ÎNDRUMAR din 7 noiembrie 2006

ÎNDRUMAR din 7 noiembrie 2006 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 bis din 8 ianuarie 2007 _________ Notă ... *) Aprobat de Ordinul nr. 2058 din 7 noiembrie 2006, , publicate în Monitorul Oficial nr. 9, Partea I, din 8 ianuarie

1. Partea I Recomandari pentru elevii din învăţământul primar - Clasele I-II - Text şi postere [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
2. Ce trebuie să facem pentru a şti să ne protejăm în caz de cutremur
3. Afişăm posterele despre cutremur la loc vizibil
4. Învăţăm despre planul familiei pentru cutremur
5. Desenăm planul pericolelor din vecinătatea casei şi şcolii. Pregătim rucsacul de urgenţă pentru cutremur
6. Învăţăm ce să facem în timpul şi după un cutremur Oriunde ne-ar surprinde un seism, dacă am învăţat din timp, vom şti să ne protejăm! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
7. Eu ştiu ce să fac în caz de cutremur! Elevii din zonele seismice trebuie să ştie să se protejeze... ...Tu ai învăţat? DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ: RĂMÂNEM PE LOC! NU FUGIM! NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ! NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE! ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂŢĂTORII ŞI PROFESORII! RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI Conţinutul rucsacului de urgenta pentru clasele I-II Este bine ca fiecare elev să aibă pregatit, acasa (în camera sa ori lângă ieşirea din casa), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite: - 1-2 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabila/minerala, pahare plastic; - 1-2 pachete x 200 g biscuiti simpli; - trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic; - sapun, prosop mic, servetele de hartie, hartie igienica, pasta de dinti; - lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezerva utilizabile în caz de urgenta pentru trei zile; - un pulover, o caciulita, manusi, o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 2 perechi ciorapi/2 dresuri groase, 2 tricouri, 2 perechi chiloti; - un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor; - un carnetel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasa şi de la rude, cheia de la casa, bani. [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentand RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
8. Ce facem în timpul unui seism: - acasă - în clasă Ramânem pe loc! Ne protejăm în locuri sigure, sub bancă sau sub masă! Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre! Ascultăm părinţii, institutorii, învăţătorii şi profesorii! Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu întrăm în panică! Ce facem în timpul unui seism: - acasă - în clasă Rămânem pe loc! Ne protejăm în locuri sigure, sub bancă sau sub masă! Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre! Ascultăm părinţii, învăţătorii-institutorii şi profesorii! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
9. Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu întrăm în panică! Ce facem în timpul unui seism: - în incinta/curtea şcolii Ne îndepărtăm de clădiri! Suntem atenţi la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice! Atenţionăm calm, ordonat, fără a alerga! Stăm într-un loc sigur, cu învăţătorii - institutorii, profesorii şi colegii! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
10. Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu întrăm în panică! Ce facem în timpul unui seism: - pe stradă - lângă clădiri - în mijloacele de transport în comun Ne îndepărtăm de clădiri! Mergem într-un loc sigur! Evităm să producem aglomeraţie lângă clădirile avariate! În vehicule rămânem în interior! Coborâm numai după oprirea în staţie! Ascultăm indicaţiile personalului din vehicule! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
11. Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu întrăm în panică! Ce facem după un seism puternic: - acasă - la şcoală Rămânem pe loc! Evităm să fugim pe uşă sau scări! Plecăm numai conduşi de învăţători - institutori şi profesori! Atunci când plecăm, vom fi încălţaţi pentru a ne proteja şi luăm rucsacul de urgenţă! Pe drum, ne protejăm capul cu o geantă, un ghiozdan sau o carte groasă! Afară, rămânem lângă casă sau în curtea şcolii, într-un loc sigur, arătat de învăţători - institutori şi profesori! Direcţia şcolii va decide dacă elevii pot pleca sau vor aştepta să fie preluaţi de către părinţi! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
12. După ce pământul şi casa nu se mai mişcă, am devenit mai curajoşi şi vom şti cum să ne protejăm atunci când va fi un alt seism...! Partea a II-a Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul primar - Clasele III-IV - Text şi postere [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
13. Vom face împreună cu părinţii un plan al fiecărei camere din casă în care există astfel de pericole şi le vom cere părinţilor să mute sau să fixeze mobilierul şi obiectele grele. ELEVII ŞI CUTREMURUL Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul primar - Clasele III-IV Ce este un cutremur şi cum îl simtim Cutremurele de pamant (seismele) sunt zguduiri bruste şi de foarte scurta durata ale unor portiuni din scoarta (crusta) terestra sau de sub aceasta. Undele seismice care se produc în interiorul Pamantului, intr-o zona denumita focar, denumita epicentru la suprafaţa de deasupra acestuia, se transmit spre suprafaţa ca vibratii sau oscilatii ale terenului. Oscilatiile produse de cutremure se înregistrează cu aparate denumite seismografe sau accelerografe. Magnitudinea este o modalitate de a aprecia marimea sau energia seismelor acolo unde acestea se produc (în focar), de aceea un anumit cutremur are o singura valoare a magnitudinii. Cu cat un seism este mai puternic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare. Intensitatea seismica masoara efectele cutremurelor oriunde ajung undele seismice pe suprafaţa Pamantului. Cu cat un seism produce oscilatii mai puternice într-un anumit amplasament, intensitatea sa în acel loc este mai mare. Intensitatea aceluiasi cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificata) sau Scara Europeana EMS, poate să varieze în diferite locuri din tara şi se reduce treptat la distante mai mari Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, lângă muntii Carpati, dar miscarea seismica se simte puternic la sute de kilometri departare. Aproape toţi oamenii se simt neajutorati şi chiar speriati în caz de cutremur, deoarece cladirile incep să se legene puternic şi se pot avaria. Când balansul din cladiri creşte, este greu sa stai în picioare sau sa mergi, de aceea nu este recomandabil sa incerci sa iesi din casa sau clasa. De multe ori, în orele sau zilele de după socul principal se produc şi altele, de regula mai mici, denumite replici, dar care sunt mai puţin periculoase. Cum ne protejam în caz de cutremur Acasa sau la şcoala, parintii, invatatorii - institutorii şi profesorii au grija ca în caz de cutremur sa nu fim loviti sau raniti. În acest scop, cladirile mai puţin rezistente trebuie consolidate. Planul familial de protecţie pentru cutremur Pentru ca fiecare membru al familiei sa stie cum să se protejeze, parintii şi copiii vor face din timp un plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile şi locuri în care ne putem afla în caz de cutremur. Protectia în casa sau apartament În casa sau apartament, trebuie să ne protejam de caderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte care pot sa cada la seism, mai ales în vecinatatea locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circulate. Vom face împreună cu parintii un plan al fiecarei camere din casa în care exista astfel de pericole şi le vom cere parintilor sa mute sau sa fixeze mobilierul şi obiectele grele. Planul unei bucatarii, cu pericolele posibile în caz de cutremur [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
14. Parintii ne vor arata locurile din casa unde ne putem proteja cu totii, adica unde este tocul gros al unei uşi ori o grinda solida, care sunt mesele din fiecare cameră sau dacă biroul la care ne facem lectiile este destul de rezistent pentru a ne proteja sub acesta. Vom discuta cu parintii despre cum ne putem proteja şi atunci când vom fi în alta situaţie (în vacanta, în alta localitate, la spectacole, în vizita, etc.). Parintii ne vor arata locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici şi ne vor invata cum să le folosim. Fiecare familie va avea pregatit şi la indemana un rucsac de urgenta, în care să se gaseasca apa şi cateva obiecte de prima necesitate pentru cazul în care ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp. Vom lua exemplu dintr-un poster special de la şcoala despre ceea ce ar trebui sa avem în rucsac. [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
15. Toţi membrii familiei trebuie să stie ca atunci când se va produce un seism, cei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel: - mama are grija de cei mici; - tata are grija de copiii mai mari; - fratii mai mari au grija de cei mici şi de surori; - parintii vor indeparta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea cadea. Elevii trebuie să discute cu parintii ce vor face, cum vor lua legătură cu ei şi cum se vor intalni dacă un cutremur s-ar produce în timp ce sunt la şcoala sau în timp ce sunt pe drum. De asemenea, parintii vor stabili cine îi ia acasa pe elevi dacă un seism important se produce în timp ce elevul este la şcoala, şi vor comunică decizia invatatorilor. [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
16. Protectia în cartier şi pe drumul spre şcoala Cu ajutorul parintilor, fiecare elev va face un mic plan al cartierului şi va retine în memorie particularitatile cartierului şi imprejurimilor casei sau blocului, ale drumului, pe care se deplaseaza zilnic la şcoala. Planul pericolelor din vecinatatea casei şi scolii [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentand Planul pericolelor din vecinatatea casei şi scolii - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
17. Parintii vor arata pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de: * caderea unor părţi din cladiri (caramizi, tencuieli, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.), spargerea şi caderea unor geamuri, la cladirile inalte; * caderea unor obiecte de pe cladiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.); * incendii, caderea unor stalpi şi linii electrice; * alunecari de teren, avalanse în zona muntoasa, pericole care pot aparea pe drum şi în mijloacele de transport către şcoala sau chiar la locurile obisnuite de joaca. Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare şi protecţie în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoala sau spre casa, pe jos sau într-un vehicul, sau când seismul are loc noaptea şi se va proceda potrivit recomandarilor care urmeaza. Parintii vor arata copiilor unde este un loc sigur de lângă casa unde toţi membrii familiei se vor intalni după seism. Protectia în clasa Împreună cu invatatorii - institutorii şi profesorii vom întocmi un mic plan al clasei în vederea protectiei în caz de cutremur. Mai întâi vom identifica mobilierul şi obiectele grele care sunt lângă bănci sau atarna peste pupitre, birouri, mese, şi pot cadea peste acestea. Pentru a ne proteja în caz de seism, vom lua parte la fixarea contra deplasarii sau mutarea astfel încât sa nu ne pericliteze viaţa sau integritatea corporala în caz de oscilatii sau cadere. Astfel de obiecte sunt: televizoarele şi calculatoarele, lampile grele, unele materiale didactice, tablourile şi oglinzile mari, vasele şi vazele, acvariile, boxele audio, dulapuri, rafturi etajere, etc. Cu invatatorii - institutorii, profesorii şi parintii vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţii de urgenta. Rucsacul se va pastra acasa (în camera ori lângă iesire), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei; conţinutul recomandat este redat separat). Acesta se va folosi numai după un cu tremur cu urmări deosebite. Vom cunoaste locul unde se afla trusa de prim-ajutor şi modul de utilizare a continutului acesteia. În clasa şi pe coridor, vom cunoaste locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici şi ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un inceput de incendiu. Protectia în şcoala Vom cunoaste drumul pe care ne vom deplasa cu invatatorii - institutorii şi profesorii în situaţii de urgenta (după seism, în caz de incendiu) şi a locului de adunare din incinta sau curtea scolii. [IMAGINE] _________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
18. Cum ne putem proteja în timpul unui cutremur Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur Acasa sau la şcoala CE FACEM IN CAZ DE CUTREMUR? [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
20. Pastram calmul şi linistea, fără a intră în panica, indiferent de alte zgomote din jurul nostru!
21. Acasa ne protejam unde ne aflam, individual şi împreună cu parintii, asa cum am invatat în planul familial de protecţie: - mama are grija de cei mici, tata are grija de copiii mai mari; - fratii mai mari au grija de cei mici şi de surori; - parintii vor indeparta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea cadea; - parintii pot deschide usa de iesire ca sa nu se blocheze. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
23. Parintii sau fratii mai mari vor opri cat se poate de repede masinile de gatit cu gaze sau electrice, vor cauta sa stinga orice inceput de incendiu! [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
25. În timpul seismului, evitam sa fugim pe usa sau sa sarim pe fereastra, sa alergam pe scari sau sa utilizam liftul. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
27. Dacă stam în picioare, ne putem dezechilibra la seism. Ne vom proteja mai bine sub banca de clasa, sub o masa sau birou, dacă specialistii şi profesorii ne-au spus ca sunt rezistente. Deoarece banca, masa sau biroul se pot misca, se recomanda sa ne tinem bine cu mana de piciorul băncii sau mesei pe durata seismului. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
29. Ramanem în cladire sau incapere, departe de ferestre care se pot sparge şi ne pot accidenta, departe de pereti exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lampi! Dacă avem o perna sau o carte, ne putem proteja capul cu aceasta. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
31. Dacă este intuneric, asteptam sa ne protejeze parintii şi sa treaca seismul, fără sa alergam prin casa. Suntem atenţi la caine sau pisica, pot deveni nelinistiti sau chiar agresivi.
32. La şcoala ne protejam individual şi cu colegii, sub indrumarea invatatorilor - institutorilor sau profesorilor! Cadrele didactice se pot proteja sub tocul gros al unei uşi ori o grinda solida, dacă specialistii au spus ca sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei. Dar invatatorii - institutorii sau profesorii pot deschide usa de iesire ca sa nu se blocheze.
33. Dacă ne surprinde cutremurul în afara clasei, ne vom proteja prin ghemuire, în genunchi şi pe coate, lângă un perete interior, de ex. pe coridor, protejandu-ne capul cu palmele.
34. Dacă suntem în curtea scolii, ne deplasam imediat, calm şi ordonat cat mai departe de cladiri, spre un loc deschis şi sigur. Ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, fire electrice care de obicei se pot prabusi. Pe drum
35. Dacă seismul ne surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să opreasca într-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Stam inauntru. Ne ferim de firele de curent electric şi orice cabluri care pot sa cada peste noi. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
37. Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stam pe loc până se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie să opreasca şi sa deschidă usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargem ferestrele.
38. În metrou ne pastram calmul şi ascultam recomandarile personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între statii în tunel, fără a părăsi vagoanele. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
40. Dacă ne aflam într-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, sali de intrunire), stam calmi şi ne protejam pe loc, până se termina miscarea, fără sa alergam către iesire. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
41. În localitate, în afara cladirilor
42. În afara cladirilor, ne deplasam calm şi ordonat cat mai departe de cladiri, spre un loc deschis şi sigur, fără maluri care pot aluneca. Ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, cabluri electrice care se pot prabusi.
43. Oriunde am fi, suntem calmi, numaram rar şi calm până la 100 ca sa ajungem cu bine la sfârşitul miscarii seismice! Ce trebuie să facem imediat după cutremur
44. Suntem calmi, ramanem în cladirea în care ne-a surprins seismul!
45. Aplicam regulile de comportament după un cutremur puternic, asa cum ne spun invatatorii - institutorii şi profesorii. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
47. Pentru a nu fi raniti de caderea unor caramizi sau tencuieli crapate, şi pentru că nu stim starea scarilor după seism, nu fugim pe usa, nu sarim pe fereastra, nu alergam pe scari, nu utilizam liftul!
48. Acordam mai întâi primul ajutor celor raniti sau afectati de seism. Calmam persoanele intrate în panica sau speriate, în special copiii mai sensibili. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
50. Îi ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier sau alte obiecte. Nu miscam ranitii grav până la acordarea unui ajutor sanitar-medical de către cei de la ambulanta.
51. Ascultam şi urmam profesorii, care vor verifica mai întâi scara şi drumul spre iesire spre a nu ne expune la pericole. Dacă la iesire sunt uşi blocate, profesorii vor solicita ajutor pentru deblocare.
52. Prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc. la ieşirea din cladire punand un obiect protector (geanta, ghiozdan, cărţi groase, etc.) deasupra capului.
53. La plecare toţi vom fi incaltati pentru a nu ne rani în cioburi şi vom avea imbracaminte potrivita cu starea vremii de afara. Atunci când este frig, ploua sau ninge, conducerea scolii ne va arata o cladire sigura. Dacă avem rucsacul de urgenta, îl vom lua pentru a face faţa situaţiei de după cutremur. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
55. Vom rămâne în curtea scolii, într-un loc liber, indicat de profesori şi care prezinta siguranţa. Dacă este vreme rea, conducerea scolii ne va îndrumă către o cladire sigura. Este recomandat sa dam telefoane doar pentru cazuri de urgenta, pentru a nu aglomera şi bloca liniile.
56. Profesorii ne vor da informaţii dacă în zona invecinata nu sunt alte pericole (incendii, inundaţii) şi pot decide plecarea către case a elevilor mai mari. Elevii mai mici vor fi preluati de către parinti. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
58. Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stalpi şi panouri electrice cazute la pamant.
59. Dacă am fost invoiti sa plecam de la şcoala, ne intalnim cu familia în locul pe care l-am stabilit dinainte. CUM SA NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
60. Suport curricular la EDUCATIE CIVICA, STIINTELE NATURII lectura suplimentara - la clasele III-IV EDUCATIA ŞI PROTECTIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul primar CUM SA NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR Suport curricular la EDUCATIE CIVICA, STIINTELE NATURII lectura suplimentara - la clasele III-IV Cutremurele sunt fenomene naturale care se intampla din când în când în multe tari, între care se numara şi tara noastra. Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, de la curbura muntilor Carpati, dar miscarea seismica se simte puternic la sute de kilometri departare. Aproape toţi oamenii se simt neajutorati şi chiar speriati când începe să se legene puternic cladirea în care se afla. La inceputul seismului se simte o vibratie şi un zgomot surd, ca şi când ar trece un camion foarte greu pe strada. Este posibil să se legene deja şi lampa din tavan. Balansul pe care îl simtim în cladiri creşte, iar planseul se misca sub noi. Este greu sa stai în picioare sau sa mergi, dar nici pe scaun nu este usor sa te mentii. Parca ar fi ceva asemanator cu mersul pe bicicleta pe un drum accidentat ... ! Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de imprejurare nu se sperie şi se comporta cumpatat. Ei au invatat ca este foarte important şi folositor să se protejeze în timpul cutremurului ca sa nu fie loviti sau raniti de diferite obiecte care cad. Când simtim un cutremur trebuie să fim calmi, desi poate vom simti o anumita senzatie de rau în zona stomacului, emotie, temperatura şi chiar frica. Dacă în incaperea în care ne aflam este un foc deschis, cei mari trebuie să caute sa îl opreasca. Ca sa ne protejam, specialistii recomanda sa intram imediat sub banca din clasa, sub o masa sau un birou, dacă specialistii le-au evaluat ca sunt rezistente, departe de ferestre care se pot sparge. Vom sta ghemuiti pe genunchi şi coate, ridicand bratele pe lângă urechi ca sa ne protejam capul cu palmele. Dacă banca, masa sau biroul se misca, ne vom tine cu o mana de picioarele acestora. Invatatorii - institutorii sau profesorii, ori parintii se pot proteja sub tocul gros al unei uşi ori o grinda solida, despre care stiu de la specialisti ca sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei. La fel se protejeaza cei din Japonia, S.U.A. şi toate tarile din zone seismice. Cutremurele nu dureaza decat 1-2 minute, în cazul celor mai puternice, desi noua ni se pare, de obicei, o vesnicie. Este bine sa numaram rar şi calm până la 100 ca sa ajungem cu bine la sfârşitul miscarii seismice. Cat tine miscarea seismica, se intampla ca diferite mobile zvelte şi obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazele cu flori, unele materiale didactice să se dezechilibreze şi chiar sa cada pe podea lângă noi. Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra cladirilor şi mobilierului. Din vecinatate se pot auzi cum cad unele cosuri de fum din caramida pe acoperisul casei vecine sau unele calcane. De aceea este bine sa stim ca afara sunt multe pericole şi trebuie să ne protejam singuri, mai întâi în interior! După ce miscarea inceteaza, în jurul nostru se asterne parca o liniste ciudata. Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine sa ne grabim sa iesim afara din clasa sau apartament. Invatatorii - institutorii, profesorii sau parintii vor verifica cu grija dacă în clasa sau în apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie să îl stingem, sau dacă afara sunt alte pericole în urma cutremurului puternic, care a avariat unele zidarii, tencuieli, cosuri de fum, ornamente şi geamuri. De abia atunci când cei mari au controlat drumul, putem merge incet şi fără sa aglomeram scara, către iesire. Vom fi bine imbracati, în functie de anotimp şi vreme, dar intotdeauna ne vom incalta, ca sa ne ferim de cioburi. Este bine sa avem rucsacul de urgenta cu noi, ca sa avem apa, ceva de mancare, haine etc. Când ajungem afara din cladire, vom merge într-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul alaturat sau terenul de sport, mai departe de cladiri sau alte ziduri. Dacă este un anotimp rece sau ploua, conducerea scolii ne va îndrumă către o cladire sigura. După un timp este posibil sa mai fie niste mici cutremure. Dar deoarece am invatat cum sa ne protejam, data viitoare nu ne va mai fi atât de teama. Cum ne pregatim - acasa pentru ne proteja - în clasa în caz de cutremur - în localitate
61. Citim brosurile şi afisam posterele despre educatia şi protectia la cutremur
62. Discutam cu parintii planul familiei pentru cutremur şi desenam planul pericolelor din casa şi vecinatate
63. Invatam sa aplicam cu colegii planul pentru cutremur
64. Pregatim rucsacul de urgenta al elevului
65. Invatam sa dam primul-ajutor şi sa stingem incendiile mici
66. Invatam ce sa facem şi cum sa ne protejam în timpul şi după un cutremur puternic
67. Participam la fixarea unor dulapuri şi materiale didactice şi la exercitiile de protecţie din şcoala Oriunde ne-ar surprinde un seism, dacă am invatat din timp, vom sti sa ne protejam! RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI pentru clasele III-IV Este bine ca fiecare elev să aibă pregatit, acasa (în camera sa ori lângă iesire), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite: - 3 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabila/minerala, pahare plastic, 3 pachete x 200 g biscuiti simpli; - trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic, o rola leucoplast, dezinfectant lichid sau pudra - Saprosan/Sapromed; - sapun, prosop mic, servetele de hartie, hartie igienica, pasta de dinti; - lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezerva utilizabile în caz de urgenta pentru trei zile; - un pulover, o caciulita, manusi, un sal sau o patura subtire şi o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 3 perechi ciorapi/3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloti; - un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor; - un carnetel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasa şi de la rude, cheia de la casa, bani. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentand RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
68. EU STIU CE SA FAC IN CAZ DE CUTREMUR! [IMAGINE] Elevii din zonele seismice trebuie să stie să se protejeze.... .... Tu ai invatat! [IMAGINE] DACA A INCEPUT MISCAREA SEISMICA: RAMANEM PE LOC! NU FUGIM! NE PROTEJAM IN LOCURI SIGURE, SUB BANCA SAU SUB MASA! NE FERIM DE OBIECTELE INALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE! ASCULTAM INSTITUTORII - INVATATORII ŞI PROFESORII! Ce facem în timpul unui seism - acasa - în clasa [IMAGINE] Ramanem pe loc şi ne protejam! Evitam sa fugim spre scari sau sa intram în lift! Ascultam parintii, invatatorii - institutorii şi invatatorii! [IMAGINE] Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem în timpul unui seism - acasa - în clasa [IMAGINE] Ramanem pe loc şi ne protejam! Evitam sa fugim spre scari sau sa intram în lift! Ne protejam sub masa sau sub banca! Ne ferim de obiectele inalte, de cele suspendate şi de ferestre! Ascultam parintii, invatatorii - institutorii şi profesorii! [IMAGINE] Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem în timpul unui seism - dacă ne aflam în salile de clasa [IMAGINE] Ne protejam sub banca sau sub masa! Ne ferim de sursele de foc şi aparatele electrice! Ne ferim ferim de materialele didactice care pot sa cada! Ascultam cadrele didactice! Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem în timpul unui seism - dacă ne aflam în incinta-curtea scolii [IMAGINE] Ne indepartam de cladiri! Suntem atenţi la cosuri de fum, ziduri, geamuri, cornise, tencuieli, fire electrice! Actionam calm, fără a alerga! Stam în locul indicat de invatatori - institutori şi profesori! Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem în timpul unui seism - pe strada - lângă cladiri - în mijloacele de transport în comun [IMAGINE] Ne indepartam de cladiri! Mergem într-un loc sigur! Evitam sa producem aglomeratie! În vehicule ramanem în interior! Coboram numai după oprirea în statie! Ascultam indicatiile personalului din vehicule! Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem după un seism puternic - acasa - la şcoala - în localitate [IMAGINE] Suntem calmi, ramanem pe loc! Evitam usa, fereastra, scarile sau liftul! Ascultam şi urmam parintii, invatatorii - institutorii şi profesorii, care vor verifica mai întâi drumul spre iesire! La plecare toţi vom fi incaltati şi imbracati pentru a ne proteja. Vom lua rucsacul de urgenta! Ne protejam capul cu o geanta, ghiozdan, cărţi groase, etc.! Dacă este vreme buna, ramanem lângă casa sau în curtea scolii, într-un loc deschis, sigur, cunoscut! Directia scolii va decide dacă şi când electii pot pleca sau vor fi preluati de către parintii! [IMAGINE] Dacă a incetat miscarea seismica, au trecut şi emotiile... putem pleca ordonat, fără panica! ____________ NOTA(CTCE) IMAGINILE se gasesc în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
69. Partea a III-a Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul gimnazial - Clasele V-VIII - Text şi postere Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul gimnazial [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
70. Clasele V-VIII Cunoştinţe privind cauzele şi manifestarea cutremurelor de pamant în condiţiile tarii noastre Cutremurele de pamant (seismele) sunt zguduiri bruste şi de foarte scurta durata ale unor portiuni din scoarta (crusta) terestra sau de sub aceasta. Cauzele interne (din interiorul Pamantului) sunt cele mai frecvente iar miscarea placilor tectonice reprezinta principala cauza a producerii seismelor. În cazul miscarilor convergente a doua placi tectonice şi mai ales în procesele de subductie, se creeaza tensiuni enorme. Când se produce detensionarea au loc cutremurele de pamant. Eruptiile vulcanice pot de asemenea sa determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe mentionam: prabusirile care pot avea loc în golurile subterane, prabusirea unor stanci etc. Fig.
71. Placile tectonice şi tipurile de cutremure la scara globală: 1 - cutremure de adancime mica (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adancime mijlocie (intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adancime) (300-700 km). __________ NOTA(CTCE) Fig. 1 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie
72. Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonica iar energia care se elibereaza se extinde pe zone intinse de la suprafaţa terestra. Punctul teoretic în care se produce ruptura initiala (în realitate exista o zona de fracturare) se numeste focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafaţa pamantului, pe verticala focarului, poarta denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea pozitiei focarului şi epicentrului se obtine pe baza prelucrarii înregistrărilor miscarilor seismice în statii echipate cu aparatura specifică. În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei miscari denumite replici sau post-socuri, care în principiu ar trebui sa indice descarcarea energiei şi o anumita linistire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismica poate însă continua cu asa-numitele roiuri de cutremure. Pe teritoriul României se manifesta, în functie de adancime, mai multe categorii de cutremure: - superficiale (0 ≤ H ≤ 5 km); - crustale (normale) (de regula 5 ≤ H ≤ 30 km, ajungand până la 60 km în zona Vrancea); - intermediare (60 ... 70 km ≤ H ≤ 100 ... 180 ... 220) km), specifice numai zonei Vrancea. Cele mai puternice şi care afectează o arie intinsa sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura muntilor Carpati, în zona Vrancea, cu placi tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est-Europeana şi blocul intra-Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în contact la diferite adancimi, şi unde se considera ca de aproape 10 milioane de ani procesul de subductie activa s-a blocat. Zona epicentrala a cutremurelor intermediare poate fi formal încadrată intr-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendata în adancime, în contact cu mantaua inferioara, şi al carei proces de fragmentare, faliere pe contur şi/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare. Cutremurele intermediare produse la aceasta adancime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot sa conduca la intensitati seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul tarii, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimtite şi la mari distante (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul); Datele statistice istorice arata o asa-numita "ciclicitate", în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producandu-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adancimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsa, Bucurestiul fiind apropiat de aceasta zona. În celelalte zone epicentrale ale României se produc doar cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale: - seismele sunt moderate şi de joasa energie, evenimentele distructive producandu-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai mari decat pentru Vrancea, dar în intervalele de intensificare a activităţii efectele pot fi repetate în roiuri de seisme; - intensitatile de 7-8 grade MSK se pot extinde pe arii de cateva sute de kilometri patrati afectand cateva zeci de localităţi rurale şi unele localităţi urbane; pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice. Pe o harta de zonare seismica se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai intinsa, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt în Banat, Crisana, Maramures, Fagaras, Tarnave. Putem constata ca aproape tot teritoriul tarii este puternic seismic, zonele seismice afectand peste 60% din populatie, prin urmare este foarte important sa stim sa ne protejam în cazurile de incidenţa a unor astfel de fenomene naturale. Unde seismice Energia eliberata brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propaga în toate directiile sub forma undelor seismice, care sunt: * unde de adancime care pot fi: - de tip longitudinal sau de dilatatie (numite unde primare sau prime - P, deoarece ajung primele la un eventual observator), constau în dilatari şi comprimari succesive pe directia de propagare; - de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde - S), cu oscilatii într-un plan perpendicular pe directia propagarii. * unde superficiale de tip Rayleigh (R) şi Lowe (Q) şi unde lungi (L). Undele seismice de adancime se produc în interiorul pamantului şi se transmit din focar spre suprafaţa libera a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului şi cresc cu adancimea. Intrucat directia de propagare devine aproape verticala în vecinatatea suprafetei libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inertiale asupra construcţiilor. Amplitudinea miscarii terenului scade pe măsura departarii de epicentru, dar poate creşte de la roca de baza până la suprafaţa în cazul depozitelor geologice aluvionare şi afanate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipeaza (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominanta, având în vedere şi rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare. În multe cazuri, în orele sau zilele de după socul principal se mai produc treptat şi alte miscari, denumite replici sau post-socuri, care, de regula, sunt mai puţin puternice. Marimea oscilatiilor produse de cutremure se determina cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informaţiile minime obisnuite transmise populatiei se referă la magnitudinea şi intensitatea miscarilor produse. Magnitudine şi intensitate Magnitudinea este o marime care se exprima printr-o valoare adimensionala (numar) determinata prin calcul, pe baza unor masuratori ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur. Ca semnificaţie fizica, magnitudinea este considerata ca o măsura obiectiva a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelatiilor logaritmice dintre magnitudine şi amplitudine, respectiv energia radiata sub forma undelor seismice, rezultă ca de fiecare data când magnitudinea creşte cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate creşte de 10 ori, iar energia totala de cca. 32 de ori. Scarile de magnitudini Scara de magnitudini seismice este o scara relativa care ierarhizeaza cutremurele intr-o maniera comparativa, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiţii identice. Aceasta "scara" initiala (de fapt o suita de valori) introdusa de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale [M(L)], definita pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale şi distante epicentrale mai mici decat cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distante trebuie facuta cu precautie, având în vedere posibilele şi probabilele diferente în procesul de atenuare a undelor seismice. Magnitudinea nu are din punct de vedere teoretic limita inferioara sau superioara, dar marimea cutremurului este limitata la partea superioara a scarii de rezistenta rocilor din crusta terestra, astfel încât domeniul scarii este cuprins între aproximativ -3 şi 9,
73. Ulterior au fost dezvoltate şi alte scari de magnitudine [M(B), M(S), M(W)]. Scarile de intensitate Intensitatea este o măsura a severitatii miscarii terenului pe baza evaluării amplorii efectelor observate intr-o zona de intindere redusa în care se presupune ca acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, constructii, obiecte din acestea şi ocupanti. Succesiunea descrierii crescatoare a efectelor seismelor alcatuieste o scara de intensitati, cu elemente convenţionale, uneori statistice, de apreciere comparativa. În istoria seismologiei sunt cunoscute scarile Rossi-Forel