheierea de protocoale de colaborare cu instituții publice, precum și asociații, organizații neguvernamentale naționale și internaționale.

Articolul 202

Demersurile desfășurate în colaborare cu comunitatea se pot derula în interiorul sau exteriorul locului de deținere.

Articolul 203(1)

Accesul reprezentanților organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, naționale și internaționale, precum și al persoanelor fizice care contribuie la desfășurarea demersurilor educative, de asistență psihologică, asistență socială și de asistență religioasă sau le sprijină financiar, se face cu aprobarea directorului locului de deținere sau, după caz, a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor cu respectarea dispozițiilor legale.

Articolul 204(1)

Activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială desfășurate în comunitate au un caracter formativ, stimulativ și recreativ, în scopul dezvoltării și exersării comportamentelor prosociale.

Articolul 205(1)

La nivelul fiecărui loc de deținere se organizează, cu frecvență trimestrială, cel puțin o activitate în comunitate cu tinerii condamnați, precum și cu deținuții care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis.

Articolul 206

Colaborările între locurile de deținere și organizațiile guvernamentale și neguvernamentale care presupun demersuri educative, de asistență psihologică și asistență socială se desfășoară în baza unor protocoale de colaborare încheiate la nivel local sau național.

Articolul 207

În vederea sprijinirii personalului sectorului reintegrare socială pentru derularea demersurilor educative, de asistență psihologică și asistență socială, conducerea locului de deținere poate implica reprezentanți ai comunității.

Articolul 208

La nivelul fiecărui loc de deținere pot fi desfășurate demersuri educative, de asistență psihologică și asistență socială, exclusiv de către colaboratori externi, cu aprobarea directorului unității.

Articolul 209

Șeful serviciului sau biroului educație, asistență psihosocială, în colaborare cu șeful serviciului siguranța deținerii, asigură informarea și luarea la cunoștință a prevederilor regulamentului de ordine interioară și a specificului activității cu persoanele private de libertate, de către colaboratorii care desfășoară demersuri educative, de asistență psihologică și asistență socială în locurile de deținere.

Articolul 210(1)

În situația în care colaboratorii externi de la nivelul comunității solicită să desfășoare programe sau activități educative, de asistență psihologică și asistență socială cu persoanele private de libertate, reprezentanții instituțiilor publice și ai altor asociații, organizații naționale și internaționale, precum și persoane fizice, vor prezenta unității, în vederea obținerii aprobării, următoarele documente: a) cerere scrisă, privind intenția de desfășurare a activității sau programului; ... b) documente oficiale care să ateste, după caz, competențele necesare pentru susținerea activității sau programului respectiv; ... c) tabel nominal cu colaboratorii care urmează să desfășoare activitățile sau programul, cuprinzând seria și numărul actului de identitate; ... d) statutul de organizare și funcționare al organizațiilor sau fundațiilor, care să ateste posibilitatea susținerii activităților sau programelor pentru care solicită aprobare. ...

Articolul 211(1)

Colaboratorii externi pun la dispoziția coordonatorului sectorului reintegrare socială propunerea privind activitatea sau programul educativ, de asistență psihologică sau asistență socială pe care intenționează să le deruleze.

Articolul 212

Programul de lucru al colaboratorilor se stabilește de către coordonatorul sectorului reintegrare socială și este inclus în orarul centralizator al activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială, aprobat de directorul locului de deținere.

Articolul 213

În cazul derulării de programe educative, de asistență psihologică sau asistență socială, colaboratorii au obligația de a întocmi mapa documentară a programului, conform ariilor de intervenție.

Articolul 214

Activitatea desfășurată de reprezentanții comunității în locurile de deținere este monitorizată și evaluată de personalul sectorului reintegrare socială, în baza unor rapoarte periodice.

Articolul 215(1)

Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială, desfășurate sub formă de voluntariat de către reprezentanții societății civile cu persoanele private de libertate, sunt parte a demersurilor de reintegrare socială.

Articolul 216

În unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor își pot desfășura activitatea două tipuri de voluntari: a) persoane fizice care desfășoară activități pe baza unui contract de voluntariat încheiat nemijlocit cu unitatea de detenție; ... b) persoane fizice, membre sau colaboratoare ale unor organizații neguvernamentale, care desfășoară activități de voluntariat pe baza unui contract de voluntariat cu o persoană juridică, denumită organizație gazdă, care a încheiat un protocol de colaborare cu unitatea de detenție. ...

Titlul VII

Managementul activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială

Articolul 217

Managementul activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială se realizează pentru asigurarea consistenței și continuității demersurilor prin valorificarea judicioasă a resurselor umane și materiale existente, în conformitate cu obiectivele stabilite și asumate.

Articolul 218

Managementul activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială, din penitenciare, organizate și desfășurate cu persoanele private de libertate este asigurat, după cum urmează: a) la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor - direcția de specialitate, care stabilește direcțiile de acțiune, obiectivele prioritare și planul anual de activități; ... b) la nivelul locului de deținere - coordonatorul sectorului reintegrare socială, care realizează planificarea, monitorizarea și controlul activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială. ...

Articolul 219

Atribuțiile direcției de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare și Funcționare a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 220

Direcția de specialitate evaluează, periodic, calitatea demersurilor educative, de asistență psihologică și asistență socială din locurile de deținere, în baza datelor rezultate din: a) informările transmise sau generate de la nivelul unităților; ... b) rapoartele periodice, generice și specifice de activitate generate din aplicația informatică; ... c) activitățile specifice întreprinse de către specialiștii proprii sau ai celorlalte structuri din Administrația Națională a Penitenciarelor; ... d) activitățile specifice întreprinse de reprezentanții acreditați ai organizațiilor guvernamentale, neguvernamentale sau ai organismelor profesionale cu rol de supervizare. ...

Articolul 221(1)

Direcția de specialitate elaborează sinteze, rapoarte, informări și alte documente necesare managementului organizațional, pentru informarea ierarhică privind activitatea desfășurată în locurile de deținere.

Articolul 222(1)

La nivelul locurilor de detenție, coordonatorul sectorului reintegrare socială, în baza direcțiilor de acțiune și a obiectivelor prioritare stabilite de direcția de specialitate, organizează, planifică, monitorizează și evaluează totalitatea demersurilor educative, de asistență psihologică și asistență socială realizate de către personalul sectorului reintegrare socială, în condiții de eficacitate și eficiență.

Articolul 223(1)

Planificarea demersurilor educative, de asistență psihologică și asistență socială ține cont de rezultatele analizei nevoilor persoanelor private de libertate, realizată cu frecvență anuală, de către coordonatorul sectorului reintegrare socială.

Articolul 224(1)

Documentele utilizate de coordonatorul sectorului reintegrare socială pentru organizarea, planificarea, coordonarea și evaluarea demersurilor educative, de asistență psihologică și asistență socială sunt: a) planul anual al sectorului reintegrare socială; ... b) obiectivele individuale anuale; ... c) fișele posturilor; ... d) analiza anuală a nevoilor persoanelor private de libertate; ... e) orarul centralizator al activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială; ... f) dosarul de educație și asistență psihosocială; ... g) rapoartele generate din aplicația informatică; ... h) obiectivele de control managerial intern ale activităților; ... i) sistemul de control intern managerial; ... j) analiza periodică a activităților; ... k) registrul de procese-verbale ale întâlnirilor de lucru cu personalul sectorului reintegrare socială; ... l) registrul de audiențe al coordonatorului sectorului reintegrare socială; ... m) protocoale de colaborare; ... n) alte documente de lucru specifice personalului de reintegrare socială, conform domeniului de competență. ...

Articolul 225

Elementele componente ale dosarului, precum și instrucțiunile cu privire la modalitatea de completare și gestionare a acestuia, se stabilesc prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 226

Activitățile în cadrul proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă se organizează și se desfășoară cu respectarea condițiilor specifice prevăzute pentru fiecare arie de intervenție educativă, psihologică și socială.

Articolul 227Documentele prevăzute la

art. 224

Titlul VIII

Educația, asistența psihologică și asistența socială în centrele educative și centre de detenție

Capitolul I

Dispoziții comune

Articolul 228(1)

În centrele educative și centrele de detenție sunt create premisele respectării și promovării drepturilor specifice categoriilor de persoane internate, a garantării siguranței acestora, exercitarea influențelor educative, având ca finalitate formarea sau dezvoltarea comportamentelor dezirabile social și prevenirea terțiară a recidivei.

Capitolul II

Informarea persoanelor internate în perioada de adaptare la viața instituțională

Articolul 229(1)

Imediat după depunerea persoanelor în centrul educativ sau centrul de detenție, se realizează informarea acestora cu privire la specificul locului, într-un limbaj accesibil, fiind nominalizat, totodată, personalul responsabil în relație cu secția, camerele destinate persoanelor internate.

Capitolul III

Proiectul educațional

Articolul 230(1)

Proiectul educațional al centrului structurează organizarea și desfășurarea demersurilor educative, de instruire școlară, formare profesională, de asistență psihologică și asistență socială acordate persoanelor internate, în funcție de nevoile individuale.

Articolul 231Proiectul educațional are următoarea structură:

Articolul 232

Proiectul educațional are ca scop reintegrarea în societate a persoanelor internate și responsabilizarea acestora, în vederea asumării propriilor acțiuni și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Articolul 233

Obiectivele sunt particularizate în funcție de specificul centrului și se subscriu prevederilor art. 142 alin. (2) din Lege, după cum urmează: a) asigurarea unui climat favorabil dezvoltării personale prin: dezvoltarea unei structuri arhitectonice adecvate și amenajarea spațiilor potrivit particularităților vârstei, profesionalizarea și fidelizarea personalului implicat în desfășurarea de activități directe cu persoanele internate; ... b) conferirea de utilitate perioadei internării prin: deschiderea către comunitate, implicarea persoanelor internate în activități formative diversificate și creșterea numărului de ore petrecute de acestea în afara camerelor; ... c) reducerea vulnerabilității psihologice și sociale prin intervenții și asistență de specialitate necesare pentru: îmbunătățirea sau conservarea stării de sănătate mintală și prevenirea îmbolnăvirilor, dezvoltarea unor relații armonioase cu mediul de suport sau, după caz, identificarea unor instituții sau organizații neguvernamentale de sprijin; ... d) asimilarea de cunoștințe și formarea de deprinderi necesare reintegrării sociale prin organizarea activităților de instruire școlară, formare profesională, educație fizică și sport, stimulare aptitudinală și artistică, asistență moral-religioasă. ...

Articolul 234

Resursele umane sunt stabilite în funcție de standardele de personal pe domenii de activitate și categorii de locuri de deținere.

Articolul 235

Resursele materiale și financiare prevăzute în proiectul educațional al centrului au la bază bugetul anual de venituri și cheltuieli, aprobat de ordonatorul de credite ierarhic superior.

Articolul 236

Oferta de programe și activități este organizată corespunzător următoarelor arii de intervenție recuperativă: a) aria instructiv-formativă - instruire școlară și formare profesională; ... b) aria educativă; ... c) aria de echilibrare și optimizare psihocomportamentală; ... d) aria de formare și dezvoltare a abilităților și competențelor sociale; ... e) aria de activități sportiv-recreative și artistice. ...

Articolul 237

Colaborarea cu comunitatea stă la baza elaborării și implementării tuturor componentelor proiectului educațional, urmărind cointeresarea comunităților de apartenență, schimbul de informații între instituții și factorii de decizie, pentru facilitarea reintegrării sociale a persoanelor internate.

Articolul 238(1)

Instrumentele de monitorizare și evaluare au în vedere eficiența și eficacitatea atingerii indicatorilor asociați obiectivelor anuale ale proiectului educațional.

Capitolul IV

Intervenția recuperativă

Articolul 239(1)

Planificarea, organizarea și derularea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială a persoanelor internate respectă standardele impuse de direcția de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor și asigură valorificarea perioadei de internare într-un mod cât mai util posibil, dobândirea și dezvoltarea de competențe și comportamente necesare procesului de reinserție socială.

Articolul 240(1)

Persoanele internate sunt incluse, cu prioritate, în activități de instruire școlară și formare profesională.

Articolul 241

Prevederile Titlului I referitor la Dispoziții generale se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative și centre de detenție.

Articolul 242

Dispozițiile Titlului II referitor la Educația, asistența psihologică și asistența socială se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative și centre de detenție, cu excepția capitolului II.

Articolul 243

Dispozițiile Titlului III referitor la Domeniul educație se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative și centre de detenție, cu excepția art. 106 alin. (2)

(3)

Articolul 244(1)

Persoanele internate în centre educative și centre de detenție pot desfășura activități de instruire școlară și formare profesională în comun, fete și băieți.

Articolul 245(1)

Persoanele internate participă, zilnic, la activități de educație fizică sau sport, iar cu frecvență săptămânală, sunt incluse în activități ocupaționale, de tip hobby.

Articolul 246

Pentru minoritățile etnice, lingvistice sau persoanele internate de cetățenie străină, asistența de specialitate se realizează într-o manieră accesibilă, cu respectarea drepturilor rezultate din statutul de minoritari.

Articolul 247(1)

Persoanele internate primesc asistență adecvată pentru pregătirea lor la întoarcerea în comunitate.

Articolul 248(1)

În funcție de resursele financiare disponibile, se pot organiza activități între unitățile de profil, la care participă persoanele care execută o măsură educativă privativă de libertate.

Articolul 249

Prevederile Titlului IV referitor Domeniul asistenței psihologice și asistenței sociale se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative și centre de detenție.

Capitolul V

Atribuțiile personalului

Articolul 250(1)

Activitățile directe cu persoanele internate sunt desfășurate de către personal specializat, în număr suficient, în selecția personalului ținându-se cont de aptitudinile psihopedagogice, abilitățile de relaționare și disponibilitatea de lucru cu categoria persoanelor internate.

Articolul 251

Repartizarea persoanelor internate, la camere și în colective de activitate se face prin consultarea personalului sectorului reintegrare socială, astfel încât să fie minimizată posibilitatea producerii incidentelor negative.

Articolul 252(1)

Pentru fiecare persoană internată este desemnat un educator responsabil de caz, din cadrul sectorului reintegrare socială.

Articolul 253(1)

Educatorul responsabil de caz reprezintă persoana de referință, responsabilă cu monitorizarea persoanelor internate pe timpul executării măsurii educative, urmărind aplicarea unui tratament adecvat, conform particularităților individuale ale persoanelor internate și în condiții de valorificare a resurselor personale ale acestora.

Articolul 254(1)

În scopul cunoașterii particularităților individuale ale persoanelor internate, identificării situațiilor cu potențial generator de conflict și intervenției adecvate în cazul producerii acestora, se urmărește permanentizarea și specializarea personalului supraveghetor din cadrul secțiilor și pavilioanelor de deținere.

Articolul 255

În situația producerii unor evenimente negative în rândul persoanelor internate, coordonatorul sectorului reintegrare socială de la nivelul centrului informează, de îndată, Compartimentul Persoane Vulnerabile din cadrul direcției de specialitate, cu privire la natura incidentului produs și măsurile care au fost întreprinse în consecința acestuia, din perspectiva educației, asistenței psihologice și asistenței sociale specifice.

Capitolul VI

Organizarea sectorului de autogospodărire în centrele de detenție

Articolul 256

Educatorul responsabil de caz înaintează comisiei prevăzute la art. 146 din Lege, propunerile privind persoanele internate care îndeplinesc criteriile necesare pentru continuarea executării măsurii internării în spațiul special amenajat în vederea dezvoltării deprinderilor de conviețuire socială.

Articolul 257(1)

Coordonatorul sectorului reintegrare socială planifică, monitorizează și controlează activitățile destinate persoanelor cazate în sectorul de autogospodărire.

Articolul 258(1)

Normele de conviețuire zilnică, obligațiile, interdicțiile și programul de desfășurare a activităților, asigurarea drepturilor și accesul la servicii sunt stabilite printr-un regulament de funcționare a sectorului de autogospodărire, aprobat de către directorul unității.

Capitolul VII

Măsuri speciale de asistență și protecție a persoanelor internate

Articolul 259

În cazul persoanelor internate identificate cu risc de vulnerabilizare, sunt intensificate măsurile de protecție, cunoaștere și monitorizare, cu întreprinderea operativă a măsurilor de separare de colectiv sau victimă, în condițiile suspiciunii privind producerea unor incidente.

Articolul 260

Pentru persoanele internate identificate cu risc de abuz sau victimizare (care au suferit de pe urma unor violențe fizice, psihice sau de natură sexuală), se asigură, în mod obligatoriu, cel puțin unul dintre serviciile de consiliere individuală, urmărindu-se prevenirea victimizării.

Articolul 261

Ori de câte ori persoanele internate acuză manifestări de vulnerabilitate, probleme de sănătate sau există semne de violență prezumtivă sau de autoagresiune, acestea sunt prezentate neîntârziat la cabinetul medical și la psiholog.

Articolul 262(1)

Pentru toate persoanele internate care au fost implicate în incidente agresive produse în centrul educativ sau centrul de detenție, este asigurat de urgență consultul medical (general sau, după caz, de specialitate) și includerea în cel puțin unul dintre demersurile de asistență individuală.

Articolul 263(1)

Sancționarea persoanelor internate se realizează ținând cont de particularitățile de vârstă ale acestora.

Capitolul VIII

Relația cu mediul de suport și comunitatea

Articolul 264(1)

Personalul de specialitate din cadrul structurii reintegrare socială asigură menținerea relației persoanelor internate cu reprezentanții mediului de suport.

Articolul 265(1)

În centrele educative și centrele de detenție se organizează, cel puțin cu frecvență semestrială, întâlniri ale personalului de specialitate cu reprezentanții mediului de suport al persoanelor internate.

Articolul 266(1)