Norma din 19 mai 2000

NORMA din 19 mai 2000 de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 26 mai 2000

Capitolul 1

Operaţiuni impozabile Ordonanţa de urgenta: ────────────────────

Articolul 2- alin. 1 -

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile cu plata, precum şi cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, efectuate de o maniera independenta de către contribuabili, privind:

Norme: ────── 1.1. Livrarea de bunuri mobile constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acţionează în numele acestora.

Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societăţii comerciale.

Gazele, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate bunuri mobile corporale.

1.2. Intrările şi ieşirile de produse pentru constituirea şi reimprospatarea rezervelor naţionale materiale şi/sau de mobilizare nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată la contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi mandataţi în acest scop. Bunurile respective intră în sfera taxei pe valoarea adăugată la scoaterea din regimul menţionat mai sus şi la livrarea către alţi beneficiari.

1.3. Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege orice activitate desfăşurată de un contribuabil, care nu constituie livrare de bunuri mobile sau transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

Astfel de activităţi pot avea ca obiect:

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 1.4. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor imobile, indiferent de forma juridică prin care se realizează.

În categoria bunurilor imobile se cuprind:

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 1.5. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra bunurile introduse în ţara direct sau prin intermediari autorizaţi, de orice persoană fizica sau juridică, potrivit Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 1.6. Persoanele juridice, liber-profesioniştii autorizaţi, indiferent de modul de exercitare a profesiei, persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfăşoare activităţi economice pe baza liberei iniţiative, indiferent dacă sunt înregistrate sau nu ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, datorează taxa pe valoarea adăugată stabilită potrivit legii pentru operaţiunile prevăzute la art. 2 alin. 1 lit.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 1.7. Se asimilează cu livrarea de bunuri preluarea de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din producţia proprie sau, după caz, achiziţionate, pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii.

Nu se asimilează cu livrarea de bunuri preluarea de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din producţia proprie pentru a fi utilizate în vederea realizării de operaţiuni impozabile în sensul ordonanţei de urgenta. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii.

1.8. Bunurile şi serviciile acordate în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute de lege nu sunt asimilate cu livrările de bunuri şi/sau cu prestările de servicii.

Încadrarea în plafoanele în limita cărora pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilanţul contabil anual. Depăşirea plafonului reprezintă operaţiune impozabilă. Taxa pe valoarea adăugată aferentă depăşirii plafonului se include în decontul întocmit pentru luna în care contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au depus bilanţul contabil anual, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a bilanţului.

1.9. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai partea din produsele agricole reţinută drept plata în natura a prestaţiei efectuate de contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole.

1.10. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată repartizarea activului între asociaţii sau actionarii societăţilor comerciale în nume colectiv, în comandită simpla, cu răspundere limitată şi pe acţiuni, după terminarea lichidării acestor societăţi, conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă pentru bunurile respective s-a exercitat dreptul de deducere.

1.11. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin executare silită intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată şi şi-a exercitat dreptul de deducere pentru bunurile respective.

Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile supuse executării silite, dacă debitorul nu avea obligaţia legală să se înregistreze ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, precum şi dacă bunurile în cauza sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Aceste prevederi se aplică şi în cazul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prin executare silită.

Capitolul 2

Operaţiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 3

Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:

Contribuabilii prevăzuţi la alin. 1 sunt supuşi taxei pe valoarea adăugată, dacă realizează direct sau prin unităţi subordonate alte operaţiuni impozabile decât cele menţionate la alineatul precedent.

Norme: ───── 2.1. În prevederile art. 3 lit. d) din ordonanţa de urgenţă se încadrează instituţiile publice ale căror cheltuieli curente şi de capital se asigura din fondurile prevăzute în Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice.

2.2. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată:

Sumele aferente lucrărilor executate şi decontate de constructori până la data de 30 iunie 1993 pentru blocurile de locuinţe aflate în diferite stadii de execuţie, construite din fondurile statului, nu se includ în baza de impozitare la vânzarea către populaţie a locuinţelor terminate;

2.3. Contribuabilii prevăzuţi la art. 3 lit. a)-d) din ordonanţa de urgenţă intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă realizează direct sau prin unităţi subordonate operaţiuni impozabile cum sunt:

Pentru operaţiunile impozabile de natura celor menţionate mai sus se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura asociaţiei, organizaţiei sau instituţiei - magazin, hotel, atelier, gospodărie-anexa -, prin care se realizează operaţiunile respective şi pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile şi colectate.

Subunitatilor respective li se atribuie cod fiscal de plătitor de taxa pe valoarea adăugată potrivit procedurii prevăzute la art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe, aprobată prin Legea nr. 228/1998.

2.4. Unităţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, autorizate sa desfăşoare activităţi cu caracter comercial, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

2.5. Aeroporturile de interes public naţional cu specific deosebit intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai pentru veniturile proprii rezultate din prestările de servicii către terţi.

Pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale sub forma de subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere, exploatare, reparaţii şi modernizări, care depăşesc veniturile, nu se datorează taxa pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, se determina pe bază de pro rata, calculată anual ca raport între veniturile proprii şi veniturile totale, inclusiv cele din subvenţiile prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli.

Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectuează la finele anului pe bază de pro rata efectiv realizată şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.

2.6. Pentru prestările de servicii efectuate de regiile autonome de interes local având ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate cu consiliile locale sau cu consiliile judeţene, nu se datorează taxa pe valoarea adăugată.

Lucrările privind construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile judeţene cu alţi contribuabili, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată potrivit legii.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată şi alte lucrări şi servicii de gospodărie comunală, contractate de consiliile locale şi de consiliile judeţene cu contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor şi serviciilor destinate realizării operaţiunilor impozabile, se stabileşte pe bază de pro rata determinata ca raport între valoarea prestărilor de servicii către terţi şi valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul respectiv. Taxa pe valoarea adăugată nedeductibila, rezultată conform pro rata, se include în preţurile şi în tarifele cu care se decontează lucrările executate pentru consiliile locale sau consiliile judeţene.

Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectuează la finele anului pe bază de pro rata efectiv realizată şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.

Capitolul 3

Teritorialitatea Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 4- alin. 3 -

Prestările de servicii sunt impozabile în România când locul prestării se considera a fi în România în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme: ────── 3.1. Locul prestării de servicii este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită, cu următoarele excepţii pentru care locul prestării este:

Acelaşi regim se aplică şi închirierii de bunuri imobile, operaţiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alţi contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată cu activitate în domeniul bunurilor imobile - studii, expertize, reparaţii şi alte prestări ale agenţilor imobiliari.

3.6. Pentru operaţiunile prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 şi 3.5 se aplică regulile şi cotele de impozitare prevăzute prin ordonanţa de urgenţă.

Capitolul 4

Operaţiuni scutite Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 6Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni:

A. Livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în ţara de:

Norme: ────── 4.1. Unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare, inclusiv veterinare, şi/sau de asistenţa socială sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate.

Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unităţile sanitare.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 4.2. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată unităţile autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale sa desfăşoare activităţile cuprinse în sistemul naţional de învăţământ reglementate de art. 15 alin. (5) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 4.3. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.c) din ordonanţa de urgenţă unităţile cărora li s-au atribuit spre execuţie programe, subprograme şi teme componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi acţiuni cuprinse în acestea, în baza art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare.

Unităţile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile care nu se încadrează în prevederile alineatului precedent.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 4.4. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.g) din ordonanţa de urgenţă:

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── h)1. Banca Naţionala a României, pentru operaţiunile specifice reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României;

Norme: ────── 4.5. Banca Naţionala a României este scutită de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile specifice reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare.

Achiziţiile de aur şi argint efectuate de Banca Naţionala a României de la contribuabili sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 4.6. Societăţile de asigurare şi/sau de asigurare-reasigurare şi societăţile de reasigurare, precum şi intermediarii în astfel de activităţi sunt scutiţi de taxa pe valoarea adăugată pentru sumele încasate de la asiguraţi. Despăgubirile acordate asiguraţilor includ şi taxa pe valoarea adăugată.

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── k)3. activitatea de taximetrie desfăşurată de persoane fizice autorizate, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

Norme: ────── 4.7. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)3 din ordonanţa de urgenţă:

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── k)4. editarea, tipărirea şi/sau vânzarea de manuale şcolare şi/sau de cărţi, exclusiv activitatea cu caracter de reclama şi publicitate; realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate; producţia de filme, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate, destinate difuzării prin televiziune;

Norme: ────── 4.8. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)4 din ordonanţa de urgenţă:

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── k)5. proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi produse ortopedice;

Norme: ────── 4.9. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)5 din ordonanţa de urgenţă, următoarele produse:

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── k)6. uniforme pentru copiii din învăţământul preşcolar şi primar;

Norme: ────── 4.10. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)6 din ordonanţa de urgenţă, următoarele produse:

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── k)7. articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copiii în vârsta de până la un an;

Norme: ────── 4.11. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)7 din ordonanţa de urgenţă, următoarele produse:

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── k)8. aportul de bunuri la capitalul social al societăţilor comerciale;

Norme: ────── 4.12. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)8 din ordonanţa de urgenţă, bunurile ce se constituie ca aport în natura la capitalul social de către actionarii sau asociaţii unei societăţi comerciale, conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată.

Se supune taxei pe valoarea adăugată achiziţionarea de către contribuabili, de pe piaţa interna sau din import, de bunuri destinate utilizării ca aport în natura la capitalul social.

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── k)10. activităţile specifice desfăşurate în zona libera de contribuabilii autorizaţi în acest scop;

Norme: ────── 4.13. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)10 din ordonanţa de urgenţă, următoarele activităţi specifice desfăşurate în zona libera: prelucrarea, manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, asamblarea, fabricarea, condiţionarea, marcarea, testarea şi licitarea, expertizarea, repararea şi dezmembrarea, vânzarea-cumpărarea mărfurilor; transporturi, expeditii interne şi internaţionale; închirierea sau concesionarea de spaţii de depozitare şi/sau terenuri; concesionarea clădirilor; controlul cantitativ şi calitativ al mărfurilor; navlosirea, agenturarea şi aprovizionarea navelor; aprovizionarea altor mijloace destinate transportului în zonele libere; eliberarea de permise pentru accesul în zona libera şi de licenţe pentru desfăşurarea de activităţi în zona libera.

Alte operaţiuni desfăşurate în zonele libere, care nu sunt specifice acestora, se supun regulilor şi cotelor de taxa pe valoarea adăugată prevăzute de ordonanţa de urgenţă.

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── k)11. activităţile contribuabililor cu venituri din operaţiuni impozabile în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, declarate organului fiscal competent sau, după caz, realizate, de până la 50 milioane lei anual; activităţile care îndeplinesc condiţiile unor operaţiuni impozabile desfăşurate de contribuabilii prevăzuţi la art. 3, cu venituri de până la 50 milioane lei anual, realizate din astfel de operaţiuni.

În situaţia realizării unor venituri superioare plafonului prevăzut mai sus, contribuabilii menţionaţi la alineatul precedent devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată în condiţiile şi la termenele stabilite la art. 25.

După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată contribuabilii respectivi nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului prevăzut mai sus;

Norme: ────── 4.14. În situaţia în care contribuabilii scutiţi de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 6 lit. A din ordonanţa de urgenţă realizează şi operaţiuni impozabile, obtinand din acestea venituri de peste 50 milioane lei anual, aceştia sunt obligaţi să solicite luarea în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.

Se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura organizatorică a contribuabilului prin care se realizează operaţiunile impozabile şi pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile şi colectate.

Capitolul 5

Operaţiuni impozabile prin opţiune Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 7

Contribuabilii care efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de Ministerul Finanţelor prin organele fiscale teritoriale şi se referă la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începând cu data de întâi a lunii următoare datei aprobării.

Norme: ────── 5.1. Aprobarea se da de Ministerul Finanţelor prin organele fiscale la care contribuabilii sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, pe bază de cerere şi justificare economică, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influenţează negativ alte activităţi specifice sau bunuri scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Cererile de opţiune pentru o parte a activităţii se aproba de organele fiscale numai în condiţiile organizării distincte a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile şi colectate.

Aprobarea este irevocabilă până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an următor anului în care s-a optat pentru plata taxei pe valoarea adăugată şi se prelungeşte, de drept, pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei iniţiale contribuabilul plătitor prin opţiune şi-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate.

Capitolul 6

Plătitorii taxei pe valoarea adăugată Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 8Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se plăteşte de către:

În situaţia în care persoana care realizează operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează sa îndeplinească obligaţiile ce îi revin conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme: ────── 6.1. Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe.

Cererea trebuie să fie însoţită de:

Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor impozabile desfăşurate de persoana străină în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.

Reprezentantul fiscal propus trebuie să prezinte o solvabilitate suficienta, care să îi permită îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi alte reglementări legale pentru activitatea sa şi a persoanei străine pe care o reprezintă.

Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor menţionate mai sus şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei străine, cat şi reprezentantului fiscal propus de aceasta.

În cazul acceptării cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare, se indica şi codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face de Direcţia generală pentru tehnologia informatiei financiare din cadrul Ministerului Finanţelor.

În cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părţi, cu precizarea motivului refuzului. Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana străină atâta timp cat durează mandatul sau.

Reprezentantul fiscal poate să renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată organului fiscal. În cerere acesta trebuie să precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată, pe care îl va depune în aceasta calitate, şi propune o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, reprezentantul fiscal este obligat sa precizeze dacă renunţarea la mandat este ca urmare a încetării activităţii persoanei străine.

În cazul în care persoana străină îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptată numai după ce aceasta a întocmit toate formalităţile necesare în vederea desemnării unui alt reprezentant fiscal.

După încetarea activităţii persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta reprezentantului fiscal îi revin toate obligaţiile referitoare la plata taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întârziere şi a amenzilor, în termenele prevăzute de lege.

Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent să efectueze, într-un termen de până la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa.

Aprobarea cererii de renunţare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de organul fiscal, sub rezerva ca acesta rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacă acestea rezultă din vina lui sau din complicitatea dintre el şi persoana străină ori alte persoane.

Obligaţiile reprezentantului fiscal privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor efectuate în România de persoana străină sunt cele prevăzute de legislaţia română pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România, cu următoarele derogări referitoare la:

A. Modul de întocmire a facturilor Persoana străină transmite reprezentantului fiscal factura externa destinată clientului sau, fără a indica în această sumă taxei datorate, precum şi doua copii de pe factura respectiva.

Reprezentantul fiscal emite factura fiscală potrivit reglementărilor în vigoare în România, cu următoarele date:

B. Întocmirea şi depunerea decontului de taxa pe valoarea adăugată Decontul va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfăşurată în România de persoana străină pe care o reprezintă.

În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane străine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana străină pe care o reprezintă.

Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, se întocmeşte un decont distinct, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România.

C. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara de persoana străină, destinate operaţiunilor impozabile realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-21 din ordonanţa de urgenţă.

Pentru exercitarea dreptului de deducere reprezentantul fiscal trebuie, de regula, să deţină documentele originale prevăzute de reglementările menţionate mai sus.

Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii originale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

6.2. Nu au obligaţia sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România persoanele străine care realizează prestări de servicii contractate cu contribuabili cu sediul în România, pentru care locul prestării se considera a fi în România, potrivit criteriilor stabilite la pct. 3.4, precum şi persoanele juridice străine care au în România subunitati prin care îşi desfăşoară activitatea, înregistrate ca plătitoare de impozite şi taxe în România.

6.3. Societăţile comerciale care cedează o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse taxei pe valoarea adăugată vor determina suma cuvenită partenerului extern prin aplicarea cotei prevăzute în contractele încheiate asupra sumelor obţinute din vânzarea produselor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Capitolul 7

Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 10

Obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobile şi/sau prestării serviciilor.

Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii cu plata în rate obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.

Cotele aplicate operaţiunilor impozabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată.

Norme: ────── 7.1. Ca regula generală, cotele aplicate operaţiunilor impozabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată, respectiv data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobile sau prestării serviciilor.

Bunurile livrate şi serviciile prestate până la data de 31 decembrie 1999, justificate cu documente de expediţie şi transport, procese-verbale de recepţie sau cu alte documente similare, din care să rezulte ca livrarea şi/sau prestarea s-a efectuat până la data menţionată, vor fi facturate cu cotele de taxa pe valoarea adăugată în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.

Produsele şi serviciile scutite de taxa pe valoarea adăugată conform art. 6 lit. A.k)12 din ordonanţa de urgenţă, care au fost livrate şi, respectiv, prestate până la data de 31 martie 2000 inclusiv, vor fi facturate fără taxa pe valoarea adăugată.

7.2. Sumele rămase de încasat la data de 31 decembrie 1999 pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu plata în rate se supun taxei pe valoarea adăugată în cotele existente la data prevăzută în contract pentru plata ratelor.

Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 11Pentru operaţiunile prevăzute mai jos obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia naştere la:

Norme: ────── 7.3. Pentru bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în ţara, obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data prevăzută în Legea nr. 141/1997.

7.4. Bunurile introduse în ţara ulterior datei de 1 iulie 1993, care fac obiectul unor contracte de leasing, se supun taxei pe valoarea adăugată la beneficiar, corespunzător cotelor în vigoare, sumelor şi termenelor de plată pentru ratele prevăzute în contractele de leasing.

Dacă la expirarea perioadei prevăzute prin contractul de leasing bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate.

Sumele rămase de plată, aferente bunurilor introduse în ţara care fac obiectul unor contracte de leasing înainte de data de 1 iulie 1993, prevăzute în contracte cu scadente după această dată, nu se supun taxei pe valoarea adăugată. La expirarea perioadei prevăzute prin contractul de leasing se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.

7.5. Operaţiunile legate, import-export, realizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 276/1995 privind efectuarea de operaţiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabilii cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, astfel:

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor prevăzute la lit. b) şi c) ia naştere, atât la furnizor, cat şi la beneficiar, la data livrării produselor la export.

Operaţiunile legate, import-export, vor fi justificate cu următoarele documente:

7.6. Pentru bunurile exportate care s-au returnat obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată intervine la data la care bunurile respective sunt valorificate către beneficiarii interni.

7.7. Taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de persoane juridice din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate şi pentru care locul prestării se considera a fi în România, potrivit pct. 3.4, se plăteşte la organul fiscal teritorial sau la banca comercială, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe. Pentru plăţile efectuate fără factura taxa pe valoarea adăugată se plăteşte concomitent cu plata prestatorului extern.

7.8. În situaţia în care din decontul lunii precedente rezultă suma de rambursat, contribuabilii pot sa compenseze această sumă cu suma datorată potrivit pct. 7.7.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 12

Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când organul fiscal este îndreptăţit să solicite plătitorilor de taxa pe valoarea adăugată plata taxei datorate bugetului de stat.

Exigibilitatea ia naştere, de regula, la data efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobile sau prestării serviciilor Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioară faptului generator, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii care se efectuează continuu - energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similare -, precum şi pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factura fiscală sau de alt document legal.

Antreprenorii de lucrări imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme: ────── 7.9. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator, atunci când:

7.10. Pentru cazurile în care exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator se aplică cotele în vigoare la data la care taxa devine exigibilă, iar în situaţia modificării cotelor, se va proceda la o regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată. Regularizarea se efectuează prin facturarea integrală a contravalorii livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată. În cadrul aceleiaşi facturi fiscale se va scădea contravaloarea facturilor emise pentru situaţiile prevăzute la pct. 7.9 lit. a)-c).

7.11. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate de contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au câştigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale, cum sunt B.I.R.D., B.E.R.D., statului român sau garantate de acesta, ia naştere la data facturarii situaţiilor de lucrări.

7.12. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată la livrarea bunurilor imobile, în următoarele condiţii:

Opţiunea se aproba de organul fiscal la care antreprenorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, pe baza unei declaraţii prin care acesta se obliga sa achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, care se încadrează în prevederile menţionate mai sus. Aprobarea opţiunii se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la acordare.

După obţinerea aprobării se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, deducerea taxei pe valoarea adăugată înainte de receptionarea lucrării.

Nerespectarea condiţiilor menţionate mai sus atrage anularea opţiunii şi obligarea la plata taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 12 din ordonanţa de urgenţă.

Antreprenorul poate renunţa oricând la opţiunea primită. În aceasta situaţie el are obligaţia sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.

7.13. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor constituite drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.

7.14. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu plata în rate ia naştere la data prevăzută în contracte pentru plata ratelor.

Capitolul 8

Baza de impozitare Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 13

Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Baza de impozitare este determinata de:

Norme: ────── 8.1. Ca regula generală, baza de impozitare pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii este constituită din toate sumele, valorile, bunurile şi/sau serviciile primite ori care urmează să fie primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

8.2. În cazul plăţii în natura, valoarea tuturor bunurilor şi/sau serviciilor primite trebuie să asigure acoperirea integrală a contravalorii bunurilor livrate sau, după caz, a serviciilor prestate.

8.3. Pentru determinarea bazei de impozitare pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii contractate în valută, a căror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua plăţii, furnizorul sau, după caz, prestatorul este obligat sa emita concomitent factura atât în valută, cat şi în lei. Baza de impozitare se corecteaza cu diferenţa de preţ rezultată ca urmare a modificării cursului pieţei valutare în vigoare la data încasării facturii faţă de cel utilizat la data facturarii. Furnizorul este obligat sa emita factura fiscală, în negru pentru sumele suplimentare încasate sau, după caz, în roşu pentru sumele de scăzut.

8.4. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor şi/sau la prestarea serviciilor, chiar dacă prin contract se prevede plata în rate sau la anumite termene.

8.5. Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au câştigat licitaţii pentru realizarea unor obiective finanţate din credite acordate de organisme financiare internaţionale statului român sau garantate de acesta, determina baza de impozitare pe baza cursului de schimb valutar stabilit prin contractele încheiate.

8.6. Pentru vânzările de bunuri în regim de consignaţie baza de impozitare se determina după cum urmează:

8.7. Pentru activitatea de intermediere în turism baza de impozitare este comisionul determinat prin scăderea din preţul sau tariful total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, plătit de clienţi agenţiei de turism sau organizatorului de circuite turistice, a următoarelor elemente:

Taxa pe valoarea adăugată colectata se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinate potrivit prevederilor alineatului precedent. Exigibilitatea taxei ia naştere la data prestării serviciilor de intermediere în turism. Din taxa colectata se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor proprii de funcţionare a agenţiei de turism sau a organizatorilor de circuite turistice.

În cazul în care după prestarea efectivă a serviciilor turistice apar diferenţe între preţul contractat de agenţie, avut în vedere la stabilirea preţului sau tarifului plătit de clienţi, şi preţul facturat de prestatorii serviciilor turistice se va proceda la regularizare. Acelaşi procedeu se aplică şi de organizatorii de circuite turistice pentru diferenţele dintre preţul antecalculat şi preţul efectiv realizat pe baza documentelor justificative.

Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii de turism folosind mijloace proprii sau închiriate, cum sunt: mijloace de transport, hoteluri, restaurante, determina baza de impozitare pe baza preţurilor şi a tarifelor negociate cu beneficiarii serviciilor turistice.

Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează atât operaţiuni de intermediere, cat şi servicii turistice folosind mijloace proprii sau închiriate, determina baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.

8.8. Pentru vânzările de bunuri în regim second hand baza de impozitare se determina la livrarea efectivă a bunurilor şi este constituită din suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare obţinut, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi preţul de cumpărare a bunurilor respective. Taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă vânzărilor de bunuri în regim second hand, se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra sumei astfel determinate.

Prin livrare de bunuri în regim second hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege vânzarea de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată de bunuri second hand, achiziţionate din ţara de la persoane fizice sau de la contribuabili care nu sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.

Prin bunuri second hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege bunuri mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziţionării şi care urmează să fie reparate, îmbunătăţite sau vândute ca atare, cu excepţia lucrărilor de arta, obiectelor de antichitate sau de colectie, metalelor şi pietrelor preţioase.

8.9. Operaţiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adăugată astfel:

8.10. Pentru locaţia de gestiune baza de impozitare o constituie suma convenită prin contractul încheiat de părţi.

8.11. Echipamentul de lucru şi/sau de protecţie, a cărui contravaloare este suportată parţial de salariaţi, se supune taxei pe valoarea adăugată numai corespunzător valorii bunurilor, care este suportată de salariaţi, iar exigibilitatea intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.

8.12. În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sunt determinate în mod precis în momentul livrării bunurilor din ţara sau din import ori al prestării serviciilor, toate sumele percepute ulterior se impozitează separat în condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă.

Reprezintă cheltuieli accesorii livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate.

8.13. Potrivit prevederilor art. 4 alin. 1 pct. 1 şi ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea cotei de 25% se va reflecta în nivelul preţurilor cu ridicată şi al preţurilor cu amănuntul pentru carburanţii auto livraţi la intern, fără să între în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.

Pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente preţului de vânzare cu amănuntul contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care comercializează carburanţi auto vor deduce din preţul cu amănuntul suma reprezentând contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, facturată de furnizor sau achitată la import pe fiecare tip de produs. Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată şi se obţine taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.

În situaţia în care aprovizionarea cu carburanţi auto se face de la mai mulţi producători la preţuri diferite, se va proceda după cum urmează:

Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată şi se obţine taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.

Contribuţia medie lunară pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice se va aplica şi pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente bonurilor valorice emise pe tip de produs şi destinate achiziţionării de carburanţi auto. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bonurilor valorice este exigibilă în luna emiterii acestora.

Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care comercializează carburanţi auto au obligaţia să evidenţieze distinct pe documentele legale de vânzare suma reprezentând contribuţia la Fondul special al drumurilor publice.

Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 14Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:

Norme: ────── 8.14. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare remizele şi alte reduceri de preţ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 8.15. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă penalităţile sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.

Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate.

Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Norme: ────── 8.16. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia se face numai de clientul în contul căruia s-au achitat sumele respective.

Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Norme: ────── 8.17. Nu se cuprind în baza de impozitare sumele încasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care sunt destinate finanţării obiectivelor proprii de investiţii.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării obiectivelor de investiţii finanţate în condiţiile de mai sus, se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanţa de urgenţă.

Cu sumele deduse potrivit ordonanţei de urgenta este obligatorie reîntregirea disponibilităţilor pentru investiţii. Sumele respective pot fi utilizate în cursul anului financiar numai pentru plati aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii pentru care s-au primit alocaţiile de la bugetul de stat.

La încheierea exerciţiului financiar sumele deduse şi neutilizate potrivit alineatului precedent se virează la bugetul de stat sau la bugetele locale în conturile şi la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar şi financiar-contabil, emise de Ministerul Finanţelor.

Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 15

În cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, suma impozabilă va fi redusă corespunzător.

Norme: ────── 8.18. Ambalajele care circulă pe bază de facturare se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare, urmând ca la restituire suma impozabilă să fie redusă corespunzător.

Ambalajele de circulaţie cum sunt navetele, sticlele, borcanele, la schimb între furnizorii de marfa şi clienţi, nu se factureaza şi nu se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare.

În condiţiile în care clienţii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare în vederea efectuării schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii depusa acestora, fără facturare şi fără taxa pe valoarea adăugată la livrare.

Periodic, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, se vor factura şi se vor supune taxei pe valoarea adăugată la livrare cantităţile de ambalaje date în garanţie clienţilor şi scoase din evidenta de aceştia ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor şi altor cauze de aceeaşi natură.

Regimul circulaţiei ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu la livrare în relaţiile cu neplatitorii de taxa pe valoarea adăugată.

Capitolul 9

Cotele de impozitare Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 17În România se aplică următoarele cote:

A. Cota de 19% pentru operaţiunile privind livrările de bunuri mobile şi transferurile proprietăţii bunurilor imobile efectuate în ţara, prestările de servicii, precum şi importul de bunuri, cu excepţia celor prevăzute la lit. B.

Norme: ────── 9.1. Cota de 19% se aplică asupra operaţiunilor privind:

Aceeaşi cota se aplică şi vânzărilor de bunuri către persoanele nerezidente în România;

Ordonanţa de urgenta: ───────────────────── B. Cota zero pentru:

Prin derogare de la aceste prevederi, beneficiază de cota zero exporturile de bunuri care se derulează în sistem barter;

Norme: ────── 9.2. Exportul consta în livrări de bunuri efectuate de contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităţilor vamale de export.

Pentru operaţiunile prevăzute la art. 17 lit. B.a) din ordonanţa de urgenţă nu beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată contribuabilii care încasează valuta în numerar sau prin transferuri din conturi bancare personale.

9.3. Pentru exportul realizat direct de unităţile care acţionează în nume propriu, justificarea cotei zero se face cu:

9.4. Pentru exportul în nume propriu realizat de unităţile exportatoare în cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător şi exportator, livrarea bunurilor către beneficiarul extern se face direct de unitatea producătoare, beneficiază de cota zero atât unitatea exportatoare, cat şi unitatea producătoare. Unitatea exportatoare va justifica cota zero pe baza documentelor prevăzute la pct. 9.3.

Unitatea producătoare va justifica cota zero a taxei pe valoarea adăugată cu:

9.5. Pentru bunurile contractate cu beneficiari cu sediul în străinătate, care dispun livrarea către unităţi producătoare din ţara în vederea prelucrării lor pentru bunuri de export destinate aceluiaşi beneficiar extern, beneficiază de cota zero atât unităţile exportatoare, cat şi unităţile producătoare. Unităţile exportatoare vor justifica cota zero pe baza documentelor prevăzute la pct. 9.3. Unităţile producătoare justifica cota zero cu:

9.6. Pentru exportul realizat prin comisionari comitentul va justifica cota zero de taxa pe valoarea adăugată pe baza următoarelor documente:

Comisionarul beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată pe baza următoarelor documente:

9.7. Pentru transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica cota zero cu:

În cazul transporturilor combinate, legate direct de exportul bunurilor, justificarea cotei zero se face cu:

9.8. Pentru alte prestări de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de prestatori cu sediul în România cota zero se justifica cu:

9.9. Nerespectarea prevederilor pct. 9.3-9.8 privind justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată şi/sau nerespectarea condiţiei de încasare a valutei în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţionala a României atrag obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei corespunzătoare livrărilor şi prestărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicării cotei zero de taxa pe valoarea adăugată s-au avut în vedere termenele de încasare menţionate în declaraţiile de încasare valutară sau, după caz, în contractele încheiate, organele de control au obligaţia sa verifice în termen de un an de la data verificării aplicării cotei zero dacă încasarea valutei a devenit efectivă.

9.10. Pentru contribuabilii care realizează export de bunuri în sistem barter justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată se face cu:

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent în ceea ce priveşte justificarea cotei zero, precum şi nerealizarea în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare a importului în compensaţie atrag obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.

9.11. Beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată unităţile care realizează export de bunuri a cărui contravaloare se decontează în lei de statul român. Condiţiile în care contravaloarea bunurilor respective este încasată în valută sau în bunuri de statul român se stabilesc pe bază de acorduri interguvernamentale.

Unităţile exportatoare vor justifica practicarea cotei zero cu:

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 9.12. Se aplica cota zero pentru transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat prin curse regulate de contribuabili autorizaţi, înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Fac excepţie serviciile de transport internaţional prestate pentru contribuabilii care intermediaza activitatea de turism, care determina baza de impozitare conform prevederilor pct. 8.7.

Cota zero se aplică şi prestărilor de servicii legate direct de transportul internaţional de persoane efectuat prin curse regulate.

Cota zero pentru transportul internaţional auto de persoane efectuat prin curse regulate se aplică numai dacă durata acestuia pe parcurs extern depăşeşte 24 de ore.

Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru transportul internaţional auto de persoane se face pe baza următoarelor documente:

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare prestărilor de servicii la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta efectuarea transportului.

9.13. Agenţiile companiilor aeriene străine care funcţionează pe teritoriul României beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete aferente transportului internaţional de persoane pe bază de reciprocitate acordată companiilor aeriene române care au deschise agenţii în străinătate. Răspunderea pentru verificarea respectării condiţiilor de reciprocitate revine Direcţiei generale a aviaţiei civile din cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta va comunică Ministerului Finanţelor lista cuprinzând ţările în care companiile aeriene române au deschise agenţii, dacă acestea beneficiază în ţările respective de rambursarea taxei pe valoarea adăugată şi în ce condiţii. Informaţiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificări în relaţiile reciproce dintre tari.

Cota zero a taxei pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete efectuate de agenţiile companiilor aeriene străine se realizează prin restituirea de Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor de funcţionare a agentiilor.

Restituirea taxei pe valoarea adăugată se efectuează trimestrial pe bază de cerere depusa de agenţiile companiilor aeriene străine la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti. Cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată vor fi justificate numai cu documente aferente cumpărărilor efectuate în trimestrul pentru care se solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată, însoţite de documentele care atesta efectuarea plăţii contravalorii bunurilor şi serviciilor până la depunerea cererii.

Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti analizează cererile de restituire, precum şi documentele insotitoare. În urma verificării şi analizei se întocmeşte o nota în care se consemnează numărul şi data cererii, rezultatul verificării şi propunerea restituirii sau, după caz, respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adăugată. Nota se aproba de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti.

În cazul aprobării restituirii taxei pe valoarea adăugată se întocmesc comunicările către trezorerie, precum şi comunicarea către solicitant. În baza comunicării primite trezoreria va întocmi ordine de plată tip trezorerie (OPHT) pentru fiecare agenţie, în care se va înscrie suma care se restituie.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 9.14. Cota zero se aplică pentru transporturile de marfa şi/sau de persoane care au punctul de plecare din porturile şi aeroporturile din România, precum şi pentru cele care au punctul de sosire în porturile şi aeroporturile din România, efectuate cu nave şi aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate.

Cota zero se aplică şi în situaţia transportului maritim internaţional de mărfuri, comandat de beneficiari din străinătate, efectuat de nave sub pavilion românesc, între doua porturi situate în afară României.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 9.15. Bunurile destinate utilizării şi/sau incorporarii în nave şi/sau aeronave care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri sunt supuse regimului vamal al aprovizionarii mijloacelor de transport în trafic internaţional, stabilit prin Normele tehnice privind procedura simplificata de efectuare a formalităţilor vamale aferente combustibililor cu care sunt aprovizionate aeronavele şi prin Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1997.

Justificarea cotei zero pentru livrările de carburanţi şi/sau alte bunuri destinate aprovizionarii navelor sau aeronavelor sub pavilion românesc, care prestează transporturi de persoane şi/sau de mărfuri în trafic internaţional, se face pe baza documentului stampilat şi semnat de agentul vamal, care atesta ca bunurile respective au fost efectiv introduse la bordul navei sau aeronavei.

Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de carburanţi şi pentru alte bunuri destinate utilizării sau incorporarii în nave sau aeronave sub pavilion străin care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri se face cu:

Taxa pe valoarea adăugată aferentă carburantilor şi altor bunuri de provenienţă străină destinate utilizării sau incorporarii în nave ori aeronave care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri, care au fost legal importate anterior, se plăteşte în momentul efectuării formalităţilor vamale de import, urmând să fie dedusă ulterior, potrivit legii.

Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero atrage obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 9.16. În categoria serviciilor prestate în porturi şi aeroporturi se includ servicii precum: încărcare-descărcare, manipulare a mărfurilor care sunt transportate cu nave sau cu aeronave în trafic internaţional.

9.17. Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii efectuate în porturi, aferente navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale se face cu:

9.18. În cazul prestărilor de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internaţional, justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată se face cu:

9.19. Nerespectarea prevederilor pct. 9.17 şi 9.18 privind justificarea cotei zero atrage obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare prestărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta prestarea serviciilor.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Norme: ────── 9.20. Sunt supuse cotei zero a taxei pe valoarea adăugată, potrivit art. 17 lit. B.i) din ordonanţa de urgenţă:

Justificarea cotei zero pentru serviciile prevăzute la lit. a)-e) se face cu facturile externe şi/sau contractele încheiate cu partenerii externi, din care să rezulte termenele de decontare a contravalorii prestaţiei sau, după caz, dovada încasării acesteia.

Pentru operaţiunile prevăzute la lit. a)-e) nu beneficiază de cota zero a taxei pe valoarea adăugată contribuabilii care încasează valuta în numerar sau prin transferuri bancare din conturi personale.

Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată şi/sau nerespectarea condiţiei de încasare a contravalorii în valută a prestaţiilor, prevăzute în facturi şi/sau în contracte, atrag obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei corespunzătoare prestărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicării cotei zero de taxa pe valoarea adăugată s-au avut în vedere termenele de încasare menţionate în facturi şi/sau în contracte, organele de control au obligaţia sa verifice în termen de un an de la data aplicării cotei zero dacă încasarea valutei a devenit efectivă.

Cota de 19% recalculata 9.21. Cota prevăzută de art. 17 lit. A din ordonanţa de urgenţă se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanţa de urgenţă, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.

Cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată este de 15,966% şi se aplică asupra:

Capitolul 10

Regimul deducerilor Ordonanţa de urgenta: ──────────────────────

Articolul 18

Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării de:

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor, dedusă potrivit prevederilor alin. 1.

Diferenţa de taxa în plus sau în minus se regularizează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe bază de deconturi ale plătitorilor.

Norme: ────── 10.1. Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa deductibilă devine exigibilă.

Derogarile privind exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată la furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii, reglementate la cap. III "Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată" din ordonanţa de urgenţă, se aplică în mod corespunzător şi cumparatorilor.

10.2. Bunurile şi serviciile achiziţionate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18 din ordonanţa de urgenţă cuprind materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmează să fie reflectate în cheltuielile de producţie, de investiţii sau, după caz, de circulaţie.

10.3. Prestatorii serviciilor de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara, indiferent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs intern sau extern, când punctul de plecare este situat în România, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la cap. VI din ordonanţa de urgenţă.

10.4. Pentru bunurile acordate de către furnizori clienţilor, în vederea stimulării vânzărilor în condiţiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanţa de urgenţă, contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor, potrivit legii.

10.5. Taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii cu plata în rate este deductibilă la data prevăzută pentru plata ratelor.

10.6. Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la:

10.7. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni.

10.8. Taxa pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime şi materialelor, produselor finite, produselor în curs de fabricaţie şi mărfurilor existente în stoc la începutul lunii în care contribuabilii au fost luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi celor destinate realizării produselor şi serviciilor al căror regim de taxa pe valoarea adăugată se modifica în sensul trecerii de la scutire la impozitare se deduce potrivit prevederilor art. 18 din ordonanţa de urgenţă.

10.9. În situaţia scoaterii din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi a modificării regimului de taxa pe valoarea adăugată în sensul trecerii de la impozitare la scutire, pentru bunurile de natura celor menţionate la pct. 10.8, existente în stoc la data respectiva, dreptul de deducere exercitat la intrarea bunurilor se recalculează corespunzător noului regim de impozitare.

10.10. Pentru bunurile comercializate la un preţ, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, inferior preţului de achiziţie sau costului de producţie, şi pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adăugată deduse iniţial, în limita taxei aferente preţului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea taxei pe valoarea adăugată se va înscrie în roşu în decontul de taxa pe valoarea adăugată aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizări" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.

10.11. Pentru bunurile din import comercializate la un preţ, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, inferior valorii utilizate în vama pentru determinarea drepturilor vamale de import pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adăugată deduse iniţial, în limita taxei aferente preţului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea taxei pe valoarea adăugată se va înscrie în roşu în decontul de taxa pe valoarea adăugată aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizări" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 19

Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor contribuabilii sunt obligaţi:

Dreptul de deducere priveşte numai taxa ce este înscrisă într-o factura fiscală sau în alt document legal care se referă la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18.

Norme: ────── 10.12. Pentru exercitarea dreptului de deducere contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.

Documentele legale sunt:

Nerespectarea prevederilor lit. b) atrage pierderea dreptului de deducere a taxei aferente carburantilor auto achizitionati;

10.13. Documentele aferente achizitionarilor de bunuri şi/sau servicii care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de contribuabili sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit nu vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpărări, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă nu este deductibilă.

În condiţiile în care pentru destinatiile de mai sus au fost utilizate bunuri aprovizionate iniţial pentru nevoile contribuabilului, se aplică prevederile pct. 1.7.

10.14. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele pentru cumpărări se determina în funcţie de data facturii fiscale sau a altui document legal, dacă acestea s-au primit până la data depunerii decontului taxei pe valoarea adăugată.

Documentele primite după data depunerii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 20

Contribuabilii care folosesc pentru nevoile firmei bunuri şi servicii achiziţionate au dreptul sa deducă integral taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, numai dacă sunt destinate realizării operaţiunilor prevăzute la art. 18.

În situaţia în care aceştia realizează atât operaţiuni prevăzute la art. 18, cat şi alte operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor şi/sau serviciilor respective la realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18.

Norme: ────── 10.15. În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei, indiferent dacă sunt destinate realizării de operaţiuni impozabile sau operaţiuni scutite.

10.16. În situaţia în care un contribuabil înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată realizează atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente aprovizionarilor, dreptul de deducere se determina potrivit art. 20 din ordonanţa de urgenţă, în raport cu participarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere.

Gradul de participare a bunurilor şi a serviciilor la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere se determina pe bază de pro rata rezultată ca raport între contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate, indiferent de sursa de finanţare. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă se determina prin aplicarea pro rata astfel obţinută asupra sumei taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor cumpărate în vederea revânzării ca atare nu se supune recalcularii prevăzute la alineatul precedent, în acest caz aplicându-se criterii specifice de exercitare a dreptului de deducere. Acestea vor fi evidentiate separat într-un registru pentru cumpărări şi se vor prelua în decontul de taxa pe valoarea adăugată la rubrica "Cumpărări supuse criteriilor specifice de exercitare a dreptului de deducere". Taxa respectiva se deduce integral, cu condiţia respectării prevederilor art. 19 din ordonanţa de urgenţă.

Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzător regimului taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.

Regularizarea taxei pe valoarea adăugată deductibile determinata pe bază de pro rata, se efectuează la finele anului şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.

La cererea justificată a contribuabililor organele fiscale la care aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot aproba ca pro rata să fie determinata lunar ca raport între contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate, din luna respectiva, indiferent de sursa de finanţare.

În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro rata. Contribuabilii cărora li sa aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuală la cea lunară au obligaţia recalcularii taxei pe valoarea adăugată deductibile, înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcţie de pro rata lunară efectiv realizată.

10.17. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusă potrivit legii de contribuabilii care realizează atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni scutite fără drept de deducere, se recalculează la expirarea primului an de funcţionare, în condiţiile prevăzute la art. 20 din ordonanţa de urgenţă.

Pentru obiectivele de investiţii sistate pe o perioadă mai mare de un an taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate pentru realizarea obiectivului respectiv se restituie la bugetul de stat împreună cu majorările de întârziere calculate de la data exercitării dreptului de deducere.

10.18. Nu se recalculează taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii, aferentă bunurilor lipsa sau depreciate calitativ, constatate pe bază de inventariere după înregistrarea bunurilor în gestiune.

Se datorează taxa pe valoarea adăugată, în cotele în vigoare la data constatării, pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ, imputabile, precum şi pentru bunurile lipsa, constatate pe bază de inventar, neimputabile.

Nu se recalculează taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii, aferentă bunurilor distruse sau depreciate calitativ ca urmare a unor calamitati sau altor cauze de forta majoră, iar pentru sumele încasate de la societăţile de asigurare se datorează taxa pe valoarea adăugată.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 22

În cazul în care taxa aferentă intrărilor este mai mare decât taxa aferentă iesirilor diferenţa se regularizează prin:

Norme: ────── 10.19. Compensarea diferenţei de taxa, prevăzută la art. 22 lit. a) din ordonanţa de urgenţă, se efectuează de către contribuabil la întocmirea decontului de taxa pe valoarea adăugată, fără avizul organului fiscal.

Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au beneficiat de suspendarea plăţii în vama a acesteia, potrivit art. 25 lit. D.b) din ordonanţa de urgenţă, pot compensa taxa pe valoarea adăugată datorată cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat din decontul aferent lunii precedente, depus la organul fiscal.

10.20. Compensarea diferenţei de taxa, prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, rămasă după aplicarea prevederilor pct. 10.19, se efectuează de organele fiscale teritoriale în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de compensare, în situaţia în care din decontul aferent lunii precedente rezultă suma de rambursat.

Contribuabilii plătitori de taxa pe valoarea adăugată care solicită compensarea trebuie să depună la organul fiscal teritorial cererea de compensare, conform modelului prezentat în anexa la prezentele norme, precum şi decontul de taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat.

În vederea soluţionării cererilor de compensare organele fiscale teritoriale vor proceda astfel:

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 23

Rambursarea diferenţei de taxa, rămasă după compensarea realizată conform art. 22, se efectuează în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare pe baza documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor şi a verificărilor efectuate de organele fiscale teritoriale.

Rambursarea se efectuează pentru contribuabilii din ale căror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezultă taxa de rambursat timp de 3 luni consecutiv.

Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, rambursarea se efectuează lunar pentru contribuabilii care realizează:

Nu beneficiază de rambursarea efectivă a sumelor de la bugetul de stat contribuabilii care nu au achitat total sau parţial facturile furnizorilor şi/sau prestatorilor din ţara, din care să rezulte taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

Norme: ────── 10.21. Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată beneficiază de rambursarea efectivă a taxei pe valoarea adăugată numai pentru suma aferentă facturilor plătite, total sau parţial, furnizorilor de bunuri şi/sau prestatorilor de servicii, din care rezultă taxa deductibilă.

Contribuabilii, cu excepţia celor care se încadrează în prevederile art. 23 alin. 3 lit. a)-c), care au beneficiat de rambursare, pot solicita efectuarea unei noi rambursări dacă timp de 3 luni consecutive - altele decât cele avute în vedere la rambursarea anterioară - din deconturile depuse la organul fiscal teritorial rezultă taxa de rambursat.

Pentru rambursarea diferenţelor de taxa rezultate din deconturile întocmite pentru lunile ianuarie şi februarie 2000 sunt aplicabile prevederile legale în vigoare în perioada respectiva.

10.22. În vederea soluţionării cererilor de rambursare organele fiscale vor proceda astfel:

10.23. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată se va efectua ţinându-se seama şi de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

10.24. În cazul în care organele de control propun, în urma verificării, aprobarea rambursarii parţiale a taxei pe valoarea adăugată sau respingerea cererii, vor menţiona în actul de control întocmit motivele şi cauzele care determina situaţia respectiva.

Prin actul de control se va stabili modul de evidenţiere, pe cheltuieli sau în decontul lunii următoare, a sumelor neadmise la rambursare, în funcţie de cauze.

Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 24

Prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă se stabilesc cazurile şi condiţiile în care, pentru anumite rambursări de taxa pe valoarea adăugată, organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor solicita garanţii personale sau solidare.

Norme: ────── 10.25. Dacă suma de rambursat depăşeşte 1 miliard lei, conform prevederilor art. 24 din ordonanţa de urgenţă, se stabilesc următoarele cazuri în care organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor solicita contribuabililor înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată garanţii personale sau solidare:

Garanţia se constituie printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garanţie bancară emisă de o banca autorizata de Banca Naţionala a României, astfel:

Organele fiscale vor debloca garanţiile constituite de către contribuabili, astfel:

Capitolul 11

Obligaţiile plătitorilor Ordonanţa de urgenta: ─────────────────────

Articolul 25

Contribuabilii care realizează operaţiuni impozabile în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă au următoarele obligaţii:

A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:

Contribuabilii care devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a depăşirii plafonului de scutire prevăzut la art. 6, ale căror condiţii de desfăşurare a activităţii s-au modificat sau au intervenit modificări legislative în sensul trecerii activităţii desfăşurate de la regimul de scutire la cel de impozitare, ulterior înregistrării fiscale, sunt obligaţi să depună declaraţie de menţiuni în termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea, în vederea atribuirii de cod fiscal, precedat de litera "R" care atesta calitatea de plătitor de taxa pe valoarea adăugată. Atribuirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată se face cu data de întâi a lunii următoare;

Norme: ──────