ACORD DE FINANŢARE din 30 mai 2007

Pe scurt

Acest acord stabilește cadrul financiar și administrativ pentru asistența nerambursabilă acordată de Comunitatea Europeană Guvernului României, prin Programul Național PHARE 2005.

Ce reglementează

Finanțarea nerambursabilă pentru Programul Național PHARE 2005.
Condițiile de contractare și executare a proiectelor finanțate.
Regulile de achiziție pentru lucrări, livrări și cooperare tehnică.
Durata de valabilitate a finanțării și termenele limită pentru contracte și plăți.

Cine este vizat

Guvernul României, în calitate de beneficiar al fondurilor.
Comisia Europeană, în calitate de finanțator și supraveghetor.

Puncte cheie

Contribuția financiară maximă a Comunității este de 372,29 milioane euro.
Finanțarea nerambursabilă este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2007.
Termenul limită pentru executarea contractelor este 30 noiembrie 2008, cu excepții până la 30 noiembrie 2009 pentru anumite contracte.
Plățile pot continua timp de 18 luni după termenul limită de executare a contractelor.

Textul legii

ACORD DE FINANŢARE din 30 mai 2007 între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul Naţional PHARE 2005 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 458 din 6 iulie 2007 Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumită în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte, au convenit după cum urmează: Măsura la care se face referire în art. 1 va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul acord. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura prevăzută la art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru din 12 martie 1991, încheiat între Comisie şi Beneficiar, şi completate cu prevederile prezentului acord şi ale Dispoziţiilor speciale anexate la acesta. Articolul 1 Natura şi obiectul Ca parte a programului său de asistenţă, Comunitatea contribuie prin fonduri nerambursabile la finanţarea următoarei măsuri, prezentată în detaliu în anexa C: Numărul programului: 2005/017-553.06 Titlul: Programul Naţional PHARE 2005 pentru România Articolul 2 Angajamentul Comunităţii Contribuţia financiară a Comunităţii este stabilită la nivelul maxim de 372,29 milioane euro, denumită în continuare finanţarea nerambursabilă CE. Din această sumă, 300 milioane euro vor fi disponibili după semnarea prezentului acord de finanţare. Diferenţa de 72,29 milioane euro va fi disponibilă numai după îndeplinirea, cel târziu la sfârşitul lunii septembrie 2006, a sistemelor de referinţă prevăzute în anexa F. În cazul neîndeplinirii acestora, Comisia va invoca art. 12.2 din anexa C şi va solicita organizarea unui comitet mixt de monitorizare pentru a analiza situaţia şi a decide ce fişe de proiect vor fi amendate. Contribuţia financiară minimă a beneficiarului este determinată de regulile de cofinanţare prevăzute în anexa la prezentul acord. Articolul 3 Durata şi data de expirare Pentru prezenta măsură, finanţarea nerambursabilă CE este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2007, în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice fonduri rămase din finanţarea nerambursabilă CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limită pentru executarea contractelor din finanţarea nerambursabilă CE este 30 noiembrie 2008, cu excepţia contractelor de investiţii şi de supervizare cuprinse în subprogramul 4, pentru care termenul limită este 30 noiembrie

Cu toate acestea, în situaţii excepţionale Comisia poate fi de acord cu o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a contractelor, dacă această solicitare este făcută în timp util şi este justificată în mod corespunzător de către beneficiar. Efectuarea plăţilor poate continua timp de 18 luni după termenul limită de executare a contractelor pentru a îndeplini obligaţiile apărute în timpul executării contractelor aflate sub incidenţa acestui program. Prezentul acord va expira la momentul efectuării acestor plăţi. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. Articolul 4 Adrese Corespondenţa referitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul măsurii, va fi adresată următoarelor persoane: Articolul 5 Numărul de exemplare originale Prezentul acord este redactat în două exemplare în limba engleză. Articolul 6 Intrarea în vigoare Prezentul acord va intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Nicio cheltuială efectuată înainte de această dată nu este eligibilă în cadrul finanţării nerambursabile CE. Anexele fac parte integrantă din prezentul acord. Încheiat la Bucureşti. ACORD-CADRU Comisia Comunităţilor Europene, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de cealaltă parte, şi împreună denumite părţi contractante, având în vedere faptul că România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţă PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul că este convenabilă menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţă al Comunităţii, au convenit după cum urmează: Articolul 1 Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord să implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, aşa cum s-a specificat în regulamentul mai sus menţionat, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în prezentul acord-cadru. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C). România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. Articolul 2 Fiecare măsură finanţată în cadrul prezentului acord-cadru va fi implementată în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare. Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie. Articolul 3 Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul prezentului acord-cadru, Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, că măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. Articolul 4 Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terţă parte, stat sau agenţie. În acest caz, termenii şi condiţiile unei asemenea delegări vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terţa parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. Articolul 5 Orice dispută legată de prezentul acord-cadru care nu poate fi rezolvată prin consultare va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B. Articolul 6 Prezentul acord-cadru este întocmit în două exemplare în limba engleză. Articolul 7 Prezentul acord-cadru va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura internă a fiecărei părţi. Acordul-cadru va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinită, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă. La încheierea duratei de valabilitate a prezentului acord-cadru, orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord-cadru. Articolul 8 Prevederile prezentului acord-cadru se vor aplica şi cooperării tehnice şi a altor tipuri de cooperare convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţă PHARE, la cererea Guvernului României. Anexele fac parte integrantă din prezentul acord-cadru. Anexa A -------- la acordul de finanţare ----------------------- CONDIŢII GENERALE privind memorandumurile de finanţare În prezentele condiţii generale termenul de Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. Titlul I Finanţarea proiectelor Articolul 1 Obligaţia Comunităţii Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuită a CEE, a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător. Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar. Articolul 2 Disponibilitatea finanţării gratuite a CEE Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. Articolul 3 Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plăţi în baza memorandumului de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri atunci când Comisia o solicită. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii împreună cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior. În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă tranşă de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. Titlul II Achiziţionarea Articolul 4 Generalităţi Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnică va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. Articolul 5 Condiţii de participare
Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalele oficiale corespunzătoare.
Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţională, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE. Articolul 6 Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscută urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importanţei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu, operaţii de finanţare în două etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepţional: - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie; - încheierea contractelor prin acord direct; - realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice. O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. Articolul 7 Acordarea contractelor de lucrări şi livrări Comisia şi Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operaţie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificărilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorilor tehnice. Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cât mai repede posibil. Articolul 8 Contractele de cooperare tehnică
Contractele de cooperare tehnică, ce pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţă tehnică vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.
Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienţei şi independenţei lor, şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează să încheie contractul.
Când există recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Titlul III Acordarea de facilităţi Articolul 9 Privilegii generale Personalului care participă la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţă economică şi de cooperare tehnică. Articolul 10 Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă În cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă, în cazurile în care importanţa contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lună după desemnarea contractantului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în acel stat, să lucreze acolo şi să părăsească statul respectiv, aşa cum o justifică natura contractului. Articolul 11 Importul şi reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. Articolul 12 Controlul importurilor şi schimburilor valutare Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. Articolul 13 Impozitare şi vamă
Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuită a CEE.
Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediată, conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe ori româneşti, finanţate din finanţarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.
Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finanţate din finanţarea gratuită a CEE vor fi scutite de la plata impozitelor pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţară, conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.
Persoanele fizice şi juridice ce importă echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, aşa cum este definit prin legislaţia naţională a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. Titlul IV Executarea contractelor Articolul 14 Originea livrărilor Beneficiarul se declară de acord ca, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Articolul 15 Proceduri de efectuare a plăţilor
Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuită a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în Unităţi Europene de Cont (ECU), fie, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului, fie în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.
Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauză vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedentă efectuării plăţii.
Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. Titlul V Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar Articolul 16 Inspecţie şi evaluare
Comisia va avea dreptul să îşi trimită proprii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să ducă la îndeplinire evaluările sau inspecţiile.
Beneficiarul: a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; ... b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante, privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare, şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE. ... Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat. Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii şi compatibilităţii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformităţii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilă finală va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. Articolul 17 Urmărirea măsurilor Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia. Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului. Titlul VI Prevederi generale şi finale Articolul 18 Consultări-Dispute
Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a Condiţiilor generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
În situaţia în care se constată neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în condiţiile generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.
Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabilii detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. Articolul 19 Anunţ-Adrese Orice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate să primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectivă. În caz de urgenţă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. Anexa B ------- la acordul de finanţare ----------------------- ARBITRAJ Orice dispută între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează: Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - un al treilea arbitru (numit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător. Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod precum şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. Anexa C ------- la acordul de finanţare ----------------------- LISTA MĂSURILOR PHARE
Identificare ---------- *1) În nicio situaţie perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data angajamentului global [art. 166

(2)FR]. *2) Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi în perioada celor 3 ani, începând de la data semnării, vor fi anulate [art. 77

(3)FR].

Rezumatul Programului Naţional PHARE 2005 Programul Naţional PHARE 2005 continuă să furnizeze asistenţă României în vederea aderării la Uniunea Europeană. Programul a fost definit luându-se în considerare Foaia de parcurs pentru România, aprobată de Consiliul European la Copenhaga în decembrie
Acesta acoperă măsurile care trebuie iniţiate sau implementate în perioada care a rămas până la aderare şi în primii ani după aderarea României la Uniunea Europeană. Aceste măsuri vor sprijini dezvoltarea instituţiilor şi infrastructurii din România, necesară unui stat membru pentru a beneficia în întreaga măsură de statutul de membru al Uniunii Europene şi care asigură îndeplinirea obligaţiilor stabilite în acquis-ul comunitar. Programul are în vedere de asemenea Programul de aderare a României şi analiza inclusă în Raportul Comisiei din noiembrie 2004 privind pregătirea României pentru aderare. Programul Naţional PHARE 2005 este rezultatul unui exerciţiu de programare multianuală, în care au fost identificate, pentru 8 sectoare prioritare, toate măsurile care vor fi iniţiate în cadrul bugetelor pentru perioada 2004-
Programul Naţional PHARE 2005 acoperă sprijinul pentru 6 subprograme privind criteriile politice de aderare, precum şi pregătirile necesare în vederea îndeplinirii obligaţiilor derivând din acquis-ul comunitar, cu un accent deosebit pe măsurile de coeziune economică şi socială. Mai mult, Programul Naţional PHARE 2005 sprijină participarea României la programele comunitare şi ia în considerare măsurile cerute pentru România în primii ani de la aderare. În ceea ce priveşte criteriile politice de consolidare a democraţiei şi statului de drept şi a respectului faţă de drepturile omului şi minoritarilor, accentul se pune pe programele multianuale de reformă a administraţiei publice şi a sistemului judiciar, prin sprijinirea minoritarilor şi a societăţii civile. O parte importantă a măsurilor PHARE este menită să îndeplinească obligaţiile care derivă din acquis şi în special angajamentele de implementare asumate de România în timpul negocierilor de aderare. Măsurile propuse au în vedere 4 domenii prioritare, şi anume finanţele publice, agricultura, mediul şi managementul frontierelor, în baza programelor de 3 ani pentru aceste domenii din
Alte subiecte vor fi sprijinite într-un mod mai specific, cum ar fi piaţa internă, statistica, energia şi transporturile. În conformitate cu instrucţiunile PHARE pentru perioada 2000-2006, sprijinul acordat coeziunii economice şi sociale este în strânsă legătură cu Planul Naţional de Dezvoltare (PND) adoptat de Guvernul României în decembrie
PND acoperă o perioadă de 3 ani. Facilitatea de acţiuni specifice furnizează un instrument flexibil de sprijinire a acţiunilor mici, dar cu importanţă, inclusiv măsurile menite să ajute România în primii ani după aderare. Programul Naţional PHARE 2005 continuă să suporte în parte costurile participării României la diferite activităţi comunitare. Cu toate acestea, acest subprogram se supune unui alt acord de finanţare
Strategie După cum se arată în Documentul strategic al Comisiei din 2004 "Progrese în procesul de extindere", Raportul 2004 demonstrează că România a făcut progrese substanţiale în direcţia îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga. Pentru a-şi încheia pregătirile cu succes, România trebuie să îşi intensifice eforturile în vederea transpunerii, implementării şi aplicării prevederilor acquis-ului. În special, trebuie să continue reforma administraţiei publice şi a justiţiei. Între timp a fost semnat tratatul de aderare, care este în curs de ratificare de către statele membre. Tratatul prevede anul 2007 ca dată a aderării României, cu condiţia ca România să îşi îndeplinească până atunci toate angajamentele asumate în timpul negocierilor, supuse monitorizării în anii 2005 şi
În caz contrar, aderarea poate fi amânată cu un an. Programul va furniza o facilitate care va permite ca unele acţiuni urgente derivate din procesul de monitorizare să fie finanţate prin PHARE. Consiliul European de la Copenhaga a aprobat în decembrie 2002 o foaie de parcurs detaliată care acoperă perioada de preaderare a României. De atunci, PHARE sprijină România pentru implementarea acestei foi de parcurs. Măsurile PHARE pentru anii premergători aderării şi primii ani de după aderare trebuie programate luându-se în considerare acest document şi ţinându-se cont de asemenea de Parteneriatul de aderare din
Începând cu anul 2004, PHARE a intrat în sistemul de programare multianuală. Aceasta a permis implementarea unor strategii pe termen mai lung şi tratarea ultimilor ani dinainte de aderare mai mult ca un exerciţiu coerent unic de programare. Totuşi, a fost necesară o prioritizare, deoarece fondurile PHARE, deşi substanţiale, nu ar fi suficiente pentru acoperirea tuturor acţiunilor necesare în procesul de aderare. Planul Naţional pentru Aderarea României (PNAR) 2002 a identificat măsuri de peste 10 miliarde euro pentru anii 2004-2006, comparativ cu aproximativ 1,2 miliarde euro destinate sprijinului PHARE pentru România. Prin urmare, Guvernul României şi Comisia, în cooperare, au identificat 8 sectoare prioritare, pe care se va concentra sprijinul PHARE în această perioadă. Autorităţile române şi-au asumat responsabilitatea de a elabora pentru fiecare sector o strategie, în care sunt identificate obiectivele şi măsurile specifice fiecăruia, prin care se vor implementa aceste obiective. Deşi selectivă prin comparaţie cu PNAR, fiecare strategie de sector a identificat totuşi mai multe măsuri decât putea finanţa PHARE. Prin urmare, era important să se acorde fiecăruia dintre programele PHARE de sector un punct central, pentru a asigura un impact semnificativ al sprijinului Uniunii Europene. Acest punct central este identificat în cap. 4 prin priorităţile PHARE. Mai mult, maturitatea propunerilor (pe baza unei evaluări făcute cu scopul de a observa dacă pregătirile sunt suficient de avansate pentru a permite demararea activităţilor la scurt timp după semnarea acordului de finanţare) constituie un factor decisiv în selectarea măsurilor. Maturitatea determina de asemenea în mare măsură echilibrul între componentele programului. Ca şi în anii precedenţi, Programul Naţional PHARE 2005 îşi orientează structura în conformitate cu criteriile de la Copenhaga, acoperind în acelaşi timp participarea la programele comunitare şi abordarea unor ţinte specifice. Acesta este împărţit în 6 subprograme, descrise în cele ce urmează. Subprogramul 1 "Criterii politice" include 3 sectoare prioritare şi 4 nevoi specifice, identificate ca fiind specifice pentru bugetul anului
Aceste măsuri vor sprijini România în îndeplinirea nevoilor urgente de dezvoltare a sistemului democratic şi a instituţiilor publice şi în consolidarea statului de drept. Cele 3 sectoare prioritare sunt reforma administraţiei publice, reforma justiţiei şi problemele minorităţilor. Mai mult, sectorul societate civilă va fi şi el finanţat prin Programul Naţional PHARE
Subprogramul 2 "Criterii economice" a continuat în programul 2004 eforturile demarate prin Programul Naţional PHARE
Pentru anul bugetar 2005 nu au fost identificate acţiuni specifice. Subprogramul 3 "Îndeplinirea obligaţiilor din acquis" include 4 sectoare prioritare şi 11 proiecte identificate doar pentru anul bugetar
Cele 4 sectoare sunt finanţe publice, agricultură, mediu şi managementul frontierelor. În vederea îndeplinirii nevoilor specifice pentru a fi acoperite prin programul 2005, au fost identificate alte 5 proiecte în următoarele domenii: statistică, piaţă internă, energie şi transporturi. Subprogramul 4 "Coeziune economică şi socială" conţine programul sectorului prioritar pentru coeziune economică şi socială. Acest program permite României să se familiarizeze cu cerinţele de structură şi management necesare pentru absorbţia fondurilor structurale şi să pregătească primele proiecte de sprijin postaderare. Subprogramul 5 "Acţiuni şi nevoi specifice" conţine o facilitate care va permite Guvernului României să abordeze măsurile la scară mică şi acţiunile urgente necesare identificate în cursul negocierilor în derulare şi în primii ani după aderarea României la Uniunea Europeană. Subprogramul 6 "Participarea la programele şi agenţiile comunitare şi sprijin pentru beneficiarii finali" furnizează sprijin României pentru participarea la activităţi specifice comunitare în perioada premergătoare aderării. Acest subprogram se supune unui acord de finanţare separat din
Obiective şi priorităţi În acest capitol sunt descrise măsurile *3) prevăzute pentru anul bugetar 2005 finanţate de PHARE, împărţite pe cele 6 subprograme de mai sus. Acestea se adresează programelor multianuale ale sectoarelor prioritare, accentuând priorităţile PHARE, implementarea principalelor sarcini pentru perioada 2004-2006 şi sarcinile specifice prevăzute să demareze în cadrul Programului Naţional PHARE
Prezintă, de asemenea, grupul de măsuri propuse pentru completarea sectoarelor prioritare din Programul Naţional PHARE 2005 prin implementarea sarcinilor specifice. Aceste sarcini provin în principal din cerinţele specifice generate de acquis-ul comunitar sau din dorinţa de participare a României la anumite politici comunitare. -------- *3) Fiecare măsură prevăzută a fi implementată prin acest program are următorul cod: PHARE/2005/017-553, care se continuă cu un sistem de numerotare prin care se identifică subprogramul şi măsura. SUBPROGRAMUL 1 Criterii politice - 2005/017-553.01 (Total: 44,59 milioane euro) A. DEZVOLTAREA DEMOCRAŢIEI, RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI ALE MINORITĂŢILOR PHARE/2005/017/553.01.
Sectorul minorităţi Fonduri PHARE: 11,0 milioane euro Acest sector se adresează includerii sociale a populaţiei roma în România, prin promovarea participării la viaţa socială, economică şi culturală a societăţii româneşti. În pregătirea pentru aderarea României la Uniunea Europeană şi în pregătirea implementării fondurilor structurale ale Uniunii Europeane, includerea populaţiei roma este una dintre categoriile prioritare în cadrul măsurilor de resurse umane şi includere socială conţinute în subprogramul 4 "Coeziune economică şi socială". În acelaşi timp, acest program multianual de sector numit "Minorităţi", ce vizează includerea populaţiei roma, este o continuare importantă a programelor PHARE precedente, menite să consolideze capacitatea şi pregătirea instituţiilor publice la nivel naţional, judeţean şi municipal pentru a lucra împreună cu reprezentanţii populaţiei roma. Programul multianual se axează pe următoarele: Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice: PHARE/2005/017-553.01.
Societatea civilă Fonduri PHARE: 2,0 milioane euro Această măsură are ca scop intensificarea în continuare a contribuţiei ONG-urilor la o societate democratică şi continuarea sprijinirii cetăţenilor în exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor ce le revin. Acest obiectiv va fi îndeplinit prin:
Sprijinirea ONG-urilor pentru consolidarea în continuare a reţelei de birouri pentru consilierea cetăţenilor (Citizens Advice Bureaux - CAB) şi sporirea eficienţei şi eficacităţii serviciilor acestora.
Întărirea în continuare a rolului ONG-urilor în sprijinul acordat democraţiei, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv drepturilor minorităţilor, libertăţii de expresie şi independenţei media, independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei. Toate componentele Măsurii 01.02 "Societatea civilă" vor fi administrate de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile din România (FDSC)*4). Agenţia de implementare va încheia un contract de servicii cu FDSC prin procedura de negociere cu o singură ofertă. În cadrul acestui acord, FDSC va primi costurile administrative necesare, care nu vor depăşi 7,25% din buget, inclusiv costurile de audit. FDSC va fi beneficiară eligibilă a programului doar pentru plăţile aferente acestor costuri administrative. Prin statutul său de organizaţie nonprofit, FDSC va fi exceptată de la obligaţiile prevăzute de contractul standard de servicii referitor la garanţiile bancare. ----------- *4) FDSC este o organizaţie nonprofit specializată în administrarea programelor societăţii civile, care a fost înfiinţată în acest scop cu sprijin PHARE. B. DEZVOLTAREA INSTITUŢIILOR DIN ROMĂNIA PHARE/2005/017-553.01.
Sectorul reforma administraţiei publice Fonduri PHARE alocate: 13,59 milioane euro Strategia privind accelerarea reformei administraţiei publice în România pentru perioada 2004-2006 vizează dezvoltarea unui sistem al administraţiei publice care să îndeplinească standardele şi valorile europene ale transparenţei, predictibilităţii, gestionării resurselor, adaptabilităţii şi eficienţei. Asistenţa PHARE va oferi o contribuţie semnificativă pentru implementarea măsurilor privind reforma prevăzute de cele 3 domenii prioritare identificate în cadrul strategiei; - reforma funcţiei publice, prin crearea unui corp profesionist de funcţionari publici, stabil şi apolitic; - reforma administraţiei publice locale, prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare. Prioritatea "Îmbunătăţirea procesului de formulare şi coordonare a politicilor", aşa cum a fost identificată în programul multianual 2004, va fi abordată de Guvern prin resurse proprii şi prin alte resurse. Programul multianual se va axa pe: Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice, care se adresează exclusiv primelor două priorităţi. Procesul de formulare a politicilor va fi abordat începând cu anul
PHARE/2005/017-553.01.
Sectorul reforma justiţiei Fonduri PHARE alocate: 18,00 milioane euro Acest sector vizează asistenţa pentru sporirea independenţei, profesionalismului şi a capacităţii de administrare a sistemului judiciar din România. Asistenţa PHARE va contribui semnificativ la realizarea obiectivelor asumate de Ministerul Justiţiei în cadrul Strategiei pentru reforma justiţiei şi va completa eforturile naţionale în cele 4 priorităţi. Programul multianual se axează pe următoarele: Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: SUBPROGRAMUL 2 Îndeplinirea criteriilor economice - 2005/017-553.02 Acest subprogram nu se aplică pentru
SUBPROGRAMUL 3 Îndeplinirea obligaţiilor referitoare la acquis - 2005/017-553.03 (Total: 136,69 milioane euro) Acest subprogram se concentrează pe 4 sectoare prioritare: finanţe publice, agricultură şi dezvoltare rurală, mediu şi managementul frontierelor. PHARE/2005/017-553.03.
Sectorul finanţe publice Fonduri PHARE alocate: 35,9 milioane euro Obiectivul general al acestui sector prioritar este îmbunătăţirea capacităţii legislative şi administrative a Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a Curţii Române de Conturi. Programul multianual se axează pe următoarele: Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: PHARE/2005/017-553.03.
Sectorul agricultură Fonduri PHARE alocate: 18,5 milioane euro Scopul Programului sectorial pentru agricultură este susţinerea României pentru dezvoltarea capacităţii administrative şi de management, precum şi a abilităţilor de inspecţie şi monitorizare necesare în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) şi a fondurilor rurale şi pentru agricultură. Acest program multianual se concentrează pe următoarele aspecte: Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: PHARE/2005/017-553.03.
Sectorul mediu Fonduri PHARE alocate: 17,50 milioane euro Acest program sectorial îşi propune întărirea capacităţii administrative, de monitorizare şi de consolidare la toate nivelurile (local, regional şi central) în scopul implementării legislaţiei în domeniul mediului şi îndeplinirii cerinţelor Uniunii Europene cu privire la acquis-ul în domeniul mediului. Programul multianual se axează pe următoarele: Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: PHARE/2005/017-553.03.
Sectorul managementul frontierelor Fonduri PHARE alocate: 41,42 milioane euro Acest program multianual se concentrează pe următoarele aspecte: Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: În vederea îndeplinirii obiectivului general al subprogramului 3 "Îndeplinirea obligaţiilor din acquis" au fost identificate următoarele măsuri, complementare sectoarelor prioritare, considerate ca fiind cerinţe urgente în cadrul Programului Naţional PHARE
PHARE/2005/017-553.03.
Întărirea capacităţii instituţionale a României de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială Fonduri PHARE alocate: 2,50 milioane euro Îmbunătăţirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială sub coordonarea Parchetului General, prin întărirea capacităţii instituţiilor şi agenţiilor angajate în protejarea drepturilor proprietăţii intelectuale, precum şi îmbunătăţirea cooperării orizontale între aceste agenţii şi instituţii Programul va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: PHARE/2005/017-553.03.
Întărirea metodologiei de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din România (CSA) Fonduri PHARE alocate: 1,50 milioane euro Scopul proiectului este întărirea Metodologiei de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din România (CSA) şi prin aceasta modernizarea mediului industriei asigurărilor din România în conformitate cu standardele internaţionale şi noile tehnici şi metode (în special metodologiile Solvabilitate I şi II). Se va realiza prin următoarele sarcini care corespund principalelor obiective ale strategiei pe termen scurt şi mediu (vezi anexa 5) a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu actualizarea de la sfârşitul anului
Programul va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice: PHARE/2005/017-
03.
Statistica Fonduri PHARE alocate: 4,65 milioane euro Obiectivul general este consolidarea sistemului statistic din România prin adoptarea actualului şi noului acquis comunitar. Scopul proiectului este dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru asigurarea optimizării procesului de armonizare la standardele şi reglementările Uniunii Europene şi îmbunătăţirea accesului la informaţiile statistice al publicului larg. Programul 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: PHARE/2005/017-553.03.
Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare din România (CNVM) Fonduri PHARE alocate: 1,50 milioane euro Proiectul continuă cu implementarea acquis-ului comunitar pentru cap. 3 al Negocierilor "Libertatea de furnizare a serviciilor" prin crearea infrastructurii necesare pentru aplicarea cadrului legal şi de reglementare aplicabil pe piaţa de capital şi sprijinirea instruirii investitorilor. Programul 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: PHARE/2005/017-553.03.
Consolidarea sectorului energetic Fonduri PHARE alocate: 3,00 milioane euro Proiectul va sprijini aplicarea acquis-ului energiei în România în două moduri:
consolidarea şi aprofundarea restructurării şi o piaţă a energiei operative;
promovarea eficienţei energetice şi a energiei regenerabile. Programul 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: PHARE/2005/017-553.03.
Îmbunătăţirea siguranţei, calităţii serviciilor şi a capacităţii instituţionale în sectorul transporturi Fonduri PHARE alocate: 10,22 milioane euro Finalizarea transpunerii acquis-ului de transporturi în scopul îmbunătăţirii siguranţei şi calităţii serviciilor şi întăririi instituţiilor în domeniul transporturilor se va realiza prin următoarele sarcini: Programul 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice: SUBPROGRAMUL 4 Coeziune economică şi socială - 2005/017-553.04 (Total: 175,00 milioane euro) Acest sector este împărţit în 3 părţi, fiecare dintre acestea fiind implementată de o agenţie de implementare diferită. PHARE/2005/017-553.04.
Coeziune economică şi socială Partea 1 Îmbunătăţirea infrastructurii, asigurarea de sprijin pentru IMM-uri, protejarea mediului şi îmbunătăţirea accesului la educaţie şi pregătire profesională la nivel regional în vederea creşterii dezvoltării economice Fonduri PHARE alocate: 125,89 milioane euro PHARE/2005/017-553.04.
Coeziune economică şi socială Partea a 2-a Dezvoltarea resurselor umane: măsuri de ocupare a forţei de muncă şi de includere socială Fonduri PHARE alocate: 23,26 milioane euro PHARE/2005/017-553.04.
Coeziune economică şi socială Partea a 3-a Dezvoltarea capacităţilor administrative pentru gestionarea fondurilor structurale Fonduri PHARE alocate: 25,85 milioane euro Cele 3 părţi ale subprogramului sunt descrise împreună în cele ce urmează: În vederea implementării priorităţilor identificate în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi a pregătirii pentru fondurile structurale, asistenţa PHARE 2004-2006 în domeniul Coeziunii economice şi sociale va urmări realizarea următoarelor obiective: - dezvoltarea şi implementarea politicilor şi programelor multianuale pentru coeziune economică şi socială, prin proiecte de investiţii în sectoarele prioritare, în conformitate cu prevederile PND 2004-2006, sprijinirea creşterii economice la nivel naţional şi regional pentru a spori potenţialul ţării în general şi al fiecărei regiuni de dezvoltare dintre cele 8, precum şi diminuarea disparităţilor sociale şi economice dintre acestea; - întărirea capacităţii instituţionale a ministerelor centrale, a celor 8 agenţii de dezvoltare regionale şi a autorităţilor locale relevante, pentru a se pregăti cu privire la implementarea asistenţei investiţionale care va fi furnizată, în conformitate cu prevederile privind Sistemul extins de implementare descentralizată (EDIS), în ţările candidate; - crearea structurilor instituţionale, administrative, de programare şi de implementare, necesare pentru gestionarea eficientă a fondurilor structurale ale Uniunii Europene după aderare. Acest program multianual se axează pe următoarele aspecte: În cadrul programului 2005 vor fi implementate următoarele obiective specifice: Partea 1 Partea a 2-a Partea a 3-a SUBPROGRAMUL 5 Acţiuni şi nevoi specifice - 2005/017-553.05 (Total: 16,01 milioane euro) Acest subprogram va include acţiuni speciale cum ar fi evaluări sau misiuni de audit desfăşurate de către experţi externi, misiuni de analiză şi necesităţi urgente, care vor apărea imediat înainte sau în timpul primilor ani ca stat membru. Mai mult, acesta va conţine măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a acelor structuri din administraţie care lucrează cu fonduri de preaderare. PHARE/2005/017-553.05.01 Sprijin pentru structurile implicate în gestionarea fondurilor Comunităţii Europene Fonduri PHARE alocate: 12,01 milioane euro Întărirea capacităţii administrative a ministerelor de resort şi instituţiilor guvernamentale de a pregăti programe şi proiecte de o mai bună calitate şi de a obţine rezultate calitative prin intermediul utilizării asistenţei financiare nerambursabile a Uniunii Europene, pregătirea de proiecte şi întreprinderea de acţiuni speciale în timpul perioadei imediat următoare aderării la Uniunea Europeană. PHARE/2005/017-553.05.03 Sprijin acordat strategiei de evaluare din România Fonduri PHARE alocate: 4,00 milioane euro Implementarea celor mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniul evaluării intervenţiilor publice, în scopul de a ajuta la îmbunătăţirea relevanţei, eficienţei, eficacităţii, impactului şi sustenabilităţii programelor/proiectelor finanţate din fonduri publice, atât ale Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional.
Buget orientativ 5.
Tabel de buget pentru anul bugetar 2005 Distribuţia sumelor în cadrul liniilor bugetare este una indicativă şi se înscrie în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind finanţarea Fondului naţional. Sumele sunt exprimate în milioane de euro. 5.
Perspectiva pentru anul 2006 Ca urmare a recomandărilor Comitetului de management PHARE de a demara acţiunile privind programarea multianuală, Comisia a cerut autorităţilor române identificarea perspectivelor programelor pentru anii 2004 şi
Aceste perspective ar trebui să fie în special descrise pentru cele 8 programe sectoriale prioritare multianuale pe baza strategiilor corespunzătoare, dezvoltate în anul 2004 pentru fiecare sector pe o perioadă de 3 ani. Ambele părţi au convenit că aceste perspective trebuie să se bazeze pe ipoteza că şi în anul 2006 aproximativ 80% din fonduri vor fi direcţionate către cele 8 sectoare prioritare. Pentru a permite identificarea unor perspective realiste, serviciile Comisiei au comunicat Coordonatorului Naţional al Asistenţei că aproximativ 437 milioane euro vor fi disponibile pentru Programul PHARE Naţional 2006, supuse deciziei autorităţii bugetare şi Comisiei în anii respectivi. Ambele părţi semnatare ale prezentului acord de finanţare cunosc faptul că prezumţiile la care se face referire în această secţiune nu constituie în niciun caz obligaţii contractuale pentru niciuna dintre cele două părţi. 5.
Principiul cofinanţării În conformitate cu Ghidul de programare PHARE, toate proiectele de investiţii finanţate de PHARE trebuie să primească o cofinanţare din fondurile publice naţionale. Contribuţia comunităţii poate acoperi până la 75% din totalul costurilor eligibile publice. Taxele nu sunt eligibile pentru cofinanţare. Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare instituţională este asigurată de ţara beneficiară şi implică costuri privind infrastructura şi costurile operaţionale de implementare, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse necesare pentru o absorbţie eficientă a asistenţei PHARE. Anexa 3 furnizează o indicaţie a cofinanţării la care Guvernul României este gata să se angajeze prin semnarea acordului de finanţare.
Agenţii de implementare Agenţiile de implementare vor avea responsabilitatea subprogramelor, după cum urmează: Concomitent cu semnarea acordului de finanţare, Coordonatorul naţional al asistenţei va furniza detaliile necesare în legătură cu agenţiile de implementare (adrese, coordonate de contract, responsabilii cu autorizarea programelor PHARE, afilierea la nivel guvernamental etc.) În ceea ce priveşte subprogramul "Participarea în cadrul programelor comunitare şi agenţiilor", implementarea va consta în plata de către Fondul naţional a părţii din fondurile PHARE pentru contribuţia financiară la programele respective.
Măsuri de implementare 7.
Metoda de implementare Prezentul acord de finanţare va fi implementat conform art. 53

(1)b (varianta a 2-a) din Regulamentul financiar*5). Ţara beneficiară va continua să asigure respectarea permanentă a condiţiilor prevăzute în art. 164

(1)(a)-(e) din Regulamentul financiar. Fiecare măsură este inclusă într-un program sectorial sau proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei urmează să îl propună Comisiei în conformitate cu acest acord de finanţare. După exprimarea acordului părţilor asupra acestora, programele sectoriale sau proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii, twinninguri sau scheme de granturi, gestionate de autorităţile române. Fiecare program sectorial sau proiect este supervizat de una sau mai multe autorităţi de implementare şi este implementat din punct de vedere tehnic de o agenţie de implementare. Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare conform art. 12

(2)din Regulamentul 1.266/1999*6), selecţia proiectelor, licitaţiile şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei. Implementarea proiectului "Sprijin acordat României pentru participarea la iniţiativele comunitare" poate fi realizată în conformitate cu reguli specifice care urmează să fie emise de Comisie. -------------- *5) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 1.605/2002 din 25 iunie 2002; JOL 248; 16.9.2002; p. 1 *6) Regulamentul Consiliului (CE) 1.266/1999 din 21 iunie 1999; JOL 161; 26.6.1999; p. 68 7.2 Reguli generale de achiziţie Achiziţiile se vor desfăşura în conformitate cu prevederile din Partea a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi titlul 5 din normele de aplicare a acestuia*7), precum şi cu Decizia Comisiei SEC

(2003)387/2*8). Autorităţile contractante vor utiliza de asemenea ghidul de proceduri, precum şi formatele şi modelele standard prevăzute în "Ghidul practic cu privire la procedurile de contractare a proiectelor finanţate din bugetul general al Comunităţii Europene în contextul acţiunilor externe", aşa cum este publicat pe site-ul EuropeAid*9) la data iniţierii procedurii de achiziţionare sau de acordare a granturilor. ----------- *7) Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) 2.342/2002 din 23 decembrie 2002; JOL 357; 31.12.2002; p. 1 *8) Decizia Comisiei SEC

(2003)387/2 privind regulile generale pentru contractele de servicii, echipamente şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţii Europene în cadrul cooperării cu ţări terţe, adoptată în 25 martie 2003 *9) adresa curentă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm 7.

Scheme de grant Pentru schemele de granturi procedurile concrete de implementare vor fi specificate în fişele de proiect respective, în conformitate cu următoarele principii: Procedurile şi formatele care vor fi utilizate în implementarea schemelor şi acordarea granturilor vor respecta regulile privitoare la acţiunile externe. În special, o atenţie sporită va fi acordată procesului de selecţie a proiectelor. Granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi cu principiile de management descentralizat PHARE. Înainte de acreditarea EDIS va fi necesară aprobarea ex ante a delegaţiei Comisiei la Bucureşti. Responsabilul cu autorizarea programului (RAP), abilitat pentru programul în cadrul căruia se finanţează programul de granturi, trebuie să îşi asume responsabilităţile financiare şi contractuale pentru implementarea programului de granturi. RAP trebuie, în special, să aprobe oficial cererea de propuneri, formularele de aplicare, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele selecţiei. RAP mai trebuie să semneze contractele de acordare a finanţării nerambursabile cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea şi controlul financiar adecvate, sub autoritatea şi responsabilitatea acestuia. Sub această rezervă, administrarea programelor de granturi poate fi descentralizată de la RAP către organismele abilitate la nivel sectorial şi regional. Implementarea proiectelor selectate prin furnizarea de lucrări, echipamente şi servicii, subcontractate de către beneficiarii finali ai finanţărilor nerambursabile individuale, trebuie să respecte regulile de achiziţie prevăzute în Ghidul practic la momentul implementării. În urma unei evaluări pozitive a capacităţii agenţiei de implementare de a administra operaţional şi financiar programele de granturi într-o manieră corectă şi eficientă*10), delegaţia Comisiei poate decide renunţarea la aprobarea sa ex ante a subcontractelor executate de către beneficiarii finali de finanţări nerambursabile individuale. Prevederile detaliate privind rolul delegaţiei Comisiei în faza de subcontractare mai sus menţionată vor fi precizate, după caz, într-un schimb de scrisori între delegaţia Comisiei şi autorităţile naţionale, în urma exerciţiului de evaluare menţionat. ------------ 10) A se vedea secţiunea 11 şi Anexa 4 din Ghidul de programare PHARE
Schemele de granturi nu vor include proiecte pentru care contribuţia PHARE este sub 50.000 de euro sau peste două milioane de euro. Această limită inferioară poate fi modificată ca rezultat al evaluării mai sus menţionate a capacităţii agenţiei de implementare de a asigura un management financiar eficient. Limita inferioară nu poate fi aplicată în cazul ONG-urilor. Angajamentele financiare conform procedurilor PHARE intră în vigoare la data semnării contractelor de grant de către RAP-ul abilitat. Proiectele ar trebui să fie integral implementate înainte de termenul-limită pentru efectuarea plăţilor, conform acordului de finanţare. 7.
Principii de implementare pentru proiectele de twinning Proiectele de twinning sunt elaborate în formatul unui contract de finanţare (contract de twinning), în care administraţia statului membru selectat este de acord să furnizeze expertiza solicitată în sectorul public (cuprinzând secondarea pe termen lung a unui oficial desemnat să furnizeze consiliere completă administraţiei beneficiare, în calitate de consilier rezident) în schimbul rambursării cheltuielilor astfel efectuate. Contractul de twinning este conform prevederilor art. 27 din Regulamentul financiar, prima parte titlul VI privind finanţarea nerambursabilă din Regulamentul financiar şi regulile de implementare a acesteia. În conformitate cu prevederile art. 160 primul paragraf prevăzut în regulile de implementare mai sus menţionate, autoritatea de contractare trebuie să utilizeze regulile şi procedurile stabilite în manualul de twinning actualizat (care include un sistem de rate fixe şi preţuri de rambursare a expertizei furnizate sectorului public de către administraţia statului membru selectat pentru lansarea, selectarea, implementarea şi închiderea proiectelor de twinning). Manualul de twinning este disponibil pe site-ul de internet al DG ELARG la următoarea adresă: http://europa.eu.int/comm/enlargement/pas/twinning/ index.htm
Managementul asistenţei 8.
Management de proiect 8.1.
Responsabilităţi Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea întreaga responsabilitate pentru programarea, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi deopotrivă responsabili cu coordonarea dintre programele PHARE (inclusiv cooperarea transfrontalieră PHARE), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi cele de coeziune. RNAF şi RAP vor asigura implementarea programelor conform procedurilor prevăzute în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia vor asigura că toate contractele încheiate în vederea implementării acordului de finanţare sunt acordate utilizând procedurile şi documentele standard pentru acţiuni externe din Ghidul practic în vigoare în momentul implementării şi că regulile comunitare privind ajutorul de stat sunt respectate. 8.1.
Dimensiunea proiectului Toate proiectele vor fi finanţate cu cel puţin două milioane de euro, cu excepţia Proiectului PHARE 2005/017-553.03.06 ISC şi PHARE 2005/017-553.03.08 NSC, datorită tipului de proiect de construcţie instituţională. 8.1.
Termen-limită de contractare şi executare a contractelor, termen-limită pentru programare

(1)Toate contractele trebuie încheiate nu mai târziu de 30 noiembrie 2007. ...

(2)Toate contractele trebuie executate până nu mai târziu de 30 noiembrie 2008, cu excepţia investiţiilor din subprogramul 4 - partea 1 şi partea a 2-a (2005/017-553.04.01 şi 2005/017-553.04.02) şi a contractelor aferente de supraveghere a investiţiilor din subprogramele pentru care termenul-limită este 30 noiembrie 2009. ... În niciun caz perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data semnării [art. 166

(2)FR]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi în perioada celor 3 ani de la data semnării vor fi excluse [art. 77

(3)FR].

(3)În ceea ce priveşte suma prevăzută în cadrul anvelopei nealocate din Proiectul PHARE 2005/017-553.05.01, proiectele trebuie programate şi termenii de referinţă agreaţi de către Comisie până nu mai târziu la data aderării. ...

(4)Conform DIS, un dosar complet de licitaţie trebuie depus la delegaţia Comisiei pentru aprobare în termen de nu mai mult de 8 luni de la data semnării acordului de finanţare. În caz contrar, ţara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul naţional. ... 8.1.

Evaluarea impactului de mediu (EIA) şi conservarea naturii Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului înconjurător cuprinse în directiva din acest domeniu*11) sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii finanţate prin PHARE. În cazul în care directiva privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nu a fost transpusă în legislaţia naţională în totalitate, procedurile vor fi similare cu cele prevăzute de această directivă. În cazul în care un proiect va cădea sub incidenţa prevederilor anexei 1 sau 2 din această directivă, punerea în aplicare a procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător trebuie precizată*12). În cazul în care există posibilitatea ca un proiect să afecteze locuri cu importanţă pentru conservarea naturii, trebuie fundamentată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 din directiva referitoare la habitat*13). ----------- *11) DIR 85/337/EEC ; JOL 175/40; 5.7.1985, cu modificările şi completările ulterioare *12) în anexa privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, ataşată fişei de proiect de investiţii respective. *13) în anexa privind conservarea naturii, ataşată fişei de proiect de investiţii respective. Toate investiţiile vor fi efectuate în conformitate cu legislaţia comunitară privind mediul înconjurător. Fişele de proiect vor conţine prevederi specifice cu privire la respectarea legislaţiei relevante a Uniunii Europene în domeniul mediului înconjurător, în conformitate cu tipul activităţii derulate în cadrul fiecărui proiect de investiţii. 8.2 Management financiar 8.2.
Principii şi responsabilităţi Fondul naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de către RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea către Comisie. RNAF va avea întreaga responsabilitate pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi va fi pe deplin răspunzător pentru fondurile PHARE dintr-un program până la încheierea acestuia. RNAF va asigura respectarea regulilor, reglementărilor şi procedurilor PHARE de raportare şi management financiar, precum şi funcţionarea sistemului de raportare şi informare privind proiectul. Comisia va efectua plăţile către FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în
Plăţile vor fi efectuate pe baza cererilor trimise de RNAF şi se vor face într-un cont bancar separat, denominat în euro, care va fi deschis şi gestionat de către FN la o bancă stabilită în prealabil de comun acord cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare sunt purtătoare de dobândă. Dobânda va fi reinvestită în program. În conformitate cu art. 3 şi 4 din regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. RNAF trebuie totuşi să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată în întregime ca venit la bugetul naţional. Mai mult, RNAF va asigura raportarea periodică a dobânzii prin Perseus. 8.2.
Plăţile către Fondul Naţional Un prim transfer*14) de până la 20% din fondurile care urmează a fi gestionate local*15) va fi trimis către FN imediat după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) dintre FN şi agenţiile de implementare (AI)I Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP). Mai mult, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în aplicare, arătând fluxul informaţional între FN şi AI/OPCP şi modul în care se va efectua plata. Se vor mai efectua două transferuri*16) de până la 30% fiecare din fondurile care urmează să fie gestionate local*17). Al doilea transfer va putea fi efectuat când 5% din bugetul total în vigoare*18) a fost plătit de către AI şi OPCP. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare*19) a plătit. Al patrulea transfer va fi efectuat când 70% din bugetul total în vigoare*20) este plătit şi când toate contractele au fost semnate. ------------ *14) reprezentând prefinanţarea aşa cum este definit în art. 105 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar *15) exclusiv sumele prevăzute pentru programele comunitare *16) reprezentând prefinanţarea aşa cum este definit în art. 105 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar *17) exclusiv sumele pentru programele comunitare *18) exclusiv sumele pentru programele comunitare *19) exclusiv sumele pentru programele comunitare *20) exclusiv sumele pentru programele comunitare În mod excepţional, RNAF poate cere un procent mai mare decât cel agreat, în condiţiile în care poate demonstra prin previziunea fluxului de numerar că necesarul fluxului de numerar pentru perioada următoare depăşeşte procentul respectiv. În cazurile în care fondurile totale aflate în conturile FN, OPCP şi AI depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza plata în mod excepţional, în cazul în care RNAF va oferi o dovadă susţinută corespunzător asupra faptului că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile. 8.2.
Plăţile efectuate de FN către AI FN va efectua plăţile către AI, inclusiv către OPCP, în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între FN şi AI/OPCP. Conturile bancare ale subprogramelor se deschid în numele AI respective/OPCP, responsabile de gestionarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea FN. Atât timp cât implementarea se face conform DIS, fiecare acord de finanţare individual trebuie să fie avizat în avans de Comisie. În cazurile în care FN este agenţie de plată pentru OPCP/AI, nu vor fi efectuate plăţi de la FN către OPCP. OPCP şi AI trebuie să fie fiecare conduse de către un RAP numit de RNAF în urma consultării cu CNA. RAP va fi responsabil cu toate operaţiunile efectuate de OPCP/AI respective. 8.2.
Plăţile efectuate în cazul clauzelor de retenţii contractuale Pentru acele contracte cu clauze de retenţie contractuală (de exemplu, fondurile reţinute pentru o perioadă de garanţie), AI îşi asumă întreaga responsa-bilitate pentru gestionarea fondurilor până la efectuarea plăţii finale, precum şi pentru asigurarea că fondurile necesare vor fi utilizate doar pentru a efectua plăţi legate de clauzele de retenţie. AI îşi asumă de asemenea responsabilitatea faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplătite contractorilor după ce plăţile finale au fost decontate vor fi rambursate Comisiei. 8.2.
Încheierea cheltuielilor şi închiderea conturilor În termen de 16 luni de la încheierea execuţiei contractelor, FN va transmite o declaraţie finală de cheltuieli şi o atestare cu privire la regularitatea, exactitatea şi veridicitatea conturilor transmise. Declaraţia finală de cheltuieli ar trebui să aibă valoarea originală a contractelor din care se vor scădea deducerile şi economiile agreate cu contractorii pe durata implementării. De asemenea, aceasta va trebui să aibă valoarea plăţii făcute cumulate cu sumele datorate în contul reţinerii contractuale. În cazul în care plăţile primite de la Comisie depăşesc valoarea finală a cheltuielilor autorizate, FN va returna Comisiei sumele în exces în momentul trimiterii declaraţiei finale. În cazul în care sunt plăţi neefectuate (cu excepţia fondurilor aferente reţinerilor contractuale), FN va oferi o explicaţie şi va face o previziune cu privire la momentul finalizării plăţii. FN va raporta trimestrial progresul în ceea ce priveşte fondurile aferente reţinerilor contractuale şi plăţile neefectuate. În cazul în care acestea nu sunt plătite către contractor, vor fi returnate către Comisie. După evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va exprima punctul de vedere asupra cheltuielilor care vor fi exceptate de la finanţarea comunitară, în cazul în care cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu regulile comunitare. Rezultatele verificărilor Comisiei şi concluziile de a excepta cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris către FN, care va avea la dispoziţie o lună pentru a transmite răspunsul său în scris. În cazul în care nu se ajunge la acord în termen de o lună de la primirea răspunsului scris din partea FN, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi exceptate, având în vedere îndeosebi gradul de neconcordanţe, natura şi gravitatea abaterilor, precum şi pierderile financiare înregistrate de Comisie. Ca urmare a deciziei referitoare la sumele exceptate, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără prejudicii, luând în considerare tratamentul neregularităţilor şi compensarea financiară corespunzătoare în conformitate cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin rambursare directă de la FN, fie prin compensare conform regulilor Comunităţii.
Monitorizare şi evaluare Implementarea programului va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare (JMC - Joint Monitoring Committee). Acesta include RNAF, CNA şi serviciile Comisiei. JMC va avea loc cel puţin o dată pe an. Acesta are rolul de a analiza toate programele finanţate din fondurile PHARE în vederea evaluării evoluţiei acestora către atingerea obiectivelor prezentate în acordul de finanţare şi parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda schimbarea priorităţilor şi/sau realocarea de fonduri PHARE. Mai mult, JMC va verifica progresul programelor de asistenţă de preaderare finanţate de Uniunea Europeană o dată pe an (PHARE, ISPA, SAPARD). Pentru Programul PHARE, JMC va fi asistat de subcomitetele sectoriale de monitorizare (SMSC), care vor include CNA, RAP din fiecare agenţie de implementare (şi OPCP când este cazul) şi direcţiile de specialitate ale Comisiei. SMSC va verifica în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv al componentelor şi contractelor acestuia, grupate de JMC în sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat prin intermediul unui SMSC, pe baza rapoartelor de monitorizare întocmite de AI, precum şi a evaluărilor intermediare realizate de evaluatori independenţi. SMSC va înainta recomandările referitoare la management şi proiectare, asigurându-se că acestea sunt puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va prezenta opinii generale detaliate cu privire la toate programele cu finanţare PHARE din sectorul respectiv. Direcţiile de specialitate ale Comisiei vor asigura că o evaluare ex post va fi realizată după încheierea programului.
Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi de corecţie 10.
Control şi supraveghere financiară de către Comisie şi Curtea Europeană a Auditorilor Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele corespunzătoare acestora sunt supuse supervizării şi controlului financiar ale Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) şi auditului Curţii Europene de Conturi. În perioada în care EDIS nu este încă aplicabil AI din ţara beneficiară, delegaţia Comisiei va pune în practică măsuri de verificare ex ante a documentelor de licitaţie şi contractare. Pentru a asigura protecţia eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate recurge la verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2185/96*21). Misiunile de control şi audit descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare. Fără prejudicierea responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene de Conturi*22), conturile şi operaţiunile efectuate de FN şi, dacă este cazul, de OPCP şi toate agenţiile de implementare respective pot fi subiectul verificării, la cererea Comisiei, de către Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie. ------------ *21) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292; 15.11.1996; p.
*22) Aşa cum se precizează în Condiţiile generale ale acordului de finanţare anexat la acordul-cadru. 10.
Obligaţii ale ţării beneficiare 10.2.
Audit şi control financiar Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem de management şi control al asistenţei în conformitate cu principiile general acceptate şi cu standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerinţele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar şi în special va asigura corespunzător corectitudinea, regularitatea şi eligibilitatea solicitărilor de asistenţă comunitară. Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare vor asigura o pistă suficientă de audit, aşa cum este prevăzut în art. 7

(2)din Regulamentul Comisiei 438/2001*23). ------------- *23) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 438/2001 din 2 martie 2001; JOL 63; 3.3.2001; p. 21. Autoritatea naţională competentă pentru controlul financiar va efectua controalele financiare necesare asupra tuturor entităţilor implicate în implementarea programului. În fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit şi o sinteză a principalelor concluzii şi a recomandărilor auditorilor, precum şi un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei. 10.2.2. Măsuri preventive Ţara beneficiară va lua toate măsurile corespunzătoare de prevenire şi contracarare a practicilor de corupţie*24) active şi pasive în orice stadiu al procedurii de achiziţie sau al procedurii de acordare a finanţării nerambursabile, precum şi în perioada de implementare a contractelor corespunzătoare. ----------- *24) Corupţia activă este orice acţiune deliberată a unei persoane care promite sau oferă, direct sau printr-un intermediar, orice avantaj de orice natură unui oficial, pentru el însuşi sau pentru o terţă persoană, în schimbul unei acţiuni ori reţinerii de la o acţiune în conformitate cu datoria acestuia sau în exerciţiul funcţiei, ca o încălcare a datoriei oficiale într-un mod care dăunează ori poate dăuna intereselor financiare ale Comunităţii. Corupţia pasivă este orice acţiune deliberată a unui oficial care, în mod direct sau printr-un intermediar, solicită sau primeşte avantaje de orice natură, pentru el însuşi sau o terţă parte, ori acceptă promisiunea unui astfel de avantaj, pentru a acţiona sau a se reţine de la acţiune în conformitate cu datoria sa ori în exercitarea funcţiilor sale, cu încălcarea datoriilor oficiale într-un mod care dăunează sau poate dăuna intereselor financiare ale Comunităţii. Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil pentru implementarea programului, se vor obliga să ia orice precauţii necesare pentru a evita riscul unui conflict de interese şi vor informa Comisia imediat ce apare un astfel de conflict de interese sau orice situaţie care ar putea conduce la un astfel de conflict. 10.2.3. Măsuri antifraudă şi de corecţie Ţara beneficiară va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare şi un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudă şi neregularităţi identificate în urma controalelor naţionale sau comunitare. Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea mecanismelor de control şi raportare echivalente cu cele prevăzute în Regulamentul Comisiei 1681/94*25). ----------- *25) Regulamentul Comisiei (CE) 1681/94 din 11 iulie 1994; 12.7.94; p. 43. Îndeosebi toate cazurile suspecte sau efective de fraudă*26) şi neregularităţi*27), precum şi măsurile aferente luate de autorităţile naţionale trebuie să fie raportate direcţiilor de specialitate ale Comisiei, fără întârziere. În cazul în care nu sunt cazuri suspecte sau efective de fraudă sau neregularităţi, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni de la încheierea fiecărui trimestru. ------------ *26) Frauda presupune orice act intenţionat sau de omisiune legat de: folosirea sau prezentarea unor documente ori declaraţii false, incorecte sau incomplete, care să aibă ca efect însuşirea necuvenită sau reţinerea eronată a fondurilor din bugetul general al Comunităţii Europene ori din bugetele gestionate de către sau în numele Comunităţii; nedivulgarea informaţiilor prin nerespectarea unei anumite obligaţii, cu acelaşi efect; utilizarea acestor fonduri în alte scopuri decât cele destinate iniţial. *27) Neregularităţile se referă la toate abaterile de la prevederile naţionale sau de la legislaţia comunitară, de la acest memorandum de finanţare ori de la contractele prevăzute prin acesta, care apar ca rezultat al unui act sau al unei omisiuni a unui agent economic, care au sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii sau bugetelor gestionate de aceasta, printr-o cheltuială nejustificată. Termenul legislaţie comunitară defineşte în acest context ansamblul reglementărilor comunitare aplicabile între părţile semnatare ale memorandumului de finanţare (de exemplu, acorduri europene, acorduri-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la înfiinţarea Fondului Naţional etc.). În cazul în care se înregistrează o neregularitate sau fraudă, ţara beneficiară are obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare solicitate în legătură cu neregularitatea respectivă. Corecţiile efectuate de ţara beneficiară vor consta în anularea întregii sau a unei părţi din contribuţia comunitară. Fondurile comunitare rezultate din această acţiune pot fi reutilizate de către FN pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la înfiinţarea Fondului Naţional. 10.3. Recuperarea fondurilor în caz de nereguli sau fraudă Orice neregularitate*28) sau fraudă*29) descoperită în orice moment pe parcursul duratei de implementare a programului sau ca rezultat al unui audit va determina recuperarea fondurilor de către Comisie. --------------- *28) A se vedea definiţia de mai sus. *29) A se vedea definiţia de mai sus. În cazul în care, după efectuarea verificărilor necesare, Comisia concluzionează că:

a)ţara beneficiară nu şi-a îndeplinit obligaţiile de a preveni, detecta şi corecta neregularităţile; sau ...
b)implementarea proiectului nu justifică o parte sau întreaga asistenţă financiară alocată; sau ...
c)se înregistrează disfuncţionalităţi grave ale sistemului de management şi control care pot conduce la neregularităţi, ... Comisia poate suspenda finanţarea în continuare a programului respectiv şi, cu argumente, este în măsură să solicite ţării beneficiare comentarii şi, dacă este cazul, să efectueze corecţii într-o perioadă determinată de timp. În cazul în care nu se ajunge la înţelegere până la sfârşitul perioadei de timp stabilite de Comisie şi în cazul în care corecţiile solicitate nu au fost efectuate, Comisia poate, luând în considerare comentariile făcute de ţara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:
a)reducerea sau anularea plăţilor pentru programul respectiv; sau ...
b)efectuarea corecţiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parţială a asistenţei oferite pentru programul respectiv. ... În momentul stabilirii valorii corecţiei, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregularităţii, amploarea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate în cadrul sistemului de management şi control al ţării beneficiare. În absenţa unei decizii în sensul menţionat la lit.
a)sau b), finanţarea în continuare a programului va fi reluată imediat. RNAF va asigura rambursarea fondurilor neutilizate sau a sumelor plătite eronat, în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. În cazul în are RNAF nu va plăti suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va rambursa această sumă Comisiei. Dobânda generată de plată întârziată va fi acoperită din sumele nerambursate în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul financiar. 11. Vizibilitate şi publicitate RAP va răspunde de asigurarea luării măsurilor necesare pentru a furniza publicitatea adecvată pentru toate activităţile finanţate prin program. Acest proces va fi realizat împreună cu Comisia. Alte detalii sunt prezentate în anexa D cu privire la vizibilitate şi publicitate. 12. Condiţii speciale 1. Contractarea componentei pentru investiţii din PHARE din componenta de coeziune economică şi socială este condiţionată de semnarea contractelor de servicii între AI şi agenţiile de dezvoltare regională (conform descrierii din PHARE 2005/017-553.04.01). 2. În cazul în care angajamentele agreate nu sunt îndeplinite din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia poate revizui programul în sensul de a-l anula total sau parţial şi/sau de a realoca fondurile neutilizate pentru alte scopuri aflate în concordanţă cu obiectivele programului PHARE. 3. În caz de dezastre majore cum ar fi inundaţiile, CNA, în limitele stabilite de art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional, poate recomanda RNAF să propună un transfer de fonduri utilizabile în cadrul prezentului acord de finanţare pentru un fond de reabilitare a dezastrelor, pe care Guvernul României îl poate întreţine în conformitate cu regulile privind managementul financiar eficient. Anexa D ------- la acordul de finanţare ----------------------- INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunităţii 1. Obiectiv şi sferă de acţiune Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor Uniunii Europene, precum şi de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE. 2. Principii generale Fiecare responsabil cu autorizarea programului, care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenţă, va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Această acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop. Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei la faţa locului. Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt: - Reglementarea (CEE) 1159/2000; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L130/30 din 31 mai 2000; - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994. Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L182/58. Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei din ţara respectivă. 3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cât şi alte forme de asistenţă. Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica măsurile menţionate la lit.
a)şi
b)de mai jos:
a)Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţă în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul ţării beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse. ...
b)Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: ... (
i)În cazul investiţiilor de infrastructură cu un cost ce depăşeşte un milion de euro: - panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanţă cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei în ţara respectivă; - plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei din ţara respectivă. (îi) În cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD: - măsuri care să informeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările citate la paragraful 3 lit.
b)pct. (
i)de mai sus; - măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, că o parte a ajutorului provine de la Uniunea Europeană şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările de mai sus. 4. Vizibilitatea asistenţei Uniunii Europene în cercurile de afaceri şi printre potenţii beneficiari şi pentru publicul larg 4.1.Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct. Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potenţialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate. 4.2. Alţi beneficiari potenţiali Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă ori dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învăţământ profesional implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale. Formulare Formularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţă destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţă vor trebui să indice faptul că Uniunea Europeană şi în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţă transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţă finanţat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema naţională sau regională, ele vor purta de asemenea şi însemnul Uniunii Europene, de aceeaşi mărime. 4.3. Publicul general Media Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acţiunile cofinanţate de Uniunea Europeană şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare. În acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comsie) şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei din ţara beneficiară. Principiile menţionate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate. Acţiuni informative Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea Uniunii Europene. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri şi a se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiară va ajuta, după necesităţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente. Materiale informative Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau cofinanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clară a participării Uniunii Europene, precum şi simbolul Uniunii Europene, în cazul în care stema naţională sau regională este folosită. În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiară, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea Uniunii Europene este clară. Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale. 5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi postere Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţările beneficiare vor asigura faptul că măsurile de informare şi publicitate se supun următoarelor: Panouri Panourile care furnizează informaţii privind participarea Uniunii Europene la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge până la un milion de euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa Uniunii Europene trebuie menţionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mărimea cofinanţării din partea Uniunii Europene) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor la care se face referire mai sus, prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei. Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plăcuţă permanentă, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus. Plăcuţe permanente Plăcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţă de însemnul Uniunii Europene, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de Uniunea Europeană, alături de o menţiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD). În cazul în care o autoritate naţională, regională sau locală ori un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcuţă permanentă, să afişeze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion de euro, participarea Uniunii Europene trebuie de asemenea să fie indicată. 6. Prevederi finale Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, măsuri suplimentare, dacă le consideră a fi necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia Comisiei să poată participa în mod corespunzător la realizarea acestora. Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţă tehnică sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţării respective, care va conţine indicaţii detaliate în formă electronică, iar acesta va fi disponibil la cerere. Anexa E ------- la acordul de finanţare ----------------------- Anexa F ------- la acordul de finanţare ----------------------- I. SISTEME DE REFERINŢĂ agreate înainte de semnarea acordului de finanţare pentru întregul Program Naţional PHARE 2005
a)80% din dosarele de licitaţie pentru PHARE 2004 să fie transmise delegaţiei Comisiei pentru aprobarea ex ante până la 30 aprilie 2006; ...
b)40% din termenii de referinţă/specificaţiile tehnice pentru PHARE 2005 să se transmită de către OPCP la DCE pentru aprobarea ex ante până la 30 aprilie 2006; ...
c)60% din termenii de referinţă/specificaţiile tehnice pentru PHARE 2005 CES/MIE să se transmită către DCE pentru aprobarea ex ante până la 30 aprilie 2006; ...
d)sisteme de referinţă privind contractarea: ... - 30% din Memorandumul de finanţare 2004 (cu excepţia PHARE ESC/MEI şi MMSSF) să se contracteze până la 10 aprilie 2006; - 50% din PHARE 2004 OPCP/MMSSF să se contracteze până la 30 iunie 2006; - 10% din PHARE 2004 CES/MIE să se contracteze până la 30 iunie 2006; - 65% din PHARE 2004 CES/MIE - licitaţiile să fie lansate până la 30 iunie 2006;
e)diminuarea ratei de respingere a documentelor de licitaţie, ajungând la 2% pentru rapoartele de evaluare şi dosarele de contract. ... II. LINII DIRECTOARE PENTRU COMITETUL MIXT DE MONITORIZARE(CMM) în vederea evaluării capacităţii de implementare a managementului fondurilor PHARE în perspectiva unei creşteri importante a fondurilor alocate României în perioada 2004-2006 Memorandumurile financiare (MF) pentru alocările bugetare anuale din 2003 şi 2004, încheiate între Guvernul României şi Comisie, încredinţează implementarea lor în administraţia românească, în cadrul unui sistem de implementare descentralizat (SID), cu o aprobare ex ante a achiziţiilor de către delegaţia Comisiei la Bucureşti. Guvernul României intenţionează să consolideze capacitatea administraţiei pentru a putea solicita acreditarea conform EDIS; în orice caz, organizarea în contextul SID, care funcţionează în prezent, trebuie să fie consolidată, pentru a se asigura un management de înaltă calitate şi o capacitate a personalului adecvată pentru gestionarea unui volum de fonduri de peste 400 milioane euro pe an. Pentru a permite începând cu 2006 implementarea adecvată a unui volum crescut al fondurilor PHARE trebuie realizată o importantă reconfigurare a sistemului de management. Aceasta include adaptarea capacităţii de implementare la noile cerinţe şi o responsabilitate crescută, două elemente importante ale managementului financiar. Guvernul României s-a angajat să facă toate eforturile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor. Cele două părţi semnatare ale MF au agreat în acest mod stabilirea unor nivele de referinţă pentru a permite monitorizarea performanţei sistemului de management în anii următori de implementare a programelor PHARE. Acest sistem de repere va (
i)monitoriza performanţa implementării fondurilor alocate pentru anii 2003 şi 2004, cu scopul de a evalua dacă sunt îndeplinite cerinţele reieşite din programarea fondurilor PHARE pentru anii 2005 şi 2006 din punctul de vedere al volumului şi al calendarului, şi (îi) va pune la dispoziţia Comitetului mixt de monitorizare un instrument cantitativ pe baza căruia să se poată trage concluzii şi face recomandări asupra sistemului de management şi a caracteristicilor necesare pentru anii viitori. Pentru managementul financiar adecvat al fondurilor PHARE, Comisia consideră următoarele drept precondiţii obligatorii: - Guvernul României va asigura condiţii adecvate de lucru pentru toate structurile implicate în managementul fondurilor PHARE (CNA, FN, AI), precum şi resursele tehnice necesare la nivel naţional şi regional (de exemplu, comunicaţii, echipament IT, dotări pentru birouri etc); - este de aşteptat ca Guvernul României să accelereze în lunile următoare separarea funcţiilor, dezvoltarea procedurilor scrise şi celelalte pregătiri pentru acreditarea EDIS, având ca obiectiv general întărirea capacităţii de a asigura controlul calităţii şi efectuarea unui volum mare de operaţii. Schema de nivele de referinţă va monitoriza următoarele componente: A. Întărirea personalului 1. Finalizarea aranjamentelor pentru aplicarea efectivă a prevederilor Legii nr. 490 privind majorările salariale acordate funcţionarilor publici implicaţi în managementul fondurilor Uniunii Europene până la data de 14 aprilie 2005. 2. Propunerea României privind schema de stimulare combinând surse de la bugetul naţional şi din MF PHARE 2004, înaintată Comisiei pentru a fi discutată în cadrul reuniunii CMM din data de 14 aprilie 2005. 3. Autorităţile româneşti vor prezenta o analiză a necesarului de personal pentru managementul fondurilor PHARE, în particular cu privire la necesităţile de management datorate creşterii semnificative a fondurilor alocate începând cu anul bugetar 2004. Această analiză va fi însoţită de o trecere în revistă a organizării curente a personalului aprobat şi a personalului angajat deja, precum şi a planurilor de angajare detaliate cu scopul de a asigura ocuparea cu personal adecvat a tuturor nivelelor până la data de 31 decembrie 2005. Implementarea va fi revăzută la fiecare din următoarele CMM. B. Eficienţă/Capacitate de implementare 1. Aproximativ 50%*) din valoarea totală (PHARE şi fonduri naţionale) a sumei prevăzute în cadrul MF 2003 (NP+CBC) va fi contractată*1) înainte de 16 septembrie 2005. 2. Aproximativ 30%*) din valoarea totală (PHARE şi fonduri naţionale) a sumei prevăzute în cadrul MF 2004 (NP+CBC) va fi contractată înainte de 28 februarie 2006. 3. Aproximativ 50%*) din valoarea totală (PHARE şi fonduri naţionale) a sumei prevăzute în cadrul MF 2004 (NP+CBC) va fi contractată înainte de 30 iunie 2006. 4. Delegaţia Comisiei la Bucureşti va exprima decizia finală ex ante în condiţiile DIS, în termen de 15 zile lucrătoare*2), începând cu data primirii dosarului. Contractele ce urmează a fi incluse în cadrul statisticilor generale de contractare vor fi prezentate de către AI delegaţiei Comisiei cu minimum 3 săptămâni în avans. ------------- Notă ... *) Va fi tolerată o abatere faţă de ţinta propusă de maximum 3%, cu condiţia ca aceasta să fie riguros justificată. *1) Contracte semnate de ambele părţi. *2) Cu excepţia dosarelor cu un grad mare de complexitate. C. Controlul calităţii 1. Ratele de respingere lunare ale documentelor de contractare trimise către delegaţia Comisiei pentru aprobarea ex ante vor indica o tendinţă clară de scădere, începând cu perioada martie-august 2005, care va continua până la atingerea unei valori mai mici de 2%, înainte ca acreditarea EDIS să fie obţinută. În cadrul fiecărei întâlniri a CMM şi în particular a celei care va avea loc în luna septembrie 2005 se vor examina rezultatele, se vor exprima comentarii şi, în cazul în care este necesar, se vor detalia criteriile care urmează a fi utilizate pentru a măsura eficienţa controlului de calitate. 2. Aceste rezultate vor fi de asemenea verificate lunar în cadrul întâlnirilor Grupului mixt de coordonare şi monitorizare a calităţii PHARE la care vor participa CNA, NAO, AI şi delegaţia Comisiei. NAO va fi informat în situaţia în care în mod neaşteptat sunt înregistrate în continuare scăderi ale calităţii, pentru a lua măsuri imediate. D. Obiective repere de management 1. Acordurile de implementare dintre FN şi MMSSF referitoare la înfiinţarea AI la MMSSF, şi între MMSSF şi cele 8 agenţii regionale de ocupare a forţei de muncă privind înfiinţarea celor 8 autorităţi de implementare vor intră în vigoare înainte de 14 aprilie 2005. 2. Acordurile/contractele de implementare dintre MIE şi cele 5 birouri regionale CBC/NNI privind înfiinţarea celor 5 autorităţi de implementare şi a secretariatelor tehnice mixte corespunzătoare (JTS) pentru programele CBC/NNI 2004 vor intră în vigoare înainte de 14 aprilie 2005. 3. CNA şi NAO vor prezenta un plan de contractare pentru MF 2004 (PHARE şi fonduri naţionale) cât mai curând posibil înainte de 1 iulie 2005, conform art. 5.1.3

(3)din cadrul MF. Planul de contractare va indica pentru fiecare program/proiect din cadrul MF un termen pentru contractare până la care toate procedurile să fie finalizate, pentru a oferi o bază pentru profilul (estimările) de contractare pentru MF

Profilul de contractare va fi monitorizat, iar profilul de contractare cumulativ va fi de minimum 10% faţă de profilul de contractare prevăzut. Guvernul României şi Comisia vor monitoriza împreună realizarea acestor obiective în cadrul întâlnirilor CMM şi vor lua toate măsurile necesare pentru atingerea acestora. În special CNA şi NAO vor fi responsabili pentru monitorizarea permanentă a progreselor înregistrate de partea română în realizarea acestor nivele de referinţă. Comisia, pe baza acestor elemente şi a altor elemente conţinute de art. 164.1 din regulamentele financiare şi de art. 12 din Regulamentul Consiliului 1.266/99, va evalua atingerea standardului corespunzător unui management financiar eficient al fondurilor PHARE în valoare de 400-450 milioane euro anual. O evaluare preliminară va fi prezentată la CMM din aprilie 2005, când termenele limită şi obiectivele incluse în planul strategic de acţiune prezentat vor fi de asemenea discutate şi aprobate. O a doua evaluare, incluzând o trecere în revistă detaliată a calendarului certificării EDIS, va avea loc în cadrul CMM din luna septembrie
Acest CMM poate decide de asemenea dacă va găsi oportună fixarea unor puncte suplimentare de monitorizare pentru anii următori. Înainte de semnarea acordurilor financiare pentru anii 2005 şi 2006, direcţiile de specialitate ale Comisiei vor realiza o evaluare detaliată a sistemului de management al fondurilor PHARE, aşa cum operează el la acea dată, pe baza căruia poate fi adoptată alocarea fondurilor PHARE pentru anii 2005 şi 2006, din punctul de vedere al volumului şi al calendarului, dacă va găsi oportun, cu scopul de a asigura managementul lor adecvat. ---------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.