Normativ tehnic din 6 octombrie 2008

NORMATIV TEHNIC din 6 octombrie 2008 (*actualizat*) privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor NTLH-050 (actualizat până la data de 12 martie 2010*) ---------------- *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 722 din 24 octombrie 2008. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ, până la data de 12 martie 2010, cu modificările şi completările aduse de ORDINUL nr. 242 din 24 februarie 2010.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice, denumite în continuare EHEM, ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor - stavile, vane, clapete etc. - constituie o expertiză tehnică de specialitate care face parte integrantă din expertiza privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare sau a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale, denumite în continuare baraje. Acestea se supun regulilor generale stabilite prin Metodologia privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi prin Metodologia privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023, aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 116/2002 şi Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 289/2002. Prin excepţie, pentru barajele cu autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă în baza expertizei tehnice corespunzătoare, expertiza echipamentelor hidroelectromecanice se poate face şi independent, dacă observaţiile în exploatare asupra EHEM ridică suspiciuni, cu condiţia însuşirii acesteia de către expertul pentru evaluarea siguranţei barajului.

Articolul 2

Se supun prevederilor prezentului normativ tehnic EHEM care echipează evacuatorii de ape mari ai barajelor şi au o capacitate nominală de evacuare mai mare decât 10% din debitul capabil de calcul al tuturor evacuatorilor de ape mari ai barajului, stabilit în funcţie de clasa de importanţă, potrivit prevederilor STAS 4273-87, sau de categoria de importanţă a barajului, potrivit Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţă a barajelor - NTLH-021, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 115/2002 şi Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 288/2002.

Articolul 3

Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a EHEM se realizează în condiţiile prevăzute de prezentul normativ tehnic de către experţi atestaţi pentru evaluarea siguranţei în exploatare a EHEM, denumiţi în continuare experţi EHEM. Experţii EHEM vor fi atestaţi conform precizărilor din cap. II. ------------ Art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 242 din 24 februarie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 12 martie 2010.

Capitolul II

Atestarea experţilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a echipamentelor hidroelectro-mecanice aferente barajelor ------------ Titlul Cap. II a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 242 din 24 februarie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 12 martie 2010.

Articolul 4

Capitolul III

Etapele evaluării siguranţei în exploatare a EHEM

Articolul 5

Articolul 6

Fiecare etapă se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare a siguranţei EHEM. Acesta împreună cu toate documentele care au stat la baza întocmirii lui se predau expertului pentru baraj. După avizare expertul pentru baraj îl introduce în documentele expertizei. În cazul în care se consideră necesar, expertul pentru baraj poate solicita expertului EHEM completări sau reevaluări la raportul de evaluare.

Capitolul IV

Conţinutul documentaţiei privind evaluarea siguranţei EHEM

Articolul 7

Secţiunea 1

Datele de bază privind EHEM

Articolul 8

Documentaţia privitoare la datele de bază ce caracterizează EHEM se întocmeşte pe baza datelor existente în momentul declanşării expertizei şi va cuprinde:

Secţiunea a 2-a Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM

Articolul 9Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM se întocmeşte pe baza:

Articolul 10

Principala modalitate pentru obţinerea informaţiilor privind comportarea în exploatare a EHEM o constituie sinteza rezultatelor consemnate în rapoartele tehnice ale activităţilor de investigaţii periodice, organizate de către deţinătorul barajului, şi anume: investigaţii curente (IC), investigaţii profilactice (IP) şi investigaţii de specialitate (IS).

10.1. IC se efectuează de către personalul de exploatare, conform programului de exploatare aprobat (frecvenţă cel puţin lunară), au caracter operativ şi trebuie să asigure:

10.2. IP se efectuează de către personalul de întreţinere, conform programului de mentenanţă aprobat, dar cel puţin anual, atât pe timpul efectuării operaţiilor de întreţinere profilactice şi/sau reglare a elementelor de control, cât şi după fiecare viitură care a impus manevrarea EHEM. Acestea trebuie să furnizeze informaţii relative la:

10.3. IS se efectuează, de regulă, cu ocazia şi frecvenţa expertizelor barajului, dar pot fi efectuate şi independent de acestea, în situaţii excepţionale, cum ar fi după apariţia unor fenomene care au condus la depăşirea solicitărilor de calcul sau care au pus în pericol funcţionarea ori siguranţa echipamentului respectiv. Rezultatele investigaţiilor speciale realizate în situaţii excepţionale se cuprind în Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM.

10.4. În Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM se vor consemna informaţii privitoare la:

Secţiunea a 3-a Referatul de inspecţie tehnică a EHEM

Articolul 11

Inspecţia tehnică a EHEM constituie o investigaţie de specialitate însoţită de probe de manevră şi se realizează de către personal specializat, sub conducerea expertului EHEM, care va fi asistat de o echipă formată, la cererea sa, din personalul deţinătorului barajului, dotat cu aparatura corespunzătoare.

Articolul 12

Expertiza EHEM, respectiv investigaţiile de specialitate, se planifică din timp, înainte de inspecţia tehnică pentru baraj şi în afara perioadelor în care sunt probabile viituri importante, cu obţinerea de către deţinătorul barajului a tuturor aprobărilor necesare pentru scoaterea temporară din funcţiune şi efectuarea de manevre de probă succesive la diferite EHEM, cu sau fără lansarea batardourilor, inclusiv pentru condiţiile hidraulice din aval.

Articolul 13

Investigaţiile se fac asupra tuturor ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor EHEM, în primă etapă prin metode calitative, respectiv vizual, tactil sau auditiv, cu metode simple, urmărind apariţia unor fenomene nedorite - deformaţii, deplasări sau jocuri, uzură, coroziune superficială şi profundă, starea contactelor electrice, a cablurilor, a motoarelor, a instalaţiilor de automatizare etc. Pentru elementele suspecte de defecţiuni se utilizează, într-o etapă ulterioară, investigaţii cantitative efectuate prin măsurători micrometrice, cu ultrasunete, gammagrafie etc., în funcţie de situaţie. Se va acorda o atenţie deosebită investigării acelor elemente care, în caz de defectare, pot provoca blocarea sau incapacitatea de manevră a EHEM. Rezultatele acestor investigaţii vor fi consemnate ca atare, conform procedurilor de exploatare.

Articolul 14

Articolul 15

Se supun probelor complete de funcţionare grupurile electrogene de siguranţă, inclusiv înregistrarea timpului de atingere a puterii nominale de la darea comenzii de pornire şi până la cuplarea în sistemul de alimentare cu energie al EHEM.

Articolul 16

Se vor consemna incidentele, accidentele sau avariile anterioare prin descrierea acestora, tipul de intervenţii şi specificarea observaţiilor asupra eficienţei şi durabilităţii remedierilor efectuate.

Articolul 17

Se va consemna situaţia materialelor, pieselor de schimb şi mijloacelor din dotarea permanentă - accese, scule şi unelte, mijloace de ridicare etc. - pentru realizarea operativă a intervenţiilor în caz de defectare în perioade critice, cum ar fi, spre exemplu, perioadele de viituri.

Articolul 18Referatul de inspecţie tehnică a EHEM se va încheia cu concluzii şi recomandări privitoare la:

Secţiunea a 4-a Analiza metodelor de defectare, a efectelor şi a criticităţii lor (metoda AMDEC)

Articolul 19

Evaluarea siguranţei EHEM prin metoda AMDEC se face în mod obligatoriu pentru barajele încadrate în categoriile de importanţă A şi B. În mod justificat, ea se poate aplica şi pentru barajele încadrate în categoriile de importanţă C şi D.

Articolul 20

Articolul 21

Din motive practice, cele 7 etape logice prevăzute la art. 20 se grupează în 4 etape practice, având în total 21 de operaţii, şi anume:

Etapa I - Iniţierea 1. Definirea sistemului de studiat 2. Definirea fazelor de funcţionare 3. Definirea obiectivelor analizei 4. Constituirea grupului de lucru 5. Stabilirea planului de acţiune 6. Punerea la punct a suportului studiului Etapa a II-a - Descompunerea funcţională 7. Decuparea sistemului 8. Identificarea funcţiilor subansamblurilor 9. Identificarea funcţiilor elementelor Etapa a III-a - Analiza AMDEC Faza a III-a a) - Analiza mecanismelor (modurilor) de defectare 10. Identificarea modurilor de defectare 11. Cercetarea cauzelor 12. Cercetarea efectelor 13. Recenzarea modurilor de defectare Faza a III-a b) - Evaluarea criticităţii 14. Estimarea timpilor de intervenţie 15. Evaluarea criteriilor de cotare 16. Calculul criticităţii (riscului asociat fiecărui mod de defectare) Faza a III-a c) - Propuneri de acţiuni corective 17. Analiza acţiunilor corective 18. Calculul noii criticităţii Etapa a IV-a - Sinteza 19. Ierarhizarea defectelor 20. Lista elementelor (situaţiilor) critice 21. Lista recomandărilor Etapa I - Iniţierea

Articolul 22

Articolul 23

Definirea fazelor de funcţionare implică cunoaşterea şi sistematizarea proceselor de pornire/oprire a sistemului sau ale fazelor de operare, modul de funcţionare, circuitele de comandă şi mentenanţă. Este necesar să se precizeze: toate modurile de funcţionare a sistemului: normal, cu alimentare proprie de energie, manual etc., variaţiile admise de configuraţii şi parametri, poziţia sistemului şi componentelor sale critice în diferite faze de funcţionare. Prin acestea trebuie să se stabilească performanţele minime admise şi cerinţele minime de siguranţă pentru modul de funcţionare normal.

Articolul 24

Definirea obiectivelor analizei implică verificarea şi ameliorarea siguranţei în funcţionare a EHEM ale evacuatorilor de ape mari, în sensul aducerii în limite acceptabile a probabilităţilor de indisponibilitate a fiecărui subansamblu şi element al sistemului. Limitele acceptabile ale probabilităţilor de indisponibilitate sunt stabilite separat prin analiza probabilităţii de depăşire a debitului capabil al evacuatorului şi, respectiv, a probabilităţii de rupere a barajului prin deversare.

Articolul 25

Articolul 26

Stabilirea planului de acţiune al grupului de lucru se face în funcţie de termenele contractuale ale studiului, de posibilităţile de procurare a informaţiilor strict necesare şi suficiente, de posibilităţile de vizitare şi investigare a EHEM pe teren, de eventuale determinări şi măsurători cantitative asupra unor caracteristici ale materialelor sistemului care pot fi anticipate după o primă documentare, de constrângeri personale ale membrilor grupului etc.

Articolul 27

Etapa a II-a - Descompunerea funcţională

Articolul 28

Descompunerea funcţională a sistemului EHEM constituie etapa principală a analizei AMDEC şi are ca scop principal cunoaşterea foarte bună a funcţiilor echipamentelor hidroelectromecanice şi a componentelor sale, spre a putea analiza riscurile unor disfuncţii. Analiza AMDEC se combină în cadrul acestei etape cu analiza funcţională. Dacă este posibil, descompunerea funcţională trebuie realizată de către proiectantul sistemului sau de un colectiv de specialitate care cunoaşte bine EHEM respective, fiind validată şi însuşită de echipa de lucru. Se recomandă ca pentru EHEM mai vechi, la care documentaţia existentă este sumară sau absentă, descompunerea funcţională să fie făcută chiar de grupul de lucru. De asemenea, se recomandă ca operaţiunea de descompunere să se materializeze în reprezentări grafice sintetice şi intuitive: decuparea în blocuri funcţionale, scheme funcţionale, scheme de flux etc.

Articolul 29

Decuparea sistemului EHEM în blocuri funcţionale este structurată, de regulă, sub o schemă arborescentă, mergând cu detalierea până la un nivel, pe de o parte, considerat necesar pentru acurateţea studiului şi, pe de altă parte, permis de datele şi informaţiile disponibile sau/şi accesibile. Un exemplu de asemenea schemă este reprezentat în figura 1. *Font 8* ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌─────────────────────┐ |Echipament tehnic | │ EHEM │ └- - -- - - - - - - - - -┘ │ al stavilarului │ └──────────┬──────────┘ ┌──────────────────┼──────────────────┐ ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐ |Unităţi functionale | │Stavila camp 1│ │ Stavila camp 2 │ │ Stavila camp 3 │ └- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────────────┘ └─────────────────┘ ┌─┴──────────────────┬────────────────────┬──────────────- ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐ |Sub-ansamble | │Corp stavila +│ │ Dispozitive de │ │ Dispozitive de ├ - - - └- - ── - - - - - - - - -┘ │ articulatii │ │ ridicare │ │ comanda │ └───┬──────────┘ └────────┬───────┘ └─────────────────┘ | ┌────────────────────┼────────────────────┬──────────────- ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐ |Organe | │Motor-reductor│ │Lanturi, cabluri│ │Pinioane, tamburi├ - - - └- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────────────┘ └─────────────────┘ ├────────────────────┬────────────────────┬──────────────- ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐ |Componente elementare I | │ Motor │ │ Cuplaj │ │ Reductor ├ - - - └- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────┬───────┘ └────────┬────────┘ ┌- - - - - - - - - - - - ┐ | | | |Componente elementare II| | | | └- - ── - - - - - - - - -┘ Figura 1 Schema arborescentă a unui sistem EHEM prin decupare în blocuri -----------

Articolul 30

Articolul 31

Etapa a III-a - Analiza AMDEC

Articolul 32

Analiza AMDEC constă în identificarea disfuncţiilor potenţiale sau a celor deja constatate, pe echipamentul analizat sau pe echipamente similare, punerea în evidenţă a elementelor critice şi propunerea unor acţiuni corective care să amelioreze până la limite acceptabile siguranţa în exploatare. Etapa a III-a se conduce element cu element, la nivelul de aprofundare propus şi constituie partea esenţială a studiului. Suportul de lucru al etapei a III-a îl constituie tabelul AMDEC, prezentat în tabelul nr. 1, a cărui completare implică studiul succesiv al elementelor sistemului şi, respectiv, parcurgerea fazelor a III-a a), a III-a b) şi a III-a c). În continuare, pentru fiecare combinaţie cauză - efect se procedează la evaluarea criticităţii C [faza a III-a b)] şi la analiza acţiunilor corective [faza a III-a c)].

Faza a III-a a) - Analiza mecanismelor (modurilor) de defectare

Articolul 33

Tabelul nr. 1 Metoda AMDEC - EHEM (se scrie denumirea de identificare) *Font 7* ┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │ │ ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE, A CAUZELOR, A EFECTELOR ŞI CRITICITĂŢII LOR │ AMDEC │ │ Amenajarea │ │ operaţional │ │şi deţinătorul EHEM├───────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────┼─────────────┤ │ analizat │ Sistemul/Subsistemul supus analizei │ Faza │ Datele analizei │ Pag./nr. │ │ │ │de funcţionare │ │ │ ├───────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬───────────────────┼─────┬─────────┼────┬─────────────────────┼─────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │Criticitatea (riscul)│ Acţiunea │ │ Elementul decupat │ Funcţia │ Mod de defectare │ Cauză │Efect│Detectare│ TI ├────┬────┬───┬───┬───┤ corectivă │ │ │ │ │ │ │ │ │ F │ G │ N │ S │ C │ │ ├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────┼─────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼─────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│11 │ 12 │ ├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────┴─────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴─────────────┤ │Se indică simbolul │Se indică toate │Pentru funcţiile │Cauzele primare │Pentru cauzele primare identificate, luate succesiv: │ │şi denumirea │funcţiile tehnice şi│considerate │posibile sau │- se indică succesiv efectele cele mai grave şi │ │elementului │de serviciu │importante din │imaginabile ale │defectările cele mai probabile; │ │decupat, la cel mai│(inclusiv de │punctul de vedere │fiecărui mod de │- se estimează TI pentru eventuala mentenanţă │ │mic nivel selectat.│securitate). │al obiectului │defectare relevant │corectivă; │ │ │ │analizei (care │ │- se evaluează nivelurile de frecvenţă F, gravitate G, │ │ │ │împiedică manevra │ │nondetectare N, stare S şi criticitate C a combinaţiilor│ │ │ │de deschidere) │ │"cauză-mod-efect". │ │ │ │ │ │Se repetă procedura pentru toate cauzele primare │ │ │ │ │ │posibile. │ ├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Se repetă procedura pentru toate modurile de defectare identificate. │ ├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │Se repetă procedura pentru toate funcţiile relevante din punctul de vedere al analizei. │

├───────────────────┼────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Se repetă procedura pentru toate elementele decupate, de la nivelul cel mai mic la nivelul sistemului în ansamblu. │ └───────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Articolul 34

Articolul 35

Articolul 36

Recenzarea modurilor de defectare constă din recapitularea modurilor posibile de defectare pentru fiecare combinaţie "cauză - mod de defectare". În tabelul AMDEC se consemnează numai modurile de defectare perfect verosimile sau/şi întâlnite în practica de exploatare.

Faza a III-a b) - Evaluarea criticităţii (riscului de defectare)

Articolul 37

Articolul 38

Articolul 39

Criteriile de criticitate F, G, N şi S, precum şi timpul de intervenţie TI se consemnează în tabelul AMDEC prin nivelul lor, apreciat de grupul de lucru pe baza datelor din tabelele nr. 2-5.

Articolul 40

Cotarea frecvenţei F se face conform grilei din tabelul nr. 2, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienţei experţilor şi a datelor statistice obţinute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizată sau de la amenajări similare.

Tabelul nr. 2 Grila de cotare pentru frecvenţa F *Font 7* ┌──────────────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Probabilitatea (frecvenţa)│Nivel de │ Definire │ │ defectărilor │frecvenţă F│ │ │ │ (cotare) │ │ ├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Defectări improbabile rare│ 1 │Fenomene puţin verosimile sau verosimile, foarte rare, improbabile pe durata de viaţă a EHEM│ ├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Defectări probabile rare │ 2 │Fenomene ce pot apărea aproximativ o dată pe durata de viaţă a EHEM │ ├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Defectări puţin frecvente │ 3 │Fenomene ce pot apărea rar (de 2-5 ori) pe durata de viaţă a EHEM │ ├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Defectări frecvente │ 5 │Apar cel puţin o dată pe an (sau o dată la cca. 10-15 manevre succesive) │ ├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Defectări foarte frecvente│ 5 │Apar cel puţin o dată pe lună (sau peste o dată la 10 manevre succesive) │ └──────────────────────────┴───────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Articolul 41

Cotarea gravităţii consecinţelor G se face conform grilei din tabelul nr. 3, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienţei experţilor şi a datelor obţinute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizată sau de la amenajări similare.

Tabelul nr. 3 Grila de cotare pentru gravitatea consecinţelor G *Font 7* ┌─────────────────────┬──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nivel de gravitate G │Cotare│ Definire │ ├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Gravitate neglijabilă│ 1 │Consecinţe neglijabile: │ │ │ │- nu împiedică manevra de deschidere; │ │ │ │- se remediază fără indisponibilizarea echipamentului, în timp T<TI. │ ├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Gravitate minoră │ 2 │Consecinţe minore: │ │ │ │- poate împiedica manevra normală pe timp foarte scurt (T<TI); │ │ │ │- se remediază în timp T<TI, fără intervenţii în exteriorul spaţiilor protejate şi curent│ │ │ │accesibile sau se poate executa manevra manuală. │ ├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Gravitate serioasă │ 3 │Consecinţe serioase: │ │ │ │- poate împiedica manevra pe timp practic nelimitat (T>10 TI); │ │ │ │- se remediază în timpi mai mari decât 2-4 TI, cu intervenţii de reparare şi deblocare │ │ │ │în exterior (aer liber), dar în zone accesibile la ape mari; │ │ │ │- manevra se poate executa aproape sigur prin acţionare manuală sau prin tragere cu │ │ │ │macara-portal ori cu alt utilaj permanent de acţionare a EHEM. │ ├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Gravitate majoră │ 4 │Consecinţe majore: │ │ │ │- poate împiedica manevra EHEM pe timp nelimitat; │ │ │ │- nu se poate remedia în timpul trecerii unei viituri; │ │ │ │- manevra nu se poate executa prin acţionare manuală sau prin tragere cu macara-portal; │ │ │ │- manevra nu se poate executa în timpul trecerii unei viituri, dar există deschidere │ │ │ │suplimentară de rezervă sau există evacuator fuzibil. │ ├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Gravitate │ 5 │Consecinţe catastrofice: │ │catastrofică │ │- poate împiedica manevra EHEM pe timp nelimitat; │ │ │ │- defecţiunea se poate remedia numai în timp relativ îndelungat (după trecerea viiturii),│ │ │ │numai cu lansarea batardourilor, şi nu există posibilitatea de acţionare manuală şi nici │ │ │ │deschidere suplimentară de rezervă sau evacuator fuzibil. │ └─────────────────────┴──────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Articolul 42

Cotarea nivelului de probabilitate pentru nondetectarea anticipată a defecţiunilor N se face conform grilei din tabelul nr. 4, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienţei experţilor şi a datelor statistice obţinute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizată sau de la amenajări similare.

Articolul 43

Cotarea stării actuale S a fiecărui element sau subansamblu se face pe baza celor constatate în timpul efectuării inspecţiei de specialitate, în cadrul inspecţiei efectuate pe teren, potrivit grilei prevăzute în tabelul nr. 5. Constatările se referă la observarea şi depistarea prin examinare sau în cursul manevrelor de probă: deformaţii, fisuri, coroziune, uzură, pierderi de ulei, vibraţii, zgomote etc.

Tabelul nr. 4 Grila de cotare a nivelului N de probabilitate pentru nondetectare *Font 7* ┌─────────────────────────────────┬──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nivelul N de probabilitate pentru│Cotare│ Definire │ │ nondetectare │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Detectare sigură │ 1 │Defecţiuni sigur detectabile: │ │ │ │- detectare datorată evidenţei; │ │ │ │- semn premergător evident datorită degradării; │ │ │ │- dispozitiv automat de detectare (alarmă). │ ├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Detectare probabilă │ 2 │Defect detectabil cu probabilitate mare: │ │ │ │- semn premergător al defectului uşor de detectat, printr-o acţiune curentă de │ │ │ │verificare a operatorului (control periodic sau inspecţie zilnică - săptămânală). │ ├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Detectare posibilă │ 3 │Defect detectabil cu probabilitate redusă: │ │ │ │- semn premergător al defectului detectabil, dar care necesită o acţiune specială │ │ │ │curentă de verificare a operatorului (control amănunţit periodic ori inspecţie cel│ │ │ │puţin lunară). │ ├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Detectare improbabilă │ 4 │Defect dificil de detectat: │ │ │ │- semn premergător al defectului dificil de detectat, care necesită o acţiune │ │ │ │specială neobişnuită de verificare cu mijloace complexe (demontarea │ │ │ │subansamblelor, gammagrafiere etc.) │ ├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Detectare imposibilă │ 5 │Defect nedetectabil: │ │ │ │- nu există semne premergătoare defectării. │ └─────────────────────────────────┴──────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Articolul 44

Evaluarea criteriilor de cotare are drept scop evaluarea nivelului atins prin criteriile de frecvenţă F, gravitate G, probabilitate de nondetectare N şi stare actuală S pentru fiecare combinaţie "cauză - mod - efect". Evaluarea nivelurilor se face utilizând grilele de cotare din tabelele nr. 2-5 prin apreciere, pe baza cunoştinţelor membrilor grupului de lucru asupra disfuncţionalităţilor, consultând băncile de date, istoricul avariilor, schimburi de experienţă, literatură tehnică de specialitate etc. Explicaţii privind criteriile de cotare utilizate sunt prezentate în art. 45-48.

Tabelul nr. 5 Grila de cotare pentru starea actuală S *Font 7* ┌──────────────────────┬───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Starea elementului sau│Nivel stare│ Definire │ │ subansamblului │S (cotare) │ │ ├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Foarte bună │ 1 │Nu se constată defecţiuni. │ ├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Bună │ 2 │Se constată defecţiuni minore şi locale, care afectează elemente a căror cedare │ │ │ │(rupere) nu conduce la indisponibilitatea de manevră a EHEM pe perioada │ │ │ │acoperită de expertiză (autorizaţia de funcţionare). │ ├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Satisfăcătoare │ 3 │Se constată defecţiuni care afectează elemente a căror cedare (rupere) nu │ │(acceptabilă în │ │conduce la indisponibilitatea de manevră a EHEM, cu condiţia executării unor │ │starea existentă) │ │acţiuni corective (reparaţii, înlocuiri) într-un interval de timp mai mic decât TI.│ ├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nesatisfăcătoare │ 4 │Se constată defecţiuni la elemente sau subansambluri a căror cedare (rupere) │ │(inacceptabilă fără │ │poate conduce la indisponibilitatea de manevră a EHEM; continuarea exploatării │ │corecţii) │ │barajului se poate face numai după acţiuni corective de eliminare a defecţiunilor │ │ │ │în timp T>>TI, constatată printr-o nouă inspecţie de specialitate (expertiză). │ ├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Proastă, necorectabilă│ 5 │Se constată defecţiuni grave, necorectabile prin acţiuni de mentenanţă; continuarea│ │ │ │exploatării barajului se poate face numai după RK sau înlocuirea EHEM. │ └──────────────────────┴───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Articolul 45

Articolul 46

Articolul 47

Articolul 48

Starea reală a EHEM în momentul întocmirii studiului este aprecierea asupra unor fenomene sau defecţiuni constatate cu ocazia inspecţiei tehnice speciale asociate expertizei. Nivelul său S se determină cu ajutorul grilei din tabelul nr. 5.

Articolul 49

C = F G N S pentru fiecare element sau subansamblu al acestuia.

Articolul 50

Ierarhizarea provizorie a defectelor după valoarea criticităţii, în ordine descrescătoare, se face pentru fiecare echipament hidroelectromecanic (stavilă, clapetă, vană etc.), precum şi pentru ansamblul EHEM ale barajului supus expertizei şi permite stabilirea ordinii de analiză şi realizare a acţiunilor corective.

Faza a III-a c) - Propuneri de acţiuni corective

Articolul 51

Această fază constă din elaborarea de propuneri de acţiuni în scopul micşorării criticităţii. Acţiunile trebuie să se justifice din punct de vedere economic în comparaţie cu alte remedii posibile, oricare ar fi acestea, până la demolarea şi abandonarea amenajării.

Articolul 52

Articolul 53

Calculul noii criticităţi se face după propunerea şi analiza acţiunilor corective, permiţând aprecierea impactului acestora şi decizia asupra oportunităţii lor. Echipa de lucru trebuie să aprecieze dacă mărimea avantajelor potenţiale aduse de micşorarea criticităţii defectelor acoperă costul acţiunilor corective. În cazul special al stăvilarelor cu diguri de pământ, practic orice acţiune corectivă este oportună şi rentabilă. Este necesar să se ţină seama că aplicarea unor măsuri corective poate aduce noi disfuncţii, care trebuie analizate într-o nouă etapă, prin reluarea parţială a analizei AMDEC. Rezultatul este materializat într-un tabel nou AMDEC, similar cu cel descris la art. 49 alin. (1) şi tabelul nr. 1 sau tabelul din anexa nr. 2.

Etapa a IV-a - Sinteza

Articolul 54

Articolul 55

Articolul 56

Articolul 57

În mod orientativ, în funcţie de valoarea C a criticităţii, se indică, în tabelul nr. 6, domeniile de siguranţă EHEM, tipul de măsuri corective corespunzătoare şi coeficientul de indisponibilitate p al unui EHEM. Acestea constituie elementul principal în calculul debitului capabil al unui evacuator echipat cu mai multe EHEM diferite.

Tabelul nr. 6 *Font 8* ┌─────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ Domeniul de criticitate - │ Nivelul │ Acţiuni (măsuri) │ Coeficientul de │ │ valori C limită │ de siguranţă │ corective generale │indisponibilitate p │ │ │ al EHEM │ │al EHEM (orientativ)│ ├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │ 1 'f7 5 │Foarte bun │Mentenanţă normală │ 0,0001 │ ├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │5 'f7 40, dar G ≤ 3 şi S ≤ 3 │Bun │Mentenanţă normală │ 0,001 │ ├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │40 'f7 150, dar G ≤ 4 şi S < 4 │Satisfăcător │Reparaţii periodice, program pe baza│ 0,01 │ │ │ │inspecţiilor profilactice anuale │ │ ├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │150 'f7 350, dar G < 5 şi S < 5│Nesatisfăcător│Reparaţii pe bază de proiect, cu │ 0,1 │ │ │ │întreruperea temporară a exploatării│ │ ├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │ > 350 sau G=5 ori S=5 │Inadmisibil │Oprirea exploatării până la RK sau │ < 0,1 │ │ │ │înlocuire │ │ └─────────────────────────────┴──────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────────┘

Articolul 58

Lista elementelor (situaţiilor) critice permite recenzarea şi recapitularea ordonată a punctelor slabe ale EHEM şi a elementelor critice ale acestora. Ea permite luarea unor decizii de ameliorare pe termen lung a proiectării, reabilitării, reparării şi mentenanţei echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor.

Articolul 59

Lista recomandărilor sau a acţiunilor propuse permite recenzarea în vederea ierarhizării după ordinea de prioritate a acestora. Această listă se introduce în capitolul de recomandări al expertizei pentru evaluarea siguranţei în exploatare a barajului. În consecinţă, vor fi întocmite, în vederea aprobării şi finanţării, programe de acţiune şi proiecte vizând ameliorarea condiţiilor de exploatare în siguranţă a barajelor.

Secţiunea a 5-a Raportul de evaluare preliminară a siguranţei EHEM

Articolul 60

Secţiunea a 6-a Raportul de evaluare finală a siguranţei EHEM

Articolul 61

Raportul de evaluare finală a siguranţei EHEM se întocmeşte de către expertul EHEM şi constituie parte a raportului de evaluare finală a siguranţei barajului prevăzut la art. 14 din NTLH-022. Raportul se întocmeşte pe baza raportului de evaluare preliminară, completat şi modificat conform rezultatelor investigaţiilor suplimentare pentru EHEM, inclusiv refacerea analizei AMDEC, dacă este cazul.

Secţiunea a 7-a Propuneri pentru condiţiile de exploatare în perioada următoare

Articolul 62

Propunerile privind condiţiile şi măsurile de continuare a exploatării EHEM se fac pe baza analizei AMDEC şi a opiniilor experţilor EHEM şi constituie un capitol separat din propunerile de continuare ale raportului de evaluare finală a siguranţei barajului, prevăzut la art. 14 din NTLH-022.

Capitolul V

Dispoziţii finale

Articolul 63

Articolul 64

Angajarea expertului EHEM se face de către beneficiarul expertizei (deţinătorul cu orice titlu al barajului), în condiţiile legii, cu consultarea expertului principal pentru evaluarea siguranţei în exploatare a barajului.

Articolul 65

Documentaţia de evaluare a siguranţei în exploatare a barajului, împreună cu documentaţia de evaluare a siguranţei EHEM, se înaintează pentru analiză şi avizare în condiţiile prevăzute la art. 17 din NTLH-022.

Articolul 66

La avizarea documentaţiei de evaluare a siguranţei în exploatare a barajului participă şi expertul pentru evaluarea siguranţei echipamentelor hidroelectromecanice, posibil şi persoane de specialitate din echipa de lucru a acestuia.

Articolul 67

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul normativ.

Anexa 1 ------- la normativ ----------- Lista cauzelor principale de defectare sau incapacitate de manevră a stavilelor Raportul general la cel de al XX-lea Congres Internaţional al Marilor Baraje (Beijing, 2000) reţine următoarele cauze principale de defectare sau incapacitate de manevră a stavilelor (cu numerotaţia din raportul original):

2.5.2.2. Degradări datorate îmbătrânirii: ● iregularitatea întreţinerii; ● deteriorarea oţelului şi a altor materiale; ● coroziunea părţilor mobile; ● coroziunea cablurilor şi lanţurilor de acţionare (coroziune interioară a cablurilor superficial gresate, miez inox SUA); ● coroziunea lagărelor; frecări mari (f> 0,6), solicitări uriaşe, rulmenţi; ● ruperea pieselor la cilindrii de acţionare hidraulică (pierderi ulei, coroziune).

2.5.2.3. Solicitări excepţionale: ● viituri foarte mari (peste cele de calcul); ● ruperi de tije, articulaţii din cauza flotorilor şi gheţii; ● blocarea batardourilor; ● întreruperea alimentării cu energie electrică; ● acces imposibil (distrus, întrerupt).

2.5.2.4. Reglementări (numeroase reguli de concepţie şi exploatare, norme şi regulamente): ● revizuirea capacităţii de evacuare a tuturor barajelor; ● înlocuirea batardourilor de lemn cu batardouri metalice sau vane gonflabile; ● alimentarea cu energie din 2-3 surse independente până la bornele motorului; ● analiza efectelor plutitorilor şi lemnelor imersate, măsuri; ● lăţimea minimă a deschiderilor (funcţie de situaţie); ● garantarea accesului la orice zonă, în orice moment şi în orice condiţii; ● eliminarea manevrelor manuale; ● două posturi de comandă pentru fiecare stavilă; ● programe de inspecţie, probe şi întreţinere; ● inspecţia nişelor şi pragurilor (depuneri, coroziune).

Raportul face o sinteză a cauzelor de defectare şi/sau indisponibilitate. Dintre acestea, se pot enumera (cu numerotaţia din raportul original):

Cauze externe: ● îmbătrânire; ● coroziune, cavitaţie; ● încrustare, îngheţ, obiecte străine, tasări; ● nerespectarea condiţiilor de exploatare, manevre greşite; ● setare incorectă a aparatelor de manevră finale; ● insuficientă ungere a tuturor dispozitivelor care necesită aceasta; ● insuficientă întreţinere a lanţurilor (cablurilor, tijelor); ● netratarea contra coroziunii (inclusiv internă, sub straturi acoperitoare de vopsea sau vaselină).

Cauze interne:

Anexa 2 ------- la normativ ----------- Metoda AMDEC (adaptată) - Stavilă segment nr. 3, acţionată cu cabluri *Font 7* ┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ │Amenajarea şi│ ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE, A CAUZELOR, A EFECTELOR ŞI CRITICITĂŢII LOR │ AMDEC │ │ deţinătorul │ │ │ ├─────────────┼───────────────────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┼──────────┤ │ │ Sistemul/Subsistemul supus analizei │ Faza de funcţionare │ Datele analizei │ Pag./nr. │ ├─────────────┼──────────────┬─────────┬──────────────┼─────────────┬────────────┼────┬─────────────────────┼──────────┤ │ Elementul │ │ │ │ │ │ │Criticitatea (riscul)│ Acţiunea │ │ decupat │ Funcţia │ Mod de │ Cauză │ Efect │ Detectare │ TI├────┬────┬───┬───┬───┤corectivă │ │ │ │defectare│ │ │ │ │ F │ G │ N │ S │ C │ │ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │10 │11 │ 12 │ ├─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┤ │ A. Subansamblul de acţionare motor-reductor │ ├─────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┬──────────┤ │ Motor │ furnizare │ lipsă │ rupere LEA │lipsă putere,│ imposibil │ 3 │ 3 │ 4 │ 4 │ 1 │48 │ dublare │ │ │ putere │ energie │ │nefuncţionare│ │ │ │ │ │ │ │LEA + grup│ │ │ │electrică│ │ │ │ │ │ │ │ │ │electrogen│ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤ │ │ │ ardere │ suprasarcină │nefuncţionare│ imposibil │ 2 │ 2 │ 4 │ 4 │ 1 │32 │ motor │ │ │ │ bobinaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ rezervă │ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤ │ Cuplaj │ transmite │ rupere │ oboseală │nefuncţionare│ control de │ 4 │ 2 │ 4 │ 2 │ 1 │16 │cuplaj de │ │ │ cuplul de │ │ material │ │specialitate│ │ │ │ │ │ │ rezervă │ │ │ rotaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤ │ Reductor │schimbă viteza│ gripare │ ungere │ blocare │control ulei│> 10│ 2 │ 6 │ 2 │ 2 │48 │Verificare│ │ │ şi forţa │ │ insuficientă │ stavilă │ + ungere │ │ │ │ │ │ │periodică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ulei │ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤

│ Tambur │ asigură │deformare│Suprasarcină +│ funcţionare │ imposibil │> 10│ 1 │ 3 │ 4 │ 1 │12 │ - │ │ │ înfăşurarea │ │ defect │ dificilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ cablului │ │ material │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤ │ Lagărele │ susţine şi │încălzire│ ungere │ funcţionare │ AMC │ 1 │ 3 │ 2 │ 2 │ 1 │12 │ - │ │ tamburului │ permite │excesivă │ insuficientă │ lentă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ rotirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ tamburului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤ │ Arborele │ asigură │ rupere │ oboseală │nefuncţionare│ control de │> 10│ 1 │ 6 │ 2 │ 1 │12 │ - │ │ tamburului │ mişcarea │ │ material │ instalaţie │specialitate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ sincronă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ tamburului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┤ │ B. Subansamblul cabluri şi elemente de conducere a acestora │ ├─────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┬──────────┤ │ Cablurile │ridică stavila│ rupere │ oboseală │nefuncţionare│ control │ 6 │ 2 │ 6 │ 2 │ 2 │48 │ │ │ │ │ │ material │ │ de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialitate│ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤ │ │ │ blocare │ deformaţii │nefuncţionare│ probe │> 10│ 3 │ 6 │ 1 │ 2 │36 │ │ │ │ │ stavilă │ structură │ │ de ridicare│ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤ │ ....... │ ....... │ ...... │ ........ │ ......... │ ......... │ ...│... │... │...│...│...│ ...... │ └─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┘ --------------