ANEXA*) din 11 martie 2003

ANEXA*) din 11 martie 2003 la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa sub forma de grant din Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţa tehnica pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în oraşele Baia Mare, Botosani, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara, România" Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 707 bis din 9 octombrie 2003 ----------- *)Anexele fac parte din Legea nr. 365 din 19 septembrie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare, publicată în Monitorul Oficial nr. 707 din 9 octombrie 2003. Anexa I DESCRIEREA MĂSURII Asistenţa Tehnica pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în oraşele Baia Mare, Botosani, Drobeta Turnu Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara, România Codul măsurii nr. : 2001/RO/16/P/PA/003 1. Titlul măsurii Asistenţa Tehnica pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în oraşele Baia Mare, Botosani, Drobeta Turnu Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara, România 2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA) 2.1. Numele: Hildegard Caro la Puwak, ministrul integrării europene 2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene Direcţia coordonarea programelor ISPA şi SAP ARD Eugen Teodorovici, director Str. Apolodor, nr.17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti Telefon: + 40 -l- 30116 23 Fax: +40-1- 30116 26 E mail: eugen.teodorovici(g),mie.ro 3. Autoritatea iresponsabila cu implementarea (conform celor definite la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2) 3.1. Nume: Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP) Ministerul Finanţelor Publice 3.2. Adresa: Bvd Magheru 6-8, Sector 1, Bucureşti, România în cooperare cu: 3.3 Nume: Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului 3.4. Adresa: B-dul Libertăţii, nr. 12, sector 5, Bucureşti, România 4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată la pct. 3) 4.1. Nume: Consiliul Local al oraşului Baia Mare 4.2. Adresa: Strada Gheorghe Sincai, nr. 37, Baia Mare, România 4.3. Nume: Consiliul Judeţean Botosani 4.4. Adresa: Piaţa Revoluţiei, nr. 1-3, Botosani, România 4.5. Nume: Consiliul Judeţean Mehedinti 4.6. Adresa: Strada Traian, nr. 89, Drobeta Turnu Severin, România 4.7. Nume: Consiliul Local al oraşului Galaţi 4.8. Adresa: Strada Domnească, nr. 38, Galaţi, România 4.9. Nume: Consiliul Judeţean Hunedoara 4.10. Adresa: Strada l Decembrie, nr. 35, Deva, România 5. Localizarea 5.1. Ţara beneficiara: România 5.2. Regiunea: Bazinul Dunăre/Marea Neagra 6. Descriere Măsura ISPA furnizează cadrul pentru acordarea de asistenţa tehnica în vederea pregătirii urmatorului val de proiecte municipale ISPA în domeniul apei potabile şi apei uzate. Obiectivul măsurii este de a sprijini cele cinci municipalitati şi companii de apa în pregătirea aplicatiilor ISPA şi, în faza a doua, în pregătirea documentelor de licitaţie corespunzătoare. Măsura ISPA se adresează oraşelor Baia Mare, Botosani, Drobeta Turnu Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara. Cele şase oraşe sunt distribuite pe tot cuprinsul tarii şi deţin populaţii cuprinse între 80.000 - 330.000 de locuitori. Toate aceste oraşe, în afară de Botosani care a luat parte la Programul de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale (MUDP II), nu au beneficiat de investiţii majore cu sprijin de la alte Programe Comunitare de finanţare sau de la Instituţii Financiare Internaţionale (IFI). Nivelul necesităţilor în ceea ce priveşte investiţiile în domeniul mediului este foarte ridicat. Exista deficiente importante în toate oraşele în furnizarea şi tratarea apei potabile, precum şi în colectarea şi tratarea apei uzate. În plus, datorită lipsei de experienta în lucrul cu programe finanţate de Comunitate şi/sau iniţiative ale Instituţiilor Financiare Internaţionale (IFI), capacitatea acestora în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor este foarte scăzută, de unde rezultă nevoia considerabila de asistenţa tehnica în scopul de a atinge nivelul care să le permită definirea unui program de investiţii bine realizat care să poată beneficia de finanţare ISPA într-o faza ulterioară, în anumite cazuri, nu exista planuri generale pentru apa şi ape uzate sau acestea trebuiesc finalizate. Au fost realizate în trecut studii de fezabilitate conform cu standardele româneşti care trebuiesc actualizate. Scopul măsurii va fi sa sprijine beneficiarii finali în dezvoltarea capacităţii locale pentru pregătirea proiectelor viitoare. Data fiind scala nevoilor, este puţin probabil ca fiecare măsura ISPA va fi capabilă sa acopere nevoile investitionale necesare pentru a atinge conformitate totală cu directivele UE în termen scurt. Cu toate acestea, dat fiind ca în ultima instanţa România trebuie să asigure conformitatea totală cu directivele UE dacă va adera la Uniunea Europeană, unul din obiective va fi sa definească un program de investiţii pe termen lung care să ţină seama de posibilităţile financiare. Sprijinul viitor din partea ISPA pentru faza de investiţie trebuie să se adreseze celor mai urgente necesitaţi. 6.1. Istoric Selecţia oraşelor este în concordanta cu priorităţile stabilite de către autorităţile române. Principalele caracteristici ale fiecărui oraş sunt prezentate mai jos: Baia Mare ────────── Baia Mare este un oraş de 150.000 locuitori localizat în partea de nord- vest a României în judeţul Maramures, nu departe de granita cu Ungaria. Este aşezat în bazinul raului Somes, un afluent principal al raului Tisa. Exista un interes puternic în domeniul investiţiilor străine în zona. A fost elaborat un master plan (plan general) pentru sectorul de apa şi apa uzata în cooperare cu agenţii Canadiene care, însă, trebuie finalizat. Exista deficiente serioase atât în sectorul de tratare şi furnizare de apa potabilă, cat şi în cel de colectare şi tratare apa uzata. Botosani ──────── Botosani este un oraş de 130.000 locuitori localizat în partea de nord-est a României în judeţul Botosani, în regiunea României numita Moldova, aproape de granita cu Moldova. Este aşezat între bazinele râurilor Siret şi Prut. Botosani a luat parte la programul MUDP II. Cu toate acestea, investiţiile făcute prin MUDP II sunt limitate şi nu exista încă un master plan. Drobeta-Turnu Severin ───────────────────── Drobeta-Turnu Severin este un oraş cu 120.000 locuitori localizat pe raul Dunarea, în partea de sud-est a României, în judeţul Mehedinti, în regiunea Oltenia. Oraşul nu are o statie de tratare a apei uzate şi descarca apa uzata provenită din canalizare direct în Dunăre. Nu exista încă un master plan. Galaţi ────── Galaţi este un oraş de 330.000 locuitori localizat în partea de est a României, pe Dunăre, lângă Delta Dunării. Nu are statie de epurare şi descarca direct în Dunăre un debit de apa uzata de circa 200.000 mc/zi. Este o prioritate importanţa deoarece este un punct fierbinte recunoscut al Dunării. Exista interes deosebit pentru investiţii străine viitoare în zona, data fiind invecinarea cu Moldova. Exista o varianta de master plan, care trebuie finalizat şi actualizat. Deva şi Hunedoara ────────────────── Oraşele Deva şi Hunedoara sunt aşezate în partea de centru-vest a României, în Transilvania. Deva şi Hunedoara sunt principalele oraşe în judeţul Hunedoara. Bazinul raului Mures este cel afectat. Populaţia totală a celor două oraşe este de 215.000 locuitori. Nu a fost realizat încă un master plan. 6.2. Componentele proiectului Sarcinile ce trebuiesc îndeplinite vor fi detaliate în Termenii de Referinţa pentru fiecare componenta. Un model de termeni de Referinţa este atasat în Anexa nr. I.b. Termenii de Referinţa pentru fiecare componenta de asistenţa tehnica sunt supuşi aprobării anterioare Comisiei. Oficiul de Plati şi Contractare Phare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va fi Autoritatea Contractantă pentru toate contractele. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, care este responsabil cu programarea măsurilor ISPA, va coordona pregătirea proiectelor la nivelul beneficiarilor, precum şi coordonarea echipelor de consultanţi selectaţi. Comisia va primi rapoarte cel puţin la fiecare doua luni, asupra nivelului implementarii fiecărei componente de asistenţa tehnica. Consultanţii selectaţi pentru fiecare componenta de Asistenţa Tehnica vor întreprinde următoarele activităţi: Faza I: ─────── - Master planul: Consultanţii trebuie să analizeze şi/sau sa finalizeze master planul (planul general). Sistemul de apa şi apa uzata din fiecare oraş va fi analizat în scopul obţinerii unui program de investiţii pe termen lung care să asigure conformitatea deplina cu Directivele UE în domeniul apei şi apei uzate. Scopul master planului este de a prioritiza necesităţile şi investiţiile ţinând cont de capacitatea de sustinere a investiţiei de către populaţie, precum şi de capacitatea de implementare locală; - Studiul de fezabilitate: Studiul de fezabilitate trebuie să analizeze datele referitoare la infrastructura şi operare, definirea proiectului, proiectul preliminar şi specificăţiile tehnice, soluţii alternative şi trebuie să aibă ca baza master planul finalizat, care a prioritizat deja investiţiile ce trebuiesc incluse în aplicatia ISPA. Studiile de fezabilitate pentru reabilitarea sau construirea de noi facilităţi trebuiesc realizate în concordanta cu standardele stabilite de Directivele UE în sectorul apei şi apei uzate. Acesta este cazul particular în care studiile de fezabilitate exista deja şi trebuie revazute pentru a se asigura concordanta lor cu standardele UE. Studiile trebuiesc făcute ţinându-se cont de posibilitatea ca în viitor facilităţile româneşti pentru apa uzata să fie îmbunătăţite prin extinderea cu treapta tertiara, dacă toate cursurile receptoare de apa care ajung în Marea Neagra sunt clasificate ca sensibile conform Directivei de apa uzata menajera. Studiul de fezabilitate trebuie să includă o analiza amănunţită a alternativelor pentru a asigura alegerea celei mai bune soluţii din punct de vedere al raportului cost/eficienta; - Analiza economică şi financiară: analiza trebuie să demonstreze suportabilitatea financiară a proiectului prin verificarea veniturilor şi costurilor proiectului, indicatorii financiari cum sunt valoarea neta actuala şi rata interna de rentabilitate. Consultanţii selectaţi trebuie să întreprindă analiza situaţiei tarifelor, studii socio-economice pentru determinarea capacităţii de suportabilitate a investiţiei şi necesitatea etapizarii programului de investiţie definit de către master plan, analiza cost-beneficiu, structura financiară a proiectului. Analiza financiară trebuie să determine nivelul corespunzător al asistenţei ISPA; - Evaluarea Impactului asupra Mediului (inclusiv consultarea publicului) şi măsurile de mediu: consultantul trebuie să analizeze informaţiile referitoare la impactul proiectului asupra mediului în scopul asigurării ca cerinţele şi măsurile comunitare referitoare la mediu vor fi respectate şi în particular, să asigure ca Evaluarea Impactului asupra Mediului, dacă este cazul, se realizează în conformitate cu Directivele Consiliului 85/337/CEE (amendata de Directiva Consiliului 97/11/CE ); - Pregătirea aplicatiei ISPA - pune accentul pe componentele prioritare. Pentru toate oraşele indicate mai sus, finanţarea ISPA se adresează investiţiilor în zonele urbane şi nu localităţilor invecinate. Faza II ──────── - Pregătirea documentelor de licitaţie, incluzând pregătirea Termenilor de Referinţa pentru Supervizare şi Asistenţa Tehnica şi pregătirea documentelor de licitaţie pentru lucrări în conformitate cu regulile de achiziţie valabile pentru ISPA (Ghidul Practic pentru Phare, ISPA şi SAPARD şi condiţiile de contract FIDIC), luând în considerare cerinţele Instituţiilor Financiare Internaţionale, acolo unde este cazul. Astfel va rezultă un set complet de documente de licitaţie. 7. Obiective Obiectivele acestei măsurii ISPA sunt următoarele: - Sa cofinanteze angajarea de suport tehnic care să sprijine România pentru realizarea unui program de investiţii etapizat în scopul conformarii integrale cu toate Directivele UE în domeniul apei şi apei uzate pentru cele şase oraşe alese; pentru pregătirea aplicatiilor care să fie supuse aprobării Comisiei în vederea obţinerii de asistenţa prin ISPA şi pentru ajutor în pregătirea documentelor de licitaţie; - Sa asigure ca informaţiile furnizate în aplicatiile ISPA sunt de calitate, clare şi semnificative pentru a înlesni evaluarea proiectului şi asigurarea utilizării optime a fondurilor ISPA; - În plus, proiectul trebuie să identifice necesităţile de pregătire profesională locale şi sa acorde îndrumări pentru întărirea capacităţii la nivelul beneficiarilor locali finali şi companiilor de apa în scopul pregătirii în viitor a altor aplicaţii de proiecte în vederea obţinerii de sprijin financiar Comunitar sau din alte surse naţionale/internaţionale. 8. Program de lucru 9. Costul şi valoarea asistenţei (EURO) 9.1. Defalcare indicativa a costurilor pe componentele de asistenţa tehnica (Euro) 10. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale Nu exista implicare a IFI în aceasta faza. Cofinantarea va fi asigurata de către beneficiarii finali. Este posibil ca proiectele de investiţie să fie cofinantate de către Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). BEI şi BERJD asigura deja cofinantarea pentru un număr de măsuri ISPA în bazinele râurilor la care se face referire în această măsură. Anexa I.a Anexa I.b Asistenţa tehnica pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în oraşele Baia Mare, Botosani, Drobeta Turnu Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara, România Măsura ISPA 2001/RO/16/P/PA/O03 Proiect de Termeni de Referinţa Motivatie pentru aplicatia ISPA - Descrierea oraşului care solicită asistenţa tehnica: populaţie, localizare, probleme de mediu, condiţii economice generale; - Prioritatea proiectului în strategia naţionala de protecţia mediului, scurta descriere şi costul proiectului propus, justificare - de ce acest proiect este considerat prioritar pentru programul ISPA; - Situaţia actuala din punct de vedere al planificarii (exista un plan general pentru dezvoltarea sectorului de apa/deşeuri solide al oraşului? Cum se încadrează proiectul în planul de dezvoltare al raului/lacului/captări ape costiere) - Exista deja o solicitare pentru fonduri ISPA? Ce documente exista? Scurta descriere a sistemului existent; ce există şi ce este planificat? Situaţia actuala a infrastructurii: procentul de populaţie conectat la sistemul de distribuţie a apei potabile, la sistemul de canalizare, la staţiile de epurare a apelor uzate, gradul de concordanta cu normele de tratare naţionale şi ale UE, probleme relevante în ceea ce priveşte apele uzate industriale; Politica tarifara: situaţia actuala, politica viitoare (ex. urmăreşte municipalitatea/compania de utilităţi publice să obţină recuperarea deplina a costurilor de operare?). Este vizata implicarea sectorului privat? Dacă da, cum va fi aceasta implicare structurată? Instituţiile financiare internaţionale au avut vreun rol în dezvoltarea proiectului actual şi, dacă nu, este vizata participarea acestora în finanţarea/dezvoltarea proiectului? Obiectivele termenilor de referinţa Consultantul va avea doua sarcini principale: prima sarcina majoră va consta în pregătirea Aplicatiei ISPA astfel încât Comisia Europeană să poată propune Comitetului de Management ISPA finanţarea proiectului prin programul ISPA. A doua sarcina majoră va consta în asigurarea realizării unui plan de achiziţii publice şi a unui plan de implementare eficienta; documentele de licitaţie trebuie pregătite astfel încât să poată sta la baza implementarii proiectului. Aceasta sarcina nu trebuie să înceapă înainte de a avea clar definite conceptul (design-ul), costul şi obiectivele proiectului şi, în principiu, nu înainte ca Aplicatia ISPA sa primească aviz favorabil din partea Comitetului de Management ISPA, ACTIVITATEA 1: Pregătirea proiectului ACTIVITATEA A: Evaluarea situaţiei actuale, revizuirea conceptului (design-ului ) şi a costului proiectului Oraşul X şi autoritatea centrala responsabilă cu sectorul de protecţia mediului au identificat [numele proiectului] ca proiect prioritar pentru asistenţa ISPA. Înainte de evaluarea conceptului tehnic (design-ului) şi a costului investiţiei propuse pentru asistenţa ISPA, consultantul va evalua situaţia infrastructurii existente şi cerinţele noii investiţii în lumina situaţiei existente. Sistemul apei potabile Descrierea şi evaluarea sistemului apei potabile în prezent, incluzând: ● Sistemele şi facilităţile existente incluzând lucrări la sursele de apa, staţii de tratare a apei, transmisii, pompare, stocare şi sistemul de distribuţie. Prezentarea unei scheme (harta); ● Evaluarea componentelor principale ale sistemului, cu referire la capacitate, eficienta energetica, performanta, reparaţii, metodele de întreţinere, infiltratii/pierderi, vârsta şi calitatea materialelor şi echipamentelor (staţii de tratare, conducte, supape, pompe, etc.), capacitate suficienta sau nu, blocaje. Sistarea şi evaluarea înregistrărilor scurgerilor înregistrate şi a politicii de detectare/reparaţii. ● Evaluarea modului de operare al reţelei de apa: bazat pe evaluarea hidraulica a debitelor şi presiunii în sistemul primar de distribuţie, prezentarea modului de inter-corelare a principalelor componente ale sistemului (transmisie, pompare, inmagazinare, distribuţie (presiunea pe zone) şi detectarea problemelor intalnite şi a blocajelor. ● Standarde de calitate: ce investiţie este necesară pentru atingerea standardelor de tratare ale Directivelor UE relevante? ● Dezvoltare durabila: ce investigaţii şi investiţii se recomanda pentru asigurarea dezvoltării durabile a măsurii prin reducerea costurilor de operare? Sistemul apelor uzate Descrierea şi evaluarea sistemului actual de colectare a apelor uzate, incluzând: ● Sistemele şi facilităţile existente, inclusiv suprafaţa deservita, lungime, diametru şi tip de canale principale, separate sau unitare, staţii de pompare, guri de vărsare şi deversoare pluviale, localizarea producătorilor majori de ape uzate (industrie); schema sistemului în prezent (harta); descrierea şi evaluarea efectelor actuale (impactul asupra mediului) ale apelor uzate epurate şi neepurate şi deversarea namolului în apele receptoare, în cazul descarcarilor directe în apele de suprafaţa şi/sau în apele subterane în cazul descarcarilor în câmpuri de infiltratie. ● Evaluarea componentelor principale ale sistemului cu referire la capacitate, eficienta energetica, performanta, situaţia reparaţiilor, fiabilitate, garanţie, metode de întreţinere, infiltratii, vechimea şi calitatea materialelor şi echipamentelor (conducte, supape, pompe, etc.) ● Evaluarea modului de operare a reţelei de canalizare: bazat pe evaluarea hidraulica a debitelor în sistemul primar de colectare, trecerea în revista şi evaluarea interactiunii componentelor majore ale sistemului (transmisie, pompare, stocare) şi detectare a problemelor critice şi a dificultăţilor. ● Apele uzate industriale: evaluarea cantităţii şi tipurilor, gradul de preepurare, cadrul legal şi instituţional (ex. ce aranjamente exista între agenţii industriali şi municipalitate/compania de apa în ceea ce priveşte descărcarea şi epurarea apelor uzate industriale). ● Evaluarea facilităţilor existente de epurare a apelor uzate, inclusiv administrarea şi depozitarea namolului: tipul de proces, capacitate, debit, tehnologie, eficienta epurarii, situaţia actuala, metode de întreţinere, dificultăţi, calitatea materialelor şi echipamentelor. ● Standarde de calitate: Analiza concordanţei cu standardele de calitate a apelor ambientale, cu standardele efluentului şi cu regulamentele aplicabile; ce investiţie este necesară pentru conformarea cu standardele Directivelor UE relevante? ● Dezvoltare durabila: ce investigaţii şi investiţii se recomanda pentru asigurarea dezvoltării durabile a măsurii prin reducerea costurilor de operare? Activităţi privind proiectul măsurii şi costul proiectului: Consultantul trebuie să evalueze investiţia nou propusă şi sa determine dacă s-au ales soluţiile tehnice adecvate pentru atingerea obiectivelor proiectului. Consultantul trebuie să acorde o atenţie deosebită ipotezelor de calcul şi sa garanteze o dimensionare corecta a facilităţilor conform cerinţelor actuale şi viitoare. În acest sens, se vor evalua tendintele de evoluţie demografică, precum şi cele referitoare la evoluţia consumului de apa. Consultantul va garanta ca dintre soluţiile tehnice alternative, soluţia tehnica aleasă este optima din punct de vedere tehnico-economic pe toată durata de viaţa a obiectivului. Consultantul va garanta ca standardele de epurare care se vor realiza la finalizarea investiţiei nu vor fi sub standardele de epurare impuse de Directivele UE în domeniu. [Lista standardelor relevante pentru proiect]. Se va descrie pre-epurarea apelor uzate industriale (cantitate, tip, aranjamente legale şi instituţionale). Consultantul va garanta ca preţurile actuale sunt reflectate în costul noii investiţii, ca investiţia a fost corect estimată, iar rata de schimb luată în calcul este corecta şi actualizată. Dacă consultantul descoperă ca unele aspecte tehnice sau costuri an fost greşit specificate, acesta va recomanda o soluţie adecvată, pentru a garanta ca proiectul reprezintă soluţia tehnico-economică optima pe baza celor mai actuale preţuri, pentru a atinge obiectivele proiectului. În cazul lucrărilor (studiilor) deja realizate, la care consultantul are acces deplin, nu este necesar ca acestea să fie repetate, ci mai degraba evaluate corespunzător, actualizate, perfectate şi completate acolo unde este necesar, pentru a pregati proiectul pentru implementare. Pentru motivarea investiţiilor propuse, trebuie să fie arătat ca acestea coincid cu necesităţile de dezvoltare şi extindere pe termen lung ale companiei de servicii publice şi ale oraşului. Investiţiile propuse nu trebuie să conducă la îmbunătăţirile sistemului şi extinderea într-o direcţie contrară planului de modernizare şi extindere a sistemului care implica costuri minime. Asadar, obiectivul acestei sarcini este revizuirea planului strategic pe termen lung care stabileşte direcţia generală şi determina politicile de baza şi parametri care vor conduce la cele mai scăzute costuri de imbunatatire a managementului apei potabile/apelor uzate/deşeurilor, ţinând seama de constrangerile financiare. ACTIVITATEA B: Analiza Financiară Comisia Europeană priveşte analiza financiară ca pe un aspect crucial al sarcinii consultantului, căruia trebuie să i se acorde o prioritate adecvată. Articolul 6:2 al Regulamentului ISPA stipulează ca rata asistenţei ISPA poate fi de până la 75% din cheltuiala publică (85% în cazuri excepţionale) sau cheltuieli care sunt echivalente cu cheltuiala publică. Aceasta precizare este calificată după cum urmează: "În cazul asistenţei rambursabile, sau unde exista un interes special al Comunităţii, rata asistenţei ar trebui să fie redusă luându-se în considerare:

1. a)disponibilitatea cofinanţării ...
2. b)capacitatea măsurii de a genera venituri şi ...
3. c)aplicarea adecvată a principiului "poluatorul plăteşte". ... Regulamentul prevede de asemenea: "Rata de asistenţa furnizată de Comunitate prin ISPA trebuie să fie stabilită în scopul intaririi efectului de levier al resurselor, promovării cofinanţării şi utilizării surselor private de finanţare şi sa ţină cont de capacitatea măsurilor de a genera venituri substanţiale." Proiectele de mediu finanţate din fonduri ISPA generează venituri prin intermediul taxelor de utilizator plătite de cei care îşi desfăşoară activitatea în sectorul industriei, afacerilor şi de către gospodării pentru serviciile furnizate. Asa cum a fost explicat mai sus, prin Regulamentul ISPA se solicită să se ţină cont de veniturile viitoare generate de proiect pe toată durata de viaţa a investiţiei. Cerinţele minime pentru asistenţa UE prevăd ca toate proiectele trebuie să fie sustenabile pe durata vieţii economice, exemplu: trebuie să fie un flux de venituri viitoare suficient ca sa acopere costurile de operare şi întreţinere. Exista, totuşi, un al doilea aspect al analizei financiare care este de importanţa majoră; trebuie estimat nivelul de subvenţii care este cerut pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar. Ratiunea finanţării din fonduri ISPA sub forma de asistenţa este aceea ca proiectele de infrastructura nu pot sa acopere întregul cost de investiţii şi costurile viitoare de operare şi întreţinere din veniturile viitoare. Viitorul flux de venituri trebuie, cel puţin, sa acopere costurile anuale de operare dar poate de asemenea sa acopere unele părţi din costurile de capital ale noii investiţii, în sensul că fluxul de venituri poate rambursa un credit de la o banca sau de la o alta instituţie. Cu toate acestea, poate fi un anumit procentaj al costurilor de capital care nu vor putea să fie acoperite din veniturile viitoare şi care necesita subvenţii pentru a face proiectul viabil financiar în timpul vieţii sale. Acest element al costului va fi suportat prin ISPA. Pentru estimarea necesarului de asistenţa ISPA este necesară construcţia unui model financiar pentru întreaga viaţa economică a proiectului (de obicei 20 - 25 ani) care poate fi folosit ca baza pentru analiza alizatata a fluxului de numerar. Modelul va fi folosit pentru a estima valoarea actualizată a veniturilor viitoare nete (ex.: venitul din care se scade costul de operare şi întreţinere) care poate fi comparata cu valoarea actualizată a costului de capital. În ţările din Europa Centrala, în situaţia actuala, se asteapta ca valoarea prezenta a venitului să fie mai mica decât costul de capital. Aceasta diferenţa, sau gol financiar, reprezintă suma subvenţiilor acordate prin ISPA care este necesară pentru a face un proiect viabil din punct de vedere financiar. Modelul financiar trebuie să conţină toate elementele de cost, costul de capital şi toate costurile asociate pentru operare şi întreţinere. (Revizuirea schitelor tehnice ale proiectului şi evaluarea costurilor investiţiei propuse (Sarcina A) va furniza o baza buna pentru costul de capital care va fi utilizat în modelul financiar). Toate costurile necesare pentru realizarea proiectului trebuie să fie incluse (studii de fezabilitate, achiziţionarea terenului, design şi studii de inginerie, construcţie, echipament etc. Aceste costuri trebuie să fie înregistrate în anul în care apar şi pot include costuri (precum achiziţionarea terenului) care nu sunt eligibile pentru asistenţa ISPA. Taxe precum TVA trebuie să fie incluse doar dacă ele sunt nerecuperabile şi sunt costuri reale pentru instituţia care realizează investiţia. De notat ca deprecierea nu este un cost de capital şi nu ar trebui inclusă în analiza actualizată a fluxului de numerar. (O componenta pentru depreciere poate fi inclusă în tarif pentru a permite înlocuirea obiectivului la un moment dat în viitor). Costurile serviciului dobânzii nu trebuie să fie incluse ca şi costuri de operare. Pentru a evita folosirea diferitelor măsuri de reducere a inflaţiei pentru diferite variabile, modelul trebuie estimat în limite reale. Aceasta nu înseamnă ca anumite variabile trebuie să rămână fixate la nivelul valorii din anul 1. De exemplu, se poate estima ca veniturile reale în ţara vizata vor creşte în termeni reali peste durata de viaţa a proiectului şi acest aspect trebuie reflectat în model. Consultanţii trebuie să explice motivul pentru alegerea ratei de actualizare care este folosită în model. De asemenea, dacă modelul trebuie să fie estimat în termeni reali, rata de actualizare trebuie să fie cea reală sl nu rata de actualizare nominală. Rata de actualizare de 5% menţionată în ghidul Comisiei Europene a fost prevăzută pentru programele Fondului Structural în Europa de vest într-un anumit moment şi aceasta rata de actualizare nu trebuie în mod automat aplicată în ţara în care proiectul va fi implementat. În conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte" precum şi în conformitate cu scopul de a furniza grantul minim pentru a face un proiect viabil financiar, este posibil să fie necesar ca aceste nivele de tarif sa crească pe perioada de implementare a proiectului. Exista limite de suportabilitate bine stabilite care fixează o limita superioară a nivelului tarifului ca un procent din venitul pe familie (în general 3-4% din venitul familiei pentru alimentarea cu apa şi epurarea apei uzate şi l,5% pentru tratarea deşeurilor solide). Exista, de asemenea, limite anuale de creştere procentuală a tarifelor, suportabile pentru populaţie. Pentru a evalua suportabilitatea de către populaţie a investiţiei, Consultantul trebuie să calculeze rata de suportabilitate a tarifului (media cheltuielilor dintr-o gospodărie pentru serviciul furnizat, în comparatie cu media venitului din gospodărie) şi sa discute suportabilitatea tarifelor industriale şi casnice preconizate. Pentru a face un studiu eficient, Consultantul trebuie să ia în calcul date socio-economice importante pentru operaţiunile curente şi viitoare, de ex. planurile de dezvoltare municipale/centrale propuse pentru a justifica diverse scenarii funcţie de evoluţie a populaţiei, necesare pentru a estima cererea viitoare de servicii municipale. Consultantul trebuie de asemenea sa culeagă informaţii despre veniturile gospodariilor, dimensiunile gospodariilor, numărul membrilor activi, media cheltuielilor pentru procurarea produselor strict necesare etc. Trebuie avut în vedere ca echilibrarea, pe de o parte, a dimensiunii investiţiei şi creşterea de tarife necesară, pe de altă parte, va conduce probabil la o condiţionare reciprocă. Modelul financiar trebuie utilizat pentru a determina o politica adecvată de ajustare a tarifului care să asigure viabilitatea financiară a întreprinderii, sa dea suficienta încredere instituţiei financiare care asigura împrumutul şi sa asigura ca tarifele rămân în limite, suportabile şi ca aceasta creştere de tarif are limite acceptabile în fiecare an. Conceptul de "suportabilitate" a tarifelor pentru gospodării se referă la venitul mediu al gospodariilor. Consultanţii trebuie să determine modul în care fiecare schimbare în politica tarifara va afecta veniturile gospodariilor pentru diferite nivele de venit, în mod special acele gospodării din categoria celor cu venituri mai scăzute. Consultanţii trebuie de asemenea sa analizeze impactul oricărui fel de aranjamente de subvenţii sociale pentru categoriile sociale cu venituri scăzute (ex.: tarife diferenţiate în funcţie de venituri, subvenţii pentru categoriile sociale cu venit scăzut etc.) Principiul "poluatorul plăteşte" trebuie de asemenea aplicat agenţilor industriali pentru epurarea apei uzate în cadrul SEAU. Tariful se va stabili luând în considerare încărcarea hidraulica, biologica şi cu namol a efluentului şi costul aferent tratarii acestora în SEAU. Toate aceste cerinţe (durabilitate, sustenabilitate pentru gospodării şi instituţiile de implementare a proiectelor, determinarea asistenţei ISPA necesare) trebuie integrate în modelul financiar. Rezultatele analizei nu pot fi prezente într-un singur indicator (ex.: rata interna de rentabilitate) şi concluziile pot impune folosirea mai multor indicatori (ex.: RIR, valoarea neta actuala, sustenabilitatea exprimată ca procent al venitului gospodariilor pentru o anumită rata a asistenţei ISPA). Consultanţii trebuie să ajungă la o concluzie în legătură cu rata asistenţei ISPA care este necesară pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar, atâta timp cat rămân în limite suportabile pentru gospodării (inclusiv gospodăriile cu venituri scăzute) şi pentru bugetul municipal sau al companiilor de utilităţi municipale. Consultantul trebuie să discute modul de interpretare al indicatorilor generati de modelul financiar şi de ipotezele cheie, (ex.: care este semnificatia ratei interne de rentabilitate?). Modelul trebuie să estimeze asistenţei necesare pentru a face valoarea neta actuala (VNP) egala sau puţin mai mare decât zero plecand de la premiza ca pentru grantul ISPA la care VNP este zero, fluxul de numerar net al agenţiei de implementare nu va genera nici pierdere nici surplus şi acesta va putea fi considerat nivelul optim al asistenţei. Modelul trebuie să includă o analiza de eficienta: consultantul va identifica variabilele cheie la care situaţia financiară a oraşului şi a companiilor de utilităţi devine sensibila. Un set de scenarii va fi dezvoltat în scopul de a testa sensibilitatea proiectului la schimbarea ipotezelor cheie, scoţând în evidenta aceste variabile. Evaluarea modului de funcţionare a companiei de utilităţi Consultanţii, prin activitatea lor, vor aduce instituţia care implementeaza proiectul (municipalitatea/compania de utilităţi) în situaţia de a avea capacitatea financiară pentru a susţine funcţionarea obiectivului şi a finanta investiţiile propuse. Viabilitatea financiară a instituţiei care implementeaza proiectul (beneficiarul) trebuie demonstrata prin proiectii financiare pe perioada de viaţa a proiectului. Proiectiile financiare ale instituţiei trebuie să se focalizeze pe fluxul de numerar (folosindu-se modelul financiar) dar trebuie, de asemenea, sa includă declaraţia de venituri estimate şi balanţa de verificare. Performanta/situaţia financiară a instituţiei care implementeaza proiectul trebuie comparata cu performanta/situaţia unor municipalitati similare. Consultanţii trebuie să evalueze modul tehnic de administrare a sistemului, forta de muncă, organizarea, disponibilitatea echipamentului tehnic, conceptele de operare şi întreţinere, (pentru sectorul de apa: activităţile de detectare a scurgerilor). Acolo unde este necesar, consultantul va identifica nevoia pentru schimbări viitoare, întărirea capacităţii instituţionale şi va propune soluţii pentru eventuale modificări în sistemul de administraţie viitor (organizare, nevoia de forta de muncă, nevoia de echipamente, cerinţele de funcţionare şi întreţinere etc.). ACTIVITATEA C: Analiza economică Regulamentul ISPA solicita ca o aplicaţie pentru asistenţa ISPA trebuie să conţină analiza cost-beneficiu. Impactul economic al proiectului trebuie descris în termeni cantitativi, cat de mult posibil. Beneficiile economice, împreună cu cele sociale, de mediu şi din punct de vedere al sănătăţii generate de proiect, trebuie descrise, iar beneficiarii proiectului trebuiesc identificati. Dacă este posibil să se cuantifice toate costurile şi beneficiile relevante, atunci rezultatele analizei trebuie prezentate folosind indicatori acceptaţi cum sunt rata interna de rentabilitate, valoarea neta actuala şi rata cost-beneficiu. Este recunoscut ca este extrem de dificil să se cuantifice toate beneficiile economice ale unui proiect de infrastructura de mediu, în special când proiectul este doar o parte dintr-o investiţie generală mult mai mare. În astfel de cazuri, Regulamentul ISPA permite alte tipuri de analize cuantificate, cum sunt analiza mulţi-criteriala sau analiza cost-eficienta. O analiza cost-eficienta pleacă de la premisa ca obiectivul oricărui proiect asistat de ISPA este sa atinga, cel puţin, standardele de tratare stabilite în Directivele relevante pentru mediu şi ca ISPA nu ar sprijini nici un proiect care are ca rezultat standarde de tratare mai scăzute decât cele prevăzute în Directiva aferentă, în consecinţa, standardele tehnice UE pot fi privite ca un obiectiv fix de atins în maniera cea mai buna din punct de vedere cost-eficienta socotită pe durata de viaţa a proiectului. Consultanţii trebuie să demonstreze ca varianta tehnica aleasă pentru a îndeplini standardele UE este cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic. Este în general cazul în care aceste analize comparative fac parte din studiul de fezabilitate al proiectului care determina soluţia optima pentru atingerea obiectivelor proiectului. Consultanţii trebuie să utilizeze aceste studii pentru a demonstra ca varianta tehnica aleasă este cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic pentru a asigura ca standardele de tratare rezultate în urma implementarii investiţiei sunt, cel puţin, cele menţionate în Directivele UE relevante şi în legislaţia naţionala relevanta. Pot de asemenea să fie folosite comparatiile de cost cu proiecte similare pentru sprijinirea propunerii ca varianta tehnica aleasă pentru implementarea proiectului este varianta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic. ACTIVITATEA P: Evaluarea de mediu Toate aplicatiile pentru asistenţa din partea ISPA trebuie să includă, conform Regulamentului ISPA, "o evaluare a impactului asupra mediului în mod similar cu evaluarea prevăzută în Directiva Consiliului 85/337/CEE , amendata de 97/11/CE " (Directiva de evaluare a impactului asupra mediului), în consecinţa, consultantul trebuie să stabilească dacă este necesar de realizat o evaluare a impactului asupra mediului conform cu prevederile Directivei. În particular, consultantul trebuie să stabilească dacă investiţiile planificate cad sub incidenţa Anexei nr. I sau a Anexei nr. II a Directivei EIA. Gradul şi modalitatea de consultare asupra publicului este foarte importanţa iar consultanţii trebuie să stabilească cum să se realizeze aceasta. Consultantul trebuie de asemenea sa stabilească:
4. a)dacă respectiva consultare a fost facuta pe baza unui studiu de impact asupra mediului corespunzător, incluzând un sumar non-tehnic concis dar informativ, şi
5. b)modul în care s-a ţinut cont de studiul de impact şi de rezultatele consultării publicului la acordarea acordului de mediu de către autoritatea responsabilă. Aceste probleme trebuiesc explicate în mod clar în aplicaţie şi în documentele insotitoare. Dacă a fost realizată Evaluarea Impactului asupra Mediului conform cu prevederile Directivei atunci consultantul trebuie să se asigure ca acordul dat de autoritatea de mediu competenţa este inclus în aplicaţie împreună cu documentele justificative. Dacă autorităţile naţionale reprezintă autoritatea competentă care decide dacă trebuie realizată Evaluarea Impactului asupra Mediului (în cazul proiectelor care se încadrează în Anexa nr. II a Directivei EIA) şi acestea decid că nu este necesară realizarea Evaluării, trebuiesc explicate în aplicaţie motivele care au dus la aceasta concluzie. Dacă Evaluarea Impactului asupra mediului este necesară în conformitate cu Directiva EIA şi nu a fost realizată, atunci consultanţii trebuie să stabilească dacă procesul de Evaluare a Impactului asupra Mediului poate fi finalizat în cadrul contractului lor, şi, dacă este asa, aceştia trebuie să sprijine autorităţile naţionale sa finalizeze procesul de Evaluare. Dacă, după evaluarea consultantului proiectul necesita EIA în conformitate cu Directiva EIA dar aceasta nu poate fi finalizată în cadrul contractului lui, consultantul trebuie să specifice clar acest lucru în rapoartele pe care le întocmeşte în mod regulat pentru părţile implicate în proiect. ACTIVITATEA E: Pregătirea aplicatiei ISPA Consultanţii vor ajuta pe iniţiatorii proiectului (beneficiarii) sa pregătească aplicatiile pentru cofinantarea ISPA, în conformitate cu formatul standard al aplicatiei ISPA. Sursa informaţiilor solicitate de aplicatia ISPA şi de IFI este în mare măsura aceeaşi, iar pregătirea aplicatiei ISPA reprezintă, de fapt, punerea împreună a informaţiilor colectate în forma solicitată. Promotorul proiectului ar putea avea deja pregatita o aplicaţie, situaţie în care consultantul va trece în revista documentul şi se va asigura ca este complet. Dacă nu exista aplicaţie, consultantul va lucra cu autorităţile competente pentru a garanta realizarea unei aplicaţii complete. În orice situaţie, rezultatul va fi o aplicaţie completa, care să poată fi înaintată de către Coordonatorul Naţional ISPA Comisiei Europene. ACTIVITATEA F: Termeni de referinţa pentru asistenţa necesară în timpul fazelor viitoare ale proiectului Dacă se considera necesar în timpul acestei evaluări. Consultantul va pregati termenii de referinţa pentru orice asistenţa tehnica considerată necesară pentru finalizarea pregătirii proiectului. De exemplu, dacă proiectul se va împărţi în doua faze de implementare, consultantul va pregati termenii de referinţa pentru asistenţa tehnica necesară pregătirii celei de a doua faze a proiectului. ACTIVITATEA 2 ACTIVITATEA G: Implementarea şi Planul de achiziţii, documente de licitaţie Aceasta activitate se va începe numai după ce conceptul (soluţia tehnica), costul, întinderea lucrărilor şi obiectivele proiectului au fost clar definite în fazele de început ale asistenţei şi după ce proiectul a primit opinie favorabilă din partea Comitetului de Management ISPA. Pentru a dezvolta un program de investiţii acceptabil, consultantul va pregati un Plan de Implementare şi un Plan de Achiziţii pentru proiect. Diferiţii finanţatori ai proiectului pot avea diferite reguli de contractare. Pentru asigurarea unei implementari fără dificultăţi a proiectului, Consultantul va lua în considerare din fazele de început ale proiectului, modul în care să organizeze şi sa grupeze diferitele componente în contracte. Comisia Europeană nu impune un număr de contracte ca fiind cel mai potrivit. Contractele la cheie sau un număr redus de contracte mari au totuşi anumite avantaje şi aceasta trebuie avut în vedere. Consultantul va întocmi un plan de achiziţii care va garanta ca proiectul se implementeaza cel mai rapid şi cel mai eficient. Consultantul va recomanda, de asemenea, forma de contract care este cea mai potrivita pentru proiect (de ex., dacă contractele vor fi conform FIDIC roşu, galben sau argintiu). Comisia poate agrea deopotrivă proceduri de licitaţii deschise sau restrânse; se recomanda procedura optima ţinând seama de circumstanţele proiectului. Consultantul va garanta ca la sfârşitul asistenţei exista documente de licitaţie care vor sta la baza contractelor pentru implementarea proiectului. Municipalitatea ar putea avea deja pregătite documente de licitaţie; în acest caz, consultantul va revizui documentele existente pentru a garanta ca sunt conform standardelor. Dacă nu exista documente, consultantul va lucra cu autorităţile competente pentru a aduce documentele necesare la un standard corespunzător. Indiferent de condiţiile iniţiale rezultatul va consta în documente de licitaţie complete care vor fi folosite pentru implementarea proiectului. ASIGURAREA PERSONALULUI Acest studiu necesita următoarele expertize (alese după cum este necesar, conform naturii proiectului): ● Distribuţia şi tratarea apei ● Ape uzate şi canalizare ● Colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor ● Finanţarea serviciilor publice ● Regulamente privind tarifele ● Operarea regiilor de apa ● Administrarea financiară a regiilor de apa ● Managementul deşeurilor solide nepericuloase ● Privatizarea regiilor şi participarea sectorului privat la serviciile municipale ● Achiziţii publice ● Legislaţie naţionala şi europeană de mediu Unul dintre specialişti va acţiona ca şi coordonator de echipa. Este de dorit ca cel puţin un inginer sau un expert financiar să aibă experienta îndelungată. Toţi experţii trebuie să aibă cativa ani de experienta în Europa Centrala. Consultantul trebuie să aloce o perioadă de timp relevanta la locul de implementare a proiectului. CV-urile experţilor propuşi şi programul de lucru al experţilor la sediul firmei-mama şi [la sediul beneficiarului] vor fi înaintate Comisiei Europene pentru aprobare. Este de asteptat ca experţii locali să fie integrati pe deplin în echipa de consultanţa. RAPORTAREA ŞI PROGRAMAREA [Programarea lucrării se va realiza în concordanta cu stadiul de pregătire a proiectului]. Totuşi, raportul iniţial se va inainta în aproximativ o luna de la începerea asistenţei. Consultantul va inainta, în termen de xx săptămâni (o perioadă de timp redusă în funcţie de complexitatea proiectului) de la începerea misiunii, un scurt Raport de începere a activităţii (Inception Report) (în limba engleza şi în limba română) către Municipalitate, către compania de apa, către Comisia Europeană (Directoratul General de Politici Regionale, Directoratul ISPA), către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi către orice alta instituţie implicata (ex. instituţii financiare internaţionale implicate în finanţarea proiectului); raportul va descrie situaţia de fapt la începerea activităţii, probleme esenţiale şi concluzii preliminare, precum şi recomandări pentru eventuale schimbări faţă de abordarea propusă. Consultantul va inainta, în termen de xx săptămâni de la terminarea misiunii, o varianta a raportului final (Draft Final Report) (în limba engleza şi în limba română) - Acest raport va fi finalizat în asa măsura încât, dacă nu sunt comentarii ale părţilor interesate, raportul poate fi considerat final. Toate părţile interesate vor avea xx săptămâni pentru a face comentarii pe marginea raportului. În termen de o săptămâna de la primirea comentariilor de la grupurile sau instituţiile implicate în derularea proiectului, consultantul va pregati raportul final. Consultantul va pregati termenii de referinţa (în engleza şi în limba naţionala) în xx săptămâni de la începerea misiunii, pentru asistenţa tehnica aferentă fazei a U-a, dacă se solicita acest lucru. În plus, rapoartele (în Word) şi modelul financiar (în Excel) vor fi puse la dispoziţie pe CD-ROM la oricare din actorii sus-menţionaţi, dacă aceştia solicita acest lucru. Contacte şi intalniri Pentru reusita misiunii, este important ca municipalitatea şi compania de utilităţi să fie implicate împreună în procesul de studiu şi ca recomandările să fie făcute în urma consultării cu principalii actori locali implicaţi, în paralel Consultantul va menţine legătură cu Comisia Europeană şi IFI care pot fi implicaţi pentru a se asigura ca proiectul îndeplineşte criteriile impuse de aceste instituţii pentru finanţarea a astfel de măsuri. Consultantul va avea următoarele puncte principale de contact: [Lista] Municipalitatea şi compania de utilităţi va asigura sprijin Consultantului la colectarea datelor, la transportul local etc. De asemenea, se va pune la dispoziţia Consultantului un birou, iar Consultantul va aduce echipamentul de birou necesar. Intalnirea de începere pentru studiu este planificata să aibă loc în 2002. Cu toate acestea, Consultantul trebuie să trimită chestionare cat de devreme posibil municipalitatii şi companiei de utilităţi, înainte de aceasta intalnire, în scopul demararii procesului de colectare a datelor. Mai mult, cu o săptămâna înaintea intalnirii de începere, Consultantul va transmite o înştiinţare companiei de utilităţi, menţionând scopul şi obiectivele vizitei, durata, programul propus, planificarea intalnirii, personalul etc. astfel încât să permită părţii locale sa pregătească în avans intalnirea. Aceasta înştiinţare va fi transmisă în copie la DG Politici Regionale pentru informare. La sfârşitul misiunii Consultantul va numi o persoană de contact din echipa sa care să fie disponibil pentru consultări ad-hoc prin telefon cu autorităţile române şi cu Comisia în legătură cu raportul, pe perioada lunii care urmează finalizarii misiunii . În decurs de o săptămâna după predarea raportului de începere a misiunii, Consultantul va organiza o intalnire cu toţi actorii implicaţi pentru discutarea concluziilor preliminare prezentate în raport. În decurs de doua săptămâni după predarea unei variante a raportului Final (Draft Final report), Consultantul va organiza o intalnire cu aceeaşi actori menţionaţi în paragraful anterior pentru discutarea concluziilor prezentate în raport. BUGETUL MISIUNII Bugetul pentru aceasta misiune va fi stabilit în urma desfăşurării unei licitaţii. Bugetul nu va depăşi în nici un caz ...... euro Rapoarte şi informaţii disponibile Următoarele documente au fost deja pregătite şi vor fi puse la dispoziţia consultantului: Lista: Anexa II *Font 10* ANEXA II PLAN DE FINANŢARE (conform angajarilor din bugetul UE) Titlul măsurii: Asistenţa Tehnica pentru pregătirea proiectelor ISPA mediu în municipiile Baia Mare, Botosani, Drobeta Turnu Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara, România Nr. ISPA: 2001/RO/16/P/PA/003 Euro ┌────┬─────────┬─────┬──────────────────────────────────────────────────┬─┬───────────┐ │ An │ Cost │Cost │ Cost eligibil │ │ │ │ │ Total │Ne- ├─────────────┬────────────┬────────────────────┬──┤ │ │ │ │ │eli- │ │ │Autorităţi Naţionale│ │ │Împrumuturi│ │ │ │gibil│ Total │ ISPA ├───────┬─────┬──────┼──┤ │de la IFI │ │ │ │ │ │ │Guver- │Auto-│Auto- │A │ │ │ │ │ │ │ │ │nul │rita-│rita- │l │ │ │ │ │ │ │ │ │Central│tea │tea │t │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Regi-│Lo- │e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ona- │cala │l │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │la │ │e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┬───┼─────────┬──┼───────┼─────┼──────┼──┤ │ │ │ │ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │6 │ 7 │ 8 │ 9 │10│ │11│ 12 │ │ │ │ │ │(%)│ │% │ │ │ │ │ │ │ (%) │ │ │=2+3 │ │=5+7+8+9+│= │ │= │ │ │ │ │ │ │ =11/1 │ │ │ │ │10 │3/1│ │5/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │3 │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │2000│ - │ - │ - │ - │ - │- │ - │ - │ - │- │ │- │ - │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │2001│ - │ - │ - │ - │ - │- │ - │ - │ - │- │ │- │ - │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │2002│2.800.000│ - │2.800.000│100│2.100.000│75│700.000│ - │ - │- │ │- │ - │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │2003│ - │ - │ - │ - │ - │- │ - │ - │ - │- │ │- │ - │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │2004│ 700.000│ - │ 700.000│100│ 525.000│75│175.000│ - │ - │- │ │- │ - │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │2005│ - │ - │ - │ - │ - │- │ - │ - │ - │- │ │- │ - │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │2006│ - │ - │ - │ - │ - │- │ - │ - │ - │- │ │- │ - │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │Nea-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nua-│ - │ - │ - │ - │ - │- │ - │ - │ - │- │ │- │ - │ │li- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼──┼───────┼─────┼──────┼──┤ ├──┼────────┤ │To- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tal │3.500.000│ - │3.500.000│100│2.625.000│75│875.000│ - │ - │- │ │- │ │ └────┴─────────┴─────┴─────────┴───┴─────────┴──┴───────┴─────┴──────┴──┴─┴──┴────────┘ Anexa III.1 Prevederi financiare privind implementarea ISPA Secţiunea I Forme şi rate de asistenţa