REGULAMENT din 28 martie 2007

(2)x 401 + 6 but Ar x 401 + 2 but CO

(2)x 33 kg + 5 but C

(2)H

(2)x 22 kg x 3 = 1.036 > 1.000 2 but H

(2)x 501 x 3 + 2 but N

(2)x 501 + 2 but Hex 501 + 30 but O

(2)x 401 + 12 but Ar x 401 + 12 but AmAr x 401 + 30 but CO

(2)x 33 kg + 15 but C(2H

(2)x 22 kg x 3 = 4.940 < 5.000. Cantitatea de gaz din buteliile depozite fiind cuprinsă între 1.000 şi 5.000, conform tab. 1.2.2, depozitul se încadrează în categoria depozit mic; - 36 but O

(2)x 401 + 24 but Ar x 401 + 36 but CO

(2)x 33 kg + 22 but C

(2)H

(2)x 22 kg x 3 = 5.040 > 5.000. Conform tab. 1.2.2 depozitul se încadrează în categoria depozit mediu. 1.3. Terminologie Termeni şi definiţii generale 1.3.1. Butelie - orice recipient transportabil în care se poate obţine sau se dezvolta o presiune a fluidului mai mare de 0,5 bar la o temperatura de +15°C (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune). 1.3.2. Butelii goale - buteliile din care a fost golit gazul şi au o presiune remanenta de minimum 0,6 bari (cu excepţia buteliilor pentru acetilena, în care presiunea remanenta minima este în funcţie de natura dizolvantului şi a temperaturii ambiante). 1.3.3. Butelii goale şi curatate - buteliile din care a fost golit gazul şi au fost spalate (cu apa sau suflate cu gaz inert) şi care pot fi inertizate şi menţinute la o presiune a gazului de inertizare mai mica de 0,5 bari la +15°C. 1.3.4. Cadre de butelii - ansamblul transportabil format din butelii legate între ele printr-un colector şi care se transporta şi utilizează numai ca ansamblu nedemontabil. 1.3.5. Statie de distribuţie a gazului din butelii - instalatia şi accesoriile aferente acesteia (existenta la utilizatori), destinată distribuirii către locurile de consum a gazelor din butelii. Statia de distribuţie a gazelor din butelii poate cuprinde, de la caz la caz, instalatia (colector) de golire a buteliilor, spaţii pentru depozitarea buteliilor pline şi/sau goale şi poate fi amenajată în aer liber sau într-o incinta construită. 1.3.6. Instalatie (colector) de golire a buteliilor - instalatia specială destinată racordarii a doua sau mai multe butelii ori cadre de butelii în vederea golirii gazului pentru distribuirea la locul de consum al utilizatorilor. 1.3.7. Regim de unica folosinţă - regimul în care buteliile încărcate cu fluid se distrug după utilizare şi golire. 1.3.8. Statie de umplere (statie de imbuteliere) - instalatia şi accesoriile aferente acesteia, aparţinând unui operator economic autorizat ISCIR, care este destinată umplerii buteliilor. 1.3.9. Producător - persoana fizica autorizata sau persoana juridică responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs în scopul introducerii pe piaţa şi/sau al punerii în funcţiune, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, în numele sau. Responsabilităţile producătorului se aplică oricărei persoane fizice autorizate sau persoane juridice care asambleaza, ambaleaza ori eticheteaza produse în vederea introducerii pe piaţa şi/sau a punerii în funcţiune sub nume propriu. 1.3.10. Operator economic - persoana juridică, constituită în una dintre formele de constituire reglementate prin lege, înscrisă la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, al carei obiect de activitate conţine şi domeniile reglementate în prezentul regulament, în condiţiile prescrise de lege. 1.3.11. Deţinător - persoana fizica sau juridică ce are în posesie sau în păstrare o butelie. Deţinătorul poate fi şi proprietarul buteliei. 1.3.12. Proprietar - persoana fizica sau juridică care face dovada proprietăţii unei butelii. 1.3.13. Gaz natural comprimat - gazul natural îmbuteliat sub presiune în stare gazoasa, definit conform ADR/RID, care poate fi metan. 1.3.14. Gaz petrolier lichefiat - amestecul de hidrocarburi, în principal propan şi butan (şi procente mai mici de hidrocarburi mai uşoare sau mai grele), aflate în stare gazoasa în condiţii normale, care poate fi lichefiat prin coborârea temperaturii şi/sau creşterea presiunii. 1.3.15. Gaz dizolvat - gazul care se transporta îmbuteliat sub presiune, dizolvat într-un solvent în faza lichidă. 1.3.16. Document normativ - documentul care prevede reguli, linii directoare ori caracteristici pentru activităţi sau pentru rezultatele acestora. Termenul este generic şi include standarde, specificaţii tehnice, coduri de buna practica şi reglementări. 1.3.17. Instrucţiuni de utilizare - documentul scris privind utilizarea (exploatarea) buteliei, elaborat de operatorul economic care realizează umplerea, şi care se distribuie utilizatorului. 1.3.18. Utilizator - persoana fizica sau juridică deţinătoare a unui aparat consumator alimentat de o butelie. Definiţii speciale: 1.3.19. Distanta de securitate - distanta ce trebuie respectata între depozitul de butelii şi instalaţii, amenajări, clădiri invecinate, cu scopul de a proteja depozitul de posibile influente negative, ca de exemplu încălzirea periculoasa a buteliilor. Instalaţiile şi amenajările care pot reprezenta un pericol sunt, de exemplu, depozite de materiale combustibile (lemn, materiale de ambalaj) sau rezervoare supraterane pentru lichide combustibile). 1.3.20. Spaţiu de protecţie - aria spatiala în jurul buteliilor pentru gaze combustibile, toxice sau foarte toxice, în care, ca urmare a unor neetanseitati la armături sau datorită unor greşeli de manipulare, nu poate fi evitata apariţia gazului sau a unor amestecuri de gaz. Spaţiul de protecţie este: - în cazul gazelor mai uşoare decât aerul, format dintr-un spaţiu cilindric încheiat în partea superioară de o emisfera (vezi fig. 1); - în cazul gazelor mai grele decât aerul, format dintr-un spaţiu în forma de con (vezi fig. 2). Fig. 1 Fig. 2 1.3.21. Distanta de protecţie - distanta dintre depozitul de butelii şi un obiect din afară depozitului, care să fie protejat de efectele scaparilor de gaze în cazul unei abateri faţă de exploatarea normală. Distanta de protecţie este distanta în afară căreia: - în cazul gazelor combustibile, periclitarea prin formarea unei atmosfere explozive este exclusa, adică nu este depăşită limita inferioară de explozie (LEL); - în cazul gazelor foarte toxice poate fi exclusa periclitarea prin formarea unei atmosfere care poate fi vătămătoare pentru sănătate, adică valoarea concentratiei maxim admisibile (CMA). 1.3.22. Distanta de protecţie trebuie păstrată faţă de: - clădiri de locuit; - alte clădiri decât cele proprii operatorului economic; - alte clădiri din cadrul propriei incinte a operatorului economic, cu încăperi destinate prezentei permanente a persoanelor pentru care nu sunt prevăzute măsuri de protecţie în caz de avarie, precum şi pentru proprii colaboratori (plan de alarmare şi de inlaturare a pericolului). 1.3.23. Alte clădiri decât cele proprii operatorului economic sunt considerate: - instalaţii, clădiri şi amenajări în afară teritoriului societăţii; - clădiri şi instalaţii din incinta proprie, în care în mod regulat şi concomitent se pot afla multe persoane străine de întreprindere (societăţi comerciale); - cai de circulaţie publice. 1.3.24. Zona cu pericol de explozie - spaţiul, locul în care în condiţii normale de funcţionare se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori, ceata de lichide inflamabile ori pulberi în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul. 1.3.25. Atmosfera exploziva gazoasa - amestecul cu aerul, în condiţii atmosferice normale, a substanţelor inflamabile sub forma de gaz, vapori sau ceata în care, după aprindere, combustia se propaga în ansamblul amestecului neconsumat. 1.3.26. Clasificarea (zonarea) spaţiilor cu pericol de explozie Locurile periculoase sunt clasificate pe zone în funcţie de frecventa şi durata permanentei unei atmosfere explozive. Zonele cu pericol de explozie constituie baza stabilirii volumului (severitatii) de măsuri de protecţie. Zona 0 Arie în care este prezenta în permanenta, frecvent sau pentru perioade lungi de timp, o atmosfera exploziva gazoasa. Zona 1 Arie în care este probabila apariţia (este posibil să apară ocazional) unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcţionarii normale. Zona 2 Arie în care nu este probabila apariţia unei atmosfere explozive gazoase la funcţionare normală, iar dacă totuşi apare, este probabil ca aceasta să se intample numai rareori şi doar pentru o perioadă scurta de timp. Abrevieri: ADR - Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase, încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prinLegea nr. 31/1994, şi care se aplică transporturilor interne în bazaOrdonanţei Guvernului nr. 48/1999privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, aprobată cu modificări prinLegea nr. 122/2002; GNC - gaz natural comprimat (metan); GPL - gaz petrolier lichefiat; ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite; RID - Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase, Apendicele C la Convenţia cu privire la transporturile internaţionale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, ratificată de România prinDecretul nr. 100/1983, care se aplică transporturilor interne în bazaOrdonanţei Guvernului nr. 49/1999privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată, aprobată cu modificări prinLegea nr. 788/2001; LEL - limita inferioară exploziva; UEL - limita superioară exploziva; CMA - concentraţia maxima admisibilă. 2. Amplasarea şi organizarea depozitelor 2.1. Prescripţii generale şi date referitoare la amplasare Cerinţe generale 2.1.1. Depozitele destinate păstrării buteliilor pline sau goale pot fi construite sau amenajate astfel:

1. a)în încăperi (depozite închise); ...
2. b)în spaţii deschise (depozite deschise); ... - depozite amenajate în construcţii deschise (construcţie descoperită sau acoperită tip sopron, deschisă perimetral pe cel puţin două laturi ori delimitata de elemente neetanse: plasa, grilaj etc.); - depozite amenajate în aer liber pe platforma betonata. Pot fi considerate depozite în spaţii deschise şi cele care sunt amplasate în construcţii, deschise numai pe una dintre laturi, dacă adâncimea părţii deschise nu este mai mare decât înălţimea laturii deschise. 2.1.2. Construcţiile pentru depozitarea buteliilor pot fi amplasate independent, la distanţe normate, sau compartimentate faţă de alte construcţii ori instalaţii, iar portiunile de construcţie alipite ori inglobate vor fi separate de restul construcţiei prin elemente de compartimentare conform prezentului regulament şi Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-99. 2.1.3. La amplasarea depozitelor se vor avea în vedere: - riscurile potenţiale în exteriorul locatiei pentru proprietăţile şi populatiile invecinate (spaţiul de protecţie - conform pct. 1.3.20); - securitatea depozitului (distanta de securitate conform pct. 1.3.19); - capacitatea depozitului; - căile de acces şi de evacuare în caz de urgenta. 2.1.4. Zona de depozitare nu va fi accesibila traficului general şi persoanelor neautorizate. Acest lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare sau prin realizarea unei împrejmuiri. 2.1.5. Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile invecinate sau peste căile publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi limitat pe cel mult două laturi, dacă pe partea adiacenta se realizează pereţi de protecţie de cel puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi confectionati din materiale incombustibile. O latura poate fi şi un perete de clădire, care în zona de protecţie este lipsit de deschideri. Aceştia nu trebuie dimensionati la solicitarile în caz de explozie. 2.1.6. Depozitele de butelii trebuie amplasate astfel încât sa existe spaţiul necesar de acces al mijloacelor de transport ce fac aprovizionarea, respectiv livrarea buteliilor, precum şi asigurarea căilor de acces şi de intervenţie în caz de incendiu. 2.1.7. La amplasarea depozitelor deschise pentru butelii cu gaze toxice sau combustibile se va avea în vedere şi direcţia predominanta a vantului. Distanţe de amplasare 2.1.8. Depozitele pentru butelii din cadrul instalaţiilor de producere şi imbuteliere a fluidelor ce fac obiectul prezentului regulament se amplaseaza conform prevederilor din normele specifice în vigoare sau, în lipsa acestora, conform proiectului tehnologic şi de montaj. 2.1.9. Depozitele pentru butelii din cadrul statiilor de umplere a buteliilor se amplaseaza în funcţie de cerinţele procesului tehnologic, de condiţiile de montaj şi intervenţie în condiţiile prezentului regulament (distanţele dintre diferitele obiecte ale statiei de umplere nu se normeaza). 2.1.10. Distanţele de securitate (definite conform pct. 1.3.19) dintre construcţiile depozitelor pentru butelii (depozite închise) şi construcţiile din incinta societăţii (altele decât cele din cadrul instalaţiilor de producere şi/sau imbuteliere a gazelor) sunt prezentate în tabelul 2.1.10. Tabel 2.1.10 - Distanţe de securitate între depozitele închise şi construcţii vecine Distanţele se considera de la peretele depozitului la elementul de construcţie cel mai apropiat al obiectivului invecinat şi se măsoară în metri. Pentru spaţii de producţie şi/sau de depozitare încadrate la categoria A sau B pericol de incendiu, distanţele se securitate se majorează cu 50%, indiferent dacă în categoria A sau B sunt încadrate depozitele ori spaţiile de producţie şi/sau depozitare din vecinătate. Distanţele de securitate dintre depozitele amenajate în spaţii deschise (în aer liber sau construcţii deschise), măsurate de la imprejmuirea depozitului şi instalaţiile sau amenajările invecinate din incinta societăţii, vor fi conform tabelului 2.1.10, depozitele în spaţii deschise fiind asimilate unui depozit închis de grad de rezistenta la foc IV-V. Aceste distanţe pot fi înlocuite de un perete, rezistent la foc, de minimum 2 m înălţime, confectionat din materiale incombustibile, având RF60 minute. 2.1.11. Distanta de protecţie (definită conform pct. 1.3.21) dintre depozitele pentru butelii deschise (în aer liber) şi vecinătăţi sunt prezentate în tabelul 2.1.11. Tabelul 2.1.11. - Distanţele de protecţie (exprimate în metri) dintre depozitele deschise pentru butelii (măsurate de la imprejmuirea depozitului) şi construcţiile vecine (clasificarea depozitelor conform pct. 1.2.2) NOTĂ: 1. Distanta de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi de către pereţii de protecţie de minimum 2 m înălţime fără deschideri şi confectionati din materiale incombustibile. O latura poate fi şi un perete de clădire care în zona de protecţie este lipsit de deschideri. 2. În cazul depozitelor pentru butelii închise (în încăperi), distanţele de protecţie se pot reduce cu 50%. Distanta de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu pereţii incaperii de depozitare, dacă în zona de protecţie aceştia sunt confectionati din materiale incombustibile şi sunt lipsiţi de deschideri. 2.1.12. În cazul depozitarii în spaţii deschise (depozite în aer liber sau construcţii deschise), distanta de protecţie, masurata de la imprejmuirea depozitului, faţă de limita de proprietate a societăţii (împrejmuire) este de minimum 10 m pentru butelii cu gaze toxice şi de minimum 5 m pentru alte gaze, indiferent de mărimea depozitului. 2.2. Organizarea depozitelor pentru butelii Generalitati 2.2.1. Operatorii economici care depozitează butelii sunt obligaţi sa elaboreze instrucţiuni de depozitare şi manipulare a buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, specifice categoriilor de fluide depozitate, precum şi planuri de urgenta în caz de evenimente (scapari de gaze sau de vapori, incendiu, explozie). Respectarea prevederilorHotărârii Guvernului nr. 95/2003este obligatorie. După caz, se va elabora Raportul de securitate. 2.2.2. Dacă în prezentul regulament numărul buteliilor pline este limitat, este permisă depozitarea unui număr dublu de butelii goale şi necuratate. 2.2.3. Nu este permisă depozitarea buteliilor în: - încăperi sub nivelul solului; - casa scarilor, holuri, coridoare, curţi inguste, treceri pietonale sau porţi ori în imediata lor apropiere; - pe treptele unor amenajări exterioare; - garaje sau parcarile pentru vehicule; - spaţii de lucru (locurile de consum); - lângă drumuri şi cai de refugiu special marcate. 2.2.4. Buteliile pentru gaze, cum ar fi oxigenul şi aerul comprimat, pot fi depozitate şi în încăperi sub nivelul solului, prin derogare de la prevederile pct. 2.2.3. 2.2.5. Prin derogare de la prevederile pct. 2.2.3 pot fi, de asemenea, amenajate depozite mici pentru butelii (maximum 50 de butelii, conform tabelului 1.2.2. coloana 2) în încăperi sub nivelul solului, în cazul în care: - instalatia de ventilare artificiala asigura un schimb de aer pe ora egal cu de doua ori volumul incaperii. Instalatia de ventilare artificiala trebuie să funcţioneze continuu sau, în caz contrar, trebuie să pornească în mod automat, la comanda unei instalaţii cu detectoare de concentraţie pentru gaze, la atingerea unei concentratii a gazului de 20% din LEL sau CMA. În cazul nefunctionarii instalaţiei de detectare a concentratiei gazului, trebuie să se declanseze automat instalatia de alarmare optica şi acustica; - instalatia de ventilare naturala are o secţiune minima egala cu 10% din suprafaţa pardoselii incaperii şi asigura o ventilare eficienta a incaperii; - pardoseala este de maximum 1,5 m sub nivelul solului. 2.2.6. La locul de consum nu se permite depozitarea buteliilor, ci numai utilizarea celor strict necesare în procesul tehnologic. În cazul unui număr mai mare de locuri de consum în aceeaşi hala, numărul total al buteliilor în rezerva nu trebuie să depăşească numărul minim de butelii prevăzut la pct. 1.2.2, pentru depozitele mici. 2.2.7. Spaţiile de depozitare a buteliilor nu sunt considerate a fi locuri permanente de lucru, cu toate ca aici se desfăşoară anumite activităţi (primire-expediere butelii). 2.2.8. În spaţiile de depozitare nu este permisă reimbutelierea gazelor sub presiune sau repararea buteliilor. 2.2.9. În depozite sunt interzise accesul şi circulaţia persoanelor străine. Acest lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare. Fig. 3 2.2.10. Spaţiile de protecţie, asa cum au fost definite la pct. 1.3.20, a mai multor butelii pentru gaze se pot intersecta. În acest caz, buteliile pot sta alăturat (vezi fig. 3). 2.2.11. În cazul depozitarii buteliilor cu gaze foarte toxice trebuie să existe instalaţii prin care în caz de incendiu sau de accidente să se poată cere ajutor. Aceasta cerinţa este îndeplinită dacă exista acces rapid la un telefon. 2.2.12. În încăperile de depozitare nu este permisă amplasarea cuvelor, canalelor sau a scurgerilor spre canale fără sifon, precum şi a acceselor la pivnite sau a altor deschideri spre pivnite. De asemenea, este interzisă amplasarea în aceste încăperi a unor guri de curatare sau a altor deschideri ale coşurilor de fum. În cazul depozitarii în aer liber a buteliilor imbuteliate cu gaze mai grele decât aerul sau gaze lichefiate, prima interdicţie enuntata este valabilă numai pentru spaţiul de protecţie. 2.2.13. În zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile sunt interzise sursele de foc care ar putea produce aprinderea acestora. 2.2.14. În zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile se pot utiliza mijloace de transport uzuale, acţionate cu motoare cu combustie interna sau electrice, cu excepţia cazurilor în care aceste gaze sunt într-o concentraţie periculoasa. 2.2.15. Zonele de protecţie şi periculozitatea acestora (pericol de explozie sau de otravire) trebuie marcate corespunzător prin plăcuţe avertizoare. 2.2.16. Buteliile vor fi păstrate de regula în poziţie verticala, aşezate în paleti, rastele sau în boxe de câte 20-25 de butelii, asigurate împotriva caderii sau rasturnarii, dispuse în grupuri cu spaţii libere de acces între ele cel puţin pe o parte, de minimum 1,5 m. Nu este necesară o asigurare specială, dacă, de exemplu, prin tipul constructiv al recipientelor, prin aşezarea în grupe mai mari sau prin modul de depozitare se asigura protecţia necesară. 2.2.17. Buteliile fără postament pot fi păstrate în poziţie orizontala pe rame sau stelaje de lemn, fără ca acestea să se atinga între ele. Înălţimea stivei nu poate fi mai mare de 1,5 m, iar robinetele vor fi îndreptate într-o singura direcţie. 2.2.18. Buteliile cu un volum mai mare de 1 l, imbuteliate cu gaze combustibile sau gaze foarte toxice lichefiate, trebuie păstrate şi depozitate în poziţie verticala. 2.2.19. Este permisă depozitarea în aceeaşi încăpere sau acelaşi compartiment a buteliilor pline şi a buteliilor goale. Buteliile pline vor fi depozitate în zone separate faţă de buteliile goale. Zonele respective vor fi bine delimitate şi prevăzute cu inscripţii care să indice "Butelii pline", respectiv "Butelii goale". 2.2.20. Buteliile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune se vor depozita numai cu capac de protecţie. Se admite lipsa capacelor dacă butelia prin construcţie este prevăzută cu un sistem de protejare a robinetelor (garda nedemontabila). 2.2.21. În clădirile sau încăperile, precum şi în construcţiile de tip sopron în aer liber, destinate depozitarii buteliilor de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, se vor asigura: - accesul uşor din exterior; - accesul între stive sau grupe; - accesul între stive ori grupe şi pereţii construcţiei. Distanta minima necesară pentru asigurarea accesului va fi de 1,5 m. 2.2.22. În depozite se vor respecta cu stricteţe regulile şi măsurile de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor, atât cele cu caracter general, cat şi cele specifice. Depozitarea comuna a buteliilor pentru gaze diferite 2.2.23. În funcţie de natura gazelor, depozitarea buteliilor pline cu gaze diferite se poate face împreună, ţinând cont de prevederile pct. 1.2.2 şi de condiţiile prevăzute la pct. 1.2.4. 2.2.24. Buteliile pline cu diferite gaze pot fi depozitate împreună în încăperi, în următoarele condiţii: 1. dacă numărul buteliilor cu gaze combustibile sau cu gaze care întreţin arderea nu depăşeşte 150 (din fiecare categorie în total). În plus, pot fi depozitate butelii sub presiune pentru gaze imbuteliate cu gaze inerte în număr nelimitat; 2. buteliile cu gaze combustibile şi cu gaze inerte pot fi depozitate în orice cantitate; 3. buteliile cu gaze care întreţin arderea şi cele cu gaze inerte pot fi depozitate în orice cantitate; 4. în cazurile enunţate la pct. 1-3, se pot depozita suplimentar 15 butelii imbuteliate cu substanţe foarte toxice. Cantităţi mai mari de butelii umplute cu gaze foarte toxice trebuie depozitate într-o încăpere separată. 2.2.25. Între buteliile cu gaze combustibile şi cele cu gaze care întreţin arderea trebuie păstrată o distanta de minimum 4 m. Acest gol poate fi umplut cu butelii cu gaze inerte (de exemplu azot, argon etc.). 2.2.26. Dacă suprafaţa încăperilor închise este ≤ 20 mp, este interzisă depozitarea buteliilor umplute cu oxigen împreună cu butelii umplute cu gaze combustibile sau depozitarea împreună a buteliilor încărcate cu gaze care în amestec pot produce reactii periculoase din punctul de vedere al incendiilor sau al exploziei. 2.2.27. Buteliile care conţin gaze toxice diferite pot fi depozitate în aceeaşi încăpere dacă mijloacele necesare neutralizarii scaparilor sunt comune, în caz contrar se vor depozita în încăperi separate. 2.2.28. La depozitarea în aer liber pot fi depozitate împreună butelii încărcate cu toate tipurile de gaze, fără alta limitare în ceea ce priveşte numărul buteliilor, dar cu respectarea prevederilor pct. 1.2.2. 2.2.29. La depozitarea în aer liber amplasarea buteliilor de oxigen sau alte gaze comburante faţă de buteliile cu gaze combustibile se face astfel încât zona de protecţie a buteliilor de oxigen (definită la pct. 2.3.4) sa nu se intersecteze cu zona de protecţie din planul buteliilor pentru gaze combustibile (vezi pct. 1.3.20, 1.3.21, 2.2.10 şi 2.2.40). Încăperi de depozitare (depozite închise) 2.2.30. Încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze vor fi amenajate în construcţii de tip parter, fiind interzisă realizarea de niveluri suplimentare. 2.2.31. Se pot amenaja depozite pentru butelii la demisol sau subsol, numai cu respectarea prevederilor pct. 2.2.4 şi 2.2.5. 2.2.32. Încăperile în care se afla mai mult de 25 de butelii cu gaze combustibile sau mai mult de 5 butelii cu gaze foarte toxice nu pot fi amplasate sub sau deasupra încăperilor destinate persoanelor. Legăturile spre încăperile invecinate sunt permise numai dacă aceste încăperi au cai proprii de evacuare. 2.2.33. Construcţiile în care se depozitează butelii pentru gaze comprimate se vor amplasa, de regula, independent, la distanţe normate. Se admite alipirea sau inglobarea în alte construcţii în următoarele condiţii: - încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze trebuie separate de încăperile invecinate prin pereţi rezistenti la foc; - încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze încadrate în categoria A sau B pericol de incendiu se vor separa de restul încăperilor prin elemente de compartimentare corespunzătoare, rezistente la explozie (pereţi din beton armat minimum B 200, cu grosimea de 10 cm, cu un procent de armare de cel puţin 0,1%, sau din caramida roşie plină, cu grosime de 37,5 cm, şi mortar marca M 25. 2.2.34. Elementele principale ale construcţiei depozitului de butelii trebuie să îndeplinească, din punctul de vedere al rezistentei la foc, condiţiile minime prevăzute la pct. 3.1.1.7. 2.2.35. Stratul de acoperire a pardoselii, ca cerinţe minime, trebuie: să fie constituit din materiale incombustibile şi să fie plan, rezistent la uzura mecanică şi să asigure depozitarea în siguranţa a buteliilor. 2.2.36. Încăperile de depozitare trebuie să fie corespunzător ventilate şi aerisite. O ventilare naturala este suficienta dacă secţiunea canalelor de aerisire este 1/100 din suprafaţa pardoselii incaperii de depozitare. Amplasarea gurilor de aerisire este dependenta de densitatea gazului depozitat. 2.2.37. În încăperile de depozitare este interzisă depozitarea materialelor combustibile, ca de exemplu: lichide inflamabile, lemn, rumegus, hârtie, fan, paie sau cauciuc. Ca o excepţie faţă de prevederile de mai sus, în încăperile de depozitare în care se afla mai mult de 50 de butelii pentru gaze, din care nu mai mult de 25 imbuteliate cu gaze combustibile sau cu gaze foarte otravitoare, pot fi depozitate şi materiale combustibile, cu excepţia lichidelor inflamabile, dacă locul de depozitare a buteliilor pentru gaze este despărţit de un zid din materiale incombustibile de minimum 2 m înălţime şi dacă între materialele combustibile şi acest zid este o distanta de minimum 5 m. 2.2.38. Încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze combustibile sau foarte toxice, care se invecineaza cu cai de circulaţie publică, trebuie, în partea în care se afla căile de circulaţie publică, să fie despărţite de pereţi fără uşi şi fără ferestre până la o înălţime de minimum 2 m. Aceasta prevedere nu se aplică pentru uşile care se deschid automat şi care sunt confectionate din materiale incombustibile. 2.2.39. Încăperile în care sunt depozitate butelii pentru gaze imbuteliate cu gaze combustibile sau gaze foarte toxice trebuie să poată fi foarte repede părăsite (la nevoie). 2.2.40. În cazul în care buteliile cu gaze combustibile sau foarte toxice sunt depozitate în încăperi, atunci aceste butelii trebuie să se afle într-o zona de protecţie. Pentru buteliile cu gaze combustibile, aceasta zona de protecţie este spaţiu cu pericol de explozie zona 2, conform pct. 1.3.26. Dimensiunile spaţiului de protecţie rezultă din tabelul 1. În cazul încăperilor cu o suprafaţa de ≤ 20 mp, întreaga încăpere constituie zona de protecţie (zona 2). Tabelul 1. - Dimensiunile spaţiului de protecţie pentru butelii cu gaze combustibile sau foarte toxice, depozitate în încăperi (vezi fig. 1-3). 2.2.41. În funcţie de modul de manipulare şi de transport, clădirile pentru depozitarea buteliilor vor fi prevăzute cu rampe de încărcare-descărcare acoperite sau neacoperite. 2.2.42. Înălţimea clădirilor sau a încăperilor în care se depozitează butelii se va stabili de proiectant în funcţie de sistemul şi de regulile de depozitare specifice, asigurându-se o diferenţa minima de la partea superioară a buteliilor sau cadrelor de butelii până la elementele cele mai de jos ale acoperişului, de minimum 1,00 m. Depozitarea în spaţii deschise (depozite deschise) Spaţiile în care sunt amenajate depozitele în aer liber sunt definite la pct. 2.1.1 2.2.43. În cazul depozitelor în spaţiu deschis, suprafaţa de depozitare trebuie să fie astfel constituită încât să permită depozitarea în siguranţa a buteliilor pentru gaze. 2.2.44. În cazul în care buteliile pentru gaze, imbuteliate cu gaze combustibile sau foarte toxice, sunt depozitate în spaţii deschise, atunci aceste butelii trebuie să se afle într-o zona de protecţie. Pentru buteliile cu gaze combustibile, aceasta zona de protecţie este zona 2, conform pct. 1.3.26. Dimensiunile spaţiului de protecţie rezultă din tabelul 2. Tabelul 2. - Dimensiunile spaţiului de protecţie pentru butelii cu gaze combustibile sau foarte toxice, depozitate în spaţiu deschis (vezi fig. 1-3). 2.2.45. Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile invecinate sau peste căile publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi ingustat în cel mult două laturi de pereţi de protecţie de cel puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi confectionati din materiale incombustibile. O latura poate fi şi un perete de clădire care în zona de protecţie este lipsit de deschideri. 2.2.46. În cazul depozitarii în spaţiu deschis, faţă de instalaţiile sau amenajările invecinate care ar putea prezenta un pericol trebuie păstrată o distanta de securitate. Aceasta distanta se stabileşte conform prevederilor pct. 2.1.10 şi este de minimum 5 m. Aceasta poate fi înlocuită de un perete rezistent la foc, de minimum 2 m înălţime, confectionat din materiale incombustibile având RF 60 de minute. 2.2.47. Nu este necesară o protecţie a buteliilor faţă de razele solare (radiaţie solara). Ca măsura de protecţie, buteliile pentru dioxid de carbon se vor admite la depozitare numai dacă robinetul cu ventil al buteliei este prevăzut cu membrana de rupere dimensionata pentru presiunea de 190 bari, iar corpul buteliei este vopsit în culoare gri, conform SR EN 1089-3-2003. 2.2.48. Depozitele în aer liber în sistem paletizat vor fi amplasate pe o platforma betonata, iar zonele de protecţie şi de siguranţă trebuie marcate. 2.2.49. În interiorul zonei de protecţie nu este permisă depozitarea materialelor combustibile sau a vegetatiei (se recomanda o distanta de minimum 5 m). În zonele cu pericol de explozie, datorate buteliilor pentru gaze combustibile, nu sunt permise sursele de foc. 2.3. Cerinţe suplimentare pentru depozitele de butelii cu gaze speciale Depozitarea buteliilor de acetilena 2.3.1. Depozitare în încăperi (depozite închise) Se recomanda ca buteliile de acetilena să fie depozitate în aer liber. Dacă nu se poate evita depozitarea în încăperi, pentru acestea (încăperi) se vor aplica următoarele reguli: * pereţii exteriori, pereţii de separare şi acoperisurile salilor de depozitare se vor construi din materiale incombustibile. Pereţii de separare vor fi impermeabili şi vor avea o rezistenta la foc de cel puţin o ora. Construcţia depozitului pentru butelii de acetilena se va realiza cu respectarea tuturor măsurilor specifice spaţiilor cu pericol de explozie de categoria A(BE3a) prevăzute în Normativul P118; * golurile pentru decomprimare practicate în pereţii exteriori pot fi realizate prin ferestre cu geamuri de tip uşor, panouri din materiale acrilice sau policarbonat uşor de mici dimensiuni sau, dacă sunt de dimensiuni mari (peste 0,5 mp), trebuie să fie fixate cu grilaje, astfel încât în caz de explozie sa nu fie proiectate în afară, cu riscul de a lovi persoanele prezente în jurul construcţiei; * acoperisul construcţiei trebuie să fie de "tip uşor" şi independent de pereţii construcţiei; * pardoselile din sălile de depozitare vor fi din materiale incombustibile, care nu produc scantei, şi vor fi nivelate astfel încât buteliile de acetilena sa stea în siguranţa. Se permite acoperirea pardoselii cu vopsea de protecţie adecvată, care să îndeplinească cerinţele de pardoseala antiscantei şi antistatica; * sălile de depozitare vor fi eficient ventilate atât la nivel superior, cat şi inferior. Ventilatia naturala este suficienta dacă deschiderile de ventilaţie care duc direct în exterior sunt prezente cu o secţiune totală transversala de cel puţin 1/300 din suprafaţa de pardoseala a sălii de depozitare; * se vor asigura cai de evacuare în caz de urgenta către exteriorul clădirii de la depozit. Căile de evacuare din sălile invecinate nu vor trece prin depozit; * materialele inflamabile (de exemplu: lemnul, aschiile de lemn, hârtia, cauciucul şi lichidele inflamabile) nu se vor depozita în încăperi de depozitare a buteliilor de acetilena; * încăperile de depozitare pentru buteliile de acetilena, care se invecineaza cu un drum public, vor avea pe partea adiacenta drumului un perete fără uşi sau deschideri cu o înălţime de cel puţin 2 m. Acest fapt nu se aplică uşilor care se inchid automat şi sunt rezistente la foc; * se va menţine separarea adecvată dintre buteliile de acetilena şi alte butelii care conţin gaze oxidante. 2.3.2. Depozitarea în spaţii deschise (depozite deschise) Pentru depozitarea în aer liber se vor aplica următoarele: * suprafaţa pardoselii va fi plana şi nivelata astfel încât buteliile de acetilena să fie în siguranţa; * atunci când buteliile pline cu acetilena sunt depozitate în aer liber, se va menţine o distanta sigura faţă de sistemele şi echipamentele invecinate; * nu vor exista materiale inflamabile (de exemplu: lemn, aschii de lemn, hârtie, cauciuc şi lichide inflamabile) în incinta depozitului; * fumatul şi sursele de aprindere nu sunt permise în incinta depozitului şi nici la distanta de minimum 2 m în jurul incintei depozitului. Se permite accesul controlat al vehiculelor şi autoincarcatoarelor cu furca; * buteliile de acetilena nu se vor depozita mai aproape de 5 m faţă de gardul de delimitare a limitei de proprietate, dacă nu se asigura un perete rezistent la foc (RF 60 minute) înalt de 2 m. Nu se recomanda ca buteliile de acetilena să fie depozitate aproape de un gard de delimitare atunci când se pot crea pericole de către public; * depozitarea buteliilor se va proteja împotriva impactului cu vehicule. 2.3.3. La realizarea depozitelor pentru butelii de acetilena se vor respecta şi prevederile pct. 6.3.2-6.3.8 din Normativul pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor care produc sau utilizează acetilena. Depozitarea buteliilor de oxigen 2.3.4. În jurul buteliilor de oxigen se instituie o distanta de protecţie similară cu cea pentru gaze combustibile mai grele decât aerul (definite la pct. 1.3.20, 1.3.21, 2.2.10, 2.2.40 - tabel 1 şi 2.2.44 - tabel 2). În zona de protecţie este posibila apariţia atmosferei imbogatite în oxigen. În aceste zone se vor respecta normele de siguranţă specifice pentru atmosfera supraoxigenata. 2.3.5. Încăperile în care se depozitează numai butelii de oxigen sau/şi butelii pentru gaze incombustibile se încadrează în categoria "E" de pericol de incendiu. Elementele principale ale construcţiei se vor executa din materiale incombustibile CO(CA1) şi vor îndeplini cerinţele pct. 3.1.1.7. 2.3.6. În încăperile în care se depozitează butelii de oxigen, pardoseala trebuie executată din materiale incombustibile; pardoseala trebuie să fie lipsită de ulei, grăsimi şi alte substanţe inflamabile. 2.3.7. Depozitarea buteliilor de oxigen împreună cu alte butelii pentru gaze combustibile este permisă numai cu respectarea prevederilor pct. 2.2.24. 2.3.8. Depozitarea buteliilor de oxigen este interzisă în încăperi unde sunt depozitate butelii pentru gaze combustibile şi în care zona de protecţie - Zona 2 cu pericol de explozie - se întinde la întreaga încăpere. 2.3.9. În cazul depozitelor pentru butelii de oxigen, prevederile pct. 2.2.12 trebuie respectate cu stricteţe, iar distanta de protecţie este de 5 m. Depozitarea buteliilor pentru gaze toxice 2.3.10. Se recomanda ca buteliile care conţin gaze toxice să fie depozitate în încăperi închise. Depozitele în care se păstrează butelii pentru gaze toxice sau combustibile trebuie să aibă o ventilaţie naturala permanenta. În cazul gazelor greu perceptibile prin miros, depozitele vor fi prevăzute cu analizoare de gaz automate şi cu ventilaţie de avarie, astfel încât sa nu poată fi depăşită concentraţia admisă de gaze nocive. Aerul viciat nu trebuie să fie evacuat spre locurile unde se afla foc deschis, suprafeţe incalzite şi nici spre încăperi cu acces de persoane sau drumuri. În cazul în care în timpul ventilarii gazelor evacuate ar putea forma o concentraţie periculoasa în zona inconjuratoare, acestea vor fi evacuate doar după o purificare prealabilă. 2.3.11. Buteliile pentru hidrogen fosforat (fosfina), hidrogen sulfurat, clorura de carbonil (oxiclorura de carbon, fosgen) şi fluor, precum şi pentru acid cianhidric trebuie depozitate în încăperi. Pentru gazele comprimate mai sus enumerate trebuie să fie montate instalaţii de avertizare, alarmare şi semnalizare automată a pericolelor reprezentate de aceste gaze (instalaţii de avertizare gaze). Aceste instalaţii de avertizare pentru gaze trebuie amplasate în apropierea ventilelor şi trebuie să emita o prealarmare şi alarma principala. Instalaţiile de avertizare trebuie ajustate pentru tipul de gaz în cauza. 2.3.12. Echipament personal de protecţie În imediata apropiere a zonelor periculoase ale depozitelor de butelii pentru gaze comprimate toxice şi foarte toxice trebuie să existe echipamente adecvate de protecţie a căilor respiratorii şi, la nevoie, şi echipamente de protecţie corporală. 2.3.13. Amenajarea încăperilor Încăperile depozitelor pentru butelii pentru gaze combustibile toxice şi foarte toxice trebuie să poată fi rapid evacuate în caz de pericol. Fiecare încăpere cu o suprafaţa mai mare de 50 mp trebuie să aibă minimum doua iesiri, care trebuie să fie amplasate pe cat posibil pe pereţi opusi. Uşile şi ferestrele pentru căile de salvare trebuie să se deschidă spre exterior şi trebuie marcate corespunzător. Uşile glisante şi cele ridicatoare pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uşi pietonale obişnuite (pe balamale). Uşile care nu dau nemijlocit spre exterior trebuie să fie uşi antifoc în clasa de rezistenta la incendiu RF 90 minute şi trebuie să se inchida automat. 2.3.14. La proiectarea depozitelor pentru butelii cu gaze toxice trebuie avute în vedere măsuri eficiente pentru limitarea răspândirii gazelor. Măsurile de protecţie pentru limitarea răspândirii gazelor comprimate în cazul unor scapari (avarii) sunt îndeplinite în special prin asigurarea unor instalaţii pentru: - producerea unor perdele de apa pentru stavilirea norilor de gaze care sunt solubile în apa, de exemplu: amoniac, oxid de etilenă; - producerea perdelelor de apa pentru stavilirea norilor de gaze care sunt insolubile sau puţin solubile în apa; sau - limitarea răspândirii cu aburi. Aceste dispozitive de limitare (duze de pulverizare a apei, pereţi cu duze de stropire) pot fi mobile sau fixe. 2.3.15. În cazul depozitelor de butelii pentru gaze toxice şi combustibile, titularul activităţii are obligaţia să respecte prevederileHotărârii Guvernului nr. 95/2003privind controlul activităţilor care prezintă pericole majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, după caz, sa întocmească planuri de urgenta interna şi externa şi sa notifice activitatea. 3. Prevenirea şi stingerea incendiilor 3.1. Nivelurile criteriilor de performanţă la foc 3.1.1. Riscuri de incendiu şi grade de rezistenta la foc Riscuri de incendiu 3.1.1.1. La construcţiile de depozitare riscul de incendiu are în vedere caracteristicile fluidelor depozitate şi densitatea sarcinii termice, fiind definit prin categorii de pericol de incendiu. Gazele comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune pot determina încadrarea depozitelor în următoarele categorii de pericol de incendiu, şi anume: 3.1.1.2. Categoriile de pericol de incendiu exprima riscul de incendiu astfel: - categoria A şi B (BE3a şi b): posibilităţi de incendiu şi explozie volumetrica (risc de incendiu foarte mare); - categoria E (BE1b) gaze inerte (risc mic de incendiu). 3.1.1.3. Stabilirea categoriilor de pericol de incendiu pe zone, încăperi sau compartimente de incendiu se va face în conformitate cu prevederile Normativului P118-99. La stabilirea categoriilor de pericol de incendiu şi explozie nu se iau în considerare exploziile mecanice datorate defectelor de fabricaţie ori ale materialelor. 3.1.1.4. Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de siguranţă la foc impuse de categoriile A şi B (BE3a şi
3. b)se face luându-se în consideraţie scaparile de gaze sau de vapori în caz de defect ori accidental, greutatea în raport cu aerul şi posibilităţile de dispersie a norului de gaze. 3.1.1.5. Dimensiunile zonelor cu pericol de explozie definite la pct. 1.3.24 se vor stabili conform pct. 2.2.40 pentru depozitele de butelii din încăperi, pct. 2.2.44 pentru depozitarea în spaţii deschise şi pct. 2.2.10 pentru ambele tipuri de depozite. 3.1.1.6. Din punctul de vedere al periculozitatii (conform Normativului P118), buteliile pentru gaze se încadrează în clasa de periculozitate P5 - cu periculozitate deosebit de mare. Grade de rezistenta la foc 3.1.1.7. Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcţiei din punctul de vedere al rezistentei la foc, la depozitarea buteliilor, sunt cele din tabelul 3.1.1.7. Tabel 3.1.1.7 3.1.1.8. Toate elementele de construcţie din structura depozitelor, inclusiv sarpanta şi invelitoarea, trebuie să fie incombustibile (C0), de regula din beton, caramida sau metal. 3.1.1.9. Structurile metalice neprotejate sau parţial protejate la foc, în zonele expuse direct radiatiei termice, pot fi utilizate la construcţia depozitelor de butelii de gradul II de rezistenta la foc în următoarele situaţii: - densitatea sarcinii termice nu depăşeşte 420 MJ/mp; - indiferent de densitatea sarcinii termice, dacă: * construcţia depozitului se încadrează în categoria E de pericol de incendiu. NOTĂ: La reducerea rezistentei la foc a structurilor metalice se vor avea în vedere rolul fiecărui element în asigurarea stabilitatii construcţiei, categoria de importanţa a acesteia şi urmările posibile ale prabusirii construcţiei. 3.1.2. Amplasare şi conformare la foc Amplasarea 3.1.2.1. Construcţiile închise în care se amplaseaza butelii pentru gaze comprimate lichefiate sau dizolvate sub presiune pot fi amplasate independent, grupate sau comasate, cu respectarea prevederilor pct. 2.1, 3.1.2.7 şi ale tabelului 3.1.2.7. 3.1.2.2. Depozitele în spaţiu deschis pentru butelii sunt amplasate de regula independent. Depozitele de butelii amenajate în construcţii deschise pot fi alipite de alte construcţii, cu respectarea corelarilor de la pct. 3.1.2.7. 3.1.2.3. Construcţiile independente pentru depozitarea buteliilor se amplaseaza faţă de obiectele invecinate din incinta (în limita proprietăţii) la distanţele de siguranţă stabilite în tabelul 2.1.10 şi în Normativul P118. 3.1.2.4. Depozitele deschise pentru butelii se amplaseaza faţă de vecinătăţi la distanţele normate în prezentul regulament. 3.1.2.5. Depozitele pentru butelii se amplaseaza faţă de limita de proprietate, iar în afară limitei de proprietate, faţă de obiective de interes public (clădiri, drumuri etc.), la distanţele de siguranţă prevăzute la pct. 2.1.11. Conformarea la foc 3.1.2.6. Construcţiile destinate depozitarii buteliilor, în ansamblu, şi elementele de construcţii ale acestora vor fi astfel alcătuite şi conformate încât sa nu favorizeze propagarea focului şi a fumului. Organizarea depozitelor pentru butelii se va face cu respectarea prevederilor pct. 2.2. 3.1.2.7. Construcţiile sau compartimentele de incendiu destinate depozitarii buteliilor pentru gaze trebuie să îndeplinească condiţiile minime pentru a exista corelare între categoria de pericol de incendiu, gradul de rezistenta la foc şi aria maxima construită, conform tabelului 3.1.2.7. Tabel 3.1.2.7. - Corelarea dintre categoria de pericol de incendiu, gradul de rezistenta la foc şi aria maxima construită 3.1.2.8. Depozitele amenajate în aer liber se amplaseaza numai independent la distanţe normate conform regulamentului, faţă de vecinătăţi. Suprafaţa depozitelor amenajate în aer liber, indiferent de categoria de pericol de incendiu, nu este normata. 3.1.3. Alcatuiri constructive 3.1.3.1. Construcţiile închise pentru depozitarea buteliilor pot fi de gradul I-V de rezistenta la foc, în funcţie de categoria de pericol de incendiu, cu respectarea următoarelor condiţii: - respectarea corelatiei admise în tabelul 3.1.2.7 dintre gradul de rezistenta la foc şi aria construită a construcţiei (compartimentului de incendiu); - respectarea condiţiilor minime pentru materialele principale ale construcţiei prevăzute la pct. 3.1.1.7. 3.1.3.2. Pentru construcţiile sau compartimentele de incendiu în care se depozitează butelii, încadrate în categoria A sau B pericol de incendiu, alipite ori inglobate în alte construcţii, pereţii interiori pe latura alipirii cu alte încăperi trebuie să fie rezistenti la explozie şi vor fi realizaţi conform pct. 2.2.33. 3.1.3.3. Pentru construcţiile sau compartimentele de incendiu în care se depozitează butelii, încadrate în categoriile C-E pericol de incendiu, alipite sau inglobate în alte construcţii, pereţii de reparare cu alte încăperi trebuie să fie plini, din materiale CO cu rezistenta la foc minimum 2 ore. 3.1.3.4. În încăperile de depozitare a buteliilor nu sunt admise spaţii libere pentru birouri, pentru repararea buteliilor sau pentru îmbutelierea ori reimbutelierea recipientelor-butelii. Asemenea spaţii se amenajeaza în încăperi proprii, separate faţă de cele de depozitare prin pereţi Co rezistenti la foc minimum 2 ore. Spaţiile de recepţie-expediţie, de regula, se separa în acelaşi mod. Golurile de circulaţie din pereţii de separare faţă de depozit se protejeaza cu uşi rezistente la foc 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoinchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Fac excepţie golurile dintre depozitul de butelii şi spaţiile de imbuteliere, reparare butelii sau de recepţie-expediţie la care se asigura aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente. În acest caz protejarea golurilor nu este obligatorie. 3.1.3.5. Construcţiile depozitelor de butelii încadrate în categoriile A şi B de pericol de incendiu (spaţii cu pericol de explozie) se vor alcătui în conformitate cu prevederile din Normativul P118. 3.1.4. Limitarea propagarii focului şi fumului 3.1.4.1. La clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii, alipite ori inglobate în alte construcţii, încadrate la categoria A sau B pericol de incendiu, se recomanda ca pereţii de separare să fie plini. 3.1.4.2. Pentru depozitele încadrate la categoriile C-E pericol de incendiu în pereţii de separare pot exista goluri protejate cu uşi rezistente la foc de minimum 45 de minute. 3.1.4.3. Planşeele de separare dintre încăperile de depozitare de la demisol şi, respectiv, subsol, acceptate potrivit pct. 2.2.31, vor fi incombustibile CO şi cu rezistenta la foc de minimum doua ore. 3.1.5. Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinti 3.1.5.1. Depozitele amenajate în clădiri închise pe toate laturile vor fi prevăzute cu posibilităţi de evacuare a fumului şi a gazelor (tiraj natural organizat sau mecanic). 3.1.5.2. Clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii cu fluide inflamabile, cu suprafeţele mai mari de 36 mp, vor fi prevăzute cu tiraj natural organizat sau cu sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinti, amplasate în treimea superioară, cu actionare automată sau manuală din exterior. 3.1.5.3. Suma ariilor libere pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinti în cazul tirajului natural organizat cu dispozitive va fi de cel puţin 1/100 din aria incaperii de depozitare. 3.1.5.4. Golurile permanent deschise din acoperis se amplaseaza în porţiunea cea mai înaltă a construcţiei, iar ochiurile mobile în treimea superioară a pereţilor perimetrali. 3.1.6. Cai de evacuare în caz de incendiu 3.1.6.1. Depozitele închise pentru butelii sunt amenajate în construcţii parter (vezi pct. 2.2.30) şi nu sunt considerate spaţii de lucru cu personal permanent de lucru (vezi pct. 2.2.7). Evacuarea persoanelor în caz de incendiu se face prin uşi ce debuseaza direct în exterior. Numărul maxim de persoane aflate simultan în incinta depozitului nu depăşeşte de regula 10. Dacă numărul personalului permanent este mai mare de 10 persoane, prin proiect se vor asigura cai de evacuare în caz de incendiu în conformitate cu prevederile cap. 5.6 din Normativul P118. 3.1.6.2. Uşile folosite trebuie să fie cu deschidere spre exterior, de tip obişnuit, şi balamale sau pivoti. Pentru depozitele mici şi medii se admite utilizarea uşilor de tip glisant, cu condiţia să fie prevăzută cel puţin o a doua cale de evacuare. 3.1.6.3. Încăperile depozitelor pentru butelii încărcate cu gaze combustibile, toxice sau foarte toxice trebuie să aibă minimum doua iesiri executate conform prevederilor pct. 3.1.3.4. 3.2. Instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor Instalaţii de detectare a concentratiilor periculoase 3.2.1. În depozitele închise pentru butelii încărcate cu gaze inflamabile sau toxice, unde exista pericolul de scapari şi acumulari de gaze inflamabile sau toxice, se vor monta detectoare de concentraţie pentru gaze. Aceste detectoare trebuie să avertizeze optic şi acustic atingerea pragului de 20% din limita inferioară de explozie (LEL), respectiv 20% din concentraţia maxim admisibilă (CMA). 3.2.2. Sistemul de detectie se interconecteaza cu instalatia de ventilaţie mecanică (dacă aceasta exista). Instalatia de semnalizare a incendiilor 3.2.3. Depozitele închise pentru butelii cu gaze inflamabile, cu aria construită de peste 600 mp, se echipeaza cu instalaţii de detectare şi semnalizare automată a incendiului şi/sau detectoare de concentraţie pentru gaze sau vapori, conform pct. 3.2.1. Instalaţii de stingere 3.2.4. Clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii cu fluide inflamabile încadrate în categoria A, B sau C pericol de incendiu, cu suprafaţa mai mare de 750 mp şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp, trebuie echipate cu instalaţii fixe de stingere cu apa pulverizata, cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor (NP 086-05). 3.2.5. La depozitele mici şi medii, a căror suprafaţa este mai mica de 750 mp, nu este obligatorie echiparea cu hidranti de incendiu interiori sau exteriori. 3.2.6. Depozitele închise sau deschise medii, cu mai mult de 500 de butelii de 50 l (sau echivalent pentru alte tipuri de butelii), trebuie dotate cu un hidrant exterior cu debitul minim de 5 l/s. Aceasta cerinţa este îndeplinită dacă exista serviciu propriu de pompieri sau dacă exista acces la reţeaua publică de apa de incendiu (în condiţiile prevăzute de normativul NP 086-05). 3.2.7. La depozitele mari, indiferent de tipul construcţiei, este obligatorie realizarea unei reţele de apa de incendiu, cu hidranti exteriori, cu debitul minim de 5 l/s, în vederea asigurării stingerii şi racirii buteliilor în caz de incendiu. Rezerva de apa se stabileşte pentru distribuirea a minimum 20 l/s timp de o ora. 3.2.8. Pentru stingere şi/sau răcire se recomanda ţevi de refulare a apei cu duze de stropire. 3.3. Instalaţii utilitare aferente construcţiilor de depozitare Instalaţii electrice 3.3.1. Toate echipamentele şi instalaţiile electrice trebuie să corespundă categoriei de pericol de incendiu a depozitului şi vor fi proiectate în conformitate cu prevederile din Normativul I7-2002 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc. 3.3.2. În zonele cu pericol de explozie se vor respecta prevederile Normativului NP 099-04 pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie. În funcţie de caracteristicile gazelor depozitate se vor stabili grupele de explozie (IIA, IIB, IIC) şi clasele de temperatura (T1-T6) ce trebuie avute în vedere la alegerea echipamentelor electrice. 3.3.3. Încăperile de depozitare şi depozitele în aer liber în care sunt amplasate butelii cu gaze combustibile care pot forma împreună cu aerul amestecuri explozive (a se vedea pct. 2.2.40 şi 2.2.44) trebuie prevăzute cu o instalatie de protecţie împotriva trasnetului (IPT), având nivelul de protecţie intarit I. Proiectarea acesteia se face conform Normativului I20-2000. În anexa B sunt prevăzute standardele de referinţa ce trebuie avute în vedere. 3.3.4. Iluminatul depozitelor de butelii trebuie să asigure: - pentru încăperi cu nivel de iluminare, minimum 50 lx; - pentru depozitele în aer liber, minimum 10 lx. 3.3.5. În cazul în care se impune iluminat în interiorul depozitelor, acesta va fi realizat cu respectarea prevederilor pct. 2.7.2. 3.3.6. Instalaţiile de detectare a concentratiei gazelor inflamabile şi de semnalizare a incendiilor, atunci când acestea sunt necesare, se vor proiecta şi executa conform Normativului I18/2-2002. Instalaţii de încălzire-ventilare 3.3.7. Încăperile de depozitare a buteliilor nu necesita încălzire. Se admite încălzirea până la +15°C (temperatura de calcul pentru dimensionarea instalaţiei de încălzire), instalatia de încălzire va fi echipata cu registre, amplasate şi protejate, astfel încât sa nu fie posibila apropierea buteliilor la mai puţin de 0,5 m, iar ca agent termic se va folosi apa calda sau aer cald. Încăperile de depozitare a buteliilor trebuie să fie corespunzător ventilate. Se vor avea în vedere unul sau ambele moduri de ventilare: - ventilare naturala (permanenta); - ventilare forţată (de avarie). 3.3.8. Ventilarea naturala (permanenta) trebuie organizată şi realizată prin goluri de evacuare la partea superioară şi prin goluri de admisie la partea inferioară. Secţiunea canalelor de ventilare (goluri-deschideri) şi amplasarea acestora depinde de densitatea gazului ce trebuie evacuat (vezi pct. II/2.3.7) * Deschiderile/ieşirile (din partea superioară), în cazul gazelor inflamabile mai uşoare ca aerul, trebuie practicate pe tavan (acoperis), pozitionate în punctele cele mai înalte ale acestuia, pentru a preveni formarea de pungi cu concentratii periculoase de gaz, şi trebuie protejate de o plasa/grilaj metalică/metalic pentru a preveni intrarea animalelor mici. * Deschiderile practicate pe pereţii laterali (în partea inferioară) trebuie să fie la o distanta de podea de minimum 30 cm, pentru a evita intrarea apei de ploaie şi/sau de zapada şi trebuie protejate cu plasa/grilaj metalică/metalic pentru a evita intrarea animalelor. * La dimensionarea deschiderilor (golurilor) trebuie să se ţină cont de reducerea secţiunii efectiv libere, determinata de utilizarea grilajelor. La depozitele de butelii de acetilena, ventilarea naturala este suficienta dacă deschiderile de ventilaţie care duc direct în exterior au o secţiune transversala de cel puţin 1/300 din suprafaţa pardoselii (1/600 din suprafaţa pardoselii la partea superioară şi 1/600 din suprafaţa pardoselii la partea inferioară). 3.3.9. Ventilarea de avarie nu este obligatorie, aceasta fiind prevăzută doar în cazurile şi în condiţiile precizate în prezentul regulament. Ventilarea de avarie intră în funcţiune automat la depăşirea unui prag prestabilit al valorii concentratiei de gaz periculos în aerul incaperii (de regula 20% din LEL şi/sau CMA). - Ventilarea de avarie se realizează de preferinta cu ventilatoare axiale la a căror amplasare se va ţine seama de densitatea relativă faţă de aer a gazului ce trebuie evacuat. - În cazul depozitelor închise pentru butelii cu gaze toxice se vor avea în vedere prevederile pct. 2.3.10. - Nivelul de ventilare realizat va fi de 10 sch/h. În cazul gazelor combustibile care pot forma cu aerul amestecuri combustibile, ventilatoarele vor fi în construcţie antiscantei, acţionate cu motoare în construcţie antiexploziva, corespunzătoare grupei explozive şi clasei de temperatura specifice gazului evacuat. 3.3.10. La întocmirea proiectelor pentru instalaţiile de ventilare se vor respecta prevederile din Normativul I5. Instalaţii de apa şi canalizare 3.3.11. Instalaţiile de alimentare cu apa şi canalizare se vor executa conform Normativului I9-94. 3.3.12. Instalaţiile de stingere a incendiilor sau de răcire prevăzute conform prezentului regulament vor fi proiectate şi executate în conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor - indicativ NP 086-05. 3.3.13. La proiectarea instalaţiilor de canalizare se va tine cont de prevederile pct. 2.2.12. 3.4. Cai de acces, intervenţie şi salvare 3.4.1. Depozitele închise pentru butelii trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenţie pe cel puţin două laturi. Fac excepţie depozitele închise, cu aria construită desfăşurată mai mica de 2.000 mp, la care accesul de intervenţie poate fi pe o latura. 3.4.2. Pentru accesul şi intervenţia operativă în caz de incendiu, depozitele deschise pentru butelii vor avea asigurat accesul pe toate laturile. 3.4.3. Căile de circulaţie interioară stabilite pentru intervenţie în caz de incendiu vor fi alcătuite, echipate şi marcate corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut de către personalul de intervenţie. 3.5. Echiparea şi dotarea cu mijloace de intervenţie 3.5.1. Echiparea şi dotarea depozitelor se vor asigura cu mijloace de stingere şi de răcire adecvate pentru tipul de fluid umplut în butelii (stingatoare, mijloace de refulare a apei din reţeaua de hidranti, după caz). 3.5.2. Se recomanda dotarea cu un stingator de pulbere sau gaz inert, portativ, de minimum 6 kg la o suprafaţa de depozitare de 100 mp, pentru depozitele încadrate la categoria A, B, C, D sau E, dar nu mai puţin de doua stingatoare pe depozit. Dacă suprafaţa de depozitare este mai mare de 500 mp se vor prevedea şi stingatoare transportabile, un stingator de minimum 50 kg la fiecare 500 mp. 3.6. Măsuri specifice în caz de incendiu 3.6.1. Consideratii generale. Scopul acestui capitol este de a da informaţii privind modul de manipulare a buteliilor de gaz expuse la foc sau căldură excesiva. Informaţiile sunt utile atât pentru deţinătorii de depozite de butelii, cat şi pentru echipele de pompieri. Informaţiile ce urmează sunt preluate din "Safety Info nr. 02/02" emis de EIGA. 3.6.2. Măsuri ce trebuie luate în cazul buteliilor de gaz expuse la foc sau căldură (cu excepţia buteliilor cu acetilena) Orice butelie de gaz care este expusă la foc sau la căldură extrema se poate distruge din cauza creşterii temperaturii şi presiunii. Acest lucru este valabil chiar şi pentru buteliile care au dispozitive de depresurizare, în cazul în care în împrejurări extreme dispozitivul nu poate opera suficient de repede. Datorită socului de presiune şi al conţinutului inflamabil, toxic sau corosiv, al buteliei apare pericolul exploziei şi desprinderii unor bucăţi din butelie. O butelie de gaz avariata poate să zboare la o distanta de 100 m sau chiar mai mult. MĂSURI: 1. Butelii conţinând gaze netoxice sau necorozive, aflate într-o zona de depozitare - Sa se avertizeze personalul şi să se evacueze zona. - Sa se împiedice accesul în zona prin delimitare cu franghii şi inscripţii de avertizare. - Sa se cheme pompierii şi furnizorul de gaz. - Sa se înceapă imediat racirea buteliilor prin stropirea lor cu apa dintr-un loc sigur - în spatele unor instalaţii grele sau al unui perete solid. - Sa se stabilească momentul când s-a produs incendiul şi conţinutul, numărul şi situarea buteliilor de gaz implicate. - La sosirea echipei de pompieri să se dea acesteia informaţiile şi toate recomandările conţinute în acest capitol. Buteliile conţinând gaze lichefiate (de exemplu bioxid de carbon şi oxid de azot) trebuie să fie depozitate în poziţie verticala. Sa se ridice orice butelie care a fost rasturnata pentru a se evita eliminarea lichidului prin valva sau prin dispozitivul de depresurizare. Trebuie să se aibă grija ca buteliile sa nu fie lovite în timpul racirii. Buteliile de acetilena prezintă pericole mai mari şi necesita un tratament special faţă de cel prezentat mai sus. 2. Se folosesc numai butelii care conţin gaze netoxice sau necorozive Nu se cunoaşte momentul producerii incendiului sau a încălzirii - Se aplica recomandările de la pct. 1. Momentul izbucnirii incendiului sau al expunerii la căldură este cunoscut - Dacă se poate face acest lucru în siguranţa, avându-se în vedere incendiul sau expunerea la căldură, să se inchida ventilele buteliilor, dacă sunt deschise, şi să se îndepărteze de acolo toate buteliile care exista. - Sa se avertizeze personalul şi să se evacueze zona. - Sa se împiedice accesul în zona prin delimitarea cu franghii şi inscripţii de avertizare. - Sa fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz. - Sa se stabilească momentul în care a izbucnit incendiul sau încălzirea, conţinutul buteliei (buteliilor) şi să se transmită aceste informaţii şi toate recomandările din acest prospect la sosirea echipei de pompieri. - Sa se procedeze imediat la racirea buteliilor prin inundarea lor cu apa într-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau al unui perete solid. - Sa se intrerupa racirea pentru scurt timp după ce incendiul a fost stins. - Dacă buteliile se racesc repede sau se formează abur la suprafaţa buteliei, să se continue imediat racirea. - Sa se oprească racirea dacă buteliile rămân ude timp de 10 minute fără a se mai stropi cu apa. 3. Butelie care conţine gaz inflamabil care se scurge şi arde la ventil Sa se inchida ventilul buteliei dacă acest lucru este posibil în siguranţa. Ca urmare, în mod normal se va opri scurgerea de gaz şi orice flacari din valva. În mod normal, o flacara dintr-o butelie de gaz care se afla într-o camera şi a carei valva nu poate fi închisă va fi lăsată sa arda în timp ce butelia va fi racita cu apa. Dacă flacara este stinsă, gazul continua sa scape şi poate provoca o explozie. Se poate stinge flacara numai dacă: - poate determina o situaţie periculoasa. Într-un astfel de caz, se aplică recomandările aferente pct. 2 şi se aeriseste mult şi în mod natural; - scurgerea de gaz este foarte mica şi butelia poate fi dusa în siguranţa şi repede în aer liber, într-un loc nepericulos. 4. Butelii care conţin gaze toxice sau corozive Momentul producerii incendiului sau a încălzirii este cunoscut sau nu. Suplimentar la întinderea sursei de căldură sau de foc, gradul de pericol depinde de proprietăţile, de cantităţile de gaze despre care este vorba şi de condiţiile de depozitare. Prin urmare, orice acţiune trebuie să fie decisa şi condusă de o persoană instruita în mod corespunzător, care să fie capabilă sa ia repede măsurile adecvate în vederea reducerii riscurilor. Înainte de o astfel de acţiune: - să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona; - să se împiedice accesul în zona prin delimitare cu franghii şi inscripţii de avertizare; - să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz; - să se stabilească momentul când a izbucnit incendiul sau încălzirea, conţinutul buteliei (buteliilor) şi să se dea aceste informaţii şi toate recomandările conţinute în acest capitol la sosirea echipei de pompieri. 3.6.3. Măsurile ce trebuie luate în cazul buteliilor de acetilena expuse la foc sau căldură Sistemul de protecţie al unei butelii de acetilena (masa poroasa şi solvent) în mod normal împiedica orice reactie periculoasa de descompunere a acetilenei. Dar dacă buteliile de acetilena sunt expuse la foc sau la căldură deosebit de mare sau dacă are loc o întrerupere de la arzator în butelie, atunci se poate desfăşura o reactie de descompunere. Aceasta se va produce dacă, în plus, scapa acetilena din butelia incalzita. Din cauza reacţiei de descompunere temperatura şi presiunea cresc şi butelia poate exploda. Apar pericole de la flacari, socul de presiune şi bucăţi de butelie care zboara. O butelie de acetilena gaurita poate zbura la o distanta de 100 m sau mai mult. 1. Butelii de acetilena în incendiu, aranjate la rând sau într-o zona de depozitare - Sa se avertizeze personalul şi să se evacueze zona. - Sa se împiedice accesul în zona prin delimitarea cu franghii şi inscripţii de avertizare. - Sa fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz. - Dacă se poate face acest lucru în siguranţa, să se înceapă imediat racirea buteliilor incalzite prin inundarea lor cu apa dintr-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau al unui perete solid. - Sa se stabilească informaţii referitoare la numărul şi situarea buteliilor de acetilena implicate, precum şi la momentul izbucnirii incendiului. - La sosirea brigazii de pompieri să se dea acesteia informaţiile şi toate recomandările din acest capitol. 2. Numai buteliile de acetilena în curs de folosire Nu se cunoaşte momentul producerii incendiului sau a încălzirii - Se aplica recomandările de la pct. 1. Momentul izbucnirii incendiului sau al expunerii la căldură este dovedit - Dacă se poate face acest lucru în siguranţa, avându-se în vedere incendiul sau expunerea la căldură, să se inchida valva buteliei, dacă este deschisă. - Sa se avertizeze personalul şi să se evacueze zona. - Sa se împiedice accesul în zona prin delimitarea cu franghii şi inscripţii de avertizare. - Sa fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz. - Sa se stabilească momentul în care a izbucnit incendiul sau încălzirea şi să se transmită aceste informaţii şi toate recomandările din acest prospect la sosirea echipei de pompieri. - Sa se procedeze imediat la racirea buteliei (buteliilor) prin inundarea întregii (tuturor) butelii (buteliilor) cu apa dintr-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau al unui perete solid. - Dacă buteliile de acetilena se usucă repede sau se formează abur la suprafaţa buteliei, să se continue racirea cu apa. Dacă buteliile rămân reci şi ude cel puţin 30 de minute, în mod obişnuit este în siguranţa să se procedeze la verificarea lor privind scurgerea. Dacă nu se observa nicio scurgere, să fie indepartate din locul respectiv şi să fie cufundate în apa pentru cel puţin 24 de ore. După aceea, să fie puse într-un loc sigur. O butelie care se scurge trebuie să fie lăsată, racita şi într-o zona delimitata cu franghii timp de 24 de ore. 3. Butelia de acetilena afectată de o întrerupere sau care se scurge şi arde la ventil Întreruperea de la arzator într-o butelie de acetilena sau acetilena care arde la valva buteliei creează o situaţie periculoasa. Atunci când este posibil să se facă acest lucru imediat după aprindere, inchideti valva buteliei pentru a opri scurgerea de gaz. Apreciati orice creştere de temperatura ţinând carcasa buteliei în mâinile goale. Dacă: - butelia devine fierbinte; - flacara sau scurgerea de gaz nu se opreşte; - nu este nicio indoiala ca ar exista vreun alt motiv, se aplică recomandările de la pct. 2. O flacara de la o butelie de acetilena care se afla într-o camera şi a carei valva nu poate fi închisă în mod normal va fi lăsată sa arda în timp ce butelia va fi racita cu apa. Dacă flacara este stinsă, acetilena continua sa scape şi poate provoca o explozie. Se poate stinge flacara numai dacă: - poate provoca o situaţie periculoasa. În acest caz aplicati recomandările cuprinse la pct. 2 şi aerisiti intens în mod natural; - scurgerea de acetilena este foarte mica şi butelia de acetilena poate să fie dusa repede şi în siguranţa în aer liber, într-un loc sigur. 4. Cadre de butelii de acetilena Când a intervenit o întrerupere, inchideti numai ventilul principal al cadrului - nu ventilele buteliilor individuale -, dacă acest lucru poate fi făcut în siguranţa şi dacă poate fi făcut imediat după aprindere. Aplicati procedura de verificare şi recomandările menţionate la pct. 2 şi 3. Având în vedere faptul ca buteliile într-un cadru sunt apropiate una de alta, nu se poate garanta o răcire eficienta cu apa. Din acest motiv, cadrele în care exista suspiciunea de descompunere trebuie să fie stropite cu furtunul cu apa până la partea inferioară cel puţin 24 de ore după ce sursa de incendiu sau de supraincalzire a fost îndepărtată şi buteliile au rămas reci şi ude cel puţin 30 de minute. Nu va apropiati de aceste cadre în timpul acestei perioade şi împiedicaţi accesul în zona prin delimitarea cu franghii şi inscripţii de avertizare. 4. Protecţia, siguranţa şi igiena muncii 4.1. Prevederi generale Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă 4.1.1. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va avea pregătire profesională corespunzătoare locului de muncă şi va fi admis la lucru numai în baza contractului medical, conform prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii. 4.1.2. Vârsta persoanelor admise la exploatarea depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va fi de minimum 18 ani. Instruirea personalului 4.1.3. Personalul depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va fi instruit pentru efectuarea în condiţii de securitate a tuturor activităţilor legate de deservirea depozitului. Instructajul se va face lunar şi va cuprinde verificarea cunoştinţelor privind:
4. a)proprietăţile importante din punctul de vedere al securităţii muncii ale gazelor din buteliile depozitate; ...
5. b)sursele de accidente posibile şi modul de actionare în fiecare caz pentru prevenirea acestora; ...
6. c)personalul va fi instruit suplimentar cu privire la măsurile PSI şi acordarea primului ajutor în caz de accidente şi intoxicare. ... 4.1.4. Este obligatorie efectuarea unui instructaj special de protecţie a muncii înainte de introducerea în depozit a unor butelii umplute cu un sortiment nou de gaz. 4.1.5. În cadrul depozitului se vor afişa la loc vizibil instrucţiunile specifice de securitate a muncii. Echipament individual de protecţie 4.1.6. Personalul va purta în mod obligatoriu în timpul executării activităţilor echipamentul individual de protecţie adecvat, care se va curata şi menţine în stare buna. 4.1.7. Dotarea personalului cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor se vor face în conformitate cu prevederile din Normele generale de protecţie a muncii (anexele 9-11) şi ale Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prinOrdinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 225/1995. În vederea acordării echipamentului individual de protecţie, angajatorul trebuie să efectueze evaluarea riscurilor. În tabelul 4.1.7
7. a)se prezintă un tabel orientativ al riscurilor specifice depozitelor de butelii. Tabel 4.1.7
8. a)- Tabel orientativ pentru evaluarea riscurilor în vederea selectionarii echipamentului individual de protecţie În funcţie de natura fluidelor din butelii, de modul de depozitare şi de capacitatea de depozitare, operatorul economic îşi alcătuieşte organigrama şi stabileşte numărul de personal angajat. În tabelul 4.1.7
9. b)este prezentat un model (orientativ) de dotare cu materiale individuale de protecţie şi de lucru pentru un depozit mare pentru butelii de acetilena, iar în tabelul 4.1.7 c), un model de inventar de materiale de protecţie şi intervenţie din dotarea secţiei (acelaşi depozit de acetilena). Tabel 4.1.7
10. b)- Model de dotare cu materiale de protecţie şi intervenţie EP = echipament de protecţie EL = echipament de lucru Tabel 4.1.7
11. c)- Model de inventar "secţie pentru un depozit mare de butelii pentru acetilena Organizarea locului de muncă şi a activităţii 4.1.8. Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie permanenta, libere de orice obstacole. 4.1.9. Accesul în depozitul de butelii al persoanelor străine este interzis. Acest lucru va fi marcat cu tablite de avertizare "INTRAREA OPRITĂ". 4.1.10. La toate locurile de muncă unde exista riscuri de incendii, explozii sau intoxicatii se vor efectua măsurători în vederea depistarii concentratiilor maxime admisibile şi se vor lua măsuri pentru anihilarea riscurilor, conform prevederilor prezentului regulament. 4.1.11. Din punctul de vedere al dotărilor social-sanitare, depozitele de butelii se încadrează conform anexei nr. 12 la NGPM, astfel:
12. a)Depozitarea în aer liber ... - Grupa de proces II b - procese tehnologice care au loc în condiţii de microclimat nefavorabil, cu temperatura scăzută (munca în exterior) - Anexa social-sanitară trebuie dotată cu: vestiare, duşuri, spalatoare şi încăperi pentru încălzire periodică
13. b)Depozitarea în încăperi ... b1) Depozite pentru butelii cu gaze toxice - Grupa de proces IV g - procese de muncă ce au loc în condiţii de contact cu gaze şi vapori care pot produce intoxicatii acute - Anexa social-sanitară trebuie dotată cu: vestiare pentru haine de strada, duşuri, vestiare pentru haine de protecţie şi de lucru (în circuit mic), spalatoare şi, suplimentar, cu: camera de salvare degazare, condiţii de spalare şi uscare a echipamentului de protecţie şi de denocivizare b2) Depozite pentru butelii cu gaze netoxice: - Grupa de proces II b, în cazul încăperilor neincalzite - Grupa de proces I b, în cazul încăperilor incalzite 4.1.12. În cadrul depozitului de butelii trebuie să se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele specifice. 4.1.13. În incinta depozitelor se vor afişa instrucţiuni şi reguli privitoare la manipularea în condiţii de securitate a buteliilor aflate în depozit. 4.2. Prevederi specifice 4.2.1. Personalului care deserveşte depozitul îi este interzis sa primească şi sa depoziteze buteliile pline la care:
14. a)lipsesc poansonarile reglementare; ...
15. b)a expirat termenul de revizie periodică; ...
16. c)robinetele au ventile cu defect; ...
17. d)se constata deteriorări vizibile pe corp (fisuri, urme de lovituri, coroziune pronunţată etc.); ...
18. e)lipseşte vopseaua de protecţie şi marcarea gazului; ...
19. f)lipsesc capacele de protecţie; ...
20. g)se sesizează scapari de gaze. ... 4.2.2. Se interzice depozitarea buteliilor pline în spaţiile prevăzute şi marcate pentru buteliile goale. 4.2.3. Se interzice depozitarea buteliilor pline sau goale în afară spaţiilor special amenajate pentru acestea. 4.2.4. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea în condiţii de securitate a recipientelor-butelie, în funcţie de cantităţile care se manipuleaza. 4.2.5. Este obligatorie depozitarea buteliilor numai cu capacul la racordul robinetului şi capacul de protecţie insurubate. 4.2.6. Sunt interzise păstrarea oricăror materiale inflamabile, efectuarea unor lucrări cu foc deschis şi fumatul pe o distanta de 10 m în jurul depozitului de butelii de acetilena. 4.2.7. Îmbrăcămintea imbibata cu oxigen trebuie schimbată sau foarte bine aerisita înainte de a intră în contact cu foc deschis sau cu oricare alte surse de foc. 4.2.8. În încăperi, în zone de securitate şi în zone de protecţie, în spaţiul liber fumatul şi focul deschis sau iluminatul deschis nu sunt permise în cazul în care este vorba de depozite pentru gaze comprimate combustibile. Aceasta interdicţie trebuie afişată la faţa locului, dacă ea nu a fost facuta cunoscută pe întreg teritoriul depozitului, începând de la porţile de acces. 4.2.9. În depozitele de butelii pentru gaze comprimate cu acţiune oxidanta nu este permisă depozitarea materialelor combustibile sau autoinflamabile pe o distanta mai mica de 5 m faţă de locurile la care datorită unor neetanseitati pot să apară emanatii (scapari) de gaze cu acţiune oxidanta. În aceste zone fumatul şi focul deschis nu sunt permise. 4.2.10. Cel care depozitează butelii pentru gaze foarte toxice trebuie să stabilească instrucţiunile de securitate corespunzătoare, ca de exemplu purtarea aparatelor automate pentru respiratie. Aceste aparate trebuie păstrate în afară zonei periclitate, dar trebuie să fie uşor (şi repede) accesibile pentru personalul de deservire. 4.3. Manipularea buteliilor şi transportul în cadrul depozitelor 4.3.1. Manipularea buteliilor şi transportul în cadrul depozitelor sunt permise numai dacă buteliile au capacele sau gulerele de protecţie insurubate strâns. 4.3.2. Transportul mecanizat al buteliilor în incinta depozitului se face: - în paleti, folosindu-se un autostivuitor sau stivuitor de paleti; - în paleti, folosindu-se o macara; - cu un carucior pentru butelii. La manevrarea buteliilor cu autostivuitorul se vor respecta prevederile pct. 4.4. 4.3.3. Transportul buteliilor cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai dacă buteliile sunt bine fixate cu paleti care permit prinderea sigura a carligului macaralei (este interzisă prinderea buteliei în carligul macaralei de capacul de protecţie, carcasa de protecţie sau robinetul buteliei). 4.3.4. Se interzice transportul buteliilor cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu electromagneti sau al macaralelor cu greifer. 4.3.5. Cadrele de butelii se vor transporta cu autostivuitor sau macara (este obligatorie prinderea cu lant - cablu - de toate cele 4 inele ale cadrului de butelii). 4.3.6. Utilizarea mijloacelor de transport în zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile se face în condiţiile prevăzute la pct. 2.2.14. 4.3.7. Transportul manual al buteliilor pe distanţe scurte (cel mult 5
21. m)se face: - prin rostogolire numai pe dispozitive prevăzute pentru aceasta, de exemplu inele de rostogolire; - prin rostogolire (rulare) pe piciorul (postamentul) buteliei printr-o uşoară aplecare. 4.3.8. Se interzice aruncarea sau tararea buteliilor chiar şi pe distanţe scurte. 4.3.9. Se interzice descărcarea buteliilor din vehicule prin căderea lor pe un pat elastic (pneuri). 4.4. Folosirea stivuitoarelor autopropulsate 4.4.1. Incarcatura care se ridica sau se transporta trebuie să fie uniform distribuita pe lăţimea furcilor, iar centrul de greutate al acestuia nu trebuie să depăşească distanta de la coloana de ridicare a furcilor declarata de producătorul stivuitorului. 4.4.2. În cazul în care apare tendinta de pierdere a stabilitatii stivuitorului prin ridicarea rotilor din spate, se va cobori imediat sarcina pe sol. 4.4.3. Înainte de coborârea încărcăturii, se va examina cu atenţie terenul pe care urmează a se aseza sau stivui incarcatura. 4.4.4. Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina ori paleta trebuie facuta lent, fără smucituri şi cu viteza redusă. 4.4.5. În cazul în care incarcatura împiedica vizibilitatea conducătorului, acesta va fi dirijat de o altă persoană. 4.4.6. Este interzisă încărcarea stivuitoarelor peste limita admisă a capacităţii de ridicare. 4.4.7. Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteza redusă şi cu multă atenţie, numai după ce conducătorul utilajului s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere. 4.4.8. Este interzisă manipularea sarcinii de către muncitori, când aceasta este suspendată pe furci. 4.4.9. Circulaţia stivuitoarelor autopropulsate se va face pe căile de acces stabilite şi marcate în acest scop. Pentru evitarea deraparii, căile de acces vor fi curatate permanent de urme de uleiuri, carburanţi şi noroi, iar în timpul iernii se va presara cu nisip şi sare pentru evitarea formării ghetii şi poleiului. 4.4.10. Viteza de deplasare a stivuitorului autopropulsat trebuie adaptată la condiţiile drumului. Aceasta nu va depăşi 10 km/h pe căile de acces şi 2-3 km/h în locurile inguste. 4.4.11. Este interzisă urcarea sau coborârea din stivuitor în timpul mersului. 4.4.12. Deplasarea stivuitoarelor se va face numai în sensul înainte. Mersul înapoi este permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, iesirilor din locuri inguste, precum şi la coborârea cu sarcina a pantelor, conform prevederilor cărţii tehnice. 4.4.13. În timpul transportului cu stivuitorul, precum şi la ridicarea paletei încărcate pe autovehicule muncitorii trebuie să stea la o distanta de minimum 2,5 m şi în niciun caz sub sarcina ridicată. 4.4.14. Este interzis să se ridice şi să se transporte sarcinile numai pe vârful furcilor. 4.4.15. Este interzis transportul cu stivuitorul prin tarare directa a paletilor. 4.4.16. Transportarea paletilor suprapusi este permisă numai dacă sunt asigurate: stabilitatea sarcinii, pilotarea şi vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare. 4.4.17. Este interzisă ridicarea sau coborârea sarcinilor în timpul deplasarii stivuitorului autopropulsat. 4.4.18. Este interzisă folosirea stivuitorului autopropulsat pe terenuri accidentate şi/sau nerezistente. 4.4.19. Coborârea cu sarcina se va face cu spatele, sarcina fiind menţinută în poziţie inclinata înapoi. Dacă inclinatia pantei este mai mica decât inclinatia maxima a cadrului, se poate cobori în mers înainte, cu sarcina complet inclinata spre înapoi şi asigurata cu lant. În ambele cazuri, circulaţia se va face cu viteza redusă, cu actionarea progresiva a franei. 4.4.20. Deplasarea stivuitorului autopropulsat cu sau fără sarcina este admisă numai pe drumuri netede şi cu cadrul în poziţie de transport. Deplasarea se va face cu sarcina ridicată la cel puţin distanta de la sol recomandată de producătorul stivuitorului, iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi înclinat înapoi, astfel încât să se asigure o stabilitate corespunzătoare a sarcinii. 4.4.21. Deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicată la mai mult de 300 mm de la sol este permisă numai la operatia de stivuire şi se va executa numai în faţa stivei. 4.4.22. Când se manevreaza utilajul pe teren umed, alunecos, se va lucra cu viteza redusă şi cu multă atenţie. 4.4.23. În depozite închise vor fi folosite numai stivuitoare autopropulsate ale căror capacitate şi gabarit permit pătrunderea şi manevrarea lor în spaţii mici şi numai dacă acestea sunt special pregătite pentru lucrul în interior şi nu pot deveni surse de incendiu. 4.4.24. Stivuitoarele autopropulsate cu stare tehnica necorespunzătoare sau care prezintă defectiuni la cadrul de ridicare al sarcinii nu trebuie admise în exploatare. 4.4.25. În cazul în care se constata unele defectiuni în funcţionarea stivuitoarelor autopropulsate (zgomote suspecte, scantei la electromotoare, precum şi alte fenomene neobisnuite în funcţionarea mecanismului de actionare hidraulica sau electrica ori în cazul altor ansamble), conducătorii sunt obligaţi sa oprească lucrul şi sa aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă starea de fapt. Lucrul se va reîncepe numai după înlăturarea defectiunilor constatate. 4.4.26. Este interzisă utilizarea stivuitoarelor autopropulsate în stare de întreţinere necorespunzătoare (scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi, lipsa busoanelor de la rezervoare etc.). 4.4.27. Presiunea aerului în pneuri trebuie să corespundă cu cea prevăzută de cartea tehnica, în funcţie de starea platformelor pe care urmează sa lucreze utilajul şi de condiţiile atmosferice. 4.4.28. Motostivuitoarele cu esapare libera a gazelor trebuie folosite numai în depozite deschise, neacoperite sau în hale prevăzute cu ventilaţie; funcţionarea în spaţii închise care nu îndeplinesc condiţia de ventilaţie de mai sus este permisă numai dacă motostivuitoarele sunt prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor. 4.4.29. Este interzisă pornirea unui stivuitor autopropulsat prin impingere cu furcile de către un alt stivuitor. 4.4.30. Este interzisă pornirea motorului stivuitorului dacă acesta s-a oprit datorită unei defectiuni, având sarcina ridicată. 4.4.31. Este interzisă pornirea sau franarea brusca a stivuitorului cu sarcina ridicată, pentru a se evita răsturnarea utilajului. 4.4.32. Este interzisă utilizarea stivuitoarelor autopropulsate fără instalatie de semnalizare acustica, optica, precum şi fără sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau pe ceata. 4.4.33. Periodic, pe baza graficului şi instrucţiunilor de exploatare, se va revizui starea de funcţionare a stivuitoarelor autopropulsate şi, în special, sistemul de ridicare, de franare, de direcţie, de semnalizare şi stabilitate. 4.4.34. Lucrările de reparaţii ale stivuitoarelor autopropulsate trebuie executate numai de operatori economici autorizaţi ISCIR, conform prevederilor PT R3-2003, colecţia ISCIR. 4.4.35. Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror vârsta a depăşit 18 ani. Persoana fizica sau juridică deţinătoare va face instruirea şi autorizarea acestora, pe bază de şcolarizare şi verificare a cunoştinţelor, conform prevederilor din Prescripţiile tehnice privind montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi verificarea tehnica a stivuitoarelor - PT R3-2003, colecţia ISCIR. Conducătorul stivuitorului trebuie să aibă asupra sa autorizaţia de conducere şi, după caz, foaia de lucru. 4.4.36. Conducătorul stivuitorului este obligat ca înaintea începerii lucrului sa controleze starea tehnica a utilajului, sa verifice dacă sistemul hidraulic este corespunzător, făcând probe de ridicare-coborare a unei sarcini în funcţie de capacitatea masinii, precum şi de inclinarea înainte-înapoi a cadrului. 4.4.37. Conducătorul stivuitorului va verifica înainte de începerea lucrului dacă nu sunt pietre sau alte corpuri tari între cauciucuri. Scoaterea acestora nu se va face prin lovire cu ciocanul sau levierul, ci prin demontarea rotii laterale. 4.4.38. Conducătorilor de stivuitoare le este interzisă staţionarea în zona de acţiune a mijloacelor de ridicat. 4.4.39. Conducătorii de stivuitoare autopropulsate trebuie să respecte următoarele: - sa nu transporte persoane în cabine, pe scarile şi părţile laterale ale acesteia, pe lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate; - să asigure stabilitatea şi siguranţa încărcăturii; - sa nu permită persoanelor străine sa conducă utilajul; - sa evite pornirea sau oprirea brusca, pentru a preveni căderea sarcinilor sau răsturnarea utilajului; - la intrarea-ieşirea din magazie, precum şi la trecerea pe lângă o persoană sa semnalizeze acustic. 4.4.40. În timpul deplasarii, conducătorul stivuitorului autopropulsat va păstra faţă de utilajul din faţa o distanta care să îi permită, în cazul ca acesta opreşte sau îşi schimba direcţia de mers, evitarea unei coliziuni. 4.4.41. Pentru a evita deraparea, conducătorii de stivuitoare care circulă pe căile de circulaţie aflate în aer liber trebuie să folosească lanţurile antiderapante din dotare. 4.4.42. Conducătorului de stivuitor îi este interzis sa angajeze discuţii în timp ce manevreaza utilajul. 4.4.43. Pornirea stivuitoarelor se va face numai de către conducătorul utilajului. 4.4.44. Se interzice conducătorului sa părăsească utilajul cu sarcina ridicată. În caz de nevoie, la părăsirea utilajului, se va lasă sarcina la sol, se va trage frana de mana şi se va scoate cheia din contact. 4.4.45. În cazul în care stivuitorul se defecteaza, având sarcina ridicată, înainte de remedierea defectiunilor, conducătorul trebuie să ia măsuri de inlaturare a persoanelor din zona periculoasa. 4.4.46. Este interzisă ridicarea persoanelor cu stivuitorul autopropulsat. 4.4.47. Se interzice conducătorului sa manipuleze stivuitorul autopropulsat stand pe sol lângă acesta. 4.4.48. La terminarea lucrului sau ori de câte ori conducătorul părăseşte stivuitorul, acesta îl va asigura contra deplasarii, în special atunci când este oprit în panta, prin tragerea franei de mana şi introducerea manetei în una din treptele de viteza. Anexa A ------- la regulament ------------- LISTA GAZELOR Anexa B la regulament LEGISLAŢIE, NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI ŞI STANDARDE APLICABILE REGULAMENTULUI
22. a)Reglementări legislative, normative şi prescripţii tehnice ... a)1. Legi, hotărâri guvernamentale, ordine ministeriale -Legea nr. 440/2002pentru aprobareaOrdonanţei Guvernului nr. 95/1999privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale -Ordinul ministrului industriilor şi comerţului nr. 293/1999pentru aprobarea Normelor metodologice privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale -Hotărârea Guvernului nr. 51/1996privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie -Hotărârea Guvernului nr. 584/2004privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a echipamentelor sub presiune, modificată prinHotărârea Guvernului nr. 1.168/2005 -Hotărârea Guvernului nr. 941/2003privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile -Hotărârea Guvernului nr. 1.941/2004pentru modificarea şi completareaHotărârii Guvernului nr. 941/2003privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile -Hotărârea Guvernului nr. 752/2004privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive -Legea nr. 307/2006privind apărarea împotriva incendiilor -Hotărârea Guvernului nr. 448/2002pentru aprobarea categoriilor de construcţii amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor -Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998privind Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor -Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prinLegea nr. 265/2006 -Legea nr. 655/2001pentru aprobareaOrdonanţei de urgenta a Guvernului nr. 243/2000privind protecţia atmosferei -Hotărârea Guvernului nr. 95/2003privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase -Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1.084/2003privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse -Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 142/2004pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase -Legea nr. 360/2003privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase (modificată şi completată prinLegea nr. 263/2005) -Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările ulterioare -Legea nr. 50/1991privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare -Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.430/2005pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aLegii nr. 50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii -Legea nr. 10/1995privind calitatea în construcţii, modificată prin Legea nr. 587/2002 - Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor -Hotărârea Guvernului nr. 766/1997pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare -Legea nr. 350/2001privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu completările ulterioare -Hotărârea Guvernului nr. 525/1996pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare, republicată -Hotărârea Guvernului nr. 930/2005pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologica -Hotărârea Guvernului nr. 273/1994privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, modificată prinHotărârea Guvernului nr. 940/2006 -Legea securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 -Hotărârea Guvernului nr. 971/2006privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă -Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă -Hotărârea Guvernului nr. 1.058/2006privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expusi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive -Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2006privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în munca pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agenţilor chimici -Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilorLegii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 -Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 94/2006pentru aprobarea Listei standardelor române care adopta standardele europene armonizate referitoare la echipamentele individuale de protecţie -Hotărârea Guvernului nr. 1.022/2002privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului a)2. Normative şi prescripţii tehnice generale - C5/2003 - Prescripţii tehnice ISCIR: Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 bis/2003) - C12/2003 - Prescripţii tehnice ISCIR: Cerinţe tehnice pentru recipiente-cisterne, recipiente-containere şi recipiente-butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 bis/2004) - Acordul european privind transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR) 2005 (Registrul Auto Roman) - P118-99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor (Buletinul Construcţiilor nr. 7/1999) - NP 099-04 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 bis/2005) - Normativ pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilena (Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 321/2006- Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 bis/2006) - NP 086-05 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 bis/2005) - I 5 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare (Buletinul Construcţiilor nr. 1/1980) - I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1.000 Vc.a şi 1.500 Vc.c (Buletinul Construcţiilor nr. 1/2003) - NTE 003/04 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1.000 V (Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2004) - PE 101 A/85 - Instrucţiuni privind stabilirea distantelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1kV în raport cu alte construcţii (republicate în 1993) (ICMENERG - Buletinul Documentelor Normative Energetice - BDNE ianuarie 1999) - Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţa ale capacităţilor energetice (Decizia Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 61/1999) - PE 106-95 - Normativ pentru proiectarea şi executarea liniilor aeriene de joasa tensiune (ICMENERG - BDNE martie 1996) - PE 107-95 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice (ICMENERG - BDNE aprilie 1996) - I 9-95 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare - I 18/2-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor contra efractiei din clădiri (Buletinul Construcţiilor nr. 6/2004) - I 20-2000 - Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trasnetului (Buletinul Construcţiilor nr. 2/2001) - C 167-77 - Norme privind cuprinsul şi păstrarea Cărţii tehnice a construcţiilor, elaborate de IGSIC şi ICCPDC în 1977 şi modificate în 1983 (Buletinul Construcţiilor nr. 12/1977) - P 100-1/2004 - Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 bis/2005) a)3. Normative departamentale - PD 43/88 - MIChP - Normativ departamental pentru proiectarea fabricilor, statiilor de imbuteliere, distribuţie şi a depozitelor de produse obţinute prin separarea aerului, O.MIChP nr. 96/N/1989 (brosura editata de MIChP) - ID - MICh/1987 - Indreptar departamental pentru zonarea mediilor cu pericol de explozie şi măsuri de prevenire a acestora (brosura editata de MIChP) - NPCICh 1977 - Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor în industria chimica (brosura editata de MIChP) - DGPSI-004 - Dispoziţii generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597/2001)
23. b)Standarde ... NOTĂ: Conformart. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998, aprobată cu modificări prinLegea nr. 355/2002, "Aplicarea unui standard naţional are caracter voluntar". -------